Pronunţia în Limba Franceză

Dacă un cuvânt se termină în C, R, F sau L (cu excepţia verbelor care se termină în -r), consoana finală se pronunţă.

Uneori e-ul este tăcut, scurtând astfel cuvintele:

rapid(e)ment (rapid)

lent(e)ment (lent)

Vocalele urmate de M sau N sunt de obicei nazale, cu excepţia cazului în care consoana respectivă este urmată de o altă vocală. Pronunţia lui n nazal înseamnă ca aerul este expirat pe nas în timpul rostirii cuvintelor, deci n-ul nu este pronunţat complet:

enfant (copil)

cent (o sută)

onze (unsprezece)

lundi (luni)

Combinaţia Pronunţie Exemplu Traducere Audio

OU U jouer a juca

OI OA trois trei

AU O auto maşină

EAU O eau apă

CH Ş chocolat ciocolată

EI E seize şaisprezece

AI E lait lapte

AIS, AIT, AIENT E frais proaspăt

ILL II fille fiică

GE/GI J gens oameni

CE/CI S merci mulţumesc

Ç S Français Franceză

GN NI montagne munte

AIL AI travail muncă

TI SI patience răbdare

EIL EI soleil soare

IN EN intelligent inteligent

PH F pharmacie farmacie

EN AN entrer a intra

QU C magique magic

U IU culte cult

Y I yaurt iaurt

SubstantivulSubstantivul denumeşte fiinţe, locuri, obiecte, idei abstracte, etc. În limba franceză substantivele pot fi proprii sau comune şi pot avea număr şi gen ca şi în limba română. Spre deosebire de limba română, în limba franceză nu există genul neutru. Substantivele pot avea genul masculin sau genul feminin. 

Substantive comune: une fille = o fată un garçon = un băiat 

Substantive proprii: France = Franţa Emmanuel 

Este important să cunoşti genul substantivelor pe care le foloseşti, deoarece restul cuvintelor din propoziţie se acordă în funcţie de acesta. Identifică următoarele părţi de vorbire ajutătoare pentru a recunoaşte genul şi numarul substantivelor dintr-o propoziţie: 

Parte de vorbire Singular Plural

Masculin Feminin

articol definit le (l’) la (l’) les

articol nedefinit un [un, unul] une [o, una] des [câteva, câţiva]

adjectiv demonstrativ ce (cet) [acesta] cette [aceasta] ces [aceştia, acestea]

Genul substantivelor   poate fi depistat deseori şi în funcţie de terminaţie:   Substantivele care se termină în   -age   şi   -ment   sunt de obicei masculine, iar substantivele care se termină în   -té, and   -ette,   -ure,   -sion,   -tion,   -ence,   -ance   sunt de regulă feminine.  

Substantivele pot avea   număr singular sau plural:   un garçon (un băiat) - des garçons (băieţi) une fille (o fată) - des filles (fete)

În general numărul plural se formează prin adăugarea sufixului -s la forma de bază a singularului. 

Există desigur excepţii de la regulă, printre care: cheapeau (pălărie) - chapeaux (pălării) jeu (joc) - jeux (jocuri) 

VerbulVerbul este partea de vorbire care defineşte acţiunea într-o propoziţie. 

În exemplul următor, verbul este acheter (a cumpăra): Jaques achète des pommes. (Jaques cumpără mere). 

Modurile verbelor din limba franceză sunt: Personale: Indicativul (l'indicatif), Conjunctivul (le subjonctif), Condiţionalul (le conditionnel) şi Imperativul (l'impératif) şi Impersonale: Infinitivul (l'infinitif), Gerunziul (le participe présent) şi Participiul (le participe passé) 

Verbele se conjugă în funcţie de mod şi timp. Majoritatea verbelor sunt verbe regulate, ceea ce înseamnă că se conjugă în acelaşi fel. Există trei categorii de verbe regulate, în funcţie de terminaţie:

verbe -er verbe -re verbe -ir

parler (a vorbi)manger (a mânca)aimer (a iubi)travailler ( a munci)jouer (a [se] juca)

lire (a citi)vendre (a vinde)répondre (a răspunde)perdre (a pierde) attendre (a aştepta)

partir (a pleca)finir (a termina)réussir (a reuşi)choisir (a alege)remplir (a umple)

În funcţie de terminaţie, verbele se conjugă la timpul prezent prin adăugarea următoarelor terminaţii la rădăcina lor:

-er -re -ir

Singular Plural Singular Plural Singular Plural

Persoana I -e -ons -s -ons -is -issons

Persoana a II-a -es -ez -s -ez -is -issez

Persoana a III-a -e -ent - -ent -it -issent

Conjugarea verbului "parler"

Indicatif présentje parletu parlesil/elle parlenous parlonsvous parlezils/elles parlent

Indicatif imparfaitje parlaistu parlaisil/elle parlaitnous parlionsvous parliezils/elles parlaient

Indicatif passé simpleje parlaitu parlasil/elle parlanous parlâmesvous parlâtesils/elles parlèrent

Indicatif futur simpleje parleraitu parlerasil/elle parleranous parleronsvous parlerezils/elles parleront

Indicatif passé composé

Indicatif plus-que-parfait

Indicatif passé antérieur

Indicatif futur antérieur

j'ai parlétu as parléil/elle a parlénous avons parlévous avez parléils/elles ont parlé

j'avais parlétu avais parléil/elle avait parlénous avions parlévous aviez parléils/elles avaient parlé

j'eus parlétu eus parléil/elle eut parlénous eûmes parlévous eûtes parléils/elles eurent parlé

j'aurai parlétu auras parléil/elle aura parlénous aurons parlévous aurez parléils/elles auront parlé

Subjonctif présentje parletu parlesil/elle parlenous parlionsvous parliezils/elles parlent

Subjonctif imparfaitje parlassetu parlassesil/elle parlâtnous parlassionsvous parlassiezils/elles parlassent

Subjonctif passéj'aie parlétu aies parléil ait parlénous ayons parlévous ayez parléils/elles aient parlé

Subjonctif plus-que-parfaitj'eusse parlétu eusses parléil/elle eût parlénous eussions parlévous eussiez parléils/elles eussent parlé

Conditionnel présentje parleraistu parleraisil/elle parleraitnous parlerionsvous parleriezils/elles parleraient

Conditionnel passé 1re formej'aurais parlétu aurais parléil/elle aurait parlénous aurions parlévous auriez parléils/elles auraient parlé

Conditionnel passé 2e formej'eusse parlétu eusses parléil/elle eût parlénous eussions parlévous eussiez parléils/elles eussent parlé

Infinitifparler

Impératifparleparlonsparlez

Participe présentparlant

Participe passéparlé

Verbele auxiliare sau verbele ajutătoare sunt verbe care se combină cu verbul principal pentru a forma o frază verbală. Există două tipuri de verbe auxiliare: comune şi modale. Cele două verbe auxiliare comune sunt: être (a fi) şi avoir (a avea). 

Jaques parle avec Maria. (Jaques vorbeşte cu Maria) Jaques a parlé avec Maria. (Jaques a vorbit cu Maria)

În prima propoziţie verbul parler este la prezentul simplu. În a doua propoziţie verbul este la timpul trecut compus, unde verbul auxiliar avoir se combină cu verbul principal: a parlé 

Verbele reflexive se conjugă la fel ca verbele normale, doar că înaintea verbului se adaugă un pronume. Pronumele respective sunt:me (mă)nous (ne)te (te)vous (vă)se (se)se (se)

Următoarele verbe sunt reflexive:se laver (a se spăla)se dépêcher (a se grăbi)se reposer (a se odihni) 

AdjectivulAdjectivul este partea de vorbire care descrie un substantiv sau un pronume.În limba franceză adjectivul se poziţionează de regulă după substantivul pe care îl defineşte şi se

acordă în gen şi număr cu acesta, la fel ca şi în limba română. 

La table est vert. (Masa este verde)Le pantaloon est bleu. (Pantalonii sunt albaştri)

În general adjectivele feminine se formează adăugând -e la forma de masculin, iar pluralul se formează adăugând un -s: 

formele adjectivului grand (mare)

Singular Plural

Masculin grand grands

Feminin grande grandes

Gradele de comparaţie la adjective pot indica ideea de mai mult:plus [..] queJaques est plus calm que François. (Jaques este mai calm decât François)

mai puţin:moins [..] queJaques est moins calm que François. (Jaques este mai puţin calm decât François)

sau la fel:aussi [..] queJaques est aussi calm que François. (Jaques este la fel de calm ca şi François)

Adjectivele neregulate sunt adjective care nu se supun regulilor obişnuite exemplificate anterior. Pentru adjectivele a căror formă de masculin se termină în -x, femininul se formează schimbând -x cu -se: ambitieux (ambiţios) - ambitieuse (ambiţioasă)dangereux (periculos) - dangereuse (periculoasă)généreux (generos) - généreuse (generoasă)

Pentru adjectivele a căror formă de masculin se termină în -f, femininul se formează schimbând -f cu -ve: attentif (atent) - attentive (atentă)impulsif (impulsiv) - impulsive (impulsivă)naïf (naiv) - naïve (naivă)

Pentru adjectivele a căror formă de masculin se termină în -er, femininul se formează schimbând -er cu -ère: cher (drag) - chère (dragă)étranger (stăin) - étrangère (străină)premier (prim) - premier (primă)

Unele substantive a căror formă de masculin se termină într-o consoană îşi formează femininul prin dublarea consoanei înainte de adăugarea literei e: bon (bun) - bonne (bună)gros (mare) - grosse (mare)gentil (blând) - gentille (blândă)

AdverbulAdverbul defineşte acţiunea verbului şi răspunde la întrebarile cum / când. În limba franceză, majoritatea adverbelor au terminaţia -ment, care se adaugă formei de masculin singular a adjectivelor din care provin: rapide -> rapidement (rapid)sincère -> sincèrement (sincer)

vrai -> vraiment (într-adevăr)

Dacă adverbul provine dintr-un adjectiv a cărui formă de masculin singular se termină în consoană, terminaţia -ent se adaugă formei de feminin singular a adjectivului:

AdjectivAdverb Traducere

Masculin Feminin

actif active activement (activ)

seul seule seulement (doar)

heureux heureuse heureusement (fericit)

Unele adverbe au forme diferite faţă de adjectivele din care provin:bon -> bien (bun)mauvais -> mal (rău)

Există adverbe care nu provin din adjective, majoritatea lor fiind listate mai jos:alors (atunci)après (după aceea)assez (destul)aujourd’hui (astăzi)auparavant (înainte)aussi (de asemenea)beaucoup (mult)bientôt (în curând)cependant (între timp)comme (ca)d’habitude (de obicei)davantage (mai mult)de nouveau (din nou)dedans (înăuntru)dehors (afară)déjà (deja)demain (mâine)encore (încă, iarăşi)enfin (în sfârşit)en retard (târziu)ensemble (împreună)ensuite (după aceea)environ (despre)exprès (expres)hier (ieri)ici (aici)jamais (niciodată)là (acolo)loin (departe)maintenant (acum)même (chiar)parfois (câteodată)partout (pretutindeni)peut-être (poate)plus (mai mult)plutôt (preferabil)près (lângă)presque (aproape)puis (atunci)quelquefois (câteodată)si (atât de)souvent (des surtout (în mod special)

tard (târziu)tôt (curând)toujours (mereu)tout (în întregime)tout à coup (dintr-o dată)tout à fait (complet)tout de suite (imediat)très (foarte)trop (prea mult)vite (repede)

În general adverbele sunt poziţionate imediat după verbele pe care le modifică. 

Gradele de comparaţie ale adverbelor se formează în modul următor:plus + adverb + que = 'mai ... decât':Jaques parle plus vite que François. (Jaques vorbeşte mai repede decât François)

moins + adverb + que = 'mai puţin ... decât':Jaques parle moins vite que François. (Jaques vorbeşte mai puţin repede decât François)

aussi + adverb + que = 'la fel de ... ca':Jaques parle aussi vite que François. (Jaques vorbeşte la fel de repede ca şi François)

Superlativele adverbelor se formează în modul următor:le plus + adverb = 'cel mai [mult] ...':Jaques parle le plus vite. (Jaques vorbeşte cel mai repede)

le moins + adverb = 'cel mai [puţin] ...':Jaques parle le moins vite. (Jaques vorbeşte cel mai puţin repede)

PronumelePronumele este partea de vorbire care ţine locul unui substantiv (eu, tu, el, ea, ei, ele).

Pronumele sunt de mai multe feluri, în funcţie de roul lor gramatical:

pronume subiective je, tu, il, elle, on, nous, vous, ils, elles

(eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele)

pronume directe me, te, le, la, nous, vous, les (mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le)

pronume indirecte me, te, lui, nous, vous, leur (mie, ţie, lui, ei, nouă, vouă, lor)

pronume directe me, te, le, la, nous, vous, les (mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le)

pronumele reflexive me, te, se, nous, vous, se (însumi, însuţi, însuşi, însăşi, înşine, înşivă, înşişi, înseşi)

pronumele interogative

qui, que (cine)

pronumele demonstrative

celui, celle, ceux (acesta, aceasta, acela, aceea, aceştia, acelea)

pronumele relative qui, que, lequel, laquelle (cine, ce, cui, care)

pronumele nedefinite quelqu'un, quelque chose (cineva, ceva)

Articolul

Articolul este partea de vorbire care determină înţelesul unui substantiv. Pentru fiecare substantiv poate exista maxim un articol şi acesta se poziţionează mereu înaintea substantivului. Articolul se acordă în gen şi număr cu substantivul de care este ataşat. 

Articolele sunt de trei feluri:Articolul hotărât Se foloseşte atunci când substantivul este specific:Je lis le livre. (Eu citesc cartea)

Articolul nehotărât Se foloseşte atunci când substantivul nu este specific:Je lis un livre. (Eu citesc o carte)

Articolul partitiv Se foloseşte atunci când substantivul nu are o cantitate determinată:J'achete du lait. (Eu cumpăr lapte)

Tabelul următor conţine formele adverbelor în funcţie de categoria din care fac parte: 

Articolele hotărâte

Masculin Feminin Înaintea unei vocale Plural

le la l' les

Articolele nehotărâte

Masculin Feminin Plural

un une des

Articolele partitive

Masculin Masculinînaintea unei vocale

Feminin Femininînaintea unei vocale

du de l' de la de l'

ConjuncţiaConjuncţia este partea de vorbire care leagă două cuvinte sau fraze împreună. 

Conjuncţiile sunt de două feluri:Conjuncţiile coordonatoare coordonează două părţi de vorbire identice într-o propoziţie:car (pentru)donc (aşadar)et (şi)mais (dar)ni ... ni (nici ... nici)ou (sau)or (deci)puis (atunci)

Conjuncţiile subordonatoare fac legătura dintre o propoziţie independentă şi una dependentă dintr-o frază:depuis que (de când)lorsque (atunci când)parce que (deoarece)pendant que (în timp ce)puisque (de când)quand (când)que (că)tandis que (pe când)

PrepoziţiaPrepoziţia este partea de vorbire care stabileşte relaţia dintre substantive sau dintre substantive şi verbe. 

Jaques parle à Pierre. (Jaques vorbeşte cu Pierre). 

Cele mai întâlnite prepoziţii din limba franceză sunt à (la, cu) şide (de la, despre).Acestea se contractă cu articolele hotărâte le şi les în modul următor:de + le = dude + les = desà + le = auà + les = aux

Articolele hotărâte la şi l' nu se contractă cu à şi de. 

Tableul următor conţine cele mai folosite prepoziţii din limba franceză:

Prepoziţii din limba franceză

à (la, în)

à côté de (lângă)

après (după)

avant (înainte)

avec (cu)

chez (la)

contre (împotriva)

dans (în)

de (de, din, despre)

depuis (de când)

derrière (în urma)

devant (înaintea)

durant (în timpul)

en (în, pe, la)

en dehors de (în afara)

en face de (în faţa)

entre (între)

envers (înspre)

environ (aproximativ)

hors de (în afara)

jusque (pînă când, până la)

loin de (departe de)

malgré (în ciuda)

par (de, prin)

parmi (printre)

pendant (în timp ce)

pour (pentru)

près de (lângă)

sans (fără)

selon (portivit cu)

sous (sub)

suivant (conform)

sur (pe)

vers (către)

NegaţiileNegaţia semnifică contradicţia unei propoziţii afirmative.

Negaţiile din limba franceză sunt prezentate în tabelul:

Negaţiile din limba franceză

ne [..] pas Pierre ne chante pas. (Pierre nu cântă)

n'[..] pas Pierre n'a chanté pas. (Pierre nu a cântat)

ne [..] pas jamais Pierre ne peut pas jamais danser. (Pierre nu a putut niciodată să danseze)

ne [..] pas encore Pierre ne dansera pas encore. (Pierre nu va mai dansa)

ne [..]rien Pierre ne mange rien. (Pierre nu mănâncă nimic)

ne [..]personne Pierre ne veut parler à personne. (Pierre nu vrea să vorbească cu nimeni)

ne [..]plus Pierre ne mange plus. (Pierre nu mai mănâncă)

ne [..] pas du tout Pierre n'a pas du tout faim. (Lui Pierre nu îi este foame deloc)

ÎntrebărileÎntrebările în limba franceză se pot forma în trei moduri:

Prin intonaţie - ridicând tonul la sfârşitul propoziţieiPierre aime le montagne. (Lui Pierre îi place muntele.)Pierre aime le montagne? (Lui Pierre îi place muntele?)

Cu ajutorul lui "est-ce que""est-ce que" înseamnă "este că". Pus înaintea unei propoziţii afirmative, "est-ce que" o transformă în interogaţiePierre aime la muzique. (Lui Pierre îi place muzica)Est-ce que Pierre aime la muzique? (Îi place muzica lui Pierre?)

Prin inversiune. Această metodă este considerată cea mai formală dintre cele trei şi constă în inversarea locurilor dintre verb şi pronumele subiect al unei propoziţii afirmative şi adăugarea unei liniuţe de despărţire între cele două părţi de vorbireTu aimes les pommes. (Ţie îţi plac merele)Aimes-tu les pommes? (Îţi plac merele?)

Întrebările se pot forma cu ajutorul cuvintelor:Qui? - Cine?Quoi? - Ce?Combien? - Cât?Comment? - Cum?Où? - Unde?Quand? - Când?Pourquoi? - De ce?Quel/Quels/Quelle/Quelles? - Care?

Culorile în limba franceză

Culoarea Franceză Română

noire negru

blanc(he) alb

gris(e) gri

bleu(e) albastru

jaune galben

rouge roşu

pourpre / violet(te) purpuriu / violet

vert verde

orange portocaliu

brun(ne) / marron maroniu

rose roz

argenté(e) argintiu

doré(e) auriu

Numerele în limba franceză

Numărul Franceză Română

0 Zéro Zero

1 Un Unu

2 Deux Doi

3 Trois Trei

4 Quatre Patru

5 Cinq Cinci

6 Six Şase

7 Sept Şapte

8 Huit Opt

9 Neuf Nouă

10 Dix Zece

11 Onze Unsprezece

12 Douze Doisprezece

13 Treize Treisprezece

14 Quatorze Paisprezece

15 Quinze Cincisprezece

16 Seize Şaisprezece

17 Dix-sept Şaptesprezece

18 Dix-huit Optsprezece

19 Dix-neuf Nouăsprezece

20 Vingt Douăzeci

21 Vingt et un Douăzeci şi unu

22 Vingt-deux Douăzeci şi doi

23 Vingt-trois Douăzeci şi trei

30 Trente Treizeci

31 Trente et un Treizeci şi unu

32 Trente-deux Treizeci şi doi

40 Quarante Patruzeci

50 Cinquante Cincizeci

60 Soixante Şaizeci

70 soixante-dix Şaptezeci

71 soixante et onze Şaptezeci şi unu

72 soixante-douze Şaptezeci şi doi

80 Quatre-vingts Optzeci

81 Quatre-vingt-un Optzeci şi unu

82 Quatre-vingt-deux Optzeci şi doi

90 Quatre-vingt-dix Nouă zeci

91 Quatre-vingt-onze Nouă zeci şi unu

92 Quatre-vingt-douze Nouă zeci şi doi

99 Quatre-vingt-dix-neuf Nouă zeci şi nouă

100 Cent O sută

101 Cent un O sută unu

200 Deux cents Două sute

201 Deux cent un Două sute unu

1.000 Mille O mie

2.000 Deux mille Două mii

1.000.000 Un million Un milion

Numeralele OrdinaleFranceză Română

Primul premier, première

Al doilea deuxième

Al trilea troisième

Al patrulea quatrième

Al cincilea cinquième

Al şaselea sixième

Al şaptelea septième

Al optulea huitième

Al nouălea neuvième

Al zecelea dixième

Al unsprezecelea onzième

Al doisprezecelea douzième

Al douăzecilea vingtième

Al douăzeci şi unulea vingt et unième

Al treizecilea trentième

Timpul (Data, ora, anotimpurile) în limba franceză

Zilele săptămânii

luni lundi

marţi mardi

miercuri mercredi

joi jeudi

vineri vendredi

sâmbătă samedi

duminică dimanche

ziua le jour

săptămâna la semaine

astăzi aujourd'hui

ieri hier

mâine demain

Lunile anului

ianuarie janvier

februarie février

martie mars

aprilie avril

mai mai

iunie juin

iulie juillet

august août

septembrie septembre

octombrie octobre

noiembrie novembre

decembrie décembre

luna le mois

anul l'an / l'année

Anotimpurile

primăvara le printemps

vara l'été

toamna l'automne

iarna l'hiver

Ora

Cât este ceasul? Quelle heure est-il?

Este ... Il est...

ora unu une heure

ora două deux heures

miezul zilei midi

miezul nopţii minuit

două şi un sfert deux heures et quart

cinci fix cinque heures précises

patru şi jumătate quatre heures et demie

opt fără un sfert huit heures moins le quart

şase şi douăzeci six heures vingt

zece fără zece dix heures moins dix

dimineaţa du matin

la prânz de l'après-midi

seara du soir

Vremea în limba franceză

Vremea

Quel temps fait-il aujourd'hui? Cum este vremea astăzi?

Le soleil brille. Soarele străluceşte.

Il fait beau. E frumos.

Il fait mauvais. Vremea este urâtă.

Il fait chaud. Este cald.

Il fait froid. Este frig.

Il y a du vent. Bate vântul.

Il pleut. Plouă.

Il neige. Ninge.

Il fait soleil. Bate soarele.

Il fait couvert. Este noros.

Il tonne. Tună.

Il y a des eclairs. Fulgeră.

le soleil soarele

le ciel cerul

la brume bruma

le brouillard ceaţa

le ciel cerul

la pluie ploaia

Saluturile în limba franceză

Saluturi formale

Bonjour. Bună ziua.

Bonsoir. Bună seara.

Monsieur Domnul

Madame Doamna

Mademoiselle Domnişoara

Comment vous appelez-vous? Cum vă numiţi?

Je m’appelle ... Mă numesc ...

Je suis heureux(se) de faire votre connaissance. Încântat(ă) de cunoştinţă.

Je vous présente ... Vi-l prezint (V-o prezint) pe ...

Comment allez-vous? Ce mai faceţi?

Très bien. Foarte bine.

Pas mal. Nu rău.

Comme ci comme ça. Aşa şi-aşa

Au revoir. La revedere.

Bonne nuit. Noapte bună.

Saluturi informale

Salut Salut / La revedere

Tu t’appelles comment? Cum te cheamă?

Enchanté(e). Încântat(ă).

Je te présente ... Ţi-l(o) prezint pe ...

Ça va? Eşti bine? (Merge bine?)

Quoi de neuf? Ce mai e nou?

À bientôt. Pe curând.

À tout à l’heure. Pe mai târziu.

À demain. Pe mâine.

Urări de sărbători

Bon anniversaire! La mulţi ani! (de ziua de naştere)

Bonne Annee! La mulţi ani! (An nou fericit!)

Joyeau Noel! Crăciun fericit!

Bonne Pacques! Paşte fericit!

A votre sante! În cinstea voastră! (Noroc!)

Bon voyage! Drum bun!

Franceza pentru afaceri - expresii

Cuvinte şi expresii introductive în limba franceză pentru afaceri

compte cont

achat cumpărare

acheter a cumpăra

actif bunuri

affaire afacere

annonce reclamă

argent bani

arrangement înţelegere

avocat avocat

associé asociat

billet bancnotă

bureau birou

chèque cec

client commettant

commerce extérieur comerţ extern

comptable contabil

consommateur consumator

contrat contract

crédit credit

débit debit

demande cerere

détaillant vânzător cu amănuntul

droit drept

économie economie

employé angajat

expédition trimitere

exporter a exporta

facture factură

faillite faliment

frais cheltuieli

gain profit

gérant manager

homme d'affaires om de afaceri

importer a importa

loi lege

marque marcă

marchandise marfă

offre ofertă

passif datorii

perte pierdere

prix preţ

produit produs

propriétaire proprietar

remise reducere

salaire salariu

société companie

usine fabrică

vacance concediu

vendre a vinde

vente vânzare

syndicat uniune / sindicat

travail muncă

Părţile corpului în limba franceză

Părţile corpului

le corps corpul

la peau pielea

la poitrine pieptul

le dos spatele

le coeur inima

le foie ficatul

le poumon plămânul

l’estomac stomacul

la tête capul

l’oeil / les yeux ochiul / ochii

l’oreille urechea

la lévre buza

la bouche gura

la langue limba

la dent dintele

le nez nasul

le cou gâtul

la gorge esofagul

l’épaule umărul

le bras braţul

la main mâna

le doigt degetul de la mână

le coude cotul

le poignet încheietura (mâinii)

le pied piciorul

la jambe gamba piciorului

la cheville glezna

le genou genunchiul

l’orteil degetul de la picior

La nourriture - Mâncarea

le petit déjeuner micul dejun

le déjeuner prânzul

le dîner cina

le sel et le poivre sarea şi piperul

le sucre zahărul

l'eau apa

le verre paharul

le bol bolul / vasul

la tranche felia

la fourchette furculiţa

la cuillère lingura

le couteau cuţitul

l'assiette farfuria

la serviette şerveţelul

le fromage brânza

le poulet puiul

l'œuf oul

le gâteau tortul

le lait laptele

le café cafeaua

le beurre untul

le jambon şunca

le poisson peştele

le thé ceaiul

la salade salata

la confiture gemul

la viande carnea

les frites cartofii prăjiţi

la bière berea

le vin vinul

le potage supa

la tarte prăjitura

la glace îngheţata

le jus sucul

le bonbon bonboanele

le chocolat ciocolata

le fruit fructul

Medicamente, etcun antiacide -antiacidun antiseptique- antisepticdes aspirines aspirinăun bain de bouche apă de gurădes couches scutecede la crème hydratante cremă hidrantantădu dentifrice pastă de dinţiun laxatif laxativdes pansements pansamenteune savonette săpundes serviettes hygiéniques şerveţele igienice

Articolele de îmbrăcăminte

les chaussures pantofii

la paire de chaussures perechea de pantofi

les sandales sandalele

les pantoufles papucii

les chaussettes / les bas şosetele

le jean blugii

le pantalon pantalonii

la robe rochia

la jupe fusta

le tee-shirt tricoul

le pullover puloverul

le blouson jacheta

la veste vesta

la chemise cămaşa

la cravate cravata

la casquette pălăria

le manteau haina

le complet / le costume costumul

Proverbe, zicale, maxime, aforisme

Advienne que pourra Fie ce-o fi

Charité bien ordonnée commence par soi-même Bunătatea începe acasă

Qui sème le vent récolte la tempête Cine seamănă vânt culege furtună

Tout est bien qui finit bien. Totul e bine când se termină cu bine

Rome ne s'est pas faite en un jour Roma n-a fost contruită într-o zi

Pas de nouvelle, bonne nouvelle Nici o veste este o veste bună

Qui se couche avec les chiens se lève avec des puces Cine doarme cu câinii se trezeşte cu purici

L'argent ne fait pas le bonheur Banii nu pot cumpăra fericirea

Une hirondelle ne fait pas le printemps Cu o floare nu se face primăvară

À cheval donné, on ne regarde pas les dents. Calul de căpătat nu se caută de dinţi

Aussitôt dit, aussitôt fait Zis şi făcut

Personne n'est parfait Nimeni nu e perfect

Ce qui est fait n'est plus à faire Ce-a fost a fost

C'est la fin des haricots! Asta a fost ultima picătură!

La nuit porte conseil Noaptea este un sfetnic bun

Prendre le taureau par les cornes A apuca taurul de coarne

Diviser pour régner Desparte şi cucereşte

Bonne renommée vaut mieux que ceinture dorée Un nume bun face mai mult decât aurul

Dépasser les bornes A depăşi limita

De source sûre Din surse sigure

L'amour est aveugle Dragostea e oarbă

L'erreur est humaine A greşi e omeneşte

On est tous dans le même bain Suntem în aceeaşi oală