3
PROFIL REAL
Preliminarii
Curriculumul la disciplina Informatică este un document normativ şi obligatoriu pentru realizarea procesului de predare–învăţare a acestei disciplini de studiu în clase-le X−XII. Obiectul de studiu al Informaticii ca ştiinţă interdisciplinară este prelucrarea automată a informaţiei cu ajutorul calculatoarelor electronice. Ca disciplină şcolară, Informatica are drept scop principal formarea şi dezvoltarea gîndirii algoritmice a ele-vului şi se întemeiază pe principiile:
• îmbinăriiproceselordepredare–învăţareacunoştinţelorteoreticecuactivităţilepractice la calculator;
• adaptăriicunoştinţelorpredatelavîrstaelevilor;• interdisciplinarităţii;• adecvăriimetodelordepredare–învăţarelainstruireaasistatădecalculator;• echilibrăriiîncărcăturiiinformaţionaleşicontinuităţiiîntreclaseşitreptedeînvă-
ţămînt prin eşalonarea materialului studiat în funcţie de particularităţile de vîrstă ale elevului şi în concordanţă cu performanţele programelor de instruire, ale pro-gramelor de aplicaţii şi programelor de sistem ale calculatorului;
• diferenţieriişiindividualizăriipredării–învăţării;• stabiliriiunuinivelobligatoriudepregătireîndomeniulinformaticiişiformăriicapacităţilordeavansareînînsuşireatemelornecunoscuteşiînaplicareatehno-logiilor informaţionale moderne.
Funcţiile Curriculumului liceal la Informatică, profil real:• actnormativalprocesuluidepredare–învăţare–evaluareaInformaticii în con-
textul unei pedagogii axate pe competenţe;• reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional din
perspectiva unei pedagogii axate pe competenţe;• componentădebazăpentruelaborareastrategieideevaluarelaInformatică;• orientareaprocesuluieducaţionalspreformaredecompetenţelaelevi;• componentă fundamentalăpentruelaborareamanualelorşcolare,aghidurilor
metodologice, a manualelor electronice, a testelor de evaluare.Beneficiari:Curriculumul este destinat profesorilor de informatică din instituţiile preuniver-
sitare,specialiştilorprincipaliladisciplină,autorilordemanualeşighidurimetodo-logice, elevilor.
Administrarea disciplineiStatutul
disciplineiAria
curriculară Clasa Nr. de unităţi de conţinuturi pe clase
Nr. de ore pe an
Obligatorie „Tehnologii” a X-a, profil reala XI-a, profil reala XII-a, profil real
141523
68 ore68 ore68 ore
ISBN 978-9975-67-685-4© Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. 2010© Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 2010
CZU 004(073.3)I–52
Aprobat: la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces-verbal nr. 10 din 21 apri-lie 2010; prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 244 din 27 aprilie 2010.
Elaborat în cadrul Proiectului „Modernizarea şi implementarea curriculumului din învăţă-mîntul secundar general şi dezvoltarea standardelor educaţionale din perspectiva şcolii prie-tenoasecopilului”,finanţatdeReprezentanţaUNICEFînRepublicaMoldova.EditatîncadrulProiectului„EducaţiadecalitateînmediulruraldinMoldova”,finanţatdeBancaMondială.
Echipele de lucru:Curriculumul modernizat (2010): Ivanov Lilia, Ministerul Educaţiei; Gremalschi Anatol, doctorhabilitat,profesoruniversitar,InstitutuldePoliticiPublice;Căpăţînă Gheorghe, doctor conferenţiar, USM; Braicov Andrei, doctor conferenţiar, Universitatea de Stat din Tiraspol; Gremalschi Ludmila, I.Ş.E.; Corlat Sergiu,LiceulTeoretic„Orizont”,Chişinău;Ciobanu Irina, LiceulTeoretic„Gaudeamus”,Chişinău;Rojcov Claudia,LiceulTeoretic„O.Ghibu”,Orhei.Ediţia 2006: Gremalschi Anatol,doctorhabilitat,profesoruniversitar,InstitutuldePoliticiPu-blice; Gremalschi Ludmila, I.Ş.E.; Mocanu Iurie, MET; Spinei Ion, MET; Ţurcanu Ludmila, Liceul Teoretic„I.Hasdeu”,Chişinău;Vasilache Grigore,CentrulNoilorTehnologiiInformaţionale.
Redactor: Mihai PapucCorectori: Mariana Belenciuc, Maria CornescoRedactor tehnic: Nina DuduciucMachetare computerizată: Anatol AndriţchiCopertă: Vitalie Ichim
Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa,str.Academiei,nr.3;MD-2028,Chişinău,RepublicaMoldova;tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27;e-mail: [email protected]
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiInformatică: Curriculum pentru cl. a 10-a–a 12-a / Min. Educaţiei al Rep. Moldova. –
Ch.:Î.E.P.Ştiinţa,2010(Tipografia„ElenaV.I.”SRL).–44p.–(Curriculumnaţional)Bibliogr.: p. 44 (19 tit.)
ISBN 978-9975-67-685-4004(073.3)
ImprimarelaTipografia„ElenaV.I.”SRL,str.Academiei,3;MD-2028,Chişinău,RepublicaMoldova
4 5
i. ConCePţia didaCtiCă a disCiPlinei
Definirea disciplinei InformaticăInformatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, accen-
tul instruirii la informatică fiind pus pe dezvoltarea gîndirii logice şi algoritmice, pe formarea de competenţe digitale. Integrarea persoanei în mediul informatizat al soci-etăţii moderne este posibilă numai în cazul deţinerii cunoştinţelor informatice fun-damentale şi abilităţilor de utilizare instrumentală şi de comunicare cu calculatorul şi prin intermediul acestuia – totalitate de competenţe care se conţin în noţiunea de cultură informaţională. Informatica ca ştiinţă dictează necesitatea pregătirii generale atît a persoanelor care ulterior vor utiliza calculatorul, reţelele de calculatoare şi siste-mele informaţionale în calitate de instrumente operaţionale, cît şi a persoanelor care în activitatea lor vor gestiona procese de organizare a activităţilor în diverse domenii ale vieţii sociale.
Statutul disciplinei în planul de învăţămîntInformaticaestedisciplinăobligatorieînariacurriculară„Tehnologii”.Valoarea formativă a disciplineiScopul instruirii Informaticii în învăţămîntul secundar general presupune:• formarea deprinderilor practice de utilizare a calculatorului pentru prelucrarea
informaţiei;• formarea deprinderilor practice de utilizare a reţelelor de calculatoare şi a servi-
ciilor de reţea;• formarea deprinderilor practice de comunicare folosind reţelele de calculatoare;• studierea informaticii ca ştiinţă care contribuie la formarea competenţelor digi-
tale de bază: elemente de algoritmizare, modelare, programare, gîndire logică, acumularea, păstrarea şi prelucrarea digitală a informaţiei.
Principiile specifice predării–învăţării disciplinei InformaticăCurriculumul liceal la Informatică propune un model de studiu integrat al acestei
discipline, model care contribuie la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra informaticii ca ştiinţă şi asupra metodelor de implementare a conceptelor informatice pentru dezvoltarea perpetuă a societăţii contemporane.
În acest context, se conturează următoarele principii specifice ale disciplinei In-formatică:
1. Principiul abordării integrate a disciplinei – structurarea conţinuturilor în-tr-un model integrat, modular, concentric, care are ca scop crearea şi dezvoltarea com-petenţelor digitale ale elevului în scopul utilizării sistemelor informatice şi cultivarea continuă a modului de gîndire algoritmică.
2. Principiul centrării activităţii/demersului didactic pe elev – acceptarea unui model de învăţare activă, centrat pe elev, orientat către activităţi individuale sau în grup, care să permită dezvoltarea independenţei de acţiune, a originalităţii, a creativităţii, a capacităţiidelucruînechipă,combinîndacesteacuindividualizarearitmuluideînvă-ţare.
3. Principiul funcţionalităţii/utilităţii sociale a procesului didactic – dezvolta-rea aptitudinilor şi competenţelor necesare pentru integrarea organică a elevilor în
societatea informaţională. Principiul este realizat în baza rezolvării unor situaţii de problemă, depăşirea cărora contribuie la formarea capacităţilor de autoperfecţionare (autoinstruire).
4. Principiul corelaţiei interdisciplinare – abordarea unui demers didactic inter-disciplinar cu toate disciplinele şcolare, prin utilizarea principiilor şi metodelor infor-matice pentru rezolvarea de probleme, elaborarea proiectelor, prelucrare de informaţii specifice disciplinelor şi utilizarea resurselor educaţionale digitale.
Orientări generale de predare–învăţare a disciplinei InformaticăProcesul general de predare–învăţare a disciplinei Informatică este elaborat în con-
textul sistemului de competenţe pentru învăţămîntul preuniversitar.„Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi,
deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte spe-cifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvăriiunorproblemecucareacestasepoateconfruntaînviaţareală.”
ii. ComPetenţe-Cheie/transversale
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat.3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.4. Competenţe acţional-strategice.5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.6. Competenţe interpersonale, civice, morale.7.Competenţedebazăînmatematică,ştiinţeşitehnologie.8.Competenţedigitaleîndomeniultehnologieiinformaţieişicomunicaţiilor(TIC).9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori).10. Competenţe antreprenoriale.
iii. ComPetenţele transdisCiPlinare Pe trePte de învăţămînt: învăţămîntul liCeal
Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi• Competenţedeastăpînimetodologiadeintegrareacunoştinţelordebazădespre
natură, om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbu-nătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale.
Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat• Competenţedeacomunicaargumentatînlimbamaternă/limbadestatînsituaţii
reale ale vieţii.• Competenţedeacomunicaîntr-unlimbajştiinţificargumentat.Competenţe de comunicare într-o limbă străină• Competenţedecomunicareîntr-olimbăstrăină.• Competenţedeacomunicaargumentatîntr-olimbăstrăinăînsituaţiirealeale
vieţii.
6 7
Competenţe de bază în Matematică, Ştiinţe şi Tehnologie• Competenţedeaorganizaactivitateapersonalăîncondiţiiletehnologiiloraflateînpermanentăschimbare.
• CompetenţedeadobîndişiastăpînicunoştinţefundamentaledindomeniileMate-matică, Informatică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în coraport cu nevoile sale.
• Competenţedeapropuneideinoiîndomeniulştiinţific.Competenţe acţional-strategice•Competenţedea-şiproiectaactivitatea,deavedearezultatulfinal,deapropune
soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii.•Competenţedeaacţionaautonomşicreativ îndiferitesituaţiideviaţăpentru
protecţia mediului ambiant.Competenţe digitale, în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
(TIC)• Competenţedeautilizaînsituaţiirealeinstrumentelecuacţiunedigitală.• Competenţedeacreadocumenteîndomeniulcomunicativşiinformaţionalşia
utiliza serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.Competenţe interpersonale, civice, morale• Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţiile de conflict şi a
respecta opiniile semenilor săi.• Competenţedeamanifestaopoziţieactivăcivică,solidaritateşicoeziunesocială
pentru o societate nondiscriminatorie.• Competenţedeaacţionaîndiferitesituaţiideviaţăînbazanormelorşivalorilor
moral-spirituale.Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare• Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării
continue şi autorealizării personale.• Competenţedea-şiasumaresponsabilităţipentruunmodsănătosdeviaţă.• Competenţedeaseadaptalacondiţiişisituaţiinoi.Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)• Competenţedea seorienta învalorileculturiinaţionaleşialeculturiloraltor
etnii în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale.• Competenţedetoleranţăînreceptareavalorilorinterculturale.Competenţe antreprenoriale• Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile
economiei de piaţă în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial.• Competenţedea-şialegeconştientviitoareaariedeactivitateprofesională.
iv. ComPetenţe sPeCifiCe la InformatIcă
1. Formareauneiviziuniştiinţificeasupracomponenteiinformaticeînsocietateacontemporană.
2. Cunoaşterea proceselor, principiilor şi metodelor de codificare şi decodificare a informaţiei în scopul realizării comunicării interumane – sistem informatic.
3. Identificarea structurii generale a sistemelor digitale, a principiilor de funcţio-nare a sistemelor de transmitere, stocare şi de prelucrare a informaţiei.
4. Elaborarea modelelor informatice a obiectelor, sistemelor şi proceselor frecvent întîlnite în activitatea cotidiană.
5. Aplicarea metodelor de algoritmizare, de formalizare, de analiză, de sinteză şi de programare pentru soluţionarea problemelor legate de prelucrarea automa-tizată a informaţiei.
6. Translarea algoritmilor frecvent utilizaţi într-un limbaj de programare de nivel înalt.
7. Colectarea, păstrarea şi prelucrarea informaţiei cu ajutorul aplicaţiilor software specializate.
8. Crearea şi elaborarea documentelor Web.9. Efectuarea experimentelor virtuale, rezolvarea problemelor de activitate cotidi-
ană şi elaborarea de modele ale fenomenelor studiate, folosind aplicaţii, labora-toare şi medii digitale educaţionale; interpretarea rezultatelor obţinute.
10.Folosireacompetenţelorinformaticepentrucăutareaşiselectareainformaţiilorîn interes de autoinstruire şi orientare profesională.
11. Respectarea dreptului de autor asupra resurselor digitale, a normelor de etică şi securitate informaţională. Protejarea de infracţiunile informatice.
v. rePartizarea temelor Pe Clase şi Pe unităţi de timP
Clasa Teme Nr. de ore Totala X-a 1. Tipuri de date structurate
2. Informaţia3.Bazelearitmeticealetehniciidecalcul4. Algebra booleană5. Circuite logice6. Structura calculatorului şi reţelele de calculatoare
20101297
10
68
a XI-a 1. Subprograme2. Structuri dinamice de date3.Tehnicideprogramare
182426
68
a XII-a 1. Elemente de modelare2. Calcul numeric3. Baze de date4. Elemente de Web design
10242014
68
Note:1. Repartizarea orelor pe teme este orientativă.2.Ordineatemelorpoatefischimbatădacănuesteafectată logicaştiinţificăsau
didactică.3. Conţinuturile marcate cu * sînt opţionale.
8 9
vi. subComPetenţe, unităţi de Conţinut, aCtivităţi de învăţare şi evaluare Pe Clase
Clasa a X-a
Subcompetenţe Teme/Conţinuturi/ Noţiuni-cheie
Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)
1. TIPURI DE DATE STRUCTURATE•Argumentareane-
cesităţii structurării datelor.
•Recunoaştereaşiutilizarea formule-lor metalingvisti-ce şi a diagramelor sintactice ale decla-raţiilor de tipuri de date în studiu.
•Prelucrareadatelorstructurate.
•Alegereastructuriide date, adecvate rezolvării unei pro-bleme.
Tipuri de date structu-rate (tablou, şir de ca-ractere, articol, mulţi-me, fişier): – declaraţii de tipuri de
date structurate; – formule metalingvis-
tice şi diagrame sin-tactice ale declaraţi-ilor de tipuri de date structurate;
– mulţimea de valori ale tipurilor de date structurate;
– restricţiile impuse de realizările limbajelor de programare în ca-zul tipurilor de date structurate;
– operaţiile destinate prelucrării tipurilor de date structurate;
– clasificarea fişierelor după tipul operaţiilor permise şi după mo-dul de acces.
Exerciţii de: •utilizareadiagramelorsintacticeşia
formulelor metalingvistice pentru ve-rificarea corectitudinii definirii tipuri-lor de date structurate;
•definireatipurilordedatestructurate;•prelucrareadatelorstructurate.Probleme de: •prelucrareadatelor,utilizîndtipurile
de date în studiu.* Studii de caz: •moduldereferireacomponentelor
datelor structurate; •metodeledememorareadatelor
structurate în memoriile interne şi ex-terne ale calculatorului.
* Proiecte (exemple): •evidenţaconsumuluizilnicdeenergie
electrică la domiciliu; •evidenţafrecvenţeielevilordinclasă;•calcululnotelormediialeelevilordin
clasă; •calcululcheltuielilorpersonalezilnice,
săptămînale şi lunare; •prelucrareatextelor.
2. INFORMAŢIA•Identificareacon-
ceptelor de bază pentru reprezenta-rea şi transmiterea informaţiei.
•Utilizareamijloa-celor informatice în activitatea coti-diană.
•Estimareacantităţiide informaţie
Informaţia: – cantitatea de infor-
maţie;– stocarea informaţiei; – transmiterea infor-
maţiei; – prelucrarea informa-
ţiei.Semne şi alfabete. Codificarea şi decodifi-carea mesajelor.
Exerciţii de: •determinareacantităţiideinformaţie
în mesajele sursei; •codificareşidecodificareainforma-
ţiei; •argumentareanecesităţiidecodificare
şi decodificare a informaţiei text, au-dio şi video;
•determinareacantităţiideinforma-ţie în texte, imagini, secvenţe audio şi video;
transmisă, recepţio-nată şi prelucrată în activităţile cotidiene.•Aplicareaprincipi-
ilor de bază de co-dificare şi decodi-ficare a informaţiei pentru transmite-rea, recepţionarea şi prelucrarea ei.
Cuantizarea imaginilor.Reprezentarea şi trans-miterea informaţiei.
•identificareasurselor,canalelorşipurtătorilor de informaţie;
•determinareacapacităţiidestocareapurtătorilor de informaţii;
•discretizareînspaţiuşiînvaloareaimaginilor statice;
•discretizareaimaginilordinamiceîntimp.
* Studii de caz: •evoluţiapurtătorilorstaticişiapurtă-
torilor dinamici de informaţie; •domeniiledeutilizareapurtătorilor
moderni de informaţie.* Proiecte: •evaluareacantităţiideinformaţie;•arhivareainformaţiei;•particularităţidecodificareasemne-
lor diacritice pentru limbile central europene;
•codificareaternarăainformaţiei.3. BAZELE ARITMETICE ALE TEHNICII DE CALCUL
•Identificarealimi-telor de reprezen-tare a numerelor în calculator.
•Aplicareaaritme-ticii de calculator pentru soluţiona-rea problemelor de prelucrare a infor-maţiei.
•Aplicareaoperaţii-lor de bază ale arit-meticii de calcula-tor la soluţionarea problemelor infor-matice.
Sisteme de numeraţieSisteme poziţionale şi sisteme nepoziţionale de numeraţie.Sistemele poziţionale de numeraţie: – sistemul binar; – sistemul octal;–sistemulhexazecimal.Conversia numerelor dintr-un sistem în altul: – din baza 2, 8, 16 în
sistemul zecimal şi invers;
–dinbinarînoctal,he-xazecimal şi invers.
Operaţiile aritmetice în sistemul binar: – adunarea numerelor
binare; – scăderea numerelor
binare.Reprezentarea nume-relor în calculator:
Exerciţii de: •argumentareanecesităţiideaplicare
în informatică a aritmeticii de calcu-lator;
•identificareatipuluisistemuluidenu-meraţie;
•conversieanumerelordintr-unsistemde numeraţie în altul;
•reprezentareanumerelorîncoddi-rect, cod invers şi cod complementar;
•reprezentareanumerelorrealeînvir-gulă fixă şi virgulă mobilă;
•utilizareaterminologieiaferentearit-meticii de calculator;
•argumentareanecesităţiiutilizăriiîninformatică a unor aritmetici dedica-te de calculator.
* Studii de caz: •avantajeleşineajunsurilesistemelor
poziţionale şi nepoziţionale de nu-meraţie;
•domeniiledeutilizareasistemelorpoziţionale şi nepoziţionale de nu-meraţie;
10 11
– numerele întregi în cod direct, cod invers şi cod complementar;
– numerele reale în vir-gulă fixă şi virgulă mobilă.
•aritmeticadecalculatorimplementa-tăînechipamenteledigitalefrecventutilizate;
•avantajeleşineajunsurilereprezen-tărilor în virgulă fixă şi virgulă mobilă.
* Proiecte: •aritmeticadecalculator,implementată
în aparatele de redare a sunetelor; •aritmeticadecalculator,implementată
în aparatele de redare a imaginilor; •aritmeticaternarădecalculator.
4. ALGEBRA BOOLEANĂ•Utilizareaalgebrei
booleene pentru prelucrarea digita-lă a informaţiei.
•Argumentareane-cesităţilor de uti-lizare a algebrei booleene în infor-matică.
Variabile şi expresii lo-gice: – constante şi variabile
logice; – operatorii logici NU,
ŞI, SAU; – expresii logice; – tabelele de adevăr ale
expresiilor logice.Funcţii logice:– metode de definire a
funcţiilor logice;– funcţiile logice frec-
vent utilizate;– setul complet de func-
ţii logice.
Exerciţii de: •utilizareaterminologieiaferentealge-
brei booleene; •explicarearoluluialgebreibooleeneîndescriereaşiproiectareaechipa-mentelor digitale;
•creareatabelelordeadevăraleexpre-siilor logice;
•dedefinireafuncţiilorlogiceprinta-bele şi formule;
•creareatabelelordeadevăralefuncţi-ilor logice.
Probleme de: •creareatabelelordeadevăraleexpre-
siilor logice cu (şi fără)scrierea pro-gramelor într-un limbaj de progra-mare de nivel înalt;
•calculalvalorilorfuncţiilorlogice.5. CIRCUITE LOGICE
•Reprezentareavari-abilelor logice prin mărimi fizice.
•Utilizareaproiec-tăriiierarhicelaelaborarea struc-turilor de calcul, prelucrare şi sto-care a informaţi-ilor.
Circuite logice elemen-tare.Clasificarea circuitelor logice.Porţi logice frecvent uti-lizate.Circuite combinaţio-nale frecvent utilizate: – sumatorul; – comparatorul; – decodificatorul; – multiplexorul; – demultiplexorul.
Exerciţii de: •descriereametodelordereprezentare
a valorilor binare prin mărimi fizice; •explicareaimpactuluipecareîlare
modul de reprezentare a variabilelor logiceasupraperformanţelorechipa-mentelor de calcul;
•explicareamoduluiderealizareafuncţiilor logice NU, ŞI, SAU prin circuite cu elemente de comutaţie;
•observareşiînţelegerealegăturiiîntreformulele funcţiilor logice şi materi-alizarea lor prin reuniunea porţilor logice;
Circuite secvenţiale frecvent utilizate: – bistabilul;– registrul; – numărătorul; – generatoare de impul-
suri.
•explicareamoduluidefuncţionareacircuitelor combinaţionale frecvent utilizate;
•explicareamoduluidefuncţionareacircuitelor secvenţiale frecvent utili-zate;
•observareşiînţelegerealegăturiiîntrereprezentarea informaţiei în calculator şi utilizarea circuitelor logice.
* Studiu de caz: •reprezentareavalorilorbinareprindi-
verse mărimi fizice.* Proiecte: •elaborareacircuitelorcombinaţiona-
le pentru realizarea funcţiilor logice propuse;
•prelucrareainformaţieicuajutorulcircuitelor logice frecvent utilizate;
•realizareaprogramelordesimulareacircuitelor combinaţionale.
6. STRUCTURA CALCULATORULUI ŞI REŢELELE DE CALCULATOARE•Utilizarearesur-selortehniceşiaresurselor progra-mate ale calculato-rului.
•Utilizareadispozi-tivelor externe de memorare pentru stocarea curentă şi de lungă durată a informaţiilor.
•Utilizareadispozi-tivelor de intrare-ieşire ale calculato-rului.
Schema funcţională a calculatorului: – procesorul; – memoria internă; – dispozitivele de intra-
re-ieşire; – memoria externă.Principiul de comandă prin program: – date şi instrucţiuni; – formatul instrucţiu-
nilor;– executarea instrucţi-
unilor.Resursele calculato-rului: –echipamentele;– programele.Memoriile externe: – pe purtători magnetici;– pe purtători optici; – pe semiconductori.Dispozitivele de intra-re-ieşire: – vizualizatorul;
Exerciţii de: •identificareaunităţilorfuncţionaleale
calculatorului şi a traseelor de date în-tre ele;
•explicareaprincipiuluidecomandăprin program;
•descriereaschemeifuncţionaleacal-culatorului;
•descrierearoluluiimplementăriialgo-ritmilor eficienţi asupra dezvoltării in-formaticii;
•clasificareainstrucţiunilorînfuncţiede tipul lor;
•evidenţierearesurselortehniceşiare-surselor programate ale calculatorului;
•explicareaprincipiilordefuncţionarea memoriilor externe;
•explicareaprincipiilordefuncţionarea dispozitivelor de intrare-ieşire;
•clasificareacalculatoarelorînfuncţiedecaracteristiciletehnico-economiceşi domeniile de utilizare.
* Studii de caz: •stocareainformaţieipepurtătorimag-
netici şi purtători optici;
12 13
– tastatura; – şoricelul; – imprimantele.Clasificarea calculatoa-relor.
•stocareainformaţieipediscuriopticeşi memorii pe semiconductori;
•calculatoareleuniversaleşicalculatoa-rele dedicate.
* Proiecte: •istoriatehniciidecalcul;•evoluţiacalculatoarelor;•microprocesoarele;•calculatoareleînjurulnostru;•cumsă-ţiprocuriuncalculatorperso-
nal;•evoluţiastructuriicalculatoarelor.
•Clasificareareţele-lor de calculatoare.
•Utilizareatehnolo-giilor de cooperare în reţea.
•Descriereaprinci-piilor de organizare şi utilizarea servici-ilor Internet.
Tipuri de reţele: – reţele locale; – reţele regionale;– reţele globale. Tehnologiidecooperareîn reţea: – de la egal-la-egal; – client-server.Topologiaşiarhitecturareţelelor.Reţeaua Internet. Ser-vicii Internet: – e-comunicarea (e-mail, forum,chat,reţeleso-ciale);
– accesul la calculatoa-rele distante;
– transferul de fişiere; – localizarea şi regăsirea
informaţiei.
Exerciţii de: •explicareaprincipiilordefuncţionare
a reţelelor de calculatoare; •descriereaconceptuluidereţeade
calculatoare; •clasificareareţelelorînfuncţiedemo-
dul de interconexiune a calculatoa-relor;
•clasificareareţelelorînfuncţiededis-tanţa între calculatoare;
•observareşiînţelegerealegăturiiîn-trecomponenteletehniceşiserviciileoferite de reţea;
•explicareaprincipiilordeorganizareaserviciilor Internet.
* Studii de caz: •performanţelemediilordecomunica-
ţii: cablu, fibră optică, canal radio; •structurareţeleidecalculatoaredin
laboratorul de Informatică; •moduldeconectarealiceuluilaInter-
net şi performanţele conexiunii res-pective;
•moduldeconectareadomiciliuluielevului la Internet şi performanţele conexiunii respective.
* Proiecte: •evoluţiareţelelordecalculatoare;•evoluţiaInternetului;•serviciileInternet,disponibileînliceu;•serviciileInternet,disponibilelado-
miciliu.
Clasa a Xi-a
Subcompetenţe Teme/Conţinuturi/ Noţiuni-cheie
Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)
1. SUBPROGRAME•Prelucrareadatelor
cu ajutorul subpro-gramelor predefi-nite şi a subprogra-melor elaborate de către utilizator.
•Organizareaco-municării între programul/sub-programul apelant şi subprogramul apelat.
•Proiectareastruc-turală a algorit-mului şi a progra-mului.
•Utilizarearecursieipentru rezolvarea problemelor.
Subprograme: – probleme şi subpro-
bleme; – programul principal şi
programul apelat; – subprograme şi ape-
luri de subprograme; – tipuri de subprograme.Comunicarea între programul/subprogra-mul apelant şi subpro-gramul apelat: – modul de transfer al
controlului în cazul apelului de subpro-grame; – modul de transmitere a argu-mentelor şi de retur-nare a rezultatelor.
Domenii de vizibilitate:– structura de bloc a
programelor; – variabile globale şi va-
riabile locale.Efectele colaterale: – cauzele efectelor cola-
terale; – modul de evitare a
efectelor colaterale; – elaborarea de progra-
me în care nu apar efecte colaterale.
Recursia: – modul de transmitere a
controlului la execuţia algoritmilor recursivi;
– modul de alocare a memoriei la execuţia algoritmilor recursivi;
– avantajele şi neajunsu-rile recursiei;
Exerciţii de: •folosireatermenilorproblemă, sub-
problemă, program principal, pro-gram apelat, subprogram, funcţie, procedură;
•explicareamoduluideexecuţieaape-lurilor de funcţii şi proceduri;
•argumentareanecesităţiidivizăriiproblemelor complexe în subprobleme mai simple;
•definireasubprogramelorprinformulemetalingvistice şi diagrame sintactice;
•identificareasubproblemelor,soluţi-onarea cărora necesită utilizarea sub-programelor;
•observareşiînţelegerealegăturilorin-formaţionale (date) şi de control (ape-luri) între programul principal şi sub-programele apelate;
•utilizareafuncţiilorşiprocedurilorpredefinite ale limbajului;
•elaborareaprogramelorcareutilizea-ză funcţiile predefinite;
•elaborareaprogramelorcareutilizea-ză funcţii definite de utilizator;
•elaborareaprogramelorîncarenuapar efecte colaterale.
* Studii de caz: •moduldetransmitereadatelorînca-
zul parametrilor-valoare şi parametri-lor-variabilă;
•complexitateadeelaborareaprogra-melor scrise cu şi fără utilizarea sub-programelor;
•recursiaşiiteraţia.* Proiecte: •subprogramepentrucalcululmediilor
aritmetice şi al mediilor geometrice ale unui set de numere;
•subprogramepentruanalizeelemen-tare ale textelor;
14 15
– elaborarea de subpro-grame recursive.
Sintaxa declaraţiilor şi apelurilor de subpro-grame.
•subprogramepentruefectuareadecalcule aritmetice cu numere lungi;
•subprogramepentruordonareacres-cătoare şi descrescătoare a tablourilor;
•subprogramepentruordonareaalfa-betică a cuvintelor.
2. STRUCTURI DINAMICE DE DATE•Identificareapro-
blemelor, a căror soluţionare necesi-tă utilizarea struc-turilor dinamice de date.
•Utilizareastructu-rilor dinamice de date pentru soluţi-onarea probleme-lor întîlnite în acti-vitatea cotidiană.
•Implementareaşigestionarea struc-turilor dinamice de date frecvent uti-lizate.
•Gestionareame-moriei interne a calculatorului.
Variabile dinamice. Ti-pul referinţă: – variabile statice; – variabile dinamice; – referirea variabilelor
dinamice; – tipul referinţă;– alocarea statică şi alo-
carea dinamică a me-moriei;
– crearea şi distrugerea variabilelor dinamice.
Structuri de date: – structuri implicite şi
structuri explicite; – structuri statice şi
structuri dinamice; – structuri omogene şi
structuri eterogene; – structuri recursive.Structuri dinamice de date: – liste unidirecţionale,
stive, cozi; – crearea structurilor în
studiu; – prelucrarea structuri-
lor în studiu; – extragerea datelor din
structurile în studiu.Arbori binari: – crearea arborilor bi-
nari;– parcurgerea arborilor
binari; – modificarea structurii
arborilor binari.* Tipul de date pointer: – mulţimea de valori ale
tipului pointer;
Exerciţii de: •introducereintuitivă(prindesen)a
metodelor de alocare dinamică a me-moriei;
•argumentareanecesităţilordeutiliza-re a structurilor dinamice de date;
•evidenţiereadiferenţelordintrestruc-turile implicite şi structurile explici-te de date, dintre structurile omogene şi structurile eterogene de date, dintre structurile statice şi structurile dina-mice de date;
•selecţieaproblemelor,soluţionareacărora necesită utilizarea structurilor de date propuse în studiu;
•creare,utilizareşidistrugereavariabi-lelor dinamice;
•elaborareaprogramelorîncareseuti-lizează variabile dinamice;
•explicareamoduluidealocareame-moriei operative în cazul utilizării vari-abilelor statice şi variabilelor dinamice;
•stocareşideprelucrareadatelorcuajutorul listelor, stivelor, cozilor şi ar-borilor binari.
* Studii de caz: •căutareainformaţieiînliste,cozi,stive
şi arborii binari; •parcurgerealistelor,stivelor,cozilorşi
a arborilor binari; •inserareaşieliminareadatelordinlis-
te, stive, cozi şi arborii binari;•domeniiledeutilizareastructurilor
dinamice de date.* Proiecte: •prelucrarealistelordecandidaţiînca-
zul admiterii la liceu; •prelucrarealistelordecuvintedistinc-
te ce se întîlnesc într-un text;
– mulţimea de operaţii ale tipului pointer;
– gestionarea memori-ei interne a calcula-torului.
•vizualizareafluxuluideintrare-ieşireavagoanelor în cazul unui depou feroviar;
•prelucrarealistelordeangajaţiaiuneiîntreprinderi;
•analizasintacticăaexpresiilorarit-metice;
•vizualizareafiruluideaşteptareînca-zul avioanelor ce solicită aterizarea în-tr-un aeroport;
•creareaşiprelucrareaarborilorbinarice intervin în cazul turneelor sportive „prineliminare”;
•evaluareaexpresiiloraritmetice,re-prezentate prin arbori binari.
3. TEHNICI DE PROGRAMARE•Estimareacomple-
xităţii algoritmilor.•Utilizareatehnici-
lor de programare la rezolvarea pro-blemelor din dife-rite domenii.
•Alegereatehni-cii de programare adecvate proble-mei.
Analiza algoritmilor:– estimarea necesarului
de memorie; – complexitatea tempo-
rală a algoritmului;– clasificarea algoritmi-
lor în funcţie de com-plexitate.
Abordări iterative şi recursiveMetoda trierii: –tehnicadetriere;– complexitatea meto-
dei de triere; – domeniile de aplicare
a metodei de triere.Metoda Greedy: –tehnicaGreedy;– complexitatea meto-deiGreedy;
– domeniile de aplicare ametodeiGreedy.
Metoda reluării: –tehnicadereluare;– complexitatea meto-
dei reluării; – domeniile de aplicare
a metodei reluării.* Metoda desparte şi stăpîneşte:
Exerciţii de: •utilizareaterminologieiaferentecom-
plexităţii algoritmilor; •argumentareanecesităţilordeanaliză
a complexităţii algoritmilor; •estimareacomplexităţiialgoritmilor;•rezolvareaproblemelorcuajutorultehnicilordeprogramarefrecventuti-lizate.
* Studii de caz: •abordăriiterativeşirecursivedeim-
plementare a algoritmilor; •aplicareatrieriişiatehniciiGreedy
pentru căutarea soluţiilor; •metodareluăriipentruimplementarea
algoritmilor de căutare a soluţiilor; •metodadesparteşistăpîneştepentru
implementarea algoritmilor de căutare a soluţiilor.
* Proiecte: •implementareaalgoritmilordesortare
şi estimarea complexităţii acestora; •implementareaalgoritmilordeprelu-
crare a tablourilor şi estimarea com-plexităţii acestora;
•studiulcomparativalalgoritmilorite-rativi şi algoritmilor recursivi, desti-naţi creării şi prelucrării structurilor dinamice de date;
•colorareasuprafeţelorînchise;•căutareadrumuluiînlabirint;
16 17
– tehnicadesparteşistăpîneşte;
– complexitatea metodei desparte şi stăpîneşte;
– domeniile de aplicare a metodei desparte şi stăpîneşte.
•problemepetabladeşah;•colorareahărţilor;•croireaţesăturilor;•problemarucsacului;•problemacomis-voiajorului.
Clasa a Xii-a
Subcompetenţe Teme/Conţinuturi/ Noţiuni-cheie
Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)
1. ELEMENTE DE MODELARE•Aplicareacriterii-
lor de clasificare a modelelor.
•Elaborareamo-delelor matema-tice.
•Motivareaimpor-tanţei modelării în activitatea eco-nomică şi viaţa socială.
Model şi modelareClasificarea mode-lelor:– materiale; – ideale;– matematice.Modelare matema-tică.
Exerciţii de: •identificareşiclasificareamodelelor;•explicareasensuluitermenilormodel şi mo-
delare; •enumerareacriteriilordeclasificareamo-
delelor; •selectareacaracteristicilorobiectuluimode-
lat în funcţie de destinaţia modelului; •elaborareamodeleloridealepentrufenome-
ne fizice; •elaborareamodeleloridealepentrucorpuri
geometrice bidimensionale şi tridimensio-nale;
•elaborareamodelelormatematicepentrufe-nomene şi situaţii de natură fizică, biologică, chimică,socială.
Probleme de: •transpunereamodelelormatematiceelabora-
te într-un limbaj de programare de nivel înalt;•cercetarearezultatelormodelăriiînfuncţie
de valorile datelor iniţiale.•Identificareaso-
luţiilor analitice şi soluţiilor de si-mulare.
•Selectareatipuluisoluţiei în funcţie de natura proble-mei.
Soluţii analitice şi soluţii de simulare
Exerciţii de: •diferenţiereasoluţiiloranaliticeşisoluţiilor
de simulare; •identificareaproblemelorcarepotfisoluţi-
onate prin metode analitice şi a probleme-lor care pot fi soluţionate prin metode de simulare;
•explicareametodelorgeneraledeobţinereasoluţiilor analitice şi a soluţiilor de simulare.
Probleme de: •controlalevoluţieiunuiprocesprinmode-
larea soluţiilor de simulare;
•automatizareacontroluluiprinelaborareaprogramelor de modelare într-un limbaj de programare de nivel înalt (controlul coor-donatelor curente ale unui robot, controlul niveluluilichiduluidintr-unbazinetc.).
•Planificareaşire-alizarea procesu-lui de rezolvare a unei probleme la calculator.
Etapele rezolvării problemelor la cal-culator: – formularea proble-
mei; – elaborarea mode-
lului matematic; – elaborarea algorit-
mului; – scrierea progra-
mului; – testarea progra-
mului; – analiza şi interpre-
tarea rezultatelor.
Exerciţii de: •diferenţiereaetapelorrezolvăriiprobleme-
lor la calculator; •explicareainteracţiuniiîntre:modelmate-
matic şi algoritm, algoritm şi program, re-surse program şi resurse calculator;
•planificareaprocesuluiderezolvareapro-blemei pe calculator.
Probleme de: •elaborareaprogramelorşiseturilordeteste
pentru algoritmi elementari (determinarea elementelor cu valoare maximă/minimă în tablou, rezolvarea ecuaţiilor de gradul doi etc.).
*Studiu de caz: •verificareacorectitudiniiformulăriiunei
probleme (de exemplu, prelucrarea ele-mentelor unui tablou, în care nu este re-stricţionat numărul de elemente etc.).
2. CALCUL NUMERIC•Identificareava-
lorilor exacte şi a aproximărilor acestora.
•Determinareaerorii absolute şi a erorii relative.
•Evaluareaerori-lor de calcul, ge-nerate de erorile datelor de intrare.
•Estimareaerori-lor, generate de particularităţile reprezentării nu-merelor în calcu-lator.
Erori în calculele numerice: – eroarea absolută; – eroarea relativă.Erori:– ale datelor de in-
trare;– de rotunjire;– de aproximare;– *de metodă;– *de problemă.
Exerciţii de: •identificareasoluţieiexacteşiasoluţieical-
culate; •calculareaeroriiabsoluteşiaeroriirelative.Probleme de: •modelareacalculatoruluiaritmeticstan-
dard (extins) într-un limbaj de programare de nivel înalt (cu un număr dat de cifre ze-cimale semnificative ale rezultatului);
•estimareaeroriivalorilorcalculatecuaju-torul programelor de calculator;
•evaluareaerorilordeproblemă;•evaluareaerorilordemetodă;•evaluareaerorilordeaproximare.* Studii de caz: •influenţaerorilordatelordeintrareasupra
optimalităţii soluţiei calculate; •influenţaerorilordatelordeintrareasupra
corectitudinii soluţiei calculate; •influenţaerorilordemetodăasupracorecti-
tudinii soluţiei calculate (Metoda Greedy).
18 19
* Proiect: •elaborareaîntr-unlimbajdenivelînalta
unui program de adunare (scădere) a nu-merelor mari (pînă la 100 de cifre) fără aproximări ale rezultatelor.
•Utilizareaalgorit-milor elementari pentru separarea soluţiilor pe un interval dat.
•Identificareacon-diţiilor de apli-care a metodei bisecţiei (a coar-delor, a lui New-ton).
•Elaborareaîntr-unlimbaj de pro-gramare de nivel înalt a progra-melor de calcul iterativ al soluţiei ecuaţiei algebrice sau transcenden-te prin metoda bisecţiei (a coar-delor, a lui New-ton).
•Alegereameto-dei de rezolvare a ecuaţiilor algebri-ce şi transcenden-te (metoda bisec-ţiei, a coardelor, a lui Newton) adecvate pentru o problemă dată.
Rezolvarea pe cal-culator a ecuaţiilor algebrice şi trans-cendente: – soluţia ecuaţiei; – separarea soluţi-
ilor; – metoda bisecţiei; – metoda coardelor; – metoda lui New-
ton; – formule recurente; – extremităţi fixe; – aproximare ini-
ţială.
Exerciţii de: •separareasoluţiilorprinmetodatrierii;•*separareasoluţiilorcuajutorulaplicaţiilor
de trasare a graficelor; •descriereaalgoritmuluiderealizareame-
todei bisecţiei (a coardelor, a lui Newton); •elaborareaprogramuluicarerealizeazăcal-
culul iterativ al soluţiilor algebrice şi trans-cendente prin metodele bisecţiei, a coardei, a lui Newton;
•verificareacondiţiilordeaplicareameto-delor în studiu pentru ecuaţiile propuse;
•determinareaextremităţiifixeînmetodacoardelor;
•selectareaaproximăriiiniţialeînmetodalui Newton.
Rezolvare de probleme: •rezolvareaproblemelor,modelulmatematic
al cărora este descris prin ecuaţii algebrice şi transcendente.
* Studii de caz: •analizacomparativăarezultatelorsepară-
rii soluţiilor realizate prin metoda trierii şi cu ajutorul aplicaţiilor de trasare a grafice-lor funcţiilor;
•analizacomparativăasoluţiilor,calculateprin metodele bisecţiei şi coardelor;
•analizacomparativăasoluţiilor,calcula-te prin metodele bisecţiei, a coardelor, a lui Newton şi cu ajutorul aplicaţiilor on-line;
•comparareasoluţieiexactecucelecalcula-te în funcţie de numărul de iteraţii (metoda bisecţiei, a coardelor, a lui Newton).
•Selectareatehni-cii de implemen-tare a algoritmu-lui de calcul al determinanţilor.
•Elaborareasub-programelor pen-tru calculul
Calculul determi-nanţilor: – algoritmi recursivi; – algoritmi iterativi.
Exerciţii de: •descriereînlimbajnaturalsaupseudocod
a algoritmului de calcul al determinanţilor numerici;
•estimareanumăruluideoperaţiinecesarepentru a calcula determinanţii;
•programareaalgoritmilordecalculnume-ric al determinanţilor.
numeric al deter-minanţilor.
Rezolvare de probleme: •rezolvareaproblemelor,modelulmatematic
al cărora se reduce la calculul determinanţi-lor numerici.
* Experiment: •determinareadimensiuniimaximeadatelor
de intrare, pentru care este aplicabilă abor-darea recursivă a calculului determinantului.
* Studiu de caz: •analizacomparativăavalorilordetermi-
nanţilor, obţinute prin algoritmi recursivi şi iterativi.
•Selectareatehni-cii de implemen-tare a algoritmu-lui de rezolvare a sistemelor de ecuaţii liniare.
•Elaborareaîntr-unlimbaj de progra-mare de nivel înalt a subprogramelor pentru rezolvarea sistemelor de ecu-aţii liniare.
Regula lui Cramer. * Metoda lui Gauss.
Exerciţii de: •descriereaalgoritmilorderezolvareasis-
temelor de ecuaţii liniare pentru metodele în studiu;
•prelucrareatablourilorbidimensionale;•programareaalgoritmilorderezolvarea
sistemului de ecuaţii liniare; •estimareanumăruluideoperaţiinecesare
pentru a rezolva sistemul de ecuaţii liniare.Rezolvare de probleme: •rezolvareaproblemelor,modelulmatema-
tic al cărora reprezintă sisteme de ecuaţii liniare.
•Elaborareapro-gramelor (sub-programelor) pentru calculul numeric al inte-gralelor defini-te prin metoda dreptunghiurilorîn funcţie de un număr de divizări stabilit apriori.
•Identificareapro-blemelor, rezol-varea cărora se reduce la calculul unei integrale de-finite.
Calculul numeric al integralei definite Metoda dreptun-ghiurilor:–dreptunghiuride
mijloc;–dreptunghiuride
stînga;–dreptunghiuride
dreapta.* Metoda trapezelor.
Exerciţii de: •descriereametodeidreptunghiurilor(şiava-
riaţiilor ei) pentru calculul integralei definite;•programareaalgoritmuluipentrucalculul
numeric al integralelor prin metoda drept-unghiurilorşiavariaţiilorei;
•calculnumericalariilorfigurilorcurbiliniiplaneprinmetodadreptunghiurilorşiava-riaţiilor ei;
•*programareaalgoritmuluipentrucalcu-lul numeric al integralelor prin metoda tra-pezelor;
•*calculnumericalariilorfigurilorcurbili-nii plane prin metoda trapezelor.
Rezolvare de probleme: •rezolvareaproblemelor,modelulmatema-
tic al cărora se reduce la calculul integralei definite.
* Studii de caz: •analizacomparativăavaloriicalculateain-
tegralei definite realizate prin metodele
20 21
dreptunghiurilorşiavaloriicalculateana-litic sau cu ajutorul aplicaţiilor on-line de calcul al integralei definite;
•analizagraduluideapropiereasoluţieical-culate de cea exactă în funcţie de numărul de divizări ale intervalului de integrare.
3. BAZE DE DATE •Descriereastruc-
turii bazelor de dateierarhice,înreţea şi relaţio-nale.
Noţiuni şi concep-te. Tipuri de baze de date: – ierarhice;– în reţea; – relaţionale.
Exerciţii de: •explicareasensuluitermenilorbază de
date, sistem de gestiune a bazelor de date; •introducereintuitivă(prindesen)astructuriibazelordedateierarhice,înreţeaşirelaţionale;
•diferenţiereatermenilordate, informaţie, fişier, bază de date, sistem de gestiune a ba-zelor de date.
•Descriereastruc-turii şi a funcţii-lor sistemelor de gestiune a bazelor de date.
•Distingereaeta-pelor de elabora-re a unei baze de date.
•Cunoaşterearo-lului persoanelor antrenate în ela-borarea şi utili-zarea bazelor de date.
Sisteme de gestiune a bazelor de date: – structura; – funcţiile.Etapele de elaborare a unei baze de date.
Exerciţii de: •reprezentareprindesenastructuriisiste-
melor de gestiune a bazelor de date; •explicareadestinaţieifiecăruiobiectalba-
zei relaţionale de date; •reprezentareprindesenatraficuluidedate
între obiectele unei baze relaţionale de date; •diferenţiereaetapelordeelaborareaunei
baze de date şi explicare a conţinutului fie-cărei etape;
•explicarearoluluipersoanelorantrenateînelaborarea şi utilizarea bazelor de date.
* Studiu de caz: •etapeledeproiectareauneibazededate.* Proiecte (exemple): •aplicaţiipentrucreareaşigestionareabaze-
lor de date; •descriereaetapelordeelaborareauneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.).
•Proiectareastruc-turii tabelelor ba-zei de date.
•Creareatabe-lelor cu ajuto-rul sistemului de asistenţă sau prin proiectare inde-pendentă.
•Utilizareameto-delor de introdu-
Tabele: – destinaţia şi struc-
tura tabelelor; – crearea tabelelor; – introducerea date-
lor în tabel; – modificarea struc-
turii unui tabel; – editarea înregistră-
rilor;
Exerciţii de: •creareatabelelorcuajutorulsistemuluide
asistenţă sau prin proiectare independentă; •diferenţiereatipurilordedateîncîmpurile
unui tabel; •definireaproprietăţilorcîmpurilor;•alegereacheiiprimare;•explicareametodelordeintroducereada-
telor în tabele; •introducereadatelorîntabelelecreate;•modificareastructuriitabelelor;
cere a datelor în tabele.
•Creareaşiedita-rea tabelelor pen-tru problemele frecvent întîlni-te în matematică, fizică, biologie, chimie,geogra-fie etc.
•Stabilireacorela-ţiilor între tabele.
•Utilizareaope-raţiilor destinate sortării înregis-trărilor, căutării şi înlocuirii valo-rilor.
•Elaborareafiltre-lor pentru selec-tarea înregistră-rilor.
– sortarea înregistră-rilor;
– căutarea şi înlocui-rea valorilor;
– crearea şi folosirea unui filtru;
– stabilirea corelaţii-lor între tabele.
•editareaînregistrărilor;•formatareadatelor;•introducereintuitivă(prindiagramedeco-
relare) a noţiunii de tabele corelate;•explicareaproprietăţilorfiecăruitipdeco-
relaţie; •stabilireacorelaţiilorîntretabele;•sortareaînregistrărilor,căutareşiînlocuire
a valorilor; •elaborareafiltrelor.*Studii de caz: •noţiunigeneraledesprenormalizareaunui
tabel; •validareadatelorintroduseîntr-uncîmpal
tabelului; •utilizareamăştilor(şabloanelor)laintrodu-
cerea datelor; •asigurareaintegrităţiidatelor;•editareaîncascadăadatelor.*Proiecte (exemple): •creareatabelelorpentruobazădedate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•introducereadatelorîntabeleleuneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•redactareadatelorîntabeleleuneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•stabilireacorelaţiilorîntretabeleleuneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.).
•Alegereatipuri-lor de interogări adecvate pentru prelucrarea da-telor.
•Elaborareainte-rogărilor cu aju-torul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă.
•Elaborareainte-rogărilor pentru selectarea datelor.
Interogări: – destinaţia şi struc-
tura interogărilor; – crearea unei inte-
rogări; – sortarea şi grupa-
rea înregistrărilor.
Exerciţii de: •introducereintuitivă(prindesen)anoţiunilor
interogare şi set dinamic rezultat al interogării;•creareainterogărilorpredefinitecuajuto-
rul sistemului de asistenţă; •creareainterogărilorsimpleşicomplexe;•elaborareainterogărilorînstudiu.* Studiu de caz: •limbajedeprogramare(structurare)ainte-
rogărilor. * Proiecte (exemple): •formulareacererilordeinterogarepentruobazădedate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Maga-zin”etc.);
•creareainterogărilorpentruobazădedate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•sortareaşigrupareaînregistrăriloruneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.).
22 23
•Identificareacom-ponentelor unei expresii şi aplica-rea regulilor de formare a expre-siilor.
•Elaborareaintero-gărilor de acţiune.
•Utilizareatehni-cilor de grupare şi totalizare a da-telor.
Expresii: – construirea expre-
siilor; – interogări pentru
adăugare, actuali-zare şi eliminare;
– gruparea şi totali-zarea datelor în-tr-o interogare.
Exerciţii de: •scriereşideevaluareaexpresiilor;•construire a expresiilor cu ajutorul sistemu-
lui de asistenţă; •creareşimodificareainterogărilordeacţi-
une;•grupareşitotalizareadatelorîninterogările
propuse de profesor sau elaborate de elevi;•construireaexpresiilorcuajutorulsistemu-
lui de asistenţă; •evaluareaexpresiilor.* Proiecte (exemple): •formulareacererilordeinterogarepebaza
expresiilor şi testarea lor pentru o bază de date(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•adăugarea,actualizareaşieliminareaînre-gistrăriloruneibazededate(„Şcoala”,„Bi-blioteca”,„Magazin”etc.);
•grupareaşitotalizareadateloruneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.).
•Identificareaele-mentelor care al-cătuiesc formu-larele.
•Elaborareafor-mularelor cu aju-torul sistemului de asistenţă.
•Aplicareatehnici-lor de modificare a formularelor.
•Utilizareafor-mularelor pentru vizualizarea, mo-dificarea şi vali-darea datelor.
•Elaborareafor-mularelor în bază de tabele corelate.
Formulare: – destinaţia şi struc-
tura formularelor; – crearea şi funcţi-
onarea unui for-mular;
– modificarea for-mularelor;
– folosirea formula-relor;
– crearea formulare-lor pe baza tabele-lor corelate;
– formatarea datelor.
Exerciţii de: •reprezentareintuitivă(prindesen)astruc-turiiformularelorşiafluxuluidedateîn-tre formulare şi celelalte obiecte ale bazei de date;
•creareaformularelorpredefinitecuajuto-rul sistemului de asistenţă *sau prin proiec-tare independentă;
•stabilireaproprietăţilorformularelor,con-troalelor şi secţiunilor;
•modificareaformularelor;•particularizareaformularelor;•exerciţiidefolosireaformularelor;•explicareamoduluidefuncţionareafor-
mularelor pe baza tabelelor corelate; •formatareadatelordinbazededate;•proiectareainterogărilorpetabelecorelate
ca bază pentru formulare; •*creareşifolosireasubformularelor.*Proiect (exemplu): •creareaformulareloruneibazededatepebazaunuitabel(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Ma-gazin”etc.);
•folosireaşimodificareaformulareloruneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Maga-zin”etc.);
•creareaformularelorpebazatabelelorcore-latealeuneibazededate(„Şcoala”,„Biblio-teca”,„Magazin”etc.);
•formatareadatelordintr-obazădedate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.).
•Identificareacomponentelor care alcătuiesc ra-portul.
•Elaborareara-poartelor şi subrapoartelor cu ajutorul sistemu-lui de asistenţă.
•Utilizareatehni-cilor de modifica-re a rapoartelor.
•Utilizareatehni-cilor de grupare a datelor într-un raport.
Rapoarte: – destinaţia şi struc-
tura rapoartelor; – crearea şi funcţio-
narea unui raport; – crearea rapoartelor
pe baza tabelelor corelate;
– gruparea şi totali-zarea datelor într-un raport.
* Compactarea şi re-pararea unei baze de date.* Securitatea unei baze de date.* Administrarea unei baze de date.
Exerciţii de: •reprezentareintuitivă(prindesen)astruc-turiirapoartelorşiafluxuluidedateîntreraport şi celelalte obiecte ale bazei de date;
•elaborarearapoartelorcuajutorulsistemu-lui de asistenţă sau prin *proiectare indepen-dentă;
•analizădestructurăşideparticularizarearaportului;
•creareşifolosirearapoartelorşisubrapoar-telor pe baze de date propuse de profesor sau elaborate de elevi;
•grupareşitotalizareadatelorînrapoarte;•*compactareşireparareauneibazededate;•*creareaparolelordeaccespentrudiferite
tipuri de utilizatori ai bazei de date.* Proiect (exemplu): •crearearapoartelorpebazaunuitabelaluneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•crearearapoartelorpebazatabelelorcore-latealeuneibazededate(„Şcoala”,„Biblio-teca”,„Magazin”etc.);
•grupareaşitotalizareadatelorîntr-unra-portaluneibazededate(„Şcoala”,„Biblio-teca”,„Magazin”etc.);
•compactareaşireparareauneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•creareaparolelordeaccespentrudiferi-te tipuri de utilizatori ai unei bazei de date („Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.).
4. ELEMENTE DE WEB DESIGN •Identificareace-
rinţelor şi reco-mandărilor către documente Web.
•Cunoaştereaeta-pelor de elaborare a unui document Web.
Documente Web: – noţiuni şi concepte;– tipurile documen-
telor Web; – structura unui do-
cument Web; – cerinţe către docu-
mente Web;
Exerciţii de: •explicareasensuluitermenilordocument
Web, site; •reprezentareprindesenastructuriiunui
site; •diferenţiereaetapelordeelaborareaunui
document Web şi de explicare a conţinutu-lui fiecărei etape.
24 25
– etapele de elabora-re a documentelor Web;
– resurse soft pentru crearea şi genera-rea documentelor Web.
* Studiu de caz: •limbajedeprogramarepentruelaborarea
aplicaţiilor Web.* Proiecte (exemple): •formulareacerinţelorcătreunsite(„Şcoalamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.);
•elaborareastructuriiunuisite(„Şcoalamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.).
•Identificareado-cumentelor Web în format HTML.
•Elaborareadocu-mentelor HTML cu ajutorul apli-caţiilor de oficiu.
•Publicareadocu-mentelor Web în Internet.
Formatul HTMLCrearea documen-telor HTML cu aju-torul aplicaţiilor de oficiu.Publicarea docu-mentelor Web în In-ternet.
Exerciţii de: •creareadocumentelorHTMLcuajutorul
aplicaţiilor de oficiu; •*publicareadocumentelorWebînInternet.* Proiecte (exemple): •creareaunuisite(„Şcoalamea”,„Satulna-tal”,„Magazin”etc.)cuajutorulaplicaţiilorde oficiu.
•Elaborareadocu-mentelor HTML simple.
•Formatareatex-tului cu ajutorul instrumentelor HTML.
Structura genera-lă a unui document HTMLFormatareatextului:– titlu;– paragrafe; – comentarii; – stiluri fizice; – stiluri logice; – linii orizontale.
Exerciţii de: •creareaunuidocumentHTMLsimplu
(fără legături, care afişează doar texte şi linii orizontale);
•formatareatextuluicuajutorulinstrumen-telor HTML.
* Proiecte (exemple): •creareadocumentelorHTML–componen-tealeunuisite(„Şcoalamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.).
•Creareaşiorga-nizarea listelor cu ajutorul instru-mentelor HTML.
Liste: – ordonate; – neordonate; – de definiţii.Tipuri de marcare.Tipuri de numero-tare.Liste imbricate.
Exerciţii de: •crearealistelor(ordonate,neordonate,de
definiţii); •formatarealistelor(ordonate,neordonate,
de definiţii); •crearealistelorimbricate;•identificarealistelorîntr-uncodHTML.* Proiecte (exemple): •inserarealistelorîndocumenteHTML–componentealeunuisite(„Şcoalamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.).
•Creareaşiutiliza-rea legăturilor in-terne şi externe.
Legături:– externe, interne; – referinţă; – cale; – ancoră;
Exerciţii de: •crearealegăturilorcătreundocumentex-tern(aflatînacelaşisauînaltcatalog);
•crearealegăturilorcătreunsite;•crearealegăturilorcătreosecvenţăaacelu-
iaşi sau a altui document;
– comentariu la le-gătură.
•creareaposibilităţilordelansarelaexecuţiea unei aplicaţii de expediere a mesajelor;
•crearealegăturilorcătreunfişierformatarbitrar cu scopul creării unei copii pe disc a acestui fişier.
* Proiecte (exemple): •crearealegăturilorîntredocumentele
HTML – componente ale unui site („Şcoala mea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.).
•Inserareaîndo-cumente HTML a imaginilor.
Imagini: – dimensiuni; –chenar;– legături; – comentarii.
Exerciţii de: •recunoaştereaformatelordefişiere-ima-
gini; •inserareîndocumenteHTMLaimaginilor.* Proiecte (exemple): •inserareaimaginilorîndocumentele
HTML – componente ale unui site („Şcoala mea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.).
•Creareaşiedi-tarea tabelelor în documente HTML.
•Utilizareatabe-lelor pentru am-plasarea în pagi-nă a elementelor HTML.
Tabele: – titlu; – linie; – coloană; – celulă; – contur.
Exerciţii de: •creareatabelelorîndocumenteHTML;•utilizareatabelelorpentruefectededesign
a documentelor HTML.* Proiecte (exemple): •creareatabelelorîndocumenteleHTML–componentealeunuisite(„Şcoalamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.);
•obţinereaefectelordedesignpentruunsite(„Şcoalamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.).
vii. sugestii metodologiCe
Componenteledebazăaletehnologieididacticepentrupredarea–învăţareainfor-maticii sînt:
1.FormareadecompetenţespecificedisciplineiInformatică. 2. Antrenarea sistematică în scopul dezvoltării competenţelor de bază ale disciplinei.3. Utilizarea metodelor active de instruire, centrate pe elev.Curriculumul liceal la disciplina Informatică proiectează şi organizează procesul
instructiv în contextul dezvoltării competenţelor specifice ale disciplinei. O astfel de abordare prevede proiectarea demersului didactic la Informatică în vederea formării aptitudinilor de integrare a elevilor în societatea informaţională.
Fiindunansambludecapacităţi,cunoştinţeşiabilităţi,competenţapoatefirealiza-tă doar prin dezvoltarea integrată a aspectelor sale dominante:
•aspectul cognitiv, care vizează utilizarea teoriilor şi a noţiunilor din Informatică;•aspectul funcţional, care reprezintă capacităţile persoanei de a activa într-un anu-
mit domeniu: profesional, educaţional, social, utilizînd mijloacele digitale;•aspectul etic, care vizează valorile personale şi sociale.
26 27
Înasimilareainformaţieicomunicatesîntimplicateproceselepsihicedepercepţie,memorare şi operaţii de gîndire. Prin urmare, pentru elaborarea sarcinilor didactice se va utiliza în special taxonomia lui Bloom, orientată spre atingerea de către persoana instruită a nivelului intelectual determinat de standarde.
Pentru asimilarea de către elevi a cunoştinţelor se recomandă utilizarea metode-lor:SINELG,interviu,lecturăghidată,exerciţiipracticelacalculator,problemesimplepentru dezvoltarea gîndirii algoritmice.
Aspectul de expertiză a competenţei are rolul de dezvoltare a capacităţilor inte-lectualeşipsihomotoriialeelevilor.Pentrudezvoltareapotenţialuluiintelectualpotfifolosite taxonomiile: Simpson, Dove etc.
Metodele recomandate la disciplina Informatică sînt: expunerea de material teore-tic, lucrul la calculator, individual şi/sau sub conducerea cadrului didactic, rezolvarea de probleme, lucrarea practică, lucrarea de laborator.
Aspectul aplicativ al competenţei formează la elevi atitudini şi comportament în contextul condiţiilor sociale bine determinate. Pentru atingerea acestui scop la elabo-rareasarcinilordidacticesevafolositaxonomialuiKrathwohl.
Metodele recomandate în acest context sînt studiul de caz, proiectul de cercetare, dezbaterea etc.
viii. sugestii Pentru evaluare
Axarea procesului de învăţare–predare–evaluare pe competenţe generează o structură continuă a evaluării, realizată prin evaluare formativă şi testări sumative (finale).
În baza activităţilor de evaluare se obţine motivarea elevilor şi recepţionarea unui feedback continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învăţare; stimu-larea autoevaluării şi a evaluării reciproce; evidenţierea succeselor; implementarea evaluării selective sau individuale.
Un element inovator al evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor educaţi-onale digitale pentru testările asistate de calculator atît local, cît şi on-line.
În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă, continuăacompetenţelorlaelevireflectateînstandardeleeducaţionale.
Sarcinile de evaluare formativă urmează să fie separate pe grade de dificultate, pentru a permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a elevilor evaluaţi. Elaborarea itemilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor corespunzătoare.
Metodelefolositepentruevaluareacontinuăpresupunchestionareaoralăsauscri-să, metode interactive: studii de caz, lucrări practice, proiecte, testări interactive asis-tate de calculator.
Activităţile practice vor fi realizate eficient de către elevi în cazul în care aceştia vor fi informaţi de către profesor referitor la: tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare), condiţiile de realizare a activităţii.
Realizarea evaluării continue permite o apreciere obiectivă a cunoştinţelor şi com-petenţelor elevilor, precum şi a progreselor înregistrate de aceştia.
Evaluarea sumativă se va realiza la sfîrşitul fiecărui semestru şi an şcolar. În cali-tate de elemente componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utilizarea itemilor de tip problemă pentru rezolvare la calculator, a testelor asistate de calculator şi a lucrărilor scrise.
referinţe bibliografiCe1.BeşliuV.,CoşuleanuI.,GremalschiA.,TkaciG.Starea pregătirii electronice a Republicii
Moldova. În: Tendinţele de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale. Conferinţa Internaţională. Chişinău,ASEM,2004.
2. Braicov A. HTML. Ghid de iniţieire.Chişinău,EdituraPrutInternaţional,2008.3. Braicov A. Turbo Pascal. Culegere de probleme.Chişinău,EdituraPrutInternaţional,2007.4. Cabac V. Elemente de modelare matematică.Chişinău,EdituraLumina,1998.5. Cartaleanu T. , Cosovan O., Goras-Postică V. şi alţii. Formare de competenţe prin strategii
didactice interactive.CentrulEducaţionalProDidactica.Chişinău,2008.6.CerchezE.,ŞerbanM.Informatica. Iaşi, Editura Polirom, 2000.7.Ciobanu I.,CurbetGh.,GremalschiA.,GremalschiL., IvanovL.O nouă viziune asu-
pra Curriculumului şi Standardelor la Informatică. În: Modernizarea standardelor şi curri-culei educaţionale – deschidere spre o personalitate integrală. Materialele Conf. Şt. Intern. 22–23oct.2009.Chişinău,I.Ş.E.,2009.
8. Concepţia guvernării electronice. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 733 din 28.06.2006 // Monitorul Oficial, nr. 106 din 14.07.2006.
9. Corlat S., Ivanov L. Calcul numeric.Cursdelecţii.Chişinău,CCRE„Presa”,2004.10. Giumale C. Introducere în analiza algoritmilor. Iaşi, Editura Polirom, 2004.11.GremalschiA.Informatica. Tehnici de programare.Chişţinău,EdituraŞtiinţa,2003.12.GremalschiA.Informatică. Manual pentru clasa a 11-a.Chişinău,EdituraŞtiinţa,2008.13.GremalschiA.,MocanuIu.,SpineiI.Informatica. Limbajul PASCAL.Chişinău,Editura
Ştiinţa, 2003.14.GremalschiA.,GremalschiL. Informatica − o disciplină şcolară ce formează gîndirea
algoritmică şi bazele culturii informaţionale. În: Materialele Conferinţei Internaţionale „Calitatea învăţămîntului.Teoriaşipracticautilizăriitehnologiilorinformaţionaleşicomunicaţionaleîneducaţie.12−13martie2008”.MinisterulEducaţieişiTineretului,Chişinău,2008.
15.GremalschiA.,GremalschiL.,MocanuI.Informatică. Manual pentru clasa a 10-a.Chi-şinău, Editura Ştiinţa, 2007.
16.GremalschiA.,MocanuI.,GremalschiL.Informatica. Structura calculatorului.Chişinău,Editura Ştiinţa, 2000.
17.GuţuVl.,ChicuV.,DandaraO.şialţii.Psihopedagogia centrată pe copil.Chişinău,CEPUSM, 2008.
18. Minder M. Didactica funcţională.Chişinău,EdituraCartier,2003.19. Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică”. Hotă-
rîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 255 din 09.03.2005 // Monitorul Oficial, nr. 46–50 din 25.03.2005, art. 336.
28 29
PROFIL UMANISTIC
Preliminarii
Curriculumul la disciplina Informatică este un document normativ şi obligatoriu pentru realizarea procesului de predare–învăţare a acestei disciplini de studiu în clase-le X−XII. Obiectul de studiu al informaticii ca ştiinţă interdisciplinară este prelucrarea automată a informaţiei cu ajutorul calculatoarelor electronice. Ca disciplină şcolară, Informatica are drept scop principal formarea şi dezvoltarea gîndirii algoritmice a ele-vului şi se întemeiază pe principiile:
• îmbinăriiproceselordepredare–învăţareacunoştinţelorteoreticecuactivităţilepractice la calculator;
• adaptăriicunoştinţelorpredatelavîrstaelevilor;• interdisciplinarităţii;• adecvăriimetodelordepredare–învăţarelainstruireaasistatădecalculator;• echilibrăriiîncărcăturiiinformaţionaleşicontinuităţiiîntreclaseşitreptedeînvă-
ţămînt prin eşalonarea materialului studiat în funcţie de particularităţile de vîrstă ale elevului şi în concordanţă cu performanţele programelor de instruire, ale pro-gramelor de aplicaţii şi programelor de sistem ale calculatorului;
• diferenţieriişiindividualizăriipredării–învăţării;• stabiliriiunuinivelobligatoriudepregătireîndomeniulinformaticiişiformăriicapacităţilordeavansareînînsuşireatemelornecunoscuteşiînaplicareatehno-logiilor informaţionale moderne.
Funcţiile Curriculumului liceal la Informatică, profilul umanistic:• actnormativalprocesuluidepredare–învăţare–evaluareaInformaticii în con-
textul unei pedagogii axate pe competenţe;• reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional din
perspectiva unei pedagogii axate pe competenţe;• componentădebazăpentruelaborareastrategieideevaluarelaInformatică;• orientareaprocesuluieducaţionalspreformaredecompetenţelaelevi;• componentă fundamentalăpentruelaborareamanualelorşcolare,aghidurilor
metodologice, a manualelor electronice, a testelor de evaluare.Beneficiari:Curriculumul este destinat profesorilor de informatică din instituţiile preuniversi-
tare,specialiştilorprincipaliladisciplină,autorilordemanualeşighidurimetodolo-gice, elevilor.
Administrarea disciplineiStatutul
disciplineiAria
curriculară Clasa Nr. de unităţi de conţinuturi pe clase
Nr. de ore pe an
Obligatorie „Tehnologii” a X-a, profil umanistica XI-a, profil umanistica XII-a, profil umanistic
85
15
34 ore34 ore34 ore
i. ConCePţia didaCtiCă a disCiPlinei
Definirea disciplinei InformaticăInformatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, accentul
instruirii la informatică fiind pus pe dezvoltarea gîndirii logice şi algoritmice. Inte-grarea persoanei în mediul informatizat al societăţii moderne este posibilă numai în cazul deţinerii cunoştinţelor informatice fundamentale şi abilităţilor de utilizare instrumentală şi de comunicare cu calculatorul şi prin intermediul acestuia – totali-tate de competenţe care se conţin în noţiunea de cultură informaţională. Informatica ca ştiinţă dictează necesitatea pregătirii generale atît a persoanelor care ulterior vor utiliza calculatorul, reţelele de calculatoare şi sistemele informaţionale în calitate de instrumente operaţionale, cît şi a persoanelor care în activitatea lor vor gestiona pro-cese de organizare a activităţilor în diverse domenii ale vieţii sociale.
Statutul disciplinei în planul de învăţămîntInformaticaestedisciplinăobligatorieînariacurriculară„Tehnologii”.Valoarea formativă a disciplinei:• formareadeprinderilorpracticedeutilizareacalculatoruluipentruprelucrarea
informaţiei;• formareadeprinderilorpracticedeutilizareareţelelordecalculatoareşiaservi-
ciilor de reţea;• formareadeprinderilorpracticedecomunicarefolosindreţeleledecalculatoare;• studiereainformaticiicaştiinţă,carecontribuielaformareacompetenţelordi-
gitale de bază: elemente de algoritmizare, modelare, programare, gîndire logică, acumularea, păstrarea şi prelucrarea digitală a informaţiei.
Principiile specifice predării–învăţării disciplinei InformaticăCurriculumul liceal la Informatică propune un model de studiu integrat al acestei
discipline, model care contribuie la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra informaticii ca ştiinţă şi asupra metodelor de implementare a conceptelor informatice pentru dezvoltarea perpetuă a societăţii contemporane.
În acest context, se conturează următoarele principii specifice ale disciplinei Informatică:1. Principiul abordării integrate a disciplinei – structurarea conţinuturilor în-
tr-un model integrat, modular, concentric, care are ca scop crearea şi dezvoltarea com-petenţelor digitale ale elevului în scopul utilizării sistemelor informatice şi cultivarea continuă a modului de gîndire algoritmică.
2. Principiul centrării activităţii/demersului didactic pe elev – acceptarea unui model de învăţare activă, centrat pe elev, orientat către activităţi individuale sau în grup, care să permită dezvoltarea independenţei de acţiune, a originalităţii, a creativităţii, a ca-pacităţiidelucruînechipă,combinîndacesteacuindividualizarearitmuluideînvăţare.
3. Principiul funcţionalităţii/utilităţii sociale a procesului didactic – dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor necesare pentru integrarea organică a elevilor în societatea informaţională. Principiul este realizat în baza rezolvării unor situaţii de problemă, depă-şirea cărora contribuie la formarea capacităţilor de autoperfecţionare (autoinstruire).
4. Principiul corelaţiei interdisciplinare – abordarea unui demers didactic inter-disciplinar cu toate disciplinele şcolare, prin utilizarea principiilor şi metodelor infor-
30 31
matice pentru rezolvarea de probleme, elaborarea proiectelor, prelucrare de informaţii specifice disciplinelor şi utilizarea resurselor educaţionale digitale.
Orientări generale de predare–învăţare a disciplinei InformaticăProcesul general de predare–învăţare a disciplinei Informatică este elaborat în con-
textul sistemului de competenţe pentru învăţămîntul preuniversitar.„Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi,
deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte spe-cifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvăriiunorproblemecucareacestasepoateconfruntaînviaţareală.”
ii. ComPetenţe-Cheie/ transversale
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. 2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat. 3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină. 4. Competenţe acţional-strategice. 5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare. 6. Competenţe interpersonale, civice, morale.7.Competenţedebazăînmatematică,ştiinţeşitehnologie.8.Competenţe digitale în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
(TIC). 9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori).10. Competenţe antreprenoriale.
iii. ComPetenţele transdisCiPlinare Pe trePte de învăţămînt: învăţămîntul liCeal
Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi• Competenţedeastăpînimetodologiadeintegrareacunoştinţelordebazădespre
natură, om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbu-nătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale.
Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat• Competenţedeacomunicaargumentatînlimbamaternă/limbadestatînsituaţii
reale ale vieţii.• Competenţedeacomunicaîntr-unlimbajştiinţificargumentat.Competenţe de comunicare într-o limbă străină• Competenţedecomunicareîntr-olimbăstrăină.• Competenţedeacominicaargumentatîntr-olimbăstrăinăînsituaţiirealealevieţii.Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie• Competenţedeaorganizaactivitateapersonalăîncondiţiiletehnologiiloraflateînpermanentăschimbare.
• Competenţede adobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentaledindomeniileMatematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în coraport cu nevoile sale.
• Competenţedeapropuneideinoiîndomeniulştiinţific.
Competenţe acţional-strategice• Competenţedea-şiproiectaactivitatea,deavedearezultatulfinal,deapropune
soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii.• Competenţedeaacţionaautonomşicreativîndiferitesituaţiideviaţăpentru
protecţia mediului ambiant.Competenţe digitale, în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC)• Competenţedeautilizaînsituaţiirealeinstrumentelecuacţiunedigitală.• Competenţedeacreadocumenteîndomeniulcomunicativşiinformaţionalşia
utiliza serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.Competenţe interpersonale, civice, morale• Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţiile de conflict şi a
respecta opiniile semenilor săi.• Competenţedeamanifestaopoziţieactivăcivică,solidaritateşicoeziunesocială
pentru o societate nondiscriminatorie.• Competenţedeaacţionaîndiferitesituaţiideviaţăînbazanormelorşivalorilor
moral-spirituale.Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare• Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării
continue şi autorealizării personale.• Competenţedea-şiasumaresponsabilităţipentruunmodsănătosdeviaţă.• Competenţedeaseadaptalacondiţiişisituaţiinoi.Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)• Competenţedea seorienta învalorileculturiinaţionaleşialeculturiloraltor
etnii în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale.• Competenţedetoleranţăînreceptareavalorilorinterculturale.Competenţe antreprenoriale• Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile
economiei de piaţă în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial.• Competenţedea-şialegeconştientviitoareaariedeactivitateprofesională.
iv. ComPetenţele sPeCifiCe la InformatIcă
1. Formareauneiviziuniştiinţificeasupracomponenteiinformaticeînsocietateacontemporană.
2. Cunoaşterea proceselor, principiilor şi metodelor de codificare şi decodificare a informaţiei în scopul realizării comunicării interumane – sistem informatic.
3. Identificarea structurii generale a sistemelor digitale, a principiilor de funcţio-nare a sistemelor de transmitere, stocare şi de prelucrare a informaţiei.
4. Elaborarea modelelor informatice a obiectelor, sistemelor şi proceselor frecvent întîlnite în activitatea cotidiană.
5. Aplicarea metodelor de algoritmizare, de formalizare, de analiză, de sinteză şi de programare pentru soluţionarea problemelor legate de prelucrarea automa-tizată a informaţiei.
6. Translarea algoritmilor frecvent utilizaţi într-un limbaj de programare de nivel înalt.
32 33
7. Colectarea, păstrarea şi prelucrarea informaţiei cu ajutorul aplicaţiilor software specializate.
8. Crearea şi elaborarea documentelor Web.9. Efectuarea experimentelor virtuale, rezolvarea problemelor de activitate cotidi-
ană şi elaborarea de modele ale fenomenelor studiate, folosind aplicaţii, labora-toare şi medii digitale educaţionale; interpretarea rezultatelor obţinute.
10.Folosireacompetenţelorinformaticepentrucăutareaşiselectareainformaţiilorîn interes de autoinstruire şi orientare profesională.
11. Respectarea dreptului de autor asupra resurselor digitale, a normelor de etică şi securitate informaţională. Protejarea de infracţiunile informatice.
v. rePartizarea temelor Pe Clase şi Pe unităţi de timP
Clasa Teme Nr. de ore Totala X-a 1. Tipuri de date structurate
2. Informaţia3.Bazelearitmeticealetehniciidecalcul4. Structura calculatorului şi reţelele de calculatoare
15658
34
a XI-a 5. Subprograme 34 34a XII-a 6. Baze de date
7. Elemente de Web design2014 34
Note:1. Repartizarea orelor pe teme este orientativă.2.Ordineatemelorpoatefischimbatădacănuesteafectată logicaştiinţificăsau
didactică.3. Conţinuturile marcate cu * sînt opţionale.
vi. subComPetenţe, unităţi de Conţinut, aCtivităţi de învăţare şi evaluare Pe Clase
Clasa a X-a
Subcompetenţe Teme/Conţinuturi/Noţiuni-cheie
Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)
1. TIPURI DE DATE STRUCTURATE•Argumentareane-
cesităţii structură-rii datelor.
•Utilizareaformu-lelor metalingvis-tice şi a diagrame-lor sintactice ale declaraţiilor
Tipuri de date struc-turate (tablou, şir de caractere, articol, fi-şier):– declaraţii de tipuri
de date structurate; – formule metalingvis-
tice şi diagrame sin-
Exerciţii de: •utilizareadiagramelorsintacticeşiafor-
mulelor metalingvistice pentru verifica-rea corectitudinii definirii tipurilor de date structurate;
•definireatipurilordedatestructurate;•prelucrareadatelorstructurate.
de tipuri de date în studiu.
•Prelucrareadate-lor structurate.
•Alegereastructuriide date, adecva-te rezolvării unei probleme.
tactice ale declaraţi-ilor de tipuri de date structurate;
– mulţimea de valori ale tipurilor de date structurate;
– restricţiile impuse de realizările limbaje-lor de programare în cazul tipurilor de date structurate;
– operaţiile destinate prelucrării tipurilor de date structurate;
– clasificarea fişierelor după tipul operaţii-lor permise.
Probleme de: •prelucrareadatelorutilizîndtipurilede
date structurate.* Studii de caz: •moduldereferireacomponentelordate-
lor structurate; •metodeledememorareadatelorstruc-
turate în memoriile interne şi externe ale calculatorului.
* Proiecte (exemple): •evidenţaconsumuluizilnicdeenergie
electrică la domiciliu; •evidenţafrecvenţeielevilordinclasă;•calcululnotelormediialeelevilordinclasă;•calcululcheltuielilorpersonalezilnice,
săptămînale şi lunare;•prelucrareatextelor.
2. INFORMAŢIA•Identificareacon-
ceptelor de bază pentru reprezenta-rea şi transmiterea informaţiei.
•Utilizareamijloa-celor informatice în activitatea coti-diană.
•Estimareacanti-tăţii de informaţie transmisă, recepţi-onată şi prelucrată în activităţile coti-diene.
•Aplicareaprincipi-ilor de bază de co-dificare şi decodi-ficare a informaţiei pentru transmite-rea, recepţionarea şi prelucrarea ei.
Informaţia: – cantitatea de infor-
maţie; – stocarea informaţiei; – transmiterea infor-
maţiei; – prelucrarea infor-
maţiei. Semne şi alfabete.Codificarea şi decodi-ficarea mesajelor.Cuantizarea imagi-nilor.Reprezentarea şi trans-miterea informaţiei.
Exerciţii de: •determinareacantităţiideinformaţieîn
mesajele sursei; •codificareşidecodificareainformaţiei;•determinareacantităţiideinformaţieîn
texte, imagini, secvenţe audio şi video;•identificareasurselor,canalelorşipurtă-
torilor de informaţie; •determinareacapacităţiidestocarea
purtătorilor de informaţii; •discretizareînspaţiuşiînvaloareaima-
ginilor statice; •discretizareaimaginilordinamiceîntimp;•argumentareanecesităţilordecodificare
şi decodificare a informaţiei text, audio şi video.
* Studii de caz: •evoluţiapurtătorilorstaticişiapurtăto-
rilor dinamici de informaţie; •domeniiledeutilizareapurtătorilormo-
derni de informaţie.* Proiecte: •evaluareacantităţiideinformaţie;•arhivareainformaţiei;•particularităţidecodificareasemnelordi-
acritice pentru limbile central-europene;•codificareaternarăainformaţiei.
34 35
3. BAZELE ARITMETICE ALE TEHNICII DE CALCUL•Identificarealimi-
telor de reprezen-tare a numerelor în calculator.
•Aplicareaaritme-ticii de calcultor pentru soluţiona-rea problemelor de prelucrare a infor-maţiei.
Sisteme de numeraţieSisteme poziţionale şi sisteme nepoziţionale de numeraţie.Sistemele poziţionale de numeraţie: – sistemul binar; – sistemul octal; –sistemulhexazeci-
mal.Conversia numere-lor dintr-un sistem în altul: – din baza 2, 8, 16 în
sistemul zecimal şi invers;
– din binar în octal, hexazecimalşiin-vers.
Exerciţii de: •identificareatipuluisistemuluidenu-
meraţie;•argumentareanecesităţiideaplicareîn
informatică a aritmeticii de calculator; •conversieanumerelordintr-unsistem
de numeraţie în altul; •utilizareaterminologieiaferentearitme-
ticii de calculator; •argumentareanecesităţiiutilizăriiînin-
formatică a unor aritmetici dedicate de calculator.
* Studii de caz: •avantajeleşineajunsurilesistemelorpo-
ziţionale şi nepoziţionale de numeraţie; •domeniiledeutilizareasistemelorpozi-
ţionale şi nepoziţionale de numeraţie; •aritmeticadecalculatorimplementatăînechipamenteledigitalefrecventutilizate.
* Proiecte: •aritmeticadecalculator,implementatăîn
aparatele de redare a sunetelor; •aritmeticadecalculator,implementatăîn
aparatele de redare a imaginilor; •aritmeticaternarădecalculator.
4. STRUCTURA CALCULATORULUI ŞI REŢELELE DE CALCULATOARE•Utilizarearesur-selortehniceşiaresurselor progra-mate ale calculato-rului.
•Utilizareadispozi-tivelor externe de memorare pentru stocarea curentă şi de lungă durată a informaţiilor.
•Utilizareadispozi-tivelor de intrare-ieşire ale calcula-torului.
Schema funcţională a calculatorului: – procesorul; – memoria internă; – dispozitivele de intrare-ieşire;
– memoria externă.Principiul de coman-dă prin program: – date şi instrucţiuni; – formatul instrucţiu-
nilor; – executarea instrucţi-
unilor.Resursele calculato-rului: –echipamentele;– programele.
Exerciţii de: •identificareaunităţilorfuncţionalealecal-culatoruluişiatraseelordedateîntreele;
•explicareaprincipiuluidecomandăprinprogram;
•descriereaschemeifuncţionaleacalcu-latorului;
•explicareaprincipiuluidecomandăprinprogram;
•descrierearoluluiimplementăriialgoritmi-lor eficienţi asupra dezvoltării informaticii;
•clasificareainstrucţiunilorînfuncţiedetipul lor;
•evidenţierearesurselortehniceşiare-surselor programate ale calculatorului;
•explicareaprincipiilordefuncţionareamemoriilor externe;
•explicareaprincipiilordefuncţionareadispozitivelor de intrare-ieşire;
Memoriile externe: – pe purtători mag-
netici; – pe purtători optici; – pe semiconductori.Dispozitivele de intra-re-ieşire: – vizualizatorul; – tastatura; – şoricelul; – imprimantele.Clasificarea calcula-toarelor.
•clasificareacalculatoarelorînfuncţiedecaracteristiciletehnico-economiceşido-meniile de utilizare.
* Studii de caz: •stocareainformaţieipepurtătorimagne-
tici şi purtători optici; •stocareainformaţieipediscuriopticeşi
memorii pe semiconductori; •calculatoareleuniversaleşicalculatoare-
le dedicate.* Proiecte: •istoriatehniciidecalcul;•evoluţiacalculatoarelor;•microprocesoarele;•calculatoareleînjurulnostru;•cumsă-ţiprocuriuncalculatorpersonal;•evoluţiastructuriicalculatoarelor.
•Clasificareareţele-lor de calculatoare.
•Utilizareatehnolo-giilor de cooperare în reţea.
•Descriereaprinci-piilor de organi-zare şi utilizare a serviciilor Inter-net.
Tipuri de reţele: – reţele locale; – reţele regionale; – reţele globale. Tehnologiidecoope-rare în reţea: – de la egal-la-egal; – client-server;Topologiaşiarhitectu-ra reţelelor.Reţeaua Internet. Servicii Internet: – e-comunicarea (e-mail,forum,chat,reţele sociale);
– accesul la calculatoa-rele distante;
– transferul de fişiere; – localizarea şi regăsi-
rea informaţiei.
Exerciţii de: •explicareaprincipiilordefuncţionarea
reţelelor de calculatoare; •descriereaconceptuluidereţeadecal-
culatoare; •clasificareareţelelorînfuncţiedemo-
dul de interconexiune a calculatoarelor; •clasificareareţelelorînfuncţiede
distanţa între calculatoare; •observareşiînţelegerealegăturiiîntrecomponenteletehniceşiserviciileoferi-te de reţea;
•explicareaprincipiilordeorganizareaserviciilor Internet.
* Studii de caz: •performanţelemediilordecomunicaţii:
cablu, fibră optică, canal radio; •structurareţeleidecalculatoaredinlabo-
ratorul de Informatică; •moduldeconectarealiceuluilaInternet
şi performanţele conexiunii respective; •moduldeconectareadomiciliuluielevu-
lui la Internet şi performanţele conexiu-nii respective.
* Proiecte: •evoluţiareţelelordecalculatoare;•evoluţiaInternetului;•serviciileInternet,disponibileînliceu;•serviciileInternet,disponibileladomi-
ciliu.
36 37
Clasa a Xi-a
Competenţe specifice
Teme/Conţinuturi/ Noţiuni-cheie
Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)
SUBPROGRAME•Prelucrareadatelor
cu ajutorul subpro-gramelor predefini-te şi al subprogra-melor elaborate de către utilizator.
•Organizareaco-municării între programul/sub-programul apelant şi subprogramul apelat.
•Proiectareastruc-turală a algorit-mului şi a progra-mului.
Subprograme: – probleme şi subpro-
bleme; – programul principal
şi programul apelat; – subprograme şi ape-
luri de subprograme; – tipuri de subprogra-
me.Comunicarea între programul/subprogra-mul apelant şi subpro-gramul apelat: – modul de transfer al
controlului în cazul apelului de subpro-grame;
– modul de transmite-re a argumentelor şi de returnare a rezul-tatelor.
Domenii de vizibili-tate: – structura de bloc a
programelor; – variabile globale şi
variabile locale.Sintaxa declaraţiilor de subprograme.Sintaxa apelurilor de subprograme.
Exerciţii de: •folosireatermenilorproblemă, subpro-
blemă, program principal, program ape-lat, subprogram, funcţie, procedură;
•explicareamoduluideexecuţieaape-lurilor de funcţii şi proceduri;
•argumentareanecesităţiidivizăriipro-blemelor complexe în subprobleme mai simple;
•definireasubprogramelorprinformulemetalingvistice şi diagrame sintactice;
•identificareasubproblemelor,soluţi-onarea cărora necesită utilizarea sub-programelor;
•observareşiînţelegerealegăturilorin-formaţionale (date) şi de control (ape-luri) între programul principal şi sub-programele apelate;
•utilizareafuncţiilorşiprocedurilorpredefinite ale limbajului;
•elaborareaprogramelorcareutilizeazăfuncţiile predefinite;
•elaborareaprogramelorcareutilizeazăfuncţii definite de utilizator.
* Studii de caz: •moduldetransmitereadatelorînca-
zul parametrilor-valoare şi parametri-lor-variabilă;
•complexitateadeelaborareaprogra-melor scrise cu şi fără utilizarea sub-programelor.
* Proiecte: •subprogramepentrucalcululmedii-
lor aritmetice şi al mediilor geometri-ce ale unui set de numere;
•subprogramepentruanalizeelemen-tare ale textelor;
•subprogramepentruordonareacrescă-toare şi descrescătoare a tablourilor;
•subprogramepentruordonareaalfa-betică a cuvintelor.
Clasa a Xii-a
Competenţe specifice
Teme/Conţinuturi/ Noţiuni-cheie
Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)
1. BAZE DE DATE •Descriereastruc-
turii bazelor de dateierarhice,înreţea şi relaţio-nale.
Noţiuni şi concep-te. Tipuri de baze de date: –ierarhice;– în reţea; – relaţionale.
Exerciţii de: •explicareasensuluitermenilorbază de
date, sistem de gestiune a bazelor de date; •introducereintuitivă(prindesen)astructuriibazelordedateierarhice,înreţeaşirelaţionale;
•diferenţiereatermenilordate, informaţie, fişier, bază de date, sistem de gestiune a ba-zelor de date.
•Descriereastruc-turii şi a funcţii-lor sistemelor de gestiune a baze-lor de date.
•Distingereaeta-pelor de elabora-re a unei baze de date.
•Cunoaşterearo-lului persoanelor antrenate în ela-borarea şi utili-zarea bazelor de date.
Sisteme de gestiune a bazelor de date: – structura; – funcţiile.Etapele de elaborare a unei baze de date
Exerciţii de: •reprezentareprindesenastructuriisiste-
melor de gestiune a bazelor de date; •explicareadestinaţieifiecăruiobiectalba-
zei relaţionale de date; •reprezentareprindesenatraficuluidedate
între obiectele unei baze relaţionale de date;•diferenţiereaetapelordeelaborareaunei
baze de date şi explicare a conţinutului fie-cărei etape;
•explicarearoluluipersoanelorantrenateînelaborarea şi utilizarea bazelor de date.
* Studiu de caz: •etapeledeproiectareauneibazededate.* Proiecte (exemple): •aplicaţiipentrucreareaşigestionareabaze-
lor de date;•descriereaetapelordeelaborareauneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.).
•Proiectareastructurii tabele-lor bazei de date.
•Creareatabelelorcu ajutorul siste-mului de asistenţă sau prin proiecta-re independentă.
•Utilizareameto-delor de introdu-cere a datelor în tabele.
•Creareaşiedita-rea tabelelor pen-
Tabele: – destinaţia şi struc-
tura tabelelor; – crearea tabelelor; – introducerea date-
lor în tabel; – modificarea struc-
turii unui tabel; – editarea înregistră-
rilor; – sortarea înregistră-
rilor; – căutarea şi înlocui-
rea valorilor;
Exerciţii de: •creareatabelelorcuajutorulsistemuluide
asistenţă sau prin proiectare independentă; •diferenţiereatipurilordedateîncîmpuri-
le unui tabel; •definireaproprietăţilorcîmpurilor;•alegereacheiiprimare;•explicareametodelordeintroducereada-
telor în tabele; •introducereadatelorîntabelelecreate;•modificareastructuriitabelelor;•editareaînregistrărilor;•formatareadatelor;
38 39
tru problemele frecvent întîlni-te în matematică, fizică, biologie, chimie,geogra-fie etc.
•Stabilireacorela-ţiilor între tabele.
•Utilizareaope-raţiilor destinate sortării înregis-trărilor, căutării şi înlocuirii valo-rilor.
•Elaborareafiltre-lor pentru selec-tarea înregistră-rilor.
– crearea şi folosirea unui filtru;
– stabilirea corelaţii-lor între tabele.
•introducereintuitivă(prindiagramedeco-relare) a noţiunii de tabele corelate;
•explicareaproprietăţilorfiecăruitipdeco-relaţie;
•stabilireacorelaţiilorîntretabele;•sortareaînregistrărilor,căutareşiînlocui-
re a valorilor; •elaborareafiltrelor.*Studii de caz: •noţiunigeneraledesprenormalizareaunui
tabel; •validareadatelorintroduseîntr-uncîmpal
tabelului; •utilizareamăştilor(şabloanelor)laintro-
ducerea datelor; •asigurareaintegrităţiidatelor;•editareaîncascadăadatelor.* Proiecte (exemple): •creareatabelelorpentruobazădedate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•introducereadatelorîntabeleleuneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•redactareadatelorîntabeleleuneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•stabilireacorelaţiilorîntretabeleleuneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Maga-zin”etc.).
•Alegereatipuri-lor de interogări adecvate pentru prelucrarea da-telor.
•Elaborareainte-rogărilor cu aju-torul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă.
•Elaborareainte-rogărilor pentru selectarea datelor.
Interogări: – destinaţia şi struc-
tura interogărilor; – crearea unei inte-
rogări; – sortarea şi gruparea
înregistrărilor.
Exerciţii de: •introducereintuitivă(prindesen)anoţi-
unilor interogare şi set dinamic rezultat al interogării;
•creareainterogărilorpredefinitecuajuto-rul sistemului de asistenţă;
•creareainterogărilorsimpleşicomplexe;•elaborareainterogărilorînstudiu.* Studiu de caz: •limbajedeprogramare(structurare)ain-
terogărilor.* Proiecte (exemple): •formulareacererilordeinterogarepentruobazădedate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Ma-gazin”etc.);
•creareainterogărilorpentruobazădedate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•sortareaşigrupareaînregistrăriloruneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Maga-zin”etc.).
•Identificareacomponentelor unei expresii şi aplicarea reguli-lor de formare a expresiilor.
•Elaborareainte-rogărilor de ac-ţiune.
•Utilizareatehni-cilor de grupare şi totalizare a da-telor.
Expresii: – construirea expre-
siilor;– interogări pentru
adăugare, actuali-zare şi eliminare;
– gruparea şi totali-zarea datelor într-o interogare.
Exerciţii de: •scriereşideevaluareaexpresiilor;•construireaexpresiilorcuajutorulsiste-
mului de asistenţă;•creareşimodificareainterogărilordeac-
ţiune; •grupareşitotalizareadatelorîninterogă-
rile propuse de profesor sau elaborate de elevi;
•construireaexpresiilorcuajutorulsistemu-lui de asistenţă;
•evaluareaexpresiilor.* Proiecte (exemple): •formulareacererilordeinterogarepebaza
expresiilor şi testarea lor pentru o bază de date(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•adăugarea,actualizareaşieliminareaînre-gistrăriloruneibazededate(„Şcoala”,„Bi-blioteca”,„Magazin”etc.);
•grupareaşitotalizareadateloruneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.).
•Identificareaele-mentelor care al-cătuiesc formu-larele.
•Elaborareafor-mularelor cu aju-torul sistemului de asistenţă.
•Aplicareatehni-cilor de modifi-care a formula-relor.
•Utilizareafor-mularelor pentru vizualizarea, mo-dificarea şi vali-darea datelor.
•Elaborareafor-mularelor în bază de tabele core-late.
Formulare: – destinaţia şi struc-
tura formularelor; – crearea şi funcţi-
onarea unui for-mular;
– modificarea formu-larelor;
– folosirea formula-relor;
– crearea formulare-lor pe baza tabele-lor corelate;
– formatarea datelor.
Exerciţii de: •reprezentareintuitivă(prindesen)astructu-riiformularelorşiafluxuluidedateîntrefor-mulare şi celelalte obiecte ale bazei de date;
•creareaformularelorpredefinitecuajuto-rul sistemului de asistenţă *sau prin pro-iectare independentă;
•stabilireaproprietăţilorformularelor,con-troalelor şi secţiunilor;
•modificareaformularelor;•particularizareaformularelor;•exerciţiidefolosireaformularelor;•explicareamoduluidefuncţionareafor-
mularelor pe baza tabelelor corelate; •formatareadatelordinbazededate;•proiectareainterogărilorpetabelecorelate
ca bază pentru formulare; •*creareşifolosireasubformularelor.* Proiecte (exemple): •creareaformulareloruneibazededatepebazaunuitabel(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•folosireaşimodificareaformulareloruneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Maga-zin”etc.);
40 41
•creareaformularelorpebazatabelelorco-relatealeuneibazededate(„Şcoala”,„Bi-blioteca”,„Magazin”etc.);
•formatareadatelordintr-obazădedate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.).
•Identificareacomponentelor care alcătuiesc raportul.
•Elaborareara-poartelor şi subrapoartelor cu ajutorul sistemu-lui de asistenţă.
•Utilizareatehni-cilor de modi-ficare a rapoar-telor.
•Utilizareatehni-cilor de grupare a datelor într-un raport.
Rapoarte: – destinaţia şi struc-
tura rapoartelor; – crearea şi funcţio-
narea unui raport; – crearea rapoartelor
pe baza tabelelor corelate;
– gruparea şi totali-zarea datelor într-un raport.
* Compactarea şi re-pararea unei baze de date.* Securitatea unei baze de date.* Administrarea unei baze de date.
Exerciţii de: •reprezentareintuitivă(prindesen)astruc-turiirapoartelorşiafluxuluidedateîntreraport şi celelalte obiecte ale bazei de date;
•elaborarearapoartelorcuajutorulsiste-mului de asistenţă sau prin *proiectare in-dependentă;
•analizădestructurăşideparticularizarearaportului;
•creareşifolosirearapoartelorşisubra-poartelor pe baze de date propuse de pro-fesor sau elaborate de elevi;
•grupareşitotalizareadatelorînrapoarte;•*compactareşireparareauneibazede
date; •*creareaparolelordeaccespentrudiferite
tipuri de utilizatori ai bazei de date.* Proiecte (exemple): •crearearapoartelorpebazaunuitabelaluneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•crearearapoartelorpebazatabelelorcore-latealeuneibazededate(„Şcoala”,„Biblio-teca”,„Magazin”etc.);
•grupareaşitotalizareadatelorîntr-unra-portaluneibazededate(„Şcoala”,„Biblio-teca”,„Magazin”etc.);
•compactareaşireparareauneibazededate(„Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.);
•creareaparolelordeaccespentrudiferi-te tipuri de utilizatori ai unei bazei de date („Şcoala”,„Biblioteca”,„Magazin”etc.).
2. ELEMENTE DE WEB DESIGN •Identificareace-
rinţelor şi reco-mandărilor către documente Web.
•Cunoaştereaeta-pelor de elabora-re a unui docu-ment Web.
Documente Web: – noţiuni şi concepte; – tipurile documen-
telor Web; – structura unui do-
cument Web; – cerinţe către docu-
mente Web;
Exerciţii de: •explicareasensuluitermenilordocument
Web, site; •reprezentareprindesenastructuriiunui
site; •diferenţiereaetapelordeelaborareaunui
document Web şi de explicare a conţinutu-lui fiecărei etape.
– etapele de elabora-re a documentelor Web;
– resurse soft pentru crearea şi genera-rea documentelor Web.
* Studiu de caz: •limbajedeprogramarepentruelaborarea
aplicaţiilor Web.* Proiecte (exemple): •formulareacerinţelorcătreunsite(„Şcoalamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.);
•elaborareastructuriiunuisite(„Şcoalamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.).
•Identificareado-cumentelor Web în format HTML.
•Elaborareadocu-mentelor HTML cu ajutorul aplica-ţiilor de oficiu.
•Publicareadocu-mentelor Web în Internet.
Formatul HTMLCrearea documen-telor HTML cu aju-torul aplicaţiilor de oficiu.Publicarea documen-telor Web în Internet.
Exerciţii de: •creareadocumentelorHTMLcuajutorul
aplicaţiilor de oficiu; •*publicareadocumentelorWebînInter-
net.* Proiecte (exemple): •creareaunuisite(„Şcoalamea”,„Satulna-tal”,„Magazin”etc.)cuajutorulaplicaţiilorde oficiu.
•Elaborareadocu-mentelor HTML simple.
•Formatareatex-tului cu ajutorul instrumentelor HTML.
Structura genera-lă a unui document HTMLFormatareatextului:– titlu; – paragrafe; – comentarii; – stiluri fizice; – stiluri logice; – linii orizontale.
Exerciţii de: •creareaunuidocumentHTMLsimplu
(fără legături, care afişează doar texte şi li-nii orizontale);
•formatareatextuluicuajutorulinstrumen-telor HTML.
* Proiecte (exemple): •creareadocumentelorHTML–compo-nentealeunuisite(„Şcoalamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.).
•Creareaşiorga-nizarea listelor cu ajutorul instru-mentelor HTML.
Liste: – ordonate; – neordonate; – de definiţii.Tipuri de marcare.Tipuri de numero-tare.Liste imbricate.
Exerciţii de: •crearealistelor(ordonate,neordonate,de
definiţii); •formatarealistelor(ordonate,neordonate,
de definiţii); •crearealistelorimbricate;•identificarealistelorîntr-uncodHTML.* Proiecte (exemple): •inserarealistelorîndocumenteHTML–componentealeunuisite(„Şcoalamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.).
•Creareaşiutiliza-rea legăturilor in-terne şi externe.
Legături: – externe, interne;– referinţă; – cale; – ancoră; – comentariu la le-
gătură.
Exerciţii de: •crearealegăturilorcătreundocumentex-tern(aflatînacelaşisauînaltcatalog);
•crearealegăturilorcătreunsite;•crearealegăturilorcătreosecvenţăaace-
luiaşi sau a altui document;
42 43
•creareaposibilităţilordelansarelaexecu-ţie a unei aplicaţii de expediere a mesaje-lor;
•crearealegăturilorcătreunfişierformatarbitrar cu scopul creării unei copii pe disc a acestui fişier.
* Proiecte (exemple): •crearealegăturilorîntredocumentele
HTML – componente ale unui site („Şcoa-lamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.).
•Inserareaîndo-cumente HTML a imaginilor.
Imagini: – dimensiuni; –chenar;– legături; – comentarii.
Exerciţii de: •recunoaştereaformatelordefişiere-imagini;•inserareîndocumenteHTMLaimaginilor.* Proiecte (exemple): •inserareaimaginilorîndocumentele
HTML – componente ale unui site („Şcoa-lamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.).
•Creareaşiedi-tarea tabelelor în documente HTML.
•Utilizareatabe-lelor pentru am-plasarea în pagi-nă a elementelor HTML.
Tabele: – titlu; – linie; – coloană; – celulă; –chenar.
Exerciţii de: •creareatabelelorîndocumenteHTML;•utilizareatabelelorpentruefectededesign
a documentelor HTML.* Proiecte (exemple): •creareatabelelorîndocumenteleHTML–componentealeunuisite(„Şcoalamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.);
•obţinereaefectelordedesignpentruunsite(„Şcoalamea”,„Satulnatal”,„Magazin”etc.).
vii. sugestii metodologiCe
Componenteledebazăaletehnologieididacticepentrupredarea–învăţareainfor-maticii sînt:
1.FormareadecompetenţespecificedisciplineiInformatică. 2. Antrenarea sistematică în scopul dezvoltării competenţelor de bază ale disciplinei.3. Utilizarea metodelor active de instruire, centrate pe elev.Curriculumul liceal la disciplina Informatică proiectează şi organizează procesul
instructiv în contextul dezvoltării competenţelor specifice ale disciplinei. O astfel de abordare prevede proiectarea demersului didactic la Informatică în vederea formării aptitudinilor de integrare a elevilor în societatea informaţională.
Fiindunansambludecapacităţi,cunoştinţeşiabilităţi,competenţapoatefirealiza-tă doar prin dezvoltarea integrată a aspectelor sale dominante:
•aspectul cognitiv, care vizează utilizarea teoriilor şi a noţiunilor din Informatică;•aspectul funcţional, care reprezintă capacităţile persoanei de a activa într-un anu-
mit domeniu: profesional, educaţional, social, utilizînd mijloacele digitale;•aspectul etic, care vizează valorile personale şi sociale.
Înasimilareainformaţieicomunicatesîntimplicateproceselepsihicedepercepţie,memorare şi operaţii de gîndire. Prin urmare, pentru elaborarea sarcinilor didactice se va utiliza în special taxonomia lui Bloom, orientată spre atingerea de către persoana instruită a nivelului intelectual, determinat de standarde.
Pentru asimilarea de către elevi a cunoştinţelor se recomandă utilizarea metode-lor:SINELG,interviu,lecturăghidată,exerciţiipracticelacalculator,problemesimplepentru dezvoltarea gîndirii algoritmice.
Aspectul de expertiză a competenţei are rolul de dezvoltare a capacităţilor inte-lectualeşipsihomotoriialeelevilor.Pentrudezvoltareapotenţialuluiintelectualpotfifolosite taxonomiile: Simpson, Dove etc.
Metodele recomandate la disciplina Informatică sînt: expunerea de material teore-tic, lucrul la calculator, individual şi/sau sub conducerea cadrului didactic, rezolvarea de probleme, lucrarea practică, lucrarea de laborator.
Aspectul aplicativ al competenţei formează la elevi atitudini şi comportament în contextul condiţiilor sociale bine determinate. Pentru atingerea acestui scop la elabo-rareasarcinilordidacticesevafolositaxonomialuiKrathwohl.
Metodele recomandate în acest context sînt: studiul de caz, proiectul de cercetare, dezbaterea etc.
viii. sugestii Pentru evaluare
Axarea procesului de învăţare–predare–evaluare pe competenţe generează o structu-ră continuă a evaluării, realizată prin evaluare formativă şi testări sumative (finale).
În baza activităţilor de evaluare se obţine motivarea elevilor şi recepţionarea unui feedback continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învăţare; stimu-larea autoevaluării şi evaluării reciproce; evidenţierea succeselor; implementarea eva-luării selective sau individuale.
Un element inovator al evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor educaţi-onale digitale pentru testările asistate de calculator atît local, cît şi on-line.
În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă, continuăacompetenţelorlaelevireflectateînstandardeleeducaţionale.
Sarcinile de evaluare formativă urmează să fie separate pe grade de dificultate, pentru a permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a elevilor evaluaţi. Elaborarea itemilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor corespunzătoare.
Metodelefolositepentruevaluareacontinuăpresupunchestionareaoralăsauscri-să, metode interactive: studii de caz, lucrări practice, proiecte, testări interactive asis-tate de calculator.
Activităţile practice vor fi realizate eficient de către elevi în cazul în care aceştia vor fi informaţi de către profesor referitor la: tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare), condiţiile de realizare a activităţii.
Realizarea evaluării continue permite o apreciere obiectivă a cunoştinţelor şi com-petenţelor elevilor, precum şi a progréselor înregistrate de aceştia.
Evaluarea sumativă se va realiza la sfîrşitul fiecărui semestru şi an şcolar. În cali-tate de elemente-componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utilizarea
44
itemilor de tip problemă pentru rezolvare la calculator, a testelor asistate de calculator şi a lucrărilor scrise.
referinţe bibliografiCe1.BeşliuV.,CoşuleanuI.,GremalschiA.,TkaciG.Starea pregătirii electronice a Republicii
Moldova. În: Tendinţele de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale. Conferinţa Internaţională. Chişinău,ASEM,2004.
2. Braicov A. HTML. Ghid de iniţieire.Chişinău,EdituraPrutInternaţional,2008.3. Braicov A. Turbo Pascal. Culegere de probleme.Chişinău,EdituraPrutInternaţional,2007.4. Cabac V. Elemente de modelare matematică.Chişinău,EdituraLumina,1998.5. Cartaleanu T., Cosovan O., Goras-Postică V. şi alţii. Formare de competenţe prin strategii
didactice interactive.CentrulEducaţionalProDidactica.Chişinău,2008.6.CerchezE.,ŞerbanM.Informatica. Iaşi, Editura Polirom, 2000.7.CiobanuI.,CurbetGh.,GremalschiA.,GremalschiL.,IvanovL.O nouă viziune asupra
Curriculumului şi Standardelor la Informatică // „Modernizarea standardelor şi curriculei edu-caţionale–deschiderespreopersonalitateintegrală”:MaterialeleConf.ŞtiinţificeInt.Chişinău,22–23 oct. 2009, I.Ş.E., 2009.
8. Concepţia guvernării electronice. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 733 din 28.06.2006 // Monitorul Oficial, nr. 106 din 14.07.2006.
9. Corlat S., Ivanov L. Calcul numeric.Cursdelecţii.Chişinău,CCREPresa,2004.10. Giumale C. Introducere în analiza algoritmilor. Iaşi, Editura Polirom, 2004.11.GremalschiA.Informatica. Tehnici de programare.Chişinău,EdituraŞtiinţa,2003.12.GremalschiA.Informatică. Manual pentru clasa a 11-a.Chişinău,EdituraŞtiinţa,2008.13.GremalschiA.MocanuIu.,SpineiI.Informatica. Limbajul PASCAL.Chişinău,Editura
Ştiinţa, 2003.14.GremalschiA.,GremalschiL. Informatica − o disciplină şcolară ce formează gîndirea
algoritmică şi bazele culturii informaţionale. În: Materialele Conferinţei Internaţionale „Calitatea învăţămîntului.Teoriaşipracticautilizăriitehnologiilorinformaţionaleşicomunicaţionaleîneducaţie,12−13martie2008”.MinisterulEducaţieişiTineretului,Chişinău,2008.
15.GremalschiA.,GremalschiL.,MocanuI.Informatică. Manual pentru clasa a 10-a.Chi-şinău, Editura Ştiinţa, 2007.
16.GremalschiA.,MocanuI.,GremalschiL.Informatica. Structura calculatorului.Chişinău,Editura Ştiinţa, 2000.
17.GuţuV.,ChicuV.,DandaraO.şialţii.Psihopedagogia centrată pe copil.Chişinău,CEPUSM, 2008.
18. Minder M. Didactica funcţională.Chişinău,EdituraCartier,2003.19. Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică”. Hotă-
rîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 255 din 09.03.2005 // Monitorul Oficial, nr. 46–50 din 25.03.2005, art. 336.