Radu Stanca -

Schiţă de portret spiritual

Rudu Stullca - Simboluri poetice 25

"Radu Stanca e , poate. poetul de care-mi amintesc cu ceamai caldă simpatie. Poet în poezie. poet În dramaturgie. poetpe străzile Sibiului, poet În regie. poet În conferinţe. poet la unpahar, poet în orice gest", îşi ami nteşte un alt poet. AlexandruJcbeleanu'. Tot ceea ce a atins poetul s-a transfigurat În vers.Tot ceea ce viaţa i-a dat sau i-a luat a devenit Poezie.

Radu Stanca s-a născut la 5 martie 1920. Ia Sebeş (Alba).Într-o familie care a cunoscut darul cărţilor. crcscându-şi înacelaşi spirit pe cei patru copii: Octavian. Horia. Doina şiRadu. Se stinge la Cluj. 26 dec. 1962. atins de necrutarca uneiboli pulmonare. Mentor spiritual i-a fost fratele mai mare.Horia, cel care l-a format etic şi estetic. ..L-am crescut peRadu în respectul limbii româneşti căreia îi acordam creditulnelimitat de a se putea rosti în forme din ce în ce mai elevatcşi, deşi cunoscător de limbi străine. nu găseam în ele altelecare să le depăşească pe ale noastre în sonoritate muzicală."?

Educaţia umanistă şi fratele său I-au hotărât să înceapă în1938 cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofic din Cluj. În1940, Universitatea clujeană se refugiază la Sihiu. unde RaduStanca va rămâne şi după încetarea războiului.

Portretul cel mai complex din perioada refugiului sibian i-afost făcut de poetul şi prietenul său Ştefan Augustin Doinas."Radu Stanca era fascinant. în acei ani, prin vasta sa culturăfilozofică. literară şi muzicală, prin prolunzimea şi Iincţcadescrierilor sale estetice, prin vivacitatea spiritului său elevat.prin verva sa incomparabilă şi printr-o vitalitate cxuberantă:oricând pregătit pentru o discuţie de idei. el era gata oricândde o replică spirituală; bogăţia risipitoare de sine a uneiinteligente deosebit de sprinţare acoperea. ca o mantie brodatăcu arginturi şi încrustări cu perle, gravitatea de fond a fiinţeisale. Era un tânăr Înalt. subţire. drept. cu un mers de mânzmândru; iubitor de dispute peripatetice , mereu dispus să

I Alexandru Jebeleanu ... Sunt cel maifrumos elin oraşul acesta ". în.Rcnaşterea bănăţeană". 4 iunie 1992. p. 9.C Horia Stanca. Aşa a fost săfie .... Cluj. Ed. Dacia. IYY4. p. T').

26 Mariana Brandl-Gherga •

filozofeze ironic asupra marii iubiri, ca orice om care încă n-acunoscut-o. Ascendenta lui asupra noastră ţinea de capacitateade a se mişca în planul ideilor gcneralc. pe care i-o dădeautemcinicele studii îndeosebi de Estetică; de discernământulimediat operant al valorilor. de pasiunea lucidă pc care o puneaÎn tot ceea ce făcea: de pregnanţa formelor de caracterizare şide farmecul personal cu care le debita. Sub jovialitatea gândiriilui se ascundea. însă, un spirit problematic. aşa cum îndărătulnaturii lui deschise, spontane, bucuroase , stătea pitită suferinţapersonală. mascată întotdeauna de un surâs."

Anul 1943 este important pentru Radu Stanca: el devineasistent suplinitor la catedra de filozofie a culturii condusă deLucian Blaga. Renunţă însă la cariera didactică după un an.pentru a rămâne În "cetatea umbrelor". Sibiul. 1943 înseamnă~i naşterea Cercului Literar de la Sibiu, alcătuit dintr-un grup detineri scriitori. care au părăsit "Cercul literar universitarO .Goga". condus de Lucian Blaga. Întâlnirile cerchiştilor sedesfăşurau în locuinţa profesorului H. Jacquier, pe stradaAvram Iancu. Prezenţa lui Lucian Blaga onora aceste şedinţeliterare. ale unor tineri care, ulterior, au devenit personalităţi aleculturii române. În 1945 apare la Sibiu "Revista CerculuiLiterar". "revistă lunară de literatură. filozofie şi altă", dar, dinnefericire. se tipăresc doar cinci numere. Ion Negoiţescu(Darnian Silvestru) era redactor şef. avându-i colaboratori pe:Radu Stanca. Ştefan Augustin Doinaş, Cornel Regman,Ioanichie Olteanu, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruş (OvidiuSabin), Eta Boeriu, Ion D. Sîrbu, Nicolae Balotă, Radu Enescu.Deliu Petroiu. Wolf Aichelburg (Toma Ralet). ConstantTonegaru. Ioana Postelnicu şi profesorii: Victor Iancu, HenriJacquier şi Urnberto Cianciolo. Revista cuprinde: "poezie. proză.studii, cronici. cronica "artele minere", note. revista revistelor."?

i Ştefan Aug. Doinaş, Măştile adevărului poetic. Bucureşti. Ed.Cartea Românească. 1992. p. 137.C Monica Lazăr, Cronologie bio-bibliografică, În Radu Stanea.Versuri. Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1980, p. 27.

Radu Stanca - Simboluri poetice

Radu Stanca a publicat versuri. articole. eseuri. cronici înmai multe reviste literare, din diferite local ităţi. ca redactor saucolaborator: "Pagini literare". .Lanuri", .Farnilia". ..Gândromânesc". ,.Symposion", ..Luceafărul". .Vrcrnea", ..Curtiledorului". .Kalende". "Universul literar". ..Revista CerculuiLiterar". .Tribuna", .Steaua", ..Scrisul bănăţean etc. Poezi ilclui au apărut în câteva volume postume: Versuri. 1960. E.P.L..prefaţat de I. Negoiţescu, Poezii, 1973. Eli. Albatros. antologicşi prefaţă de Ioana Lipovcanu Thcodorcscu. Poezii-Gediclne.1979, EJ. Albatros, editie bilingvă. traducere Wolf Aichclbug ,prefaţă Ştefan Aug. Doinaş, Versuri. 19RO. Ed. Dacia. ediţieîngrijită de Monica Lazăr.

Cultura umanistă deosebită l-a îndemnat să abordczceseistica. în volumul Acvariu, 1971. Ed. Dacia. ediţie îngrijităde Mircea Tornus şi monografia, Ştefan Braborescu . IY(i5. Ed.Meridiane. Colecţia .,Figuri de seamă ale teatrului românesc".

Dramaturg, regizor. actor. Radu Stanca a fost dintotdeaunafascinat de lumea teatrului. Piesele lui au apărut în douăvolume: Teatru, 196R, E.P.L. (Hora domniţelor. Ostatecul. Oedipsalvat, Don Juana, Critis sau Gâlceava zeilor) şi un alt volumintitulat Teatru. 1985, Ed. Eminescu. ediţie îngrijită de IoanaLipoveanu (Ochiul, Madona cu zâmbetul (Rivala). Rege. preot siprofet, Faunul şi cariatida, Secera de auri.

Înfiinţarea Cercului în 1943 a fost un gest de frondăliterară şi politică. Ţara se aria în război. iar Universitatea dela Cluj exilată la Sibiu, un oraş peste care dezastrul a trecutmai uşor. Radu Stanca, ironic şi glumet. spunea "că dacăscăpase de bombardamente era numai pentru că militariicartografi ai aliaţilor uitaseră să-I treacă pe hartă".' Orizontulcultural se închidea apăsat de condiţii spiritualc impusc.Libertatea exista doar în conştiinţa poeţilor. Jar ei () apărauprintr-un alt fel de altă. Ei sunt "g~ncraţia războiului":".

I Horia Stanca, op. cit., p. 35.2 Emil Manu, Eseu despre generatia războiului. Bucureşti. Eli.Cartea Românească. 197X, p. 14.

Mariana Brandl-Gherga

generaţie de sacrificiu, situaţie refuzată de "cerchi~ti" cuostentaţie şi rezistenţă, pentru că el trăiau sub "strajadragonilor". spune 1. Negoiţescu. "E aşadar perioada privilegiatăa existenţei sale, ocrotită şi străjuită de .xlragoni", adică de'maeştri, de autorităţi cu aură regală, simboluri vii alecreativităţii, dătătoare de ordine, echilibru şi inspiraţie."

Actul de naştere al Cercului Literar de la Sibiu îl constituieu 'scrisoare de protest cultural. adresată lui Eugen Lovinescu şiapărută în 1943, la 13 mai. în cotidianul bucureştean "Viaţa".111'. 743, p. 2: Ardealul estetic. O scrisoare catre d. E. Lovinescu a.. Cercului Literar de la Sibiu" (cu o notă introductivă de DanPetraşincu) semnată de: V. Iancu, E. Todoran, C. Regman.Damian Silvestru (=1. Negoitescu), O. Drimba, Ion Oana, RaduStanca . R. Dăscălescu, Şt. Aug. Doinaş, cunoscut în epocă subdenumirea de "Manifestul Cercului Literar" - şi provocândaprinse polemici din partea presei tradiţionaliste naţionalist-şovinc etc. articolul reprezintă documentul de constituire şiprimă manifestare publică a acestuia".' În acelaşi cotidian.Viaţa", 111'. 757, p. 2 din 27 mai 1943 este publicat RăspunsulD-Iui E. Lovinescu la scrisoarea .. Cercului Literar din Sibiu "."Manifestul constituie o formă de protest faţă de ideologiaoficială din timpul celui de-al doilea război mondial.":'

Poeti cultivaţi, rafinati de lecturi bogate din domenii variate.hărăziti cu talent şi dăruire artistică. "sibienii (poeţi şi critici) afişeazăpână târziu o tendinţă de închidere orgolioasă în "cercul" lor. ca Într-u conlreric esoterică".' Literatura română intrase Într-u perioadă dedeclin, care cuprindea o direcţie ermetizantă şi una a prelungirilnrexagerat scmănătoristc şi poporanistc. "Manifestul publicat în 1943 şiapoi o scrisoare deschisă către Eugen Lovinescu, din 1945, în primul

I I. Negoiţescu. Straja dragonilor, Cluj, Biblioteca Apostrof. 1994.p. 28.: Monica Lazăr, op. cit., p. 26.; l. Hangiu. Dicţionarul presei literare român esti. !7IJ()-!IJIJU,Bucureşti. Ed. Fundatiei Culturale Române, 1996, p. 365.J Dumitru Micu, Limbaje moderne i'n poezia românească de uzi.Bucureşti. Ed. Minerva, 1986, p. 23.

Radu Stanca - Simboluri poetice

număr al Revistei Cercului Literar, înseamnă În cscntă un apel cătrecultură şi decizia integrării În tradiţia maioresciană".'

Radu Stanca a refuzat acest peisaj literar şi s-a retrasspiritual într-o lume de poezie inedită şi protestatară ... La bazaacestui gen de Încredere În formele ele viaţa şi de arta..medievală" stă Însă tot o negaţie. dar de ordin politic: RaduStanca nu voia să adere la .,vremea barbarii" a ultimului război.Aducând în epoca multor angajări politice lruste ..un aer uşormedieval". deci o detaşare umană şi ..0 patină a evului nostrutăcut şi discret" (Seară medievală). el se rupea structural devacarmul zilei, ca şi de vcrsificaţia perisabilă (numită de el.păşunistă") a timpului :'"

Personalităţi distincte Încă de la început. "cerchiştii" audorit să-şi impună stilul. "Şi I-au creat. Se poate vorbi chiar dedouă stiluri: în tot cazul de două nuanţe ale stilului ..sibian":stilul lui Ştefan Augustin Doinaş şi al lui Radu Stanca:'1

Adcrând la formula "artă pentru artă" a lui E. Lovinescu. ci nus-au depărtat de realitate. i-au revelat doar o altă raţă. chipulascuns. pentru cei care nu aveau () sensibilitate aparte. Acestaeste mesajul ,.cerchiştilor" şi al revistei lor: aducerea artei înmatca ei firească; axiologic şi ontologic.

Ineditul teoretic şi liric ,.cerchist'·. noutatca opusă.,purismului" şi "păşunismului" este baladescul . conceptulpropus de Radu Stanca în studiul Resurectia balac/ei. apărut În,.Revista Cercului Literar". nr. 5. din mai. 1945. Analiza şiclasificările baladescului sunt preccdatc de arta poetică a unuispirit clasic dublat în permanenţă de un demon romantic. RaduStanca regăseşte balada, o specie literară În aparenţă desuetă.pentru că poezia pură. golită de sens. decade în purismul carea "secat astfel dintr-o dată toate izvoarele poeziei".'

I Petru Poantă. Modalităţi lirice contemporane . Cluj. Ed. Dacia.1973. p. 79.clon Oarcăsu, Destine şi valori. Cluj. Ed. Dacia. 1974. p. 9X., Dumitru Micu. op. cit., p. 23.4 Radu Stanca. Resurecţia baladei. În Acvariu. Cluj. Ed. Dacia.1971. p. 40.

30 Mariana Brandl-Gherga

Pentru a deveni operă de artă. creaţia literară ..sehrăneşte... dintr-un furaj axiologic copios". plăsmuit dinsemnificaţii mitice. magice, eroice. religioase, morale. Într-ooperă literară, valorile extraestetice, "infiltraţiile paralirice". seîmbină cu elementele estetice. "Sporul poetic modern"actualizează balada, teritoriu unde liricul se îmbogăţeşte cutrăsături epice şi dramatice, ca modalităţi ..de ordine. dedisciplină" compoziţionale. "Comunicarea afectivă". manifestatăprin efluvii lirice neîngrădite , se linişteşte ..prin mijlocirea unuieveniment". care ..trebuie să se caracterizeze în primul rândpri ntr-o stare perpetuă de conflict dramatic". ,.cu semnificaţieuman-poetică :'1

..Baladescul reprezintă deci. în fond. o stare lirică-dramatică. [... ) Acest element dramatic. de natură anecdotică.conţinând o stare de conflict, conflict cu semnificaţii poetice şinu dramatice (ca în cazul poeziei pur dramatice). pe care l-amnumit baladcsc. comunică, prin urmare, până la urmă, tot ostare Iirică .'.~

Radu Stanca defineşte original balada. ca specie literară.irnplicând în sensurile ei baladescul . "Balada este. aşadar, ()poezie lirică în care starea afectivă câştigă un plus desemnificaţie prin utilizarea unui material artistic învecinat(dramaticul).":' Henri Morrier abordează stilistic problemabaladei şi include în definiţie şi clasificările speciei. Baladelesunt .,poeme cu formă fixă, care se prezintă în general. subIorma a patru scheme diferite: baladă primitivă. mica baladă,marea baladă şi cântecul regaî=?

R. Stanca propune trei forme de exprimare literară alebaladescului: lamentaţia. legenda sau eposul, ba/ada propriu-zisă.Fiecare formă se organizează în text echilibrând în alt felliricul, epicul şi dramaticul. Lamentatia baladescâ include

I Radu Stanca. Resurecţia baladei. p. 43.Ibidem. p. 43 - 44.Ibidem. p. 44.

• . Henri Morrier. Dictionnaire de poetique el de rhetorique , Paris,P.U.F., 1975. p. 131.

Radu Stanca - Simboluri poetice 31

anecdota ca simplu pretext, care declanşează liricul , acesta"comunicându-se" singur, fără impedimente lormalc. Diferenţadintre sentimentele baladei. ca specie de frontieră şi ale poezieilirice propriu-zise stă în faptul că "extazul liric clcgiac cprovocat de el însuşi" iar "extazul liric baladesc e provocat dco întâmplare dramatică, un conflict".'

Legenda sau eposul astâmpără expansiunca liriculuinecenzurat, filtrându-l prin arta de a povesti întâmplarca.Modalitatea epică progresează în structura poemului îndefavoarea liricului, care va păstra totuşi o poziţie privilegiată.

Balada propriu-zisă reliefeazâ a treia modalitate decomunicare literară: dramaticul. Liricul se retrage tot mai multdupă veşmântul epic, pentru a lăsa spaţiu scenic conflictelor ~ipersonajelor.

În universul poetic propus de Radu Stanca. baladele luiFrancois Villon echivalează lamentaţiile. Lucea/arul este ()baladă, iar poetii nordici germani, reprezentati mai ales deGoethe. sunt .Jatifundiarii necontestaţi' ai baladei propriu-fise.

Ştefan Aug. Doinaş, într-un studiu despre baladcsc. aşa/iipoeziile lui Radu Stanca în .fricotomia propusă de el însuşi.' 2

Celor trei ipostaze poetice li se mai alătură şi "grupa celorrămase în stare de situaţie poetică necxploatată: Expeditie.Simpozion, Canossa. Vizita, Moment cinegetic. Seară medievală.Navigare necesse est, Vânătoare, Vulpea etc; lamentaţii:Lamentatia Ioanei d 'Arc pe rug, Nocturnâ. Un cne~/;: valah la portileSibiului, Pistolul, Tristete Înainte de luptă. Lamentatia poetuluipentru iubita sa; legende: Baladă studenţească. Trenul fantoma.Regele visător, Fata cu vioara, Buffalo BilI. Douăsprezece umbre.Trandafirul şi călăul. Turn Înecat, Vraja vrăjitor: balade propriu-zise: Liliacul, Coşmarul tiranului. Sfatul tarii, Balada celor şaptefocuri, Spada regelui, Domniţa blestematii. Infidelul. Cea' mai

I Radu Stanca. op. cit., p. 44.: Ştefan Aug. Doinaş. Radu Stanca si formele baladescului inLampa lui Diogene. Bucureşti. Ed. Eminescu. 1970. p. 82.

32 Mariana Hrandl-Gherga

frumoasă floare. Capul de fata. Paiul cu părul de aur. Mică baladăde dragoste, Razbunarea şarpelui. Balada lacrimei de aur?"

Un alt studiu scris de Ştefan Aug. Doinaş despre spiritulbaladesc se referă la cultura lui R. Stanca privind istoricul specieiamintite. .Prefcrinţelc sale nu coborau în timp - decât până laGoethe (pentru teoria baladei) şi, încă mai puţin. până la Bon-iesvon Munchhauscn (pentru practica ei). Dar asta nu înseamnă cănu-i cunoştea pe trubadurii şi truverii francezi. ca şi peMinnesăcngerii germani. M-arn gândit nu numai o dată în cemăsură o comparaţie între lirica baladescă a lui Radu Stanca şicea a poeţilor francezi şi germani din sec. XI. XII. XlII ar puteali revelatoare: e vorba de tonul trubaduresc şi maniercle cavalereştiîn care e cântată iubita, de preferinta lui pentru acea formă abaladescului pe eare am numit-o lamentaţie, de desfăşurareanarativă a unora din poemele sale - elemente care trimit lagenurile aube. planh, sirventes şi romance, cultivare de provensali.sau la genurile Lied, Leich etc., în care s-au exersat germanii. Decele mai multe ori, cântecul de dragoste al lui Radu Stanca e unICI de omagiu de tip cavaleresc tDiensîş şi c realizat cu ajutorulunei recuzite medieval - romantice specifice (chiar dacă ia odesfăşurare barocă): unele din baladele sale amintesc de poeţiivagabonzi, ,.de călugării" "golim-zi". care, în latină sau germanaînceputurilor lirice, celebrau cele trei W: Wein, Weib. Wiirţel (vinul.femeile şi zarurile) şi ale căror teme vor ti reluate în perioadaprimelor cântecc studenţeşti germanice. Atâta doar că. Ia RaduStanca, acest Ev Mediu de curtoazie cavalerească se învăluie înatmosfera de mister laic al alchirniştilor. Numele pe care prietenulmeu le pronunţa, din când în când, erau ale lui Walthcr von derVogelweide. Wolfram von Eschenbach (sec. XII-XTII) şi al maltardivului Angelus Silesius (sec. XVIII)." 2

Portretul spiritual al unui poet este greu de schiţat. Amspune că nu se împlineşte niciodată prin cuvânt. ci dincolo deel, în poezie, Simbolurile din versurile lui Radu Stanca închid

1 Ştefan Aug. Doinaş. Lampa lui Diogene. p. R2.2 Idem, Radu Stanca şi spiritul baladesc, În Poezie şi modei poetică,Bucureşti. Ed, Eminescu. 1972. p. lOR - 109.

Radu Stallea - Simboluri poetice 33

în tâlcuri misterul marii lui aventuri cxistenţiale. Analiza lor varevela prin dezocultarc o parte din fascinatia pe care o risipescaceste figuri. A trăi poetic. chiar şi spaima înaintea morţii. a teiniţia în durere şi în moarte precum în taina marii cunoaşteriÎnseamnă a fi Poet Adevărat.