REFORMA LEGISLAȚIEI ELECTORALE
2015
E timpul pentru un proces incluziv și o discutie logică și informată
Mihail Chiru, Marina Popescu, Raluca Toma
2
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
REFORMA LEGISLAȚIEI ELECTORALE
E timpul pentru un proces incluziv și o discutie logică și informată
Mihail Chiru, Marina Popescu, Raluca Toma
4
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
CUPRINS
I. REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOI 6
I.1. SISTEMUL ELECTORAL, DE LA PANACEU LA DEZASTRU 7 I.1.A.Confuzialegatădesistemulelectoral 8 I.1.BDiscuțiadesprereformaelectoralăînRomânia 10 I.2. REFORMA ELECTORALĂ DIN 2008 ȘI „CALITATEA”
PARLAMENTARILOR 12 I.2.A.Corupția 12 I.2.B.Migrațiapolitică 13 I.2.C.Activitateaparlamentarășipercepțiileparlamentarilor 15 I.2.D.Reprezentareacircumscripțieișilegăturacucetățenii 18
II. DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR 21
II.1. SISTEMUL ELECTORAL PROPRIU ZIS 21 II.1.A.Cele3dimensiuniprincipalealesistemelorelectoraleși
alternativele 22 II.1.B.Evaluareaalternativelor 30 II.2. PROCESUL ELECTORAL 39 II.2.ALiberalizareaaccesuluilapolitică,nominalizareacandidaților
șicontexteelectorale 39 II.2.B.Accesullavot-întredreptullavotșicombatereafraudei 44
III. RECOMANDĂRI 59
III.1. RECOMANDĂRI PRIVIND PROCESUL DE REFORMĂ A LEGISLAȚIEI ELECTORALE 60
III.1.A.Clarificareașiprioritizareascopului,înaintea mijloacelor 60
III.1.B.Unprocesdemocratic:expertiză,audieripublice,informareașiimplicareaopinieipublice 62
III.2. RECOMANDĂRI PRIVIND LEGISLAȚIA ELECTORALĂ 63 III.2.A.Sistemulelectoralpropriuzis 63 III.2.B.Accesullapolitică 64 III.2.C.Accesullavot 64
REFERINȚE 66
2
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
REZUMAT
StudiulFundațieiMRC-MedianResearchCentrepropuneoevaluarecomprehensivăa problemelorlegislațieielectoraleromâneștișioseriederecomandăriasupraposibilelorsoluții.Nebazămpeliteraturaacademicășidindomeniulpracticiielectoraleșiinsistămasupracalitățiiprocesuluidereformăelectorală.
DemersulnostruevidențiazăproblemerecurentealedezbateriidinRomâniaasupralegislațieielectorale,urmărindconfuziileșierorilecareaumarcatreformadin2008șicareseregăsescșiîndiscuțiaactuală.Pentruaclarificacesepoateașteptaînmodrealistdelaoreformăelectoralășiailustrastareadefaptactuală,prezentămoanalizăempiricăaconsecințelorreformeipentrucalitateaparlamentariloraleșidupă2008,bazatăpeanalizestatisticeșipeundesignlongitudinal.
Parteaadouaastudiuluianalizeazăcomparativtoateopțiuniledeformulăelectorală relevantepentruobiectivelevehiculateprivindnouareformă,utilizândogrilădeevaluare inovativăadaptatăcontextuluiautohton.Însăingineriaelectoralănupoatefisingurasoluțiepentruîmbunătățireareprezentăriipoliticeșiaguvernării,încondițiilereglementărilorcelimiteazăparticipareapolitică,atâtlamomentulalegerilorcâtșiîntrealegeri.Tocmaideaceeaaceastăanalizăestecompletatădedouăsecțiunicediscutăproblemaliberalizăriiviețiipoliticeșiceaaextinderiiaccesuluilavot.Primaareînvederelegislațiaprivindînființareadenoipartideșireglementareacandidaturilor.Ceade-adouaevalueazărestricționareaaccesuluilavotlatoatetipuriledescrutin,beneficiileșicosturileatașatevotuluiprincorespondențășiceluielectronicdarșiproblemafraudelorelectorale.
Parteaatreiaastudiuluiprezintăsuccintrecomandărilenoastrepentrucomisia parlamentară.Acesteaseconcentreazăasupramoduluiîncarepoateficonstruitunproces dereformăincluzivșicompetent,respectivasupraalternativelorpentrurealizareaobiectivelorvizatepeceletreipaliere:mecanicaelectoralășiefecteleeiasuprareprezentăriipolitice,liberalizareaaccesuluilapoliticășiextindereaaccesuluilavot.
4
REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOI
REFORMA LEGISLAȚIEI ELECTORALE: E TIMPUL PENTRU UN PROCES INCLUZIV ȘI O DISCUTIE LOGICĂ ȘI INFORMATĂ
ÎnRomâniadiscuțiadesprelegislațiaelectoralănuaplecatniciodatădelaideeadeacădeadeacordasupraunuisetdeobiectivepreciseși,implicit,aunorcriteriipebazacărorasăfiejudecatealternativeletehniceșidetaliilejuridice.Primaprioritateauneireformeelectoraleesteointerogarecolectivădesprecesedoreștesăserealizeze,lacarerăspunsultrebuiesăfiefoarteprecis,dupăcumausubliniatoseriedespecialiști(Norris1995;Dummet1997,darșiReynoldsșiReillyînInternationalIDEAHandbookonElectoralSystemDesign1997).
Acestprimpasdeadefiniscopurileuneireforme,pasesențialînoriceprocesdepoliticipublice,estemaidegrabăabsentîncontextuldiscuțieiromâneștidesprereformaelectorală.Dincontră,„reformaafostmotivatădedorințadeîndepărtaredeunsetdecomportamenteșipoliticișinudestrategiadeaajungelaunsetdecomportamenteșirezultatepolitice”(CrispșiRey2001:174).AceastăpropozițiescrisădesprereformaelectoralădinVenezueladin1993rezumăextremdebineeforturiledereformădinRomâniaultimilor25deani,deșiaspectelelegatedesistemulelectoralcarenemulțumescnusuntneapărat„probleme”însine,cimaidegrabădisfuncțiilegatedeniștescopuri/obiectivealesistemului.
Reformalegislațieielectoraleeînpericolsărămânăoreacțiepopulistălanișteproblemerealeînsăneînțeleseîntr-uncontextinstituționalgeneral.Este nevoie de o reformă bazată pe o evaluare globală și sistematică a actualului sistem,înfuncțiedescopurileurmăriteînreformadin2008șideproblemeleobservatedeatunci.Reflecțiaasupraobiectivelordereformătrebuiesăatingătemelecentralealelegislațieielectorale,șinudoarpunctualpecelecaredaubine,cumarfireducereanumăruluideparlamentari,saucelecarenupotfiignorate,precumvotulînstrăinătate.Acesteanecesităapoiunprocesdeevaluareaopțiunilortehniceînfuncțiedescopurileurmăriteșicuincluderearealăacetățenilorșiaexperțilorînacestproces.
Dinrațiunidelegitimitateeste în interesul tuturor partidelor parlamentare și al tuturor parlamentarilor ca alegerea sistemului electoral să nu pară o decizie grabită, pripită și bazată integral pe calcule electorale de termen scurt. Compromisurioriginaleprecumceldin2008,careacombinatlogicaproporționalășiredistribuireavoturilordinvechealegeelectoralăcuintroducereaunorcolegiiuninominaleșicâștigareadirectăamandatuluicumajoritateabsolută,suntdeasemeneadeevitat.Experiențatrecutăaratăcădeciziilecarenuauluatîncalcultoatealternativeleșicares-aubazatpepopulismaucreatefectenedorite,iarconsecințeleaufostresimțiteșidecetățeniiRomâniei,șidecătre
5
parlamentari.Celemaipericuloasedintreacesteefectesuntcontinuareaprocesului dede-legitimareainstituțieișideerodareacapitaluluideîncredere.Tocmaideaceea este responsabilitatea politică a parlamentuluisăcauteînmodactivceamai bunăexpertizăposibilă,săevaluezeprofesionistinformațiileprimiteșisăleagrege într-omanierătransparentă.
AnalizaFundațieiMRCvineinîntâmpinareaacestornevoiși:
a. Urmareștesistemulelectoralînsenslarg(Renwick2010)1,adicătoateprevederilelegatedealegeri,înspecialceleparlamentare,carepotfaceobiectullegislațieielectoralefărăanecesitaschimbărialereglementărilorconstituționale.
b. Seaxeazăpetoatedimensiunileprincipalealesistemelorelectorale:cumsevotează;cumsuntstructuratecircumscripțiileșialocatemandateleîncircumscripție;cumsetransformăvoturileînlocuriînparlament(formulaelectorală-proporțională/majoritară,șamd).Acesteaspectetrebuiecântăriteîmpreună,pentrucăexistămodalitățimultipleîncareopțiuniletehnicepotficombinate,daresteimportantcaacesteasăaibăologicăcoerentăcaresăurmăreascăobiectiveleprioritare.
c. Seconcentreazăpelegislațialegatădealegerileparlamentareșiofaceînrelațiecuscopurileșiefectelereformeidin2008,darșiîncontextulinstituționalmaigeneral(deexemplulegeapartidelor).
d. Iaîncalculobiectivelediscutateînmodobișnuitînliteraturadespecialitateînlegăturăcusistemulelectoralșireformeleelectorale,nudoarliteraturaacademică,cimaialesceadindomeniulpracticiielectorale(deex.studiileIDEA)saumenităaexplicasistemeleelectoraleunuipubliclarg(deex.Renwick2010).
e. Considerătoatealternativeleposibileșileevalueazăcomparativ.f. Iaînconsiderareansamblulprevederilorlegislativecarepotconducelaatingerea
anumitorscopuri.Deexemplu,unposibilscopestefacilitareaexprimăriivotului,înstrăinătateșinunumai,șipromovareaparticipăriilavot-scoppentruatingereacăruiaexistămijloacemultiple.Schimbareareglementărilorprivindvotulîndiasporanuesteunscop,ciunmijloc,șieanupoatefidecisăseparatdealteaspecte,precumsistemulelectoralsauproceduriledevotimplementateînțară.
1 Sistemulelectoralpropriuziscuprinderegulilecaredeterminăcefeldevotauladispozițiealegătoriișimecanismeleprincarevoturilesunttransformateînmandateparlamentare.Înschimb,legislațiaelectoralăincludetoateregulilecareguverneazăprocesuldealegereaParlamentului(Renwick2010).
6
REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOI
I. REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOIAtâttimpcâtdeficituldereprezentarepolitică,nemulțumireafațădeperformanțapoliticienilorșidistanțaresimțitădecetățenifațădepartidesuntextremdemari(PopescușiSoare2014),reformasistemuluielectoralvaramâneotemăcupotențialelectoralmajorșipecarepartidelepoliticeaunevoiesăoabordeze.
Opartedinnemulțumirilelegatedecontextulpoliticsunttransferateasupasistemuluielectoral,desprecares-aspuscăareunimpactdeterminantasupracalitățiiparlamentarilorsaucăducelaunnumărexcesivdemaredemembriaiparlamentului.Sistemulactualnemulțumeștepeaproapetoatălumea.Defapt,puținiînțelegexactcumfuncționeazăsistemulcareeramenitsăsimplificeșisăfacămaidirectăalegereaparlamentarilor.TransformareavoturilorînlocuriînParlamentșimoduldealocareamandatelorsuntdificildeințelesșiconfuziaestefoartemareatâtînrândulpoliticienilor,câtșiînmassmediașiprintrecetățeni.
Nemulțumireaprovinedin:n așteptărilenerealistecreatedediscuțiapopulistășivagăcareaprecedatreforma
din2008.Aceastaaconduslaunsistemelectoralpecarepoliticieniișicetățeniinuîlînțeleg,întimpceexistănișteașteptărifoartemarișideseorinepotrivitelegatedeefecteleasupracalitățiiparlamentarilorșiademocrației,comparatcuefecteleposibilealeunuisistemelectoral.
n observareaunorefectealesistemului,caredecurgfirescdinlogicasaproporțională,cenecesităredistribuireavoturilor,însădeneînțelesșideneacceptatpentrucetățean,carelepercepemomentancapenișteanomalii:
-Câștigareamandatuluidepelocul2,3sau4; -Creștereanumăruluiparlamentarilorcu25%în2012(dela314deputațiîn2004la
316în2008șila394în2012); -Alocareadecâte2sau3mandatedeparlamentarîntr-ocircumscripție
uninominală.
Pentrucăreformeleelectoralenecesităopunereîncontext,FundațiaMRCvaprezentamaiîntâipescurtconfuziaactualălegatădesistemulintrodusîn2008.Apoi,vaanalizaîncemăsurăsistemulelectoralintrodusîn2008aavutefecteleașteptate.Deșiesteîncădevremepentruoevaluarecategoricăaefectelorreformei,existăsuficienteelementecareindicăneîmplinireaașteptărilor(nejustificatdemari)legatedecalitateaparlamentarilorlanivelulcorupției,almigrațieiparlamentareșiparțiallanivelulimplicăriiînactivitățileparlamentare.Înschimb,analizanoastrărelevăooarecareîmbunătățirealegăturilorparlamentarilorcucetățeniidincolegii.
I.1. SISTEMUL ELECTORAL, DE LA PANACEU LA DEZASTRU
ReformaelectoralădinRomâniaafostpromovatăcasoluțieimediatăpentrucreștereacalitățiiparlamentarilorși,implicit,areprezentăriipoliticeacetățenilor.Dupăcinciciclurielectoraledesfășuratepebazasistemuluidereprezentareproporționalăpelisteînchise,alegeriledin2008auutilizatunsistemmixtîncaretoțicandidațiicandideazăîncolegiiuninominale,darsuntaleșidirectnumaiceicareobținpeste50%dinvoturi.Restulmandatelorseatribuieprinredistribuire,înconformitatecunumăruldelocuripecare unpartidesteîndreptățitsăleprimeascăpebazavoturilorsale,datăfiindlogicaproporționalăasistemului.
UDMRafostsingurulpartidcares-adeclaratconstantîmpotrivarenunțăriilasistemulelectoraldereprezentareproporțională.ReprezentanțiiUDMRaususținutideeacăpentruaasiguracalitateaparlamentarilorexistămetodemaieficiente,cețindeselecțiainternăbazatăpealegeriprimareșidecapacitateaorganizaționalăapartiduluișiagrupuluisăuparlamentar(Popescu2005;Birchetal.2002).
Preluareadecătrepartideaprocesuluidereformăelectoralăafostdominatădeoatitudine„pragmatică”șipuțindeschisălacântărireatuturoralternativelor.Oanalizăaunuisondajparlamentardin2003aarătatcădeputațiiromânieraudispușisăaccepteînlocuireasistemuluidereprezentareproporționalăcuunulbazatpecircumscripțiiuninominaledoaratuncicândpercepeaubeneficiiclarepentrupropriacarieră,cumarfirealegereamaiușoară,saupentrupartiduldincarefăceauparte,precumunnumărmaimaredemandate(Gherghina,ChirușiŞtefan2013).Înacelașitimp,dincercetărianterioareștimcănicilideriipartidelornuerausiguridealternativeledisponibileșideimplicațiilelorcorectepentrupartidlamomentuldiscuțiilor(Birchetal.2003,Popescu2005).Lipsainformațieieradublatădecredințaînposibilitateadeainfluențacompetițiapoliticăprinreformasistemuluielectoral(PopescușiSoare2014).
7
8
REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOI
I.1.A. Confuzia legată de sistemul electoral
Reforma sistemului electoral, maiprecisînlocuirealistelorcuvotul„uninominal”,adevenitprioritarăpeagendapublicăînmomentulîncaremembriaisocietățiicivile(jurnaliștișiactiviștinonguvernamentali,înspecialaiAsociațieiProDemocrația-APD)aureușitsăoprezintecafiindmodalitatea cea mai eficientă de a reponsabiliza clasa politică, de a limita corupţia acesteia şi de a creşte calitatea politicienilor2.Insistențainițiatorilorasupraunuiconceptvag,darșimodulîncarepartideleaupreluatdihotomialiste-uninominal,aulimitatșanseleuneidezbateriinformatedesprescopurilepecarereformaelectoralăeramenităsăleserveascășiauconduslaaparențaunuiconsenscareascundeaînsăprincipiidereprezentarecontradictoriișichiarincompatibile.
Așadar,înaccepțiuneacelorcareaupromovat„uninominalul”,acestasereferăatâtlavotulpentruuncandidat,câtșilaideeadecircumscripțiicuunsingurales.Termenulnuconține,însă,niciunindiciuasupraceluimaiimportantelementalunuisistemelectoral:mecanismul de transformare a voturilor în mandate.Tocmaideaceea,propuneriatâtdediferiteprecumsistemulFirstPastthePost(încareestenevoiedoardemajoritatearelativăavoturilor)șiformulamixtăadoptatăîn2008suntaproapelafelde„uninominale”.ToatepropunerileAPDincludeauideeamențineriiproporționalității,daracestaspectesențialnuarăzbătutîndezbatereadominatădedemonizarealistelorșiprezentareauninominaluluicasoluțielatoatetarelesistemuluipolitic.
Esteinteresantdemenționatcădeșiîndezbatereapublicădesprereformaelectoralăafostvorbadespreunsistemîncaresăfiealeșioameni,nupartide,defaptformulaadoptatăîn2008nupermitealegereadintremaimulțicandidațiaiaceluiașipartid.Fiecarepartidsauformațiunepoliticăceparticipălaalegeripoatedesemnadoaruncandidatînfiecarecolegiu.Îngeneral,înastfeldesituațiișimaialesavândînvederepolarizareapoliticădinRomânia,dacăunuicetățeannuîiplacecandidatulnominalizatdepartiduldecaresesimteapropiat,atunciestemultmaiprobabilcaacestasănuvotezedelocdecâtsăoptezepentrucandidatulunuipartidpecareîlrespinge.Înacestecondiții,nuestedemirarefaptulcădoar14,7%dintrerespondențiiunuisondajreprezentativnaționalaudeclaratcăpersoanașicalitățilecandidatuluiaucontatpentrudecizialordevotlaalegerileparlamentaredin2012(Comșa2013).
2 VeziPopescu2005și,dinpresavremii:http://arhiva.apd.ro/proiect.php?id=8;http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1109737-avantajele-dezavantajele-votului-8216-uninominal-8217-ale-referendumului-aceasta-tema.htm;http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1109758-proiectul-cod-electoral-asociatiei-pro-democratia.htm;http://www.thediplomat.ro/reports_0707_1.php;http://www.gandul.info/stiri/comisia-de-cod-electoral-si-a-insusit-proiectul-pro-democratia-privind-uninominalul-893874;http://www.revista22.ro/cea-mai-buna-solutie-de-compromis-ce-putea-fi-gasita-in-actualele-conditii-politice-4411.html.
Înacestcontext,neînțelegereamecanismelorlegiielectoraledin2008decătrecetățeni,inclusivjurnaliști,pareabsolutfirească.Eaafostaccentuatădeevenimenteleulterioare.Astfel,atribuireamandatelorunorcandidațicareauterminatpelocul2,3sauchiar4încolegiiîncareniciunpoliticiannuobținusemajoritateaabsolutăavoturilorafostprezentatăînmediafiecaociudățenie,fiecaoaberație.Respectiviibeneficiariaufostprivițicareprezentanțiderangsecund.Aceastadeșiproceduraesteabsolutlegitimăîncontextulagregăriivoturilorlaniveljudețeanșinaționalșiaredistribuiriimenite săproducăoreprezentarecâtmaifidelăapreferințelorpoliticealecetățenilor.Maimult,diferențeledeexperiențăinstituțională,carierădepartidsauexpertizăprofesionalădintreceicareaucâștigatcolegiileșiceicareaubeneficiatderedistribuiresuntnesemnificativestatistic(Chiru2010).
Confuziaafostperpetuatășidereformaelectoralăeșuatădin2012,careaintroduspentruscurttimpsistemulmajoritarîntr-unsingurtur–printr-olegedeclaratăulteriorneconstituționalădecătreCurteaConstituțională.Chiarexpunereademotivealegiiinițiatedeco-președințiiUniuniiSocialLiberale(USL),VictorPontașiCrinAntonescu,defineaetapelederedistribuirealeformuleidin2008ca„elementediscriminatorii”.
Legeaelectoralădin2008conțineadelabunînceputpremiselecreșteriinumăruluideparlamentaridatfiindcăgarantafiecăruipartiddreptullaunnumărdemandateproporționalcunumăruldeatingerialecoeficientuluielectoral,indiferentdacătoatesaufoartemultedintrecolegiileelectoraleaufostdejacâștigatedirectcumajoritatea absolutăavoturilor.Aceastăconsecințălogicăasistemuluinuafostfoartevizibilălaalegeriledin2008,cândstructurapreferințelorvotanțilorafostextremdeechilibratăîntretreiforțepolitice(PDL,PSD-PCșiPNL).Astaaprevenitcâștigareadirectăamaimultormandatedecâtaveadreptulpartidulrespectivconformdistribuțieiproporționale avoturilordincircumscripție,anulândnecesitateaalocăriiunormandatecompensatoriisuplimentare.Singurulcazdeacestfelafostîncolegiulnumărul7dinArad,undeaufostalocatedouămandatededeputat:unulamerslacandidatulPDLcarecâștigasemajoritareaabsolutăavoturilorșiunulaajunslaUDMR,maiprecislacandidatulUDMRcucelemaimultevoturidinjudeț.
Înschimb,în2012,alocareamandatelorcompensatoriisuplimentarealuatprinsurprindereobunăparteaopinieipublicecaproces(dincauzaneînțelegeriisistemuluielectoral),darșicamagnitudine,tocmaiîncontextuldiscuțiilordesprereducereanumăruluideparlamentarișiareferendumuluicuaceastătemădin2009.Rezultateleerau,însă,previzibiledatefiind,pedeoparte,mecanismuldealocareamandatelorși,pedealta,popularitateaUSL.PopularitateaUSLurmasăfietranspusăîntr-unnumărsubstanțialdemandatecâștigatedirect,pestenumărulcorespunzătorproporțieitotaleavoturilorUSLîncircumscripție(județ),ceeaceimplicaalocareademandatesuplimentarepentrurestulpartidelorpolitice.
9
10
REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOI
Lipsadeînțelegereamecanismelorsistemuluielectoraldecătrejurnaliștișipoliticieniafostaccentuatășidelipsadeînțelegereacelormaicunoscuțiconsultanțidemarketingpolitic,așacumreiesedininterviurilepecareaceștiale-auacordatdupăreforma electorală(Tudor2008).
I.1.B Discuția despre reforma electorală în România
Discuțiapublicădespresistemulelectoralaevoluatdelaobsesiafragmentăriidinanii‘90(cuimplicațiipentruguvernabilitateșistabilitateguvernamentală)-„rezolvată”princreștereasuccesivăapraguluielectoralșiabarierelordenominalizare-laobsesiareformăriiclaseipolitice,însensulresponsabilizăriișialcreșteriicapacitățiideaîieliminapepoliticieniicorupțișipeceiincompetențiprinmecanicalegislațieielectorale.
Dupaceuninominalulafostgolitdeconținut,continuăconfuzialegatăatâtdeopțiuniledeformuledealocareamandatelor,demărimeacircumscripțiilorsaufelulîncarecetățeniialegcandidații(ballotformat),câtșideimplicațiilediferitelorsistemeelectorale.Așacumîndiscuțiadespreuninominallipseatocmaiformulamajoritarăsauproporțională,șiîndiscuțiaactualăaceastaocupaunlocsecundar.Preferințapentruunsistemproporționalpelisteînchiseșiunsistemmixt(carepoatefimajoritarsauproporționalîntendințe!)suntprezentatecaperfectechivalente3.Sistemecompletdiferiteprecumsistemulmajoritarîndouătururi,votulunictransferabilșisistemulpelistedeschisesuntprezentatecaavândaceleașiefecte,iarproporționalitateaesteconfundatăcureprezentativitatea4.
Cașiîn2008,discuțiaactualădesprereformaelectoralăsefacefieînjurulunormodelegenericeprecum„sistemulmixtgerman”,fieînjurulunorformulărivagidegenul„votulpeliste”sau„uninominalul”5.Aceastăimprecizielasăîncăodatăînaerchestiunifundamentalealefuncționăriiunuisistemelectoral,ceeacesporeșteconfuziapublicălegatădealternativeleviabile,darșideceeacepotașteptacetățeniiînmodrealistdelaoreformăelectorală.
Celetreielementemajorealeunuisistemelectoral(formuladealocareamandatelor,magnitudineacircumscripțieișiformatulvotului)nusuntaproapeniciodatăluateîndiscuțieîmpreună.Oastfeldeabordareafacilitatintroducereaînsistemuladoptatîn2008aunor
3 http://www.mediafax.ro/politic/consultari-intre-presedintele-iohannis-si-partide-pe-tema-legislatiei-electorale-13789958
4 http://www.romaniacurata.ro/ce-vrem-de-la-noul-cod-electoral/5 http://www.mediafax.ro/politic/consultari-intre-presedintele-iohannis-si-partide-pe-tema-legislatiei-
electorale-13789958
prevedericețindelogicicontradictorii,generândsituațiaunicăînlumeaunorcolegiiuninominalereprezentatede2sauchiarde3parlamentari.
Deasemenea,încadrulactualuluisistemelectoralcompetițiadintremembriiaceluiașipartidpentrumandateleredistribuitesedesfășoarăpebazanumăruluiabsolutdevoturiobținuteșinupebazaprocentuluidevoturi,încondițiileîncareexistăvariațiiimportantedepopulațieîntrecolegiileelectoraledintr-unjudeț.Acestfaptpericliteazăegalitateavoturilorcetățenilor,dândefectivoponderemaimarevoturilordincolegiimaipopulate.
Discuțiaartrebuisăaibăînvederecaacestgendeerorișiscăpărisăfieevitate.Estenevoietotodatăcaefectelemecanice(transpunereavoturilorînmandate,graduldeproporționalitate)șipsihologice(asupracompetițieidintrepartide,asupradeciziilorelitelorpoliticedeaformanoipartidesaudeasecoalizacualteleșiasupravotanților-deciziidevotstrategicetc.)alesistemelorelectoralesăfieluateîncalculînmodsistematic.
Temaintegritățiielectorale,esențialăpentruoricealegeridemocratice,esteînprezentdiscutatăciuntit,cureferiredirectălaoseriedeaspectetehnicecarenusuntevaluateniciinfuncțiedescopurilenormativeșinicidelimităripracticebinecântărite.Alteaspectealelegislațieielectorale(proceduriledenominalizareacandidaților,reglementareacampaniei,administrareaalegerilor)suntatinsedoarreferitorlascandalurilecareauexistatlaalegerilerecenteșinuîntr-unmodsistematic.
Reformaactualăparesăurmareascăacelașimecanismde„consultare”delaForumulConstituțional,carenureflectănicibunapracticăparlamentarădeconsultare(v.JenkinsCommissiononElectoralReform6șimairecentdiscuțiiledesprereformaCamereiLorzilor7),șicuatâtmaipuținmodeleledesuccessdereformăelectorală-NouaZeelandă,saumodeleledeimplicareacetățenilor(delacunoscuteleCitizens’AssembliesdinCanadalaCitizensConstitutionalConventiondinIrlanda,carediscutășioseriedetemedelegislațieelectorală8).Suntsalutareinvitareaorganizațiilorsocietățiicivileșideschidereacătreopiniiletuturorcetățenilor,însădoardacăelesuntagregateînmodtransparentșisețineseamadeacuratețeașicalitateaargumentelor.
6 Raportulcomisieiestedisponibilaici:http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20140131031506/http://www.archive.official-documents.co.uk/document/cm40/4090/contents.htm
7 Maimultedetaliiaicihttp://webarchive.nationalarchives.gov.uk/+/http://www.dca.gov.uk/constitution/holref/index.htm sauaici:http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/+/http://www.dca.gov.uk/constitution/holref/holrefresp/index.htm
8 MaimulteinformațiipeOpenPolitics:http://www.openpolitics.ro/noutati/cele-mai-noi/irlanda-constitutia-si-cetatenii-obisnuiti.htmlșihttp://www.openpolitics.ro/noutati/homepage/revizuirea-constitutiei-in-irlanda-cetatenii-obisnuiti-contribuie-la-fel-de-mult-la-dezbateri-ca-politicienii.html.
11
12
REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOI
I.2. REFORMA ELECTORALĂ DIN 2008 ȘI „CALITATEA” PARLAMENTARILOR
ReformaelectoralădinRomâniaafostpromovatăcafiindsoluțiaimediatăpentrucreștereacalitățiiparlamentarilorșiimplicitareprezentăriipoliticeacetățenilor.Dupăcinciciclurielectoraledesfășuratepebazasistemuluidereprezentareproporționalăpelisteînchise,alegerile din 2008 au utilizat un sistem mixt în care toţi candidaţii candidează în colegii uninominale, dar sunt aleşi direct numai cei care obţin peste 50% din voturi. Restulmandatelorseatribuieprinredistribuireînconformitatecunumăruldelocuripecareunpartidesteîndreptățitsăleprimească,datăfiindlogicaproporționalăasistemului.
Sepotfacecâtevacomparațiiînprivințacalitățiipoliticienilorîntrelegislaturileanterioareșiceledouăalesepebazanouluisistemelectoralîn2008și2012.Vomurmăriacelecaracteristicialeparlamentarilor,pecaremassmediașiorganizațiileneguvernamentalele-auproiectatcamotivealenecesitățiireformeielectorale:
A.CorupțiaB.Migrațiapolitică(schimbareagrupurilorparlamentare)C.NivelulredusdeimplicareînactivitățileparlamentareD.Legăturileslabecucetățeniidincircumscripție
I.2.A. Corupția
Reformaelectoralăurmasăfacămaiușoarăeliminareaprinalegeriapoliticienilorcorupțitocmaifiindcăîntr-unsistem„uninominal”aceștiarămânfărăprotecțialisteidepartid.Într-adevăr,proporțiadecandidațiacuzațideactedecorupțiecareaufostaleșiîn2008fațăde2004estemairedusă:58%fațăde74%(Coman2011).
Aceastăscăderenupoatefiînsăatribuitădirectsistemuluielectoral,pentrucănuexistădatecaresăaratecăpartideleauînregistratrezultatemaislabeîncolegiileîncarecandidațiiauavutproblemedeintegritate.Maiimportant,omultitudinedefactoripotinfluențanominalizareaunorcandidațimaipuțincontroversați,deexemplusporireaimportanțeitemeiintegritățiicandidaților.Totodată,numaipuținde23deparlamentaridinlegislatura2008-2012aufosttrimișiînjudecată,6dintreeifiindcondamnațidefinitivsauînprimăinstanță–opremierăpentrujustițiadinRomânia9.Înlegislaturacurentă,după
9 http://www.digi24.ro/stire/22-de-parlamentari-au-avut-probleme-cu-legea_57169Veziși:http://www.monica-macovei.ro/blog/2012/02/19/parlamentari-cu-dosare-penale-in-instanta-
sinteza-ceruta-de-cititori/sauhttp://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Mircea-Diaconu-trimis-judecata_0_815918560.html
jumătatedemandat,42dincei588deparlamentariauproblemeculegea.Dintreaceștia,11aufosttrimișiînjudecată,iar3aufostcondamnațidefinitivsauînprimăinstanță10. Dincolodefaptulcăaspectulpoateficonsideratmaidegrabăunefectaleficientizăriijustiției,elnuindicătotușidiminuareacorupțieiînrândulparlamentarilor.
I.2.B. Migrația politică
Schimbareaafilieriipoliticeîntimpulexercităriimandatuluiconducelasituațiaproblematicănormativîncarecetățeanulestereprezentatdeacelașipolitician,însănuînvirtuteaprogramuluipoliticpentrucareacestaaprimitmandatul.
Oastfeldeschimbarepoatesăseîntâmplecvasi-naturaldacăparlamentarulnusemairegăseșteînpozițiileideologicealepartidului,însăpoateaveașimotivațiicețindeavansareaîncarierapoliticăorideșanselederealegere.ÎnRomânia,migrațiaparlamentarăarămasunfenomendeamploareșidupă2008,lacotemultsuperioarealtorlegislative(HellerșiMershon2009),periclitândstabilitateașipredictibilitateaguvernării.
Figura 1: Deputaţi care şi-au schimbat afilierea politică (1992-2014)
Surse:Chiva,C.2007.„Theinstitutionalisationofpost-communistparliaments:HungaryandRomaniaincomparativeperspective”,ParliamentaryAffairs,60:2;calculeleautorilor.
10 http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Politicieni+penali/Parlamentari+fara+de+lege+Parlamentul+bila+neagra+a+Romaniei
13
14
REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOI
Figura1demaisusaratăcănivelulagregatalmigrațieipoliticearămasaproximativlafelcaînperioadaceaprecedatreformaelectorală:23,1%fațăde23,8%în2004-2008.Acestnivelalmigrațieiafostaproapeegalatdupănumaidoianiscurșidelaalegeriledin2012:22,1%dintredeputați(88)aumigratpânălafinelelui2014.Oparteconsiderabilădintreacesteschimbărideafilieres-aproduscaurmareaunorsciziuniprecumcelecareauduslaaparițiaPartiduluiMișcareaPopulară(PMP)sauaPartiduluiLiberalReformator(PLR),acesteanefiindcazuridemigrațieindividuală.CelmaiprobabilunnourecordnegativdemigrațievafistabilitînCameraDeputațilorînurmătoriidoiani.
Înplus,înultimiianiparecăs-aamplificatmigrațiasuccesivă:aceiașiparlamentaricaremigreazădemaimulteori(vezitabelul1demaijos),înunelecazuriaceștiabifândchiartoategrupurileparlamentare,cuexcepțiaUDMR.
Tabelul 1: Migraţia parlamentarilor (2008-2012) şi situaţia partidelor
Plecărideputați Primirideputați Plecărisenatori Primirisenatori (out-switching) (in-switching) (out-switching) (in-switching)PSD 27+3PC 15 11+1PC(lafel 8 (plecațiîngrup caîncazul cândPCs-a deputațilorPC) alăturatPNL)PDL 23 15 18 4PNL 16 12+3(PC) 9 11+1(PC)UNPR 2 18 1 14UDMR 0 0 0 0
Notă: Totalulplecărilorestemaimaredecâttotalulprimirilordeoareceunnumărimportantdeparlamentariaurenunțatlaafiliere,rămânândindependenți/fărăasealăturaunuialtgrupparlamentar;dateleînregistreazăinclusivcazurileîncareacelașideputatafostprimitsauaieșitdemaimulteoridingrupulunuipartid.
Omotivațienouăpentrumigrațieparesăfie,după2008,obținereadefonduridelabugetuldestatsaudinfondulderezervăalguvernuluipentrulocalitățilecomponentealecolegiului(„porkbarrel”),maialesdatăfiindcreștereaniveluluialocărilorpreferențialealeacestorfonduri:înspecialprimăriilordeaceeașiculoarepoliticăprecumguvernul(Volintiru2012:17-18;Aritonetal.2011:17).
Interzicerea migraţiei parlamentarilor afostvehiculată,însăexistăoprobabilitatefoartemarecaoastfeldelegesăfiedeclaratăneconstituționalăîntemeiularticolului69dinConstituție:„Înexercitareamandatului,deputațiișisenatoriisuntînserviciulpoporului.
Oricemandatimperativestenul”.Înplus,CCRs-apronunțatînfavoareacreăriigrupuluiindependențilorînparlament,deșiînmodlogicoricegrupparlamentarartrebuisăaparținăunuicompetitorînalegeri,iarparlamentarii„independenți”nuaufostaleșicaindependenți,ciprincandidaturisusținutedepartide.Însăexistăprecedentulcreatdelegeanr.249/2006princareconsilieriilocali,viceprimariișiconsilieriijudețeniîșipierdmandatulodatăcustatutuldemembruînpartidulpoliticpealecăruilisteaufostaleși,iarprimarii,aleși„uninominal”,îșipierdmandatuldacădemisioneazădinpartiduldincarefăceauparteladatascrutinului.
Dupăprimulcicludealegeribazatpenouaformulăelectoralămigraţia nu a scăzut,cauzeleeifiindparțialînafarasistemuluielectoral,șianumeînformareademajorități.Unnumărde41deparlamentariaucandidatlaalegeriledin2012subsiglaaltuipartiddecâtcelpentrucareaufostaleșiîn2008,aproximativjumătatedintreaceștiafiindfoștimembriPDLcareautrecutlaPSDsauPNL11.Sursemediaauestimatcă,incluzându-ișipepoliticieniicareauactivatlanivellocalsaujudețean,aproape100dintrecandidațiiUSLaufăcutpartedinPDL12.Oanalizăproprieasupradeputațilorcareauparticipatlaalegeriledin2008și2012aindicatcăparlamentariicareși-auschimbatafiliereaauprimitînmedieîntre3și5%maipuținevoturidecâtcolegiilorcarenuși-auschimbatpartidul.
Chiarșidupăschimbareasistemuluielectoral,principalulfactorîndeciziadevotaromânilorarămaspercepțiaasuprapartiduluidincarefacepartecandidatul. Astfel,doar14,7%dintrerespondențiiunuisondajrealizatdupăalegerileparlamentare din2012audeclaratcăpersoanașicalitățilecandidatuluiaucontatpentrudecizialor devotlaacelealegeri(Comșa2013).Înacestecondițiiestepuținprobabilcaparlamentariicareîșischimbăafilierea,migrândlaunpartidcareestepecalesăcâștigealegerile, sănuobținărealegerea.
I.2.C. Activitatea parlamentară și percepțiile parlamentarilor
Pentrucaunguvernsăpoatăimplementapoliticilepecareșile-aasumatșipentrucareafostmandatat,estenevoiecamajoritateaparlamentarăcareîlsusținesăacționezecoordonatșicoeziv,votândpentrupropunerileșiinițiativelepropusedeexecutiv.
Deșiexistapotențialulcanoulsistemelectoralcentratpecandidațisăfavorizezepoliticienimaipuțindependențidepartidșidecimairebeli,nivelul disciplinei la voturile din Parlament a rămas în linii mari acelaşi ca înainte de reformă,atâtlanivelindividualcât
11 http://ipp.ro/pagini/propunerile-de-candida355i-ale-partid.php12 http://www.realitatea.net/dosar-de-candidat-doru-lese-flavius-maduta-si-gigi-netoiu_1042854.
html#ixzz2BCT4sSj2
15
16
REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOI
șiagregat,dacăcontrolămpentruefectulmigrațieiparlamentare(Coman2012;GherghinașiChiru2013).Așadar,instabilitateaguvernamentalăafostcauzatădemigrațiaîncurajatădeformareademajoritățiprezidențialesauanti-prezidențiale,însăaceastanus-areprodusînactivitateacurentădelegiferare.
Unindicatoralperformanțeiindividualeaparlamentarilorîlreprezintăproporțiaproiectelordelegeinițiatedeaceștiacareaufostrespinse.Numaipuținde97%dintotalulproiectelorrespinseîncei4aniailegislativuluialesuninominalaparținparlamentarilor(Alexandruetal.2012),ceeacenuesteînsăsurprinzător,pentrucășiînalteparlamentepropunerileindividualeaumaipuțineșansesăfiedezbătute.Datăfiindnunumaischimbareadesistemelectoral,darșiatențiasporităathinktank-urilorșiamass-mediafațădeactivitateaparlamentară,eraprevizibilăocreșteresubstanțialăacantitățiideproiectelegislativedepuse.
Într-adevăr,numărulacestoraacrescutdela3.067între2004-2008la5.472înlegislatura2008-2012(Ciochină2012;Alexandruetal.2012).Însăcalitateainițiativelordepuseparesăsefidiminuat:doar23%dintotalulproiectelordepuseaudevenitlegi,fațăde53%înParlamentulanterior(Ciochină2012;Alexandruetal.2012).Dublareaunorprevederinormativeexistente,absențaindicăriisurselordefinanțare,lipsadefundamentaretehnicășiîncercareadealegiferaîndomeniiceținstrictdecompetențaexecutivuluisuntprincipalelemotivepentrucarefoartemultedintreinițiativeauprimitaviznegativdelaguvern(Alexandruetal.2012).
Figura 3: Activitatea parlamentară medie a deputaţilor care au candidat pentru realegere
Deasemenea,participarealalucrărilecomisiilorșilaședințeledeplen„nus-aîmbunătățitsubstanțial”(MihaișiAlexandru2009).Înschimb,număruldeîntrebăriparlamentares-adublatfațădelegislatura2004-2008:peste11.600.Ocreșteresemnificativmairedusăs-aînregistratșiîncazulinterpelărilor(Alexandruetal.2012).
Auexistatcreșterișiînprivințaaltorindicatorideactivitate,precumnumărulmediudedeclarațiipoliticeșiceldemoțiunidepuse.Figura3demaisusilustreazăacesteevoluțiipentrumembriiCamereiDeputațilorcareaucandidatpentrurealegereîn2008și2012.
DouăsondajeparlamentarerealizateînParlamentîn2003și2011relevăodeteriorare importantă a atractivităţii politice a instituţiei (Ştefan2011).Astfel,doar45,2%dintrerespondențiidin2011erausigurideonouăcandidaturăîn2012,fațăde68,9%în2003.În2003,maimultdejumătatedintredeputațiidineșantion(53.6%)consideraucăParlamentuladevenitprofesionalizat,comparativcudoar37.6%șapteanimaitârziu.Deteriorareaestereflectatășidescădereaproporțieicelorcareconsiderămandatulparlamentardreptceamaiimportantăfuncțiepolitică,precumșiacelorcaresuntdecișisănumairevinălacarieraanterioară,pre-politică.
17
18
REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOI
Figura 4: Percepţiile deputaţilor faţă de profesionalizarea Parlamentului
Desigur,principalelecauzealeacestorevoluțiitrebuiecăutateînmarginalizareaParlamentuluidinultimiiani–atâtlaniveldiscursiv(„cei322”),câtșilanivelfactual,prinabuzuldeordonanțedeurgențășiasumărialerăspunderiiguvernamentale.Unfactoradiționalîlreprezintăalegereaîn2008aunorcandidațifărăcarierăpolitică,darcareaufostnominalizațipentrucăputeausăîșifinanțezepropriilecampanii(Chiru2010;Coman2011).
I.2.D. Reprezentarea circumscripției și legătura cu cetățenii
Noulsistemelectoralafavorizatselecțiacandidațilorcuprofilșinotorietatelocale(laniveldecarierădepartidșiexperiențăpolitică),producându-seastfelodiminuarecupeste50%anumăruluiparlamentarilorcarereprezintăaltejudețedecâtceledereședință(Chiru2010).
Figura 5: Parlamentari care reprezintă alte judeţe decât cele de reşedinţă
Aceastăselecție,precumșinumărulmaredepromisiunielectoralecurelevanțălocală(chiardacăaflateînafaracompetențelorunuiparlamentar),aucreatpremiselestabiliriiuneilegăturimaistrânsecucetățeniidincircumscripție.
Proporțiaparlamentarilorcareseconsiderăînaintedetoatereprezentanțiaialegătorilorșiaicircumscripțieilorestefoarteasemănătoareînainteșidupăreformaelectorală:
56.6%(2003)vs.54.9%(2011).Parlamentariialeșiuninominalpretindcăpetrec opartefoartemareatimpuluilordelucruîncolegii:47.8%înmedie(abaterestandard de1.8%)(Ştefan2011).
Schimbareadesistemelectoralnuaadusocreșteresemnificativăstatisticanumăruluideîntrebăriparlamentarepetemedincircumscripțiaparlamentarului-datfiindcăacesteaerauoricumextremdefrecvente-vezifigura6demaijos.Pentruaidentificaîntrebărilelocale,pelângăcodareaautomatăatuturorîntrebărilordeputațilordin1998pânăîn2013,echipaMRCacodatmanualaproape12.500deîntrebărișiinterpelăriparlamentaredinprimiidoianidemandataicelordouălegislaturi:ceadedinaintedereformaelectoralășiceaaleasăimediatdupă.Întotal,53,2%dincele4.644deîntrebărișiinterpelăriridicatededeputațiînintervalul2005-2006s-aureferitlaproblemelocaledinjudețulacestora. În2009-2010,proporțiaechivalentădeîntrebărilocaleafostde44,5%,dardintr-untotalde7.843întrebărișiinterpelări.
Figura 6: Evoluţia întrebărilor şi interpelărilor parlamentare pe teme locale
Înschimb,acrescutsemnificativnumărulîntrebărilorșiinterpelărilorparlamentaredespreproblemedeinfrastructurădinjudețulparlamentarului,respectivdespreproblemeindividualealecetățenilorpecareacestaîireprezintă.Acesterezultate,prezentatedescriptivînfigura7demaijos,suntconfirmatedeanalizestatisticemultivariatecarefolosescalgoritmidematchingaparlamentariloraleșiînainteșidupăschimbareasistemuluielectoral.
19
20
REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOI
Figura 7: Numărul mediu de întrebări locale pe cinci teme majore
Legăturacucircumscripțiapoatefievaluatășicomparândprocentulcelorcareschimbăîntimploculundecandidează.Întotal,laalegeriledin2012,49deparlamentariși-auschimbatcolegiul,20dintreaceștiaschimbândșijudețul13.Astfeldeschimbărimicșoreazăposibilitateacetățeanuluidea-șievaluareprezentantul,unuldintreargumenteleprincipalealecampanieipentru„uninominal”.
13 http://filme-cu-prosti.blogspot.ro/2012/11/transhumanta-politica.html
II. DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
II.1. SISTEMUL ELECTORAL PROPRIU-ZIS
ÎnrecomandărilesalepentrucomisiadereformăelectoralăaParlamentuluicanadian,AndreBlais14 noteazăcăexistăoseriedecriteriilaniveldeprincipii/scopuripentruevaluareasistemelorelectoraleșialegislațieielectoraleîngeneral.Acesteasunt:capacitateadeatragelarăspunderealeșii,reprezentativitatea,echitatea,egalitatea,eficacitatea,coeziuneapartidelor,libertateareprezentanților,simplitateașiprecizia15.
Elenupotfitoateatinseînegalămăsură,însăsistemeleelectoraleînaccepțiunealargăatermenuluiurmărescsăleatingăîntr-ooarecaremăsurăpetoateșisăprioritizezeîntreele.
Acesteprincipiigeneralesugereazăcăalegereasistemuluielectoralnuestedoarodecizietehnică,ciunacareurmăreșteniștevalorișiprincipii,înfuncțiedecaresuntselectatealternativeletehnice(Renwick2010).Eletrebuiesăfieseparatepedeoparteîncriteriimaiconcretepentruavedeacaresuntscopurilespecifice,atâtpentrusistemulelectoralpropriu-zis(transformareavoturilorînlocuriînparlament),câtșipentrurestulprocedurilorelectoraleșipentruapermiteevaluareaalternativelortehnice.
Legislațiaelectoralăincludeprevedericarenupotfipriviteînmodizolatșicarelarândullorpornescdelaoseriedescopurinormativeșipracticedecaredepindecoerențasifuncționalitateastructurilorinstituționale.Deaceea,luândînconsiderareseriadeproblemelegatedealegeri,structurămîncontinuarediscuțiaurmărindsistematicscopuri,alternativetehniceșievaluareaopțiunilorpedomeniileesențialeîncareamnotatproblemeînprimaparte.
n Dinpunctuldevederealsistemuluielectoralpropriuzis(II.1),aceststudiusugereazăurmatoarele5obiectivedreptcelemairelevante.Elesuntenumerateînordineasugeratădeanalizaproblemeloractualuluisistem:
1. Claritateaopțiunilorsifinalitățilorpentrucetățean/votant.2. Egalitateavotului(ceeaceseconsiderăaînsemnacăunvotareșanseegalesă
fieexprimatșisăconteze,căpopularitateainfluențeazănumăruldemandate
14 ProfesorlaUniversitedeMonteal,Chairînstudiielectoraleșiosomitateînmateriedesistemeelectorale.15 „accountability,representativeness,fairness,equality,effectiveness,accommodation,partycohesion,
freedomforrepresentatives,simplicityandprecision”-vezihttp://www.elections.ca/res/eim/article_search/article.asp?id=113&lang=e&frmPageSize=)
21
22
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
obținuteșiparticiparealaguvernare).Demulteori,eaesteechivalatăcuoproporționalitatelargăîntrevoturișimandatelealocate,darelegatășidemărimeașidelimitareacircumscipțiilorelectorale.
3. Guvernstabilsieficient(limitareafragmentării,existențaunor majoritățistabile)
4. Posibilitatiledecontribuție(input)șialegere(choice)pentruvotant(existențaunorvariantemultipledeexprimareapreferințelor).
5. Responsabilizareaindividualăaparlamentarilor(legaturaparlamentarilorcucircumscripțiașicalitateaperformanteiînparlament,inclusivmigrațiaparlamentară).
Aceastălistănupretindeafiniciexhaustivă,niciceamaiconcisăposibil.Nueolistăatuturorobiectivelorposibileșiniciunmeniudincaresepoatealege,cimaidegrabăunsetdeobiective.Dinacestmotiv,sefoloseșteuntongeneralșimoderat,darmaispecificdecâtcriteriilenormativedeechitate,reprezentativitate,responsabilitate,egalitateetc.dincareprovin,deoareceacesteasuntmodelatecaunsetmenitsăfieaplicatpecazulempiricspecificalRomâniei.Deaceeaaparecaprimcriteriuclaritatea,tocmaipentrucăsistemulelectoralactualnemulțumeștepetoatălumeatocmaipentrucăestegreudeînțelesși,înconsecință,perceputcaimprevizibilșichiarilegitim.
n Înlegaturăcurestulprocedurilorelectorale(II.2),scopulfundamentalestedeaasiguraaccesechitabiltuturor–cetățeni,competitorielectorali–ceeaceincludetransparențașiintegritateaprocedurilor.
II.1.A. Cele 3 dimensiuni principale ale sistemelor electorale și alternativele
Nicio schimbare
Primaopțiuneestederegulă„nicioschimbare”(menținereastatusquo)și,cusiguranță,menținereasistemuluielectoralactualînceeacepriveșteformulaelectorală, structuracircumscripțiilorșiaopțiuniloroferitevotantuluiesteoposibilitate,cuanumiteavantajeșidezavantaje.
Acest lucru ar însemna:
Formatulvotului16:1candidatdelafiecarepartid,nuexistăposibilitateadeaalegeîntrecandidațiiaceluiașipartid.Structuracircumscriptiilor:colegiiuninominaleincluseîncircumscripții,fiecarejudeț esteocircumscripție.Formulaelectorală:rezultatulfinalproporționallanivelnațional,încolegiuoprimăetapămajoritară(candidatulcareobținepeste50%obțineloculindiferentderezultatelepartiduluidincelelaltecolegii);alocarelaniveldecolegiu,decircumscripțiecuredistribuireavoturilorlanivelnaționalpentruaasiguraproporționalitatelanivelnațional.
Avantajen Primulaspectimportantesteideeacăestebine,uneorisauchiarîngeneral,să
lăsămînpacesistemeleelectorale(Farrell2001:182).Seconsiderăcăuneledinefectelesistemelorelectoralenusuntvizibiledecâtpetermenlung;astfel,modificărileprevinadaptareastrategicășipsihologicăavotanțilorșipartidelorlasistem.Acestlucruestecuatâtmaisemnificativatuncicândseadoptămodificăriradicale,careduclaorealiniereasistemuluipoliticșialegăturilorîntrepartideșialegători.Schimbărileradicaleaușansedesuccesmaidegrabăatuncicândsistemulelectoralesteconsideratcafiindtotalneadecvatpentrureprezentareaanumitorgrupuri-deexempluatuncicândunpartidsauungrupesteînmodsistematicexclusdinParlament(cumeracazulînNouaZeelandă)saucândagențiipoliticieșueazăînatingereaunorscopurifundamentale-precumstabilitateaguvernamentală(cazulItaliei)saualternareaforțelorpoliticelaguvernare(Japonia).Totuși,chiarșiînastfeldesituații,estegreudeanticipatdacămodificărilefăcutenuvorducelaalteproblemenoi,fărăalerezolvapeceleprecedente,cums-aîntâmplatînItalia(Katz2001;D’Alimonte2001;GambettașiWarner2004).Dincauzadificultățiiînaanticiparezultateleuneireforme,mulțidintreexperțiiîndomeniulsistemelorelectoraleconsiderăcădeobiceiceamaibunăsaumăcarceamaisigurăsoluțieestesănuseschimbenimic.TaageperașiShugart(1989)suntprintreceicareconsiderăcă„[s]ărămânemlaproblemelepecarelecunoaștemarputeafimaibinedecâtsănearuncămînnecunoscut”.
n Aldoileapunctlegatdeavantajearficălegăturaparlamentaruluicucircumscripțias-aîmbunătățitsubacestsistemelectoral,deșinuputemspunecusiguranțăcădatoritălui(v.secțiuneaI.2.D).
16 Formatulvotului,sau„ballotformat”,sereferălaopțiunilepecarelearealegătorulpusînfațabuletinuluidevot-deexempludacăpoatealegedintremaimulțicandidațiaiaceluiașipartid,dacăareunsingurvotsaumaimulte,dacăareînfațăolistăînchisăsaudacăpoateordonacandidațiidupăplaculsău,șamd.
23
24
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
Dezavantajen Primuldezavantajsereferătocmailafaptulcănueunsistempecareîlcunosctoți
ceiinteresați,dimpotrivă,elnuesteînțelesdefoartemulțiactori(politicieni,activiști,cetățeni),decinubeneficiazădeargumentelemenționateanteriorlegatedepăstrareasistemuluiexistent.
n Deasemenea,statusquo-ulesteasociatcuefectelenedoritedecreștereanumăruluideparlamentarișideaaveamaimultdeunreprezentantalunuicolegiuuninominal.Chiardacăunnumărfixdeparlamentarinuestesingurasoluțieposibilă,existăsistemeelectoralecarenunecesităpeste20%demandatesuplimentarepentruaasiguraproporționalitatea,chiarșiîncazulîncareexistăunpartiddominantlaunmomentdat.
n Dinpunctuldevederealresponsabilizăriiparlamentarilor,acestsistemnuaadusoîmbunătățire,fiindasociatcumenținerealanivelridicatamigrațieipolitice,precumșicuoscădereacalitățiianumitoractivitățiparlamentare.
Întoarcerea la sistemul proporţional cu liste închise (cel pre-2008)
Avantajen Sistemulproporționalsimpluareavantajecaresuntdestuldebinecunoscutede
publiculromân,printrecarefaptulcăesteușordeînțeles,opțiunilesuntclareșimoduldealocarealmandatuluirelativușordeînțeles,și,desigur,sistemulsebucurădeungradridicatdeproporționalitate.Cualtecuvinte,felulîncarevoturilesetransformăînmandateînParlamentestedestuldeevidentșipare„corect”,ceeaceconferăoanumitălegitimitatesistemuluiînfațapublicului.
n Dinpunctdevederealegalitățiivoturiloracestsistempoateficonsideratmaibundecâtcelactual.
Dezavantajen Readoptareaacestuisistemarînsemnaîntoarcerealaoformulăcareafostaspru
criticatășidelegitimatăîncursulcampanieipentrureformadin2008.Acestlucruesteposibilcucondițiacapubliculsăînțeleagădecealegerilepelistăînchisăsunttotușibune,deșinuerauconsideratecaatareșieraudemonizateacumcâțivaani.
n Înceeacepriveșteopțiunilevotantului,arînsemnaîntoarcerealaunbuletindevotundesealegeîntreolistă(închisă)aunuipartidsaualta.
n S-arrenunțalaposibilelecâștiguriînrelațiamaistrânsădintrealegătoriidincircumscripțieșireprezentanțipost-2008.
Reforme radicale: sisteme majoritare
Sistemeleelectoralecaresebazeazăpeobținereauneimajoritățisaupluralitățiavoturilor-caresuntfrecventnumite„sistememajoritare”pentrutendințalordeacreaomajoritateparlamentarăpentrupartidulcâștigător17-nusuntdoarcelemaivechi,darșicelemairăspânditedinlume. Sistemeleincluseînaceastăcategoriesunt: a)„FirstPastthePost”(FPTP)sau„câștigătoruliatotul”(cumsuntalegerilepentru
ParlamentulRegatuluiUnit) b)Sistemulmajoritarîndouătururi(practicatînFranța) c)VotulAlternativ(VA)Australian
Acestesistemeauunelecaracteristicidebazăîncomun:aucircumscripțiicuunsingurreprezentant(„uninominale”,dacăvreți)șiopluralitatesauomajoritateavoturilorestesingurulcriteriupentrualocareaunuimandat.Înconsecință,eleprezintășianumiteavantajeșidezavantajecomune.
Avantajen Celmaidesmenționateavantajesunt:majoritățilegislativeclare,carefacilitează
guvernareadecătreunsingurpartid,șilegăturistrânseîntrereprezentanțiiindividualișiungrupdefinitgeograficdecetățeni.Încemăsurăsevădacesteefectedepindedetipuldesistemmajoritarșicuminteracționeazăacestacuclivajeleexistenteînsocietateșicupartidelepolitice,înfuncțiedecontextullocal.
Dezavantajen Sistemulnuestefoarte„reprezentativ”dinpunctdevederealcumsereflectăvoturile
înmandate,șipoateconducelainegalitățiîntrevotanți,pentrucăanumitesecțiunialeelectoratuluipotfiexclusedelareprezentareaînparlament.Partidelemicișimediicarenusunt„compacte”dinpunctdevederegeografic,adicănudominăoanumităzonăgeografică,suntdeosebitdedezavantajate,pentrucăpotfiexclusechiarșiatuncicândobținmultevoturilanivelnațional,dacănucâștigăsuficientecircumscripții.Înfuncțiedeundelocuieșteuncetățean,șanselecavotulacestuiasăaibăunimpactsemnificativvariazădestuldemult,acestlucrudepinzânddecumsetraseazălimitelegeograficealecircumscripțiilor.
17 Partidulcâștigătorestepartidulcucelmaimarenumărdelocuriobținute,nuneapăratcelmaimarenumărdevoturi,dinmomentcesepoateîntâmplacapartidulcucelemaimultevoturisănuobținăcelemaimultemandate.
25
26
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
Existădiferențesemnificativeîntrediferitelesistememajoritaredinpunctul devederealformatuluivotului(ceopțiuniareînfațăalegătorul)șicumsuntagregatepreferințeleelectoratului:n Firstpastthepost(FPTP)esteunsistemîncarefiecarecircumscripțieareunsingur
mandat,iarcandidatulcarearemaimultevoturidecâtoricarealtulcâștigă.SefoloseșteînStateleUniteșiînRegatulUnit.
n Sistemulmajoritarîndouătururiimplicăorganizareaunuialdoileaturdescrutindacăniciuncandidatnucâștigămaimultdeomajoritateabsolutăînturulîntâi.Sistemeleîndouătururivariazăînfuncțiedecâțicandidațipotajungeînturulaldoileasaudacăpentruacâștigaînturuldoitrebuieobținutăomajoritateabsolutăsaudoaropluralitateavoturilor.
n VotulAlternativ(VA)lasăsauchiarobligăvotanții,precumînAustralia,săexprimemaimultdeoopțiune,iaraceștiatrebuiesăplasezecandidațiiîntr-unclasamentînfuncțiedepreferință.Teoretic,unpartidarputeanominalizadoicandidați,darînpracticăacestlucrunuseîntâmplăpentrucăardivizaelectoratulșii-arputeapermiteunuialtcandidatdelaunpartidcompetitorsăiamaimultevoturi.Candidatulcareafostpuspeloculîntâidemaimultde50%dintrevotanțicâștigă.Dacăniciunulnuaobținutomajoritate,voturilesuntrealocatepânăcânduncandidatiaomajoritateabsolutăavoturilorexprimate.
Înceeacepriveștesimplitatea/claritatea,s-arputeaspunecăFPTPdepășeștesistemulîndouătururisauVotulAlternativ.
Laniveldestabilitateguvernamentală,FPTPesteconsideratmaibundecâtsistemulmajoritarîndouătururi,carepoateducelafragmentare.
Câtdespreșanselecauncandidatsăreprezinteorealămajoritatedincircumscripție,votulîndouătururișiVotulAlternativsuntsuperioareFPTP.
Înacelașitimp,dacămoderațiașiformareadecoalițiisuntconsideratepozitive,atunciVotulAlternativarfipreferabilsistemuluimajoritarîndouătururi,carearfimaibun,totuși,decâtFPTP,pentrucăpartidelevorfiîncurajatesăconstruiascăalianțe(ex.:susținândînturulaldoileacandidatulalianțeicelmaibineplasat).
Înfinal,VotulAlternativpoateficonsideratpreferabilsistemuluimajoritarîndouătururidinpunctdevederealcontroluluiexercitatdevotantșipentrucăalegătoriisuntceicaredecidcareestecandidatulcususținereaceamailargă,înloccapartidelesăhotărascăpecinesăpromovezeînturuldoi.
Reforme incrementale
Reformeleincrementalesaulascalămediesuntconsideratecelemaieficientedeomareparteaspecialiștilorîndomeniu.Taagepera,ShugartșiLijphartsugereazăcăîmbunătățirileincrementale,nuschimbărilerevoluționare18suntdepreferatpentrucăefectelesistemelorelectoralesemanifestăpetermen lungșischimbărilenuartrebuisămeargăîmpotrivaacestorefectecidoarsăseocupedeproblemespecificeșidelimitate.Genulacestadereformeestereprezentatdeintroducereaunorsistememixtesauavotuluipreferențialpelistă.
Deșiexperiențacusistemulelectoralactualestenegativă,estenecesarsaluămînconsiderarealtesistemeelectoralemixte,maibinegânditeșimaipuținîncropitepecolțulmeseiînultimaclipă.
Sisteme electorale mixte
Sistemeleelectoralemixteaufostpopulareînultimeledeceniipentrucăacesteatindsăpermităatingereaunuisetdeobiectivemultiple.Cașimajoritatealiteraturiidespecialitate,considerămunsistemmixtacelacarecombinăocomponentănominalăcuunapeliste(ShugartșiWattenberg2001:9).Sistemelemixtesuntcategorizatederegulădupătipulderelațieîntreceledouăcomponente,cafiindfieparalele,fiecompensatorii.
1.Sistemelemixteparalelesaumajoritare(Mixed-membermajoritarian-MMM)-cumesteceldinLituania,folosescdouăvoturi,unulpentrufiecarecomponentă,celedouănefiindlegateîntreeleșideterminândseparatalocareamandatelor.2.Sistemelemixteproporționale(MixedMemberProportional-MMP)saucu„compensare”,potfiîmpărțiteînfuncțiedenumăruldevoturiladispozițiacetățeanului:a) Sistemecudouăvoturi,precumcelgermansauceldinNouaZeelandă.b) Sistemecuunsingurvot,oinovațiemairecentă,utilizatepentruSenatulitalianpina
in2005(sauînRomânialaoraactuală).
Avantajen Celmaicitatavantajalacestuisistemestecăarpermitepedeoparte
responsabilizareaaleșilorșilegăturilemaistrânsecualegătorii,odatăcuomaimarestabilitate(avantajealesistemelormajoritare)și,pedealtăparte,ungradridicatdereprezentativitate(precumînsistemulproporțional).
18 Înengleză,„incrementalimprovements,notrevolutionaryupheaval”.
27
28
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
Dezavantajen Seconsiderăcăcelmaimaredezavantajalsistemelormixteestecomplexitatealor.n Altdezavantajestecăarcreadouătipurideparlamentari,cuinterese,obiectiveși
niveluridelegitimitateșiresponsabilitatediferite.
Sistemul mixt majoritar (MMM)
Avantajen Estemaiușordeînțelesdecâtsistemulmixtproporțional.n Proceduriledealocareamandatelorsuntmaisimpludeadministratdecâtceleîn
sistemulmixtproporțional.n Maipuțineelementetrebuienegociateșiagreateîntreactoriipolitici,pentrucă
sistemulestemaisimplu.n Existențaadouăvoturipermiteevaluareacandidațilorseparatdeevaluarea
partidelor,dândmaimultăputerealegătorilor.
Dezavantajen Lafelcaînsistemulmajoritar,felulîncaresunttrasatecolegiileși
dimensiuneaacestoraareunimpactfoartemareasuprarezultatelorșipoatefi osursădeprobleme.
n Laniveluldevotnominal,sepoateproduceotendințădefragmentareîncâmpulpolitic.
Sistemul mixt proporţional (MMP)
Avantajen Semențineprincipiulreprezentăriiproporționale(susținutînRomâniașide
publicșiconsideratcafiindpotrivitpentruosocietatemulti-etnicășidiversăprecumanoastră),introducândtotodatăvotulîncircumscripțiicuuncandidat unic(„uninominale”).
n Atuncicândincludedouăvoturi,permiteevaluareacandidațilorseparatdeceaapartidelor,dândmaimultspațiudemanevrăalegătorilor.
n Înfuncțiedeopțiuniletehnice,sepoateobțineungradmairidicatsaumaiscăzutdeproporționalitate.
n Problemelesistemelormajoritarecutrasareacircumscripțiilorsuntminimizate,maialescândsistemulestestabilitcuprincipiulproporționalitățiicaprioritate.
Dezavantaje:n Complexitatea.Așacums-avăzutșiînRomânia,chiarșiîntr-unsistemcu
unsingurvot,felulîncaresealocămandateleșisetransformăvoturileînlocuriînParlamentnuestefoarteclarpentruvotant(deșinueimposibildeexplicatdacăsefaceforturilenecesare).
n Modificareaoricăruielementtehnicvaaveaunimpactasupraproporționalitățiirezultatuluifinal,deciemaidificildenegociatcombinațiacorectădeopțiunitehnice.
n Atuncicândnuexistădecâtunsingurvot,existăposibilitateauneifragmentări,pentrucăteoretic,toatepartidelevorvreasă-șimenținăindividualitateadarșisăobținăcelpuținunlocîncircumscripțiileuninominale.S-arputeaproduceșiunefectdefragmentareînlanțcândprocesuldealocarealocurilorprin„compensare”estebazatpevotulîncircumscripțiileuninominaleiarunpartidmiccarecâștigăocircumscripțiedevineeligibilsăparticipeînprocesuldecompensare.
Vot preferenţial pe listă
Alternativeledisponibleîngamavotuluipreferențialsunturmătoarele:1.Votunictransferabil(VUT)-folositînIrlandașiMalta,propusîn2005dePNLcaalternativăpentruCameraDeputaților.2.Votunicnon-transferabil(VUNT)-folositînJaponiapânălareformaanilor‘90.3.Sistemepreferențialeculistedeschise-folositeînmajoritateasistemelorproporționaleeuropene.Existămaimultetipurideastfeldesisteme.PrintrecelemaiconcentratepecandidațisenumărăceldinFinlanda,undenuexistăoordinepredefinităacandidațilorpelistă,alegătorulopteazăpentruuncandidatșinumăruldevoturiobținutedeterminăcineesteales.CelemaimulteopțiunipentrualegătorlevedemînțăriprecumElvețiașiLuxemburg,undesepotexercitamaimultevoturipentrumaimultepartide.ÎnSloveniacircumscripțiilesuntuninominale,întimpceînGrecia,PoloniasauLetoniaexistăolistăcuoordinepre-determinatădecătrepartiddarnumăruldevoturiobținutdefiecarecandidatstabileșteclasamentulfinal.Belgia,OlandasauRepublicaCehăausistemepreferențiale,încareînsătrebuieîndepliniteanumitecondițiipentruaseschimbaordineacandidaților,ceeacelefacemaipuțineficacedinpunctdevederealreflectăriipreferințelorindividuale.
Avantajen Înmodsimilarcusistemelemixte,sistemelepreferențialeprezintăavantajuldea
combinaprincipiilereprezentăriiproporționalecuunelementdevot„nominal”,pentruuncandidatanume.
n Fațădetoatecelelaltesisteme,celepreferențialeoferăcelemaimulteopțiuni pentruvotant.
29
30
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
n Responsabilizareaestefacilitatădeposibilitateadeasancționaanumițicandidațifărăarenunțalasusținereapentruunanumitpartid.Întimp,responsabilizareaseproducenudoardirect(cânduncandidatpoatefipromovatdealegătorideșiințialfiguramaijospelistă),cișiindirect(cândpartideleîncepsăținăcontderezultatelealegerilorcândstabilesccomponențalistelor).
Dezavantajen Comparatcusistemelebazatepecircumscripțiinominale,sistemelepreferențiale
implicădeobiceifaptulcăunalesreprezintăozonăgeograficădestuldemare,șinuesteuniculreprezentantalaceleizone.Deșiresponsabilizareasepoateproduce(directsauindirect)datorităvotuluipreferențial,aleșiisuntcevamaigreudemonitorizat.Înmodevident,aceastăproblemăestemultdiminuatăînsistemelepreferențialecareincludcircumscripțiinominale,cumestecazulSloveniei.
n Altedezavantajecitatefrecventdarcarenusuntneapăratsusținuteempiric: ocoeziunemaiscăzutălanivelulpartidelor(disciplinalavotaredesuferit); ofragmentare.
II.1.B. Evaluarea alternativelor
Urmândobiectivelestabiliteanteriorșiținândcontcăalternativelelasistemulelectoralnupotrezolvaîntreagaproblemă,aceastăpartesevaconcentrapeinventariereaacestoralternativeșipeevaluareamoduluiîncarecontribuielaatingereaobiectivelestabilite.
Analizaefectelorsistemuluielectoralactualșiaproblemelorreliefatesugereazăcăestenecesarsăneconcentrămpeelementeledecaredepindcreștereaclaritățiișisimplitățiisistemului,aputeriișiaopțiunilorpentruvotanțiși,posibil,aresponsabilizăriiparlamentarilor(v.secțiuneaI.2).Deasemenea,consideramcăesteutilsăseîncercemenținereaunorevoluțiipozitivepost2008(ex.legăturimaistrânseintremembriiparlamentuluișielectorat,așacumsevededinactivitateadincircumscripțieI.2.D)șisăseeviteadâncireaconflictuluipoliticdatdetendințelemajoritariste.
Celemaimultedintrealternativelediscutateînaceastăsecțiuneaufostpropuse,susținutesaumenționatedediferițiactoridepescenapublicăromânescă(partidesauorganizațiicivice),darsuntinclusedeasemeneașiunelealternativenoi,carenupotlipsidinmeniuluneialegeriinformate.Aceastăsecțiuneaducedouăaspecteimportante,neglijatededezbatereacurentădinRomânia:
a.Includereatuturorsistemelorelectoralepecareliteraturadespecialitateleconsiderăcapabilesăîntăreascălegăturadintreparlamentarișialegătoriilor,precumșirolulșicapacitateacetățenilordea-itragelarăspunderepealeșiilor.
b.Oevaluaresistematicăapropunerilorbazatăpeexpertizapolitologicărecentășipeluareaînconsiderareaunorexemplecomparativerelevante.
Dupăcumeradeașteptat,nuexistăunsistemcaresăfuncționezecelmaibinepetoatecriteriile.Datfiindfaptulcănoiconsiderămcriteriiledemaijosimportantecaset,primaopțiuneafostaceeadeaexcludesoluțiileradicalecareauunscorridicatpeunanumitobiectivdarunscorfoartemicpealteobiective.Înaldoilearând,estenecesarsăevaluămcumpotficombinatediverseleapectetehnicepentruaobțineunscortotalcâtmaibun.Înaltreilearând,deșiniciuncriteriunuesteintrinsecmaiimportantdecâtaltul,trebuiespuscăprimeledouăcriteriisuntcelecareaulipsitdinsistemuldereprezentarepelisteînchiseșiaumotivatcereriledereformă.
Tabeluldemaijosprezintăscorurileobținuteînurmaaplicăriiacesteigriledeevaluare:
n Unscorde„1”esteacordatcândsistemulpoateinfluențaînsenspozitivatingereaunuiscop.
n „0”esteacordatcândimpactulunuisistemesteneclar,evalulărilefiinddiferite,oricândimpactulacestuiadepindedeomultitudinedealteaspecte.
n Unscorde„-1”esteacordatatuncicândesteprobabilcasistemulsăaibăunimpactnegativasuprașanselordeaatingeunanumitobiectiv.
n Osteluță(„*”)seadaugăpentruasubliniaprobabilitateacrescutăcaunanumittipdesistemsăcontribuielaatingereaunuiobiectivanume.
Deexemplu,unsistemMMP(mixtproporțional)cudouăvoturiestesuperiorunuisistemMMPcuunsingurvot,sauunuisistemMMM(mixtmajoritar)dinpunctdevederealrăspunderiiindividualeaparlamentarilor,pentrucă,avânddouăvoturiladispoziție,alegătorulpoatesăîltragălarăspunderepeunpoliticiancarecandideazăîntr-ocircumscripțieuninominalăfărăsăfieobligatsărenunțelavotulpentrupartidulpreferat.Sistemuldevotpelistedeschiseîncarefiecarereprezentantcandideazăîntr-undistrictanumeemaibundecâtsistemulpelistedeschisefărădistricte,pentrucăîntr-unsistemîncareozonăgeograficăareunsingurreprezentanteplauzibilcăvafimaiușordemenținutolegăturăîntrereprezentanțișireprezentați.
31
32
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
Tabelul 2. Evaluarea alternativelor
Obiectiv/Criteriu SistemulRP FPTP TRM VA MMP1 MMP MMMVUTListe Liste actual vot,listă cu2 deschise deschise națională voturi cu circumscripții nominale1 Claritatea -1 1 0 1 0 1 0 0 -1 0 0 opțiunilorșia finalitățilorpentru votant
2 Egalitateavotului -1 1 -1* -1 -1*0 0 -1 1 1 1
3 Stabilitatea 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1 1 guvernului
4 Puterea -1 -1 -1 -1 0 0 1 0 1 1 1 (opțiunile) alegătorului
5 Responsabilizarea 0 0 -1 -1 1 0 1 0 1 1 1* individualăa parlamentarilor
TOTAL -2 1 -3 -2 1 1 3 -1 2 4 4
RP-ReprezentareProporțională(listeînchise)FPTP-FirstPastthePost(„câștigătoruliatotul”)VA-VotAlternativTRM-SistemmajoritarîndouătururiMMP-MixedMemberProportional(sistemmixtproporțional)MMM-MixedMemberMajoritarian(sistemmixtmajoritar)VUT-VotUnicTransferabil(SingleTransferableVote-STV)
Claritatea opțiunilor şi finalităților pentru cetățean/votant
Dinpunctdevederealexprimăriivotului,sistemulactual,caoricesistemcarenudămaimulteopțiuni(douăsaumaimultevoturisauopțiuneadeaalegeîntremaimulțicandidațiaiaceluiașipartid),esteaparentsimplu.
Înanalizanoastrăprimulelementcareconteazășicareestepusînbalanțăvis-à-visdeclaritateaopțiuniloresteexistența/numărulopțiunilorpecarelearedeexprimatvotantul.Deaceeasistemelecaredaumaimulteopțiunidevotnuobținniciodată1.Dificultateavotuluiîncazulsistemelorcuformulepreferențialedepindededetaliile
acestoralegatdecumseexercităopțiuneașidemărimeacircumscripției(lungimealisteidepecareaideales).Deaceeaaufostcotatecănuinfluențeazăautomatsimplitateașiclaritateasistemuluipentrucetățean.
Însăclaritateanusereferădoarlaexprimareavotului,cișilaalocareamandatelorșilarezultatulalegerilor(încircumscripțiarespectivăsaulanivelnațional).
Deexemplu,însistemeleuninominalemajoritareîncircumscripțieestedestuldesimplusăînțelegicinecâștigă(chiardacănușisăestimezicineareșansesăcâștigeavândînvederecăsondajeledeopiniesuntîngenerallanivelnațional).Însănuestelafeldesimplusăînțelegicinecâștigălanivelnaționalpentrucăestimareaînprocentedevoturinuestedirectcorelatăcuprocentuldemandateobținute.Pentrucădepindedecompetițiapolitică,desistemuldepartideșidenaturainformațieiexistentelegatedeșanseleunuicandidat/partid,acesteopțiunicucumponentămajoritarăaufostmarcatecu0.
Înconcordanțăculiteraturadespecialitateamconsideratcadificil(-1)votulunictransferabilpentrulipsadetransparențăpentruunvotantobișnuitaprocedurilordealocareaimandatelorînfuncțiedevoturileobținute.Acestaspectrămânesemnificativchiardacăarputeafidepășităbarieradedificultatelegatădeexprimareavotului,însineoproblemăînfuncțiedeniveluldeeducațiealuneisocietățișidedimensiuneacircumscripțiilor(cucâtestemaimarecircumscripțiacuatâtmaimultepersoanesuntdepusînordineapreferințelorsidecicuatâtmaisolicitantpentrualegător).
Deasemeneaunsistempreferențialdelistăcaredăposibilitateadepanachage(constituireadecătrevotantauneilisteproprii,combinândcandidațiimaimultorpartide),arficonsideratdificil.Aceastăvariantănuafostluatîncalculcaalternativăpentrucăaccentulpeindiviziîmpiedicăformareașiexprimareaunorpreferințelegatedepartidelepoliticeîncontextuluneicompetițiipoliticeșiașafoartepuținconcentratepeprogramedepoliticipublice.
Sistemeleelectoralecuformuledealocareamandatelormultipleșicomplexe(precumsistemulactualdinRomânia)facdificilăînțelegereaacineexactvafiales,deșiesteintuitivcâtemandatepertotal/pețarăobținepartidul,avândînvederecăobțineaproximativaceleașiprocentedinpunctdevederealvoturilorșimandatelor.Sistemulactualridicămulteproblemedeînțelegerepentrumulțiactoriimplicațidincauzaexistențeiunormultipleetapedealocareamandatelor(colegiu,circumscripție,național)șiaformulelorfolosite.Amreliefatanteriorneînțelegereacâștigăriidepelocul2,3sau4arealocăriiîngeneralșianumăruluisuplimentardemandate(v.secțiuneaI.1.).Deaceeasistemulactualafostconsideratcafiindopusulclaritățiișisimplității.
33
34
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
Egalitatea votului
Acestprincipiufundamentalaldemocrațieireprezentativeseconsiderăaînsemnacăunvotareșanseegalesăfieexprimatșisăconteze,căpopularitateainfluențeazănumăruldemandateobținuteșiparticiparealaguvernare.Demulteori,egalitateavotuluiesteechivalatăcuoproporționalitatelargăîntrevoturișimandate.Aceastadepindedeopotrivădeformulaelectorală(dealocareamandatelor)șidemărimeașidelimitareacircumscipțiilorelectorale.
Sistemulelectoralactual,deșiproportional,nurespectăîntotalitateegalitateavotuluidatoritămoduluidedesenareacircumscripțiilor(v.I.1)șiamoduluidealocareamandatelorredistribuitepentruunpartidlaniveldecircumscripție.Deaceea,esteevaluatcainferiordinacestpunctdevederesistemuldelistăînchisă.Îngeneral,nevoiadeadelimitacircumscripțiiuninominaleconducelaproblemelegatedeșanseledeaaveaegalitateavotului.Deaceea,niciunsistemcucircumscripțiiuninominalenupoateobținepunctajulmaxim.
Deasemenea,egalitateavotuluipresupuneșiunnumarcâtmaimicdevoturiirosite-voturicarenuconduclaalegereanimănui(wastedvotes).Acesteaatingcotefoartemariînsistemelemajoritare,maialesdacăpartidelecareiespeloculdoi,trei,etc.suntaceleașiînîntreagațară.Astfel,niciunsistemmajoritar/neproporționalnupoateobținemaximumdepunctelegatdeegalitateavotului,chiardacăgraduldeinegalitatedepindedesistemuldepartideșideprocedurilededelimitareagranițelorcolegiilor.
Într-unsistemcudouătururidoarominoritatedintrevoturi(maipuținde50%)nuconducelaalegereaunuiparlamentar,pecândîntr-unsistempluralitarominoritatepoatealegeundeputat;înambelesistemeunprocentmaredecetățenicareși-auexprimatvotulpotsărămânănereprezentați.
Denotatcăsistemeleproporționalenusuntimunelaaceastăproblemă.Pragulelectoralmarepoateaveaunefectsemnificativasupranumăruluidevoturiirosite. Însistememixteproporționale,unnumărfixdemandateînparlamentpoateconducedeasemenealaacelașiefect.Înambelesituațiistructurasistemuluidepartideșiapreferințelorcetățenilorlanivelterritorialconteazăfoartemult,ambeleaspectenecontrolabileprinreformeinstituționale.
Dificultateadeaexprimavotulîncazulunorsistemefoartecomplexepoateduce lainegalități,însăelesuntgreucuantificabileșinudepășescproblemeleluateîncalcullegatdeclaritateșisimplitate.Deanalizatsuntînsăpotențialeleinegalitățiderivate dinrestullegislațieielectorale,prevederiprivindvotulînafaradomiciliuluișilisteleelectorale(v.II.2.2).
Guvern stabil
Pentrucăsistemulelectoralnuestenicisingurulșinicicelmaiimportantdeterminantalstabilitățiiguvernamentale(maialesîntr-unsistemsemi-prezidențialprecumceldinRomânia),vomluaîncalculopțiuniletehnicecaresuntlegatedelimitareafragmentăriișideexistențaunormajoritățirezultatedinalegeri.
-Sistemulmajoritarîntr-unsingurtur:genereazămajoritățiartificialepentrucelmaimarepartid,însăfragmentareaesteposibilădacăexistămulțicandidațiindependențisaumultepartidemici
-Sistemulmajoritarmixt:componentamajoritarăscadeproporționalitateașicreșteprobabilitateauneimajoritățipentruunsingurpartid
-Sistemeleproporționale:fiepelisteînchise,fiemixte,potmărifragmentarea
Sistemelemajoritareoferămajoritățiparlamentarestabiledaracesteaaparfoarterarcaurmareaobțineriiunormajoritățidevoturi.Totodatăexistărezultateempiricefoarteclarecearatăcăguverneledecoalițiecesebazeazăpeomajoritateparlamentarăconstituităînurmacâștigăriimajoritățiivoturilornusuntdelocmaipuținstabiledecâtguverneleformatedeunsingurpartidcareaobținutmajoritateamandatelor(Katz1997:164).Însecțiuneaderecomandărivomreveniasupraacestuipunct,pentruasugeracăobținereauneimajoritățidevoturiartrebuisăfiemultmaiimportantădecâtcreareaartificialăauneimajoritățidemandate,înspecialîntr-osocietatediversăcaRomânia.
Câtevaprecizărisuntnecesare:(a)Premisadinspateleierarhieidemaisusestecăpartidelesuntactoriunitaricoerențișicămărimeamajoritățiiparlamentareaunuipartidestedirectproporționalăcustabilitateacabinetuluiformatdeacelpartid.(b)EstedificildeprezismodulîncaresistememajoritarearfuncționaînRomânia,datfiindcontextulpoliticșisocial.Estecrucialsăînțelegemcă,spredeosebiredeefectelemecanicealeunuisistemelectoral,caresuntrelativușordeprezis,efectelestrategiceșipsihologicesuntmultmaiimprevizibile;nuputempresupunecăîncazuluneischimbări,comportamentulalegătorilor,partidelorșicandidațilorindividualivarămâneacelașicaîncazulactualuluisistem.Nuînultimulrând,trebuiesubliniatcăefecteleunuisistemelectoralsenascdininteracțiuneaconsecințelorsalemecaniceșipsihologice.
Douăparticularitățialecazuluiromânesccomplicăvăditdiscuțiadespreefectelesistemuluielectoralasuprastabilitățiiguvernamentale.Înprimulrând,posibilitateadeafacemajoritățiprezidențialeesteproblemaceamaimare.Amploareafenomenuluidemigrațieșiinstabilitateaguvernamentalăprovindinfaptulcăparlamentariinuconsiderăcăaschimbapartidulpentruadevenipartedinmajoritateaguvernamentală/prezidențială
35
36
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
poateavearepercusiuniasuprașanselorderealegere.Deaceeaformulaelectoralănuestesinguracarepoateasiguraomajoritatestabilă,cimaidegrabămijloaceextrernesistemuluielectoral.Legislațiaelectoralăpoateoferidoarposibilitateadeevaluareindividualăafiecăruiparlamentarșiadecizieisaledeaschimbapartidul(fieeapentruaramânefidelelectoratuluișiideilorpentrucareafostales,fiedimpotrivă).
Înaldoilearând,pragulelectoralnuestesuficientpentrulimitareafragmentării,atâtavremecât,prinintermediulalianțelorelectorale,partidelemajoresuntdispusesăintroducăînParlamentpartidefărăniciunsprijinelectoral.Acesteadinurmăsedovedesculteriorpivotaleînconstituireasaurăsturnareaunormajoritățiparlamentare.Unefectnegativsuplimentarsedatoreazăfragmentăriipost-electorale,consacratăconstituționaldecâțivaaniprinacceptareafuncționării„independenților”cagrupparlamentar.
Posibilitățile de contribuție (input) și alegere (choice) pentru votant
Sistemelecaredaualegătoruluimaimultevoturisuntceleconsideratecădaumaimultăputerecetățeanului.Așadarsistemelepotfipuseînordineînfuncțiede„voterchoice”--câteopțiuniaualegătorii(v.deasemeneaFarrell2001:170):n Vot unic transferabil. Deșifiecareareunsingurvot,existămaimulteșansecaelsă
fiefolosit,adicăsăîltransformepeuncandidatîntr-uncâștigător,avândînvederecășifaptuldeafialescapreferințaadouasauatreiaconteazălanumărareavoturilorșilaalocareamandatelor.
n Liste deschise. Însistemeleîncareesteposibilpanachage,sepoatecauncetățeansăexprimevoturipentrumaimultdeunpartid,elputânddecisătraversezeliniiledepartidșisăsusținăcandidațiibunifărăa-șipărăsitotalpartidulpreferat.Însistemeleîncarenumăruldevoturideterminăordineafinalăacandidaților,alegătorulvoteazănudoarpentrupartid,cișipentruopersoană.Înfuncțiededetaliiletehnice,votantularemaimultăsaumaipuținăputere.
n Votul Alternativ. Dăposibilitateadeaexprimapreferințapentruunaldoilea/altreileacandidatșamd.
n Votul majoritar în două tururi (TRM).Dăposibilitateadeaalegeînturulaldoileapecandidatulpecareîldisplacecelmaipuțin,atuncicândcandidatulpreferatafosteliminatînturulîntâi.
n Laextremacealaltăsuntsistemelefărăniciocomponentăpreferențială,sistemeleculisteînchiseșisistemelemajoritareîntr-unsingurtur(FPTP).
Sistemulromânescactualnudăposibilitateadeaalegeîntrecandidați,deciînacestsensnuschimbănimicfațădesistemuldepânăîn2008șiesteevaluatla-1.
Responsabilizarea individuala a parlamentarilor
Creștereacalitățiiparlamentarilorșiînspecialîntărirealegăturiilorcucircumscripțiașiaresponsabilitățiilorfațădeelectorataufostmotivelereformeielectoraledin2008.
Dacădinpunctdevederealmunciidereprezentareacircumscripției(„constituencyservice”)existăoîmbunătățireaperformanței,acelașilucrunusepoatespunelegatdealteelementealeperformanțeiparlamentarilor(înspecialmigrațiașicalitateaprocesuluilegislativ).Acestlucrusedatoreazăfaptuluicănuexistăpentrucetățeanposibilitateadeaalegeîntrecandidațiiaceluiașipartidșiaefectelorcontradictoriialediferiteloraspectealesistemuluielectoralîninteracțiunecunaturapartidelor.Deaceeaconsiderămcăsistemulactualnuareunefectdirectpozitivasupraresponsabilizăriiindividualeaparlamentarilor.Estenecesarăevaluareatuturordimensiunilortehnicealesistemelorelectoraleșiîngeneralalelegislațieielectoralepentruaputeavedeacumarputeasăfiemărităresponsabilizarea,șicumarputeaunparlamentarcarenuperformeazăsăaibășansemaimicidevictorie.
Esteimportantcainteresulfațădecircumscripțiesănufiedoarlegatdeclientelismșipatronajșisăsepăstrezeangajamentulparlamentarilorpentrureprezentareaintereselorșinevoilorlocale,ceeaceînseamnăcăcircumscripțiilefoartemarinusuntrecomandabile.
Niciunsistemelectoralnupoateaveaocontribuțiedecisivălastopareamigrațieiparlamentarefărăvoințapoliticăapartidelor19.Totuși:n Singuracaleprincareunparlamentarrenominalizatdepartidpeunlocpotențial
eligibilpoatefieliminatdecătreelectoratesteevaluareaindividualăacandidațilorseparatdeevaluareapartiduluidincareprovine.AcestlucruestenecesarpentrucăîncontextulpolarizăriipoliticedinRomânia,dacăapareuncandidatpecareelectoratulpartiduluinuîlplace,acestlucruconducelademobilizareșinulavotulpentruunaltcandidat(careînseamnăvotulpentrualtpartid).
n Pentruapermiteevaluareașiastfelefectuldeselectarelanivelindividual,enevoiedeinformațiișideposibilitateadeamonitorizaperformanțaparlamentarilor.Acestelucrurisuntmaiușoarepentrucetățeanîncircumscripțiimici.Deaceeaefectulasupraresponsabilizăriidepindeșidedimensiuneacircumscripției.
n Efectulnupoatefimajordacăunpartidaremulțicandidațivenițidelaaltepartideînsăpoatesăfierelevantîncompetițiaîntreunparlamentarloialpartiduluișiideilorpentrucareafostalesșiunulcareapărăsitpartiduldinmotiveprincipialesaunu,pluscăarputeapermiteevaluareaperformanțeiparlamentarepealtedimensiuni(v.I.2.A,I.2.C,I.2.D).Arputeadeasemeneaaveaunefectasuprapoliticilorintrapartinicedeselectareacandidaților.
19 Pentrumaimulteinformații,infograficOpenPolitics:https://www.youtube.com/watch?v=9mYRAv28F7c
37
38
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
Concluzii
Pertotalamconsideratcaegaletoatecriteriileșiamcreatunindexcareînsumeazăscorurile.Esteînsăposibilă,porninddelainformațiileprezentate,șioprioritizare.Analizanoastrăaratăurmătoarele:n Complexitateamoduluideexprimareavotuluiconteazălafeldemultprecum
complexitateașitransparențaformuleidealocareamandatelorlaniveldecircumscripțieșilanivelnațional,pentruafacesistemulinteligibilpentrucetățeanșicompetitoriielectorali.
n Formulaelectorală(i.e.proporționalitatea)estedecisivăpentruegalitateavoturilor,însăîninteracțiunecustructuracircumscripțiilor,chiarșiîntr-unsistemproporțional.Sistemulactualestedeficitarînacestsens.
n Moduldeexprimareavotului,înspecialexistențaposibilitățiideaexprimapreferințeîntrecandidați,conteazămaimultdecâts-adiscutatînRomânia.Eapoatedacetățeanuluirealmentemaimultăputereșimaimulteopțiuni,inclusivînatenuareaproblemelorlegatedecalitateaparlamentarilorșiaactivitățiiparlamentare.Posibilitateadeavotapecinevadintrecandidațiipartiduluipreferatchiardacănuestecelpecare-lrecomandăpartidulesteextremdeimportantă,nudoarpentrucetățenicișipentruparlamentariicuoactivitatebună,careaunevoiedeîncurajareșimijloaceinstituționaledesprijin.EaafostfolosităfoartemultînțăriledinEuropapost-comunistăînsituațiidenemulțumire(v.Cehia2010,Polonia,v.Millard,PopescușiToka2013).Dacăsedecidedeschidereaacesteiposibilitățiestenecesarsăseanalizezediverseleformuledevotpreferențialpelistășialesecelemaieficace.
n Dimensiuneacircumscripțieiconteazășipentruposibilitateadeaaveaparlamentaripreocupațide„constituencyservice”,șipentruposibilitateadeamonitorizaaleșii.Pedeoparte,circumscripțiauninominalăridicămaimulteproblemedecâtrezolvă,avândînvederedificultățiledeaasiguraegalitateapopulațieiarondatelorșiastfelegalitateaputeriiunuivot,inclusivînsistemelecuformulădealocareproporționalăamandatelor.Pedealtăparte,circumscripțiilecumaimultemandatefacdificilămonitorizareacandidațilorșiexprimareauneipreferințeindividuale,însăacestlucrudepindedetipuldevotpreferențial(înspecialvalabillegatdeVotulUnicTransferabil).Proporționalitateaîncazulunorcircumscripțiimicipoatefimărităprinexistențauneiredistribuirilanivelnațional,cucondițiasăfieometodătransparentă(v.primulpunctdinaceastălistă).
Evaluareaopțiunilorpentruunnousistemelectoralculuareaîncalculsimultanăaacestoraspecteconducelaurmatoareleconcluzii:n Dinpunctuldevederealformuleielectorale,arfirecomandabilăpăstrarea
proporționalității,însăalocareamandatelorsăsefacămaisimplășimaitransparentă.
n Înceeacepriveșteformatulvotului,arfibinesăsedeaposibilitateadeaalege întremaimulțicandidațiaiaceluiașipartid.
n Circumscripțiileartrebuisăfiededimensiunemedieșisănuexistediferențe mariîntreele.
Sistemelecareîndeplinescacestecondițiisuntproporționale,fiemixtefiedoarculiste,șinecesităposibilitateadeexprimareapreferințeipentruuncandidat.
II.2. PROCESUL ELECTORAL
II.2.A. Liberalizarea accesului la politică, nominalizarea candidaților și contexte electorale
Asigurareauneiegalitățiefectiveînfațalegiișiaunorcondițiiechitabiledeparticipare(„levelplayingfield”)pentrutoatepartidele,formațiunilepolitice,organizațiileșicandidațiicareconcureazăînalegeriesteunprincipiufundamentalaldemocrației.AcestprincipiuafostconstantrestricționatînRomânia,dupăalegerileinițialedin1990,înnumelenevoiideconsolidareasistemuluidepartideșideasigurareastabilitățiiguvernamentale.
Menținereaacestuitipdeinegalitatepoliticănumaipoatefijustificatăprinacelașiraționamentlamaibinededouădeceniidelaalegerilefondatoare,dupăscădereaconstantăanumăruluidepartideșidupăceunsingurpartidnouacâștigatreprezentareparlamentarălatoatealegeriledintre1996și2012.Susținemnevoiadeaeliminarestricțiiledeaccesînpoliticăprinfacilitareaînființăriidenoipartide,inclusivpartidelocaleșiregionale.Înopinianoastrăunnumărredusdemembrifondatori20caresăseangajeazesăparticipeînalegerilaoricenivelnutrebuiedublatdecriteriilegatedenumăruldesusținătorisaudedistribuțiageograficăaacestora.
Inițiativeledeasocierepoliticădejosînsus(detipul„grassroots”)suntbeneficepentrusănătateaoricăreidemocrațiișipotfacilitaatâtcreștereainteresuluipentrupoliticălanivelulcomunitățiicâtșiasentimentuluiindividualcăimplicareacetățenilorobișnuițiînpoliticăpoateinfluențasubstanțialrezultatelejoculuipolitic(ceeacepolitologiinumesc„politicalefficacy”).
20 Acestapoatefide3,caîncazulmembrilorfondatoriaiuneiasociații-veziOrdonanța26/2000cuprivirelaasociațiișifundații-saumaimare,darnudeordinulsutelorsaumiilor,nivelcearîmpiedicasemnificativcapacitateacetățenilordeasocierepolitică.
39
40
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
Menținereamonopoluluipartidelorparlamentarenaționaleprinmijloacecețindelegislațiapartidelor,deceaafinanțăriipoliticiișidelegislațiaelectoralălescuteștepeacesteadinurmădeocompetițieautenticăcele-arputeaobligasăsereformeze.Dincolodeproblemeledeintegritate,deschidereacompetițieipoliticepoateajutapartideleromâneștisăîșiclarificeșiconsolidezeprofilurileideologice,astfelîncâtacesteasănumaipoatăfiabandonatelafiecarenouărundădealegeridoarpentruamaximizacâștigurilepetermenscurt,fiecăevorbadevoturisaudebeneficiileguvernării.
Frica„nouăzecistă”defragmentareaspațiuluipoliticșideinstabilitateguvernamentalăcaoconsecințădirectăaacesteifragmentăriascundeadevăratulmotivaleșuăriimajoritățiicoalițiilorromâneștideguvernare.Estevorbadespreincapacitateadearealizaunprotocoldeguvernaresuficientdedetaliat,deacreamecanismeșiproceduriinstituționalepentruimplementarealuișiîndefinitivdea-lrespectapunândprioritareaimplementăriiunorpoliticideasupraorgoliilorșineînțelegerilorpersonaledintrelideriidiferitelorpartide.
Liberalizareaaccesuluilapoliticăarputeaproducepetermenlungosoluțielaoaltăpro–blemămajoră.Înultimiidouăzecideaniamasistatlaoscăderecontinuăacompetitivitățiilanivellocalînalegerileparlamentare:înmareamajoritatealocalitățilorțăriiunuldintreceletreipartidemajore(PSD,PDLșiPNL)tindesămonopolizezevoturile.Astfel,proporțialocalitățilorîncarepartidulclasatpeprimullocacâștigatmaipuținde40%dinvoturis-aprăbușitdela64,5%în1996la18,5%în2008șila4,2%în2012(Ciobanu2013:246-247).Înacestfelcoexistămaimultesistememonopartidistelocale.Aspectulnegativdinpunctdevederealteorieinormativeestefaptulcăacesteas-auformatșisemenținnuprinsprijinulcovârșitoralcetățenilorpentruunsetdepoliticipublicepentrucarearmilitapartidelerespectivecipebazaputeriipatrimonialeaunorprimarișipreședințideconsiliijudețenerealeșiconstantprinpracticidemobilizareavotuluiceincludclientelismșipatronaj.
Existăotensiuneîntreridicareatuturorbarierelordeparticipareînalegerișinevoiacavotanțiisăaibăladispozițieunnumărdeopțiuniautenticeșirelevantepecaresălepoatărecunoașteșifațădecaresăpoatădezvoltaoafinitate.Deaceealiberalizareaaccesuluilaviațapoliticătrebuieevidentînsoțitădemăsuricaresăeviteposibilitateaaparițieiunorpartidesurogatcecreeazăconfuzieprinutilizareaunornumeșisimboluriasemănătoarecucelealeunorpartideexistente,șiparaziteazăzestreaacestoradevoturi.
Procedurile interne de selectare și nominalizare a candidaților
Încelemaimultedintredemocrațiileconsolidateproceduriledeselectareșinominalizareacandidațilorpentrualegerileparlamentarenusuntreglementateprinlegislațienațională(cuexcepțiacazuluiGermaniei),partidelefiindcelecaredecidcâtdecentralizat/descentralizat,respectivdeincluzivesteprocesul.
Tendințacontemporanăparesăfiecătreodemocratizareaprocedurilordeselecțieacandi–daților,cepermitefietuturormembrilorpartiduluisăvotezeîncadrulprocesului(alegeriprimareînchise),fietuturorsimpatizanțilorsaupubliculuilarginteresat(alegeriprimaredeschise).
Nuconsiderămoportunăolegiferareaprocesuluideselectareșinominalizareacandidaților.Pentrucareformasăfieeficientă,presiuneapentrudemocratizareaacestuiprocestrebuiesăvinăînprimulrânddinparteamembrilorșisimpatizanțilorpartidelor,nusăfieimpusădesusînjos.
Reglementarea candidaturilor
Solicitareaunuinumărsubstanțialdesemnăturidesusținerepentrucandidațiiindependențidarnușipentrupartideestemaidegrabădiscriminatorie.Înprezent,eaestefixatăla4%dinnumărultotalalalegătorilorînscrișiînlisteleelectoralepermanentedincolegiuluninominalîncarecandideazăcandidatulindependent,darnumaipuținde2.000dealegătoripentruCameraDeputațilorși4.000dealegătoripentruSenat.Susținemeliminareanecesitățiilisteidesusținători.
Considerămvaloareadepozituluisolicitatpentrufiecarecandidatură(5salariiminimebrute)multprearidicată,maialespentrupartidelenouînființatecarenuaugaranțiaatingeriipraguluide2%lanivelnațional21 necesarconformlegii35/2008pentrurestituireadepozitului.Solicitămreducereaacestuidepozitlanivelulunuisalariuminim.Nusuntemdeacordcuabrogareatotalăadepozituluișiînlocuireasacuunnumărdesemnăturidesusținere(așacumsolicităPoliticafărăBariere)deoareceliteraturadespecialitateconsiderădepunereadegaranțiifinanciaremaieficientădecâtcelelaltemijloace(semnăturidesusținere,listedemembri)pentruobținereaunorcandidaturiautentice.
Pentrumaibunainformareaalegătorilorcașipentruscopuricețindecercetareaacademică,susținemînființareaunuiregistrualcandidațilorlaalegerilenaționaleșilocalecaresăfiepublicșisăconținădatedesprevârsta,profesiașiexperiențapoliticăaacestora.
21 Acelașilucruestevalabilpentrupragulde20%dinvoturiledincolegiuimpuscandidațilorindependenți.
41
42
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
Egalitatea votului și dimensiunea colegiilor electorale
Estenecesarăretrasareacolegiilorelectoraleastfelîncâtsăfieeliminatevariațiilesubstanțialedealegătoriarondațiacestora.Acestevariațiiafecteazăînmoddirectegalitateavotului.Laalegeriledin2012număruldealegătoriînscrișiînlistelepermanentedincolegiilepentruCameraDeputațiloravariatîntre33.561și103.432(devierestandardde9740,5).Figura8demaijosilustreazăaceastăvariațieprecumșivariațiaprezențeilavotaalegătorilordinlistelepermanentedincolegiilerespective.Celedouăsuntputerniccorelate(coeficientulPearsonR=0.680***).
Figura 8: Variaţia de mărime a colegiilor electorale pentru Camera Deputaţilor (2012)
LacolegiileorganizatepentruSenatnumăruldealegătoriînscrișiînlistelepermanenteavariatîntre78.919și223.253(devierestandardde26359,3).Figura9demaijosilustreazăaceastăvariațieprecumșivariațiaprezențeilavotaalegătorilordinlistelepermanentedincolegiilerespective.CorelațiadintreceledouăvariabileesteșimaiputernicădecâtîncazulcolegiilordelaCameraDeputaților(coeficientulPearsonR=0.802***).
Figura 9: Variaţia de mărime a colegiilor electorale pentru Senat (2012)
43
44
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
II.2. B. Accesul la vot - între dreptul la vot și combaterea fraudei
Douăteme,caresuntstrânslegateunadecealaltă,aufostextremdediscutateînultimiiani-condițiileîncareromânii,maialesceidindiaspora,îșipotexercitadreptullavotșiposibilitateacaprocesulelectoralsăfieviciatdefraudă,înspecialprinașa-zisulturismelectoral.Deșilaprimavedereaccesullavotșifraudasuntdouăproblemediferite,omăsurăpentruadresareauneiadinelepoatesăintreînconflictcurezolvareaceleide-adoua.Spreexemplu,introducereaderegulimenitesăcombatăfrauda,precumînregistrareaobligatorieînaintedealegeri,poatesăridicenoibariereînaccesullavotpentruceicarenusuntinformațisaudindiversemotivenufacdemersurilenecesare.Înmodsimilar,desprefaptulcălaalegerileprezidențialeunromânpoatevotalaoricesecțiedacănuesteînlocalitateadedomicilius-aspuscăfaciliteazăturismulelectoral.
Nuexistăunsistemperfect,nicipentruvotulîndiaspora,nicipentruvotulînțară,daroptimizareaprocesuluidereformăesteposibilădoardacăobiectivelesuntclare.Pentruastabiliobiectivelereformeitrebuieînsăsăînțelegemcontextulactualmaiînprofunzime-caresuntnemulțumirileșiproblemelerealeșiceameliorărisuntposibileînsistemulactualelectoralșisubreglementărileactuale.Lafinal,pentruaevaluameriteleoricăreimodificări,micisaumari,trebuiesăavemînvedereinevitabilelecompromisurinecesare.Toateopțiunileaușiavantajeșidezavantaje,carepotficântăritedacăobiectiveleșiprioritățilesuntclare(deexemplu,primeazăaccesulcâtmaifacillavotaltuturorcetățenilorsauatenuareasuspiciunilorlegatedefraudă?).
Câtevaobservațiiimportante:n Majoritateaschimbărilorvornecesitainvestițiisemnificative,înspecialmăsuri
precumintroducereavotuluipeInternetsauprincorespondențăoristabilireaunuiregistruelectronicalalegătorilor.
n Atuncicândvorbimdespreextindereaaccesuluilavotpentruceidindiaspora,trebuiesăluămînconsiderareraportulcost-beneficiuși,totodată,situațiavotanțilordințară.VotulînstrăinătatenuestenicimaimultnicimaipuținimportantdecâtvotulînRomânia,deciunuldinconsiderentetrebuiesăfieșiunanumitgraddeechitateînaccesullascrutin.
n Oanalizăamăsurilornecesarepentrusecurizareavotuluiîmpotrivatentativelordefraudănupoateevitaocântărireabeneficiiloruneimaimarilegitimitățiavotuluiîncomparațiecubeneficiileaccesuluilavotpentrunumerecâtmaimaridecetățeni.
n Înfuncțiedesistemulelectoralpentrucareseoptează,maialeslaalegerileparlamentare,vorexistaconsecințedirecteasupraniveluluidedificultateademersurilorpecaretrebuiesălefacăatâtautoritățilecâtșicetățeniiînainteaalegerilor.
Principii și provocări
Înurmacontroverselorlegatedealegerileprezidențialedin2014,majoritateadiscuțiilordespreexercitareavotuluis-auconcentratpecetățeniiaflațiînstrăinătateșipresupusaîncălcareadreptuluiacestoralavot.Pentruaputeaajungelasoluțiirealiste șiechitabileprivindameliorareaaccesuluilavot,trebuieînsăsăavemînvederedouălucruri:1)dreptullavotestelafeldeimportantpentrutoțiromânii,dinafarațăriisaudinstrăinatate,iaroricediscuțiedespreaccesullavotnutrebuiesăignoreungrupîndefavoareaceluilalt;2)existălimiteatâtlegale,câtșipracticeprivindexercitareadreptuluilavot,iarprocedurileadoptatetrebuiesăatingăunechilibruîntreceeaceestededoritdinpunctdevedereprincipialșiceeaceesteposibil,dinpunctuldevederealsistemuluielectoralșialresurselordisponibile.
Esteobiectivuldeafacilitaaccesulunuinumărcâtmaimarederomâni-șidințarășidinafară-latoatealegerilesau,maidegrabă,deaasiguraaccesullavotalromânilordinstrăinătatelascrutinuriledemaximinteres,precumceleprezidențiale?Considerămcădeșidezbatereaactualăseconcentreazăpeaccesullavotînstrăinătate,maialesîncazulalegerilorprezidențiale,careatragmaimulțivotanți,epreferabilsăgândimopotențialăreformăaprocedurilorglobalșicoerent.
Primulaspectalproblemeiaccesuluilavotestemultitudineadelegicareîlreglementeazășidiferiteleprevederiprivindexercitareaacestuidrept,înfuncțiedetipuldescrutin.Deșiatențiapublicăseaxeazăpevotulîndiaspora,înfuncțiedetipulalegerilor,înrealitateposibilitateadeaparticipalavotestelimitatădeanumițifactorilegalișipracticiîncazultuturoralegătorilorromâni.
Accesul la vot - în diaspora și nu numai
Încazulalegerilorlocale(legea67/2004),înmodnatural,dreptullavotsepoateexercitadoarînunitateaadministrativ-teritorialăîncarealegătorularereședința.Așacumoilustreazănumărulmaredevotanțipelistelesuplimentarelaalegeriileprezidențiale(10%dinvotanțiidin2014,deexemplu),dindiversemotive,situațiadinbuletinamultorromâninureflectăsituațialorlocativăreală.Oricinelocuiește,defapt,într-oaltălocalitatedecâtceacarefigureazăînbuletin,pentrucănuafăcutsaunuapututfacedemersurilenecesarepentrua-șimodificaadresaoficială,nupoatevotaacolo.Înmodevident,nicicetățeniicareseaflăînstrăinătatenupotvotalaalegerilelocaledinRomânia.
Niciîncazulalegerilorparlamentare(legea35/2008),uncetățeanobișnuitnupoatevotadecâtlasecțiadevotareundeestearondatconformadreseidinactuldeidentitate.Avem
45
46
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
de-aface,practic,cuaceeașisituațiecalaalegerilelocale.Exercitareadreptuluilavot estecondiționatădefaptuldeaaveaoadresăînactuldeidentitatecaresăreflecte situațiarealădelocuire.Înceeace-ipriveșteperomâniidinstrăinătate,aceștiapotvotalaalegerileparlamentaredoardacăfacdovadareședințeiînțaraîncareseaflăînziuaalegerilor22.Dacănudispundeundocumentcaresădovedeascăacestlucru,nu-șipotexercitadreptullavot.
Doarlareferendumurilenaționale(legea3/2000),alegerilepentruParlamentulEuropeanși,mainou,alegerileprezidențiale(legea370/2004,cumodificăriledin2014),uncetățeancarenuseaflăînlocalitateacefigureazăînbuletinpoatevotalaoricesecție.Dacălaalegerileprezidențialedin2014s-apututvotapelistelesuplimentarelaoricesecție,laceledin2009,suboversiunemaivechealegii370/2004,votanțiicarenuerauînlocalitateadereședințăerauobligațisăseprezintelasecțiilespeciale(organizateîngări,aeroporturi,centreuniversitare).Înceeace-ipriveșteperomâniidinstrăinătate,laprezidențiale,referendumurinaționaleșieuroparlamentare,potvotafărăvreunactdoveditorcăarlocuialtundevadecâtRomânia.
Faptulcăexistădejaanumitebarierelaaccesullavotnuînseamnăcăuneleînplussuntjustificate.Înmodsimilar,faptulcăpotapăreaobstacolelavotșiîncazulcetățenilordininteriorulțăriinufaceproblemelecelordindiasporamaipuținimportante.Diversitatearegulilorromâneștiilustreazăînsăcăsistemulelectoral,cerințelelegatededovedirearezidenței/domiciliuluișidisponibilitateaautoritățilordeafacilitavotulînmaimultelocuri(oricesecțieversussecțiispeciale)joacătoateunrolînstabilireacondițiilorîncareuncetățeanîșipoateexercitadreptulfundamentallavot.
Estenecesarsăavemînvederedacănuextindereafacilitățilormăcarmenținerea celorexistentenunumaipentrudiaspora,cișipentrurezidențiidinRomânia,unaspectcaredevinecuatâtmaiimportantîndiscuțiadesprecombatereafraudeișipresupusuluiturismelectoral.
Votul în străinătate - probleme semnalate
Româniidindiasporapotașadarvota,cuîndeplinireaanumitorcondiții,lareferendumurinaționale,alegeriparlamentare,europarlamentareșiprezidențiale.
Înceeacepriveșteproceduradevot,Româniaesteunuldinmultelecazuriîncaresepermitedoarvotulînpersoană,lasecțiadevotare.În2007,IDEAnumăra54destate(din
22 http://roma.mae.ro/sites/default/files/file/Ghidul%20alegatorului%20roman%20din%20strainatate%281%29.pdf
114țăristudiate)carepermitvotulînstrăinătatedoarînaceastămanieră,învremece25dețăripermiteaudoarvotulprincorespondențăși27destateaveaumaimultetipurideproceduri(IDEA2007:23).
Plângerileprivindalegerileîndiasporasuntlegatededouăaspecte:condițiilecaretrebuieîndeplinitepentruexercitareavotuluișifacilitățilepuseladispozițiepentruvot.
Încazulalegerilorparlamentare,majoritateacriticilordintrecuts-auformulatcuprivire lanevoiadeafacedovadadomiciliuluisaureședințeiînțaraîncaresedoreșteexercitareavotului23.Așacumausemnalatuneleorganizațiialeromânilordinstrăinătate, mulțiromânisuntînimposibilitateadeadovedireședința,ceeacelerestrângeaccesul lavot.Dinpăcate,nuexistăcifreexactedesprenumărulderomânidinafarațăriicareseaflăînaceastăsituație.
Nevoiadeadovedidomiciliul,însă,decurgedinformasistemuluielectoral,careleagă votulpentruParlamentdeoanumităzonăgeografică.Astfel,laalegeriledin2012,auexistat4colegiiuninominalepentrudiaspora,fiecăruiafiindu-ialocateunsetdețări.Înacestecondiții,pentruavotapentruunanumitcolegiu,lafelcaromâniidințară,ceidinstrăinătatetrebuiesădemonstrezecălocuiescînzonageograficăcorespondentăacestuicolegiu.Doarînscenariulîncareîntreagațarăarreprezentaocircumscripțieunică-dacă,spreexemplu,s-aroptapentruunsistemproporționalculistenaționale-s-arputeacreaposibilitateacaoricecetățeanromân,nudoarceidinafarațării,cișiceidințară,săvotezeoriundepentruParlament.
Altfel,pentruaabordaexclusivproblemaromânilordindiaspora,s-arputeagândimăsuridedemonstrareareședinței/domiciliuluimaiadaptatecondițiilorlocale,cuolistămailungăadocumentelorcepotfioferitedreptdovadă.Aceastăsoluțiearimplica,însă,oanalizăalegislațieilocaleșiasituațieiromânilordințărilerespectiveși,desigur,anumitecosturiadministrative.
Înceeacepriveștealegerileprezidențialeșieuroparlamentare,majoritateaproblemelor,întâlniteînspecialînțărilecunumeremarideromâni,decurgdinnumărulaparentinsuficientdesecțiidevotareșiașezarealor,carenureflectăîntotdeaunadistribuțiageograficăapotențialiloralegători.Dificultățilesemnalateșilascrutinuriprecedentes-auexacerbatîn2014,dândnașterelaprotesteșirevendicăripentrumărireanumăruluidesecțiisauschimbareamodalitățiidevot(prinintroducereavotuluiprincorespondențăsaupeinternet,deexemplu).
23 http://www.realitatea.net/alegeri-parlamentare-2012-diaspora-tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-vot-daca-traiesti-in-afara_1069383.html
47
48
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
Cifreledisponibiledesprenumăruldecetățeniromâniînstrăinătatesuntpuțineșinufoarteprecise.Ceeaceștimestecăaproximativ3,5milioanederomânisuntîndiaspora,deșiacestnumărincludeminorii24.Existășidateaproximativedesprenumărulderomâniînțărilecucelemaimariconcentrațiideemigranți-precumItaliasauSpania(peste900.000)oriStateleUnite(aproape500.000).
Dincolodeinformațiileinsuficiente,ocontribuțieimportantăoareșiinteresulfațădealegeri,fluctuantînfuncțiedetipuldescrutin,daraparentîncreștereînultimiiani.
Înplus,estimareanumăruluidesecțiinecesarepentruunscrutinprezidențialparesăsefacăpebazauneicombinațiideconsiderente-numărulaproximativderomânidintr-oțară,număruldevotanțilaalegerileprecedenteșiresurselepecareautoritățilesuntdispusesălepunăladispoziție.Pentruaseevitaproblemeledinanul2014,estenevoiecelpuțindeoevaluaremaisistematicășirealistăaresurselornecesare,bazatăpecifremaidetaliatedesprenumărulșidistribuțiacetățenilorromâni.
Tabelul 3. Prezenţa la vot şi numărul de secţii în străinătate 2004 - 2014.
An Scrutin Număralegătoriîndiaspora Numărsecțiiîndiaspora2014 Prezidențiale-turII 379.116 294 Prezidențiale-turI 161.262 294 Europarlamentare 30.248 1902012 Parlamentare 60.878 306 Referendumpreședinte 73.016 n/a2009 Prezidențiale-turII 147.754 294 Prezidențiale-turI 95.068 2942008 Parlamentare 24.008 2212007 Referendumpreședinte 75.027 n/a Europarlamentare 22.557 1902004 Prezidențiale-turII 40.149 153 Prezidențiale-turI 40.869 153 Parlamentare 40.869 153
24 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18413406-votul-strainatate-topul-comunitatilor-romanesti-din-afara-granitelor-lista-sectiilor-votare.htm
Votul în țară - probleme semnalate
Înmassmediașiînspațiulpublic,celemaimulteplângerilegatedeprocesulelectoralîninteriorulțăriidinultimiidoianisuntlegateexistențalistelorsuplimentarelascrutinurileeuroparlamentare,prezidențialeșilareferendum,șiutilizareaacestoradecătreunnumăr,sespune,suspectdemarederomâni.
Aproape10%dintreceicareauieșitlavotînRomânialarecentelealegeriprezidențialeaumerslaaltăsecțiedecâtceadecareaparținșiaufigurat,astfel,pelistelesuplimentare25. LaalegerilePEdin2014,aproximativ11%dinromâniidințarăauvotatpelistelesuplimentare26.Votulpelistelesuplimentareseîntâmplănudoarînzoneurbanesauorașeuniversitare,cișiînlocuriundelaprimavederenuexistănicioexplicațiepentrunumeremaridevizitatori.Înturulîntâialalegerilorprezidențiale,50,3%dintreceicareauvotatpelistelesuplimentareaufostînzonerurale,conformdatelordelaBiroulElectoralCentral(BEC).Înturulaldoilea,49,1%dintrealegătoriidepelistelesuplimentareaufostdinnoudinmediulrural.
Fărămaimultedate,estegreudespusdecesuntatâtdemulțivotanțipelistelesuplimentare,inclusivînlocuriundenune-amașteptasăvedemstudențisaunavetiști.Comparațiilecuscrutinuriprecedentesuntdificilepentrucă,celpuținîncazulalegerilorprezidențiale,în2009nus-apututvotaînafaralocalitățiidedomiciliudecâtlasecțiispeciale.Existăînsăindiciicămulțioameninulocuiesclaadresacarefigureazăînbuletin.Posibilpentrucăschimbareaadreseidedomiciliupoatefiunprocesanevoiossaupentrucăpreferăsăpăstrezeoaltăadresăoficială.
Dispunemdefoartepuțineinformațiicaresăsusținăsuspiciunilecălistelesuplimentarearfavorizaturismulelectoralșicăacestfenomens-arproducelascarămare.
Încazulreferendumuluidin2012,overificareaAutoritățiiElectoralePermanenteadescoperitcă55.660deCoduriNumericePersonaleaufostfolositemaimultdeodatăîncadrulscrutinului,compromițând,întotal,118.881deînregistrăridepelistelepermanenteșisuplimentare.Desigur,acesterepetărialeCNP-urilorpotficauzatedevotmultiplu,darșideeroriumanesaualțifactori.Investigațiileînacestdosarîncăsuntînderulare.ConformcifrelorAEP,însă,reiesecășidacătoateaceste118.881deînregistrăriaufostinstanțedevotmultiplu,atunciastaaafectat2%dintoatevoturileexprimateîninteriorulțării27.
25 http://www.openpolitics.ro/noutati/homepage/misterul-voturilor-pe-listele-suplimentare-mituri-realitati-si-4-experimente-pot-numerele-sa-ne-spuna-daca-un-partid-practica-frauda-electorala.html
26 http://www.roaep.ro/bec_europ2014/?page_id=200027 http://www.roaep.ro/prezentare/comunicat-de-presa/comunicat-de-presa-din-data-de-26-
septembrie-2012/
49
50
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
Înceeacepriveștealegerileeuroparlamentaredin2014,AEPaidentificat9.310deînregistrăriafectatedeutilizareaunuiCNPmaimultdeodată,ceeacesereduceladoar0,15%dinvoturileexprimateîncadrulacestoralegeri28.Şidacătoateacestesituațiiaufostinstanțedeturismelectoral,aufostpreapuținepentruaafectarezultatulalegerilor.
VerificărileAEPpentrualegerileprezidențialedin2014suntîncăînderulare.Înanumitelocalitățiexistăancheteînderulare,bazatepesesizărialepresei,observatorilorsauintervențiialeautorităților29.
Desigur,chiarșiosingurăsituațiedeîncălcarealegiiesteindezirabilă,darmăsurileluatepentrucombatereafraudeitrebuiesăfiebazatepefapte-nususpiciuni.Înplus,oricemăsurăcarearputearestricționaaccesullavotînnumelecombateriifraudeitrebuiesăpunăînbalanțăimportanțadreptuluilavotșiimportanțasecuritățiișivaliditățiivotului,ținândcontderealitateadepeteren.
Deocamdată,nuconsiderămcădateledisponibilejustificăpropuneriledeeliminarecompletăalistelorsuplimentare,înlipsaaltormetodedeasigurareavotuluipentruceicarenuauactecedovedescdomiciliulsaureședințaînorașulîncarelocuiesc.Avândînvederenumărulsemnificativdeoamenicarevoteazăpelistasuplimentarălaalegerilelacareacestlucruesteposibil,eliminareaacesteiopțiuniarrestricționa,probabil,accesullavotpentruzecisausutedemiidecetățeni,înfuncțiedetipuldescrutin.Amintim,totodată,călaalegerileprezidențialedin2009s-auînregistratcozimarilasecțiilespecialedinuneleorașe,precumBucurești,șiautoritățilorlis-areproșatfaptulcănutoțidoritoriiși-aupututexercitadreptullavot30.
Alternative pentru asigurarea accesului la vot în diaspora
Pentrufacilitareaaccesuluilavotîndiasporas-auvehiculatpânăacumcâtevapropuneri,printrecarevotulprincorespondențășivotulprinInternet.Prezentămînceleceurmeazăcâtevaargumenteînfavoareașiîmpotrivadiferiteloropțiuni.Pelângăavantajeleșideza–vantajelefiecăreialternative,armaitrebuiluateînconsideraredouăaspecte:1)dacăintroducereaunornoimetodedevotareîndiasporanuartrebuisăaducăcueaintroducereaacestoropțiunișipentrucetățeniidințară,pentruaasiguraaccesulegallavotpentrutoțicetățeniișiaîncurajaparticiparealaalegeri;și2)dacăoricealternativălasistemulactualdevotareîndiasporaartrebuisăconstituieomodalitateînplusdeavotasauoînlocuire
28 http://www.roaep.ro/prezentare/comunicat-de-presa/comunicat-de-presa-112/29 http://www.openpolitics.ro/noutati/homepage/partea-iii-rezultate-suprinzatoare-indicii-reale-sau-piste-
false.html30 http://www.ziare.com/basescu/stiri-traian-basescu/peste-2-100-de-persoane-stau-la-coada-in-
sectiile-speciale-din-bucuresti-968050;http://m.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/capitala-trebuia-sa-aiba-de-patru-ori-mai-mult-sectii-de-vot-speciale-170926
completăasistemuluiactual.Desigur,introducereademetodeadiționaledevotareînafarațăriivaimplicaanumitecosturiînplus,iarextindereaacestorfacilitățișicelordințarăvaadăugalacosturileacestea,darambeleopțiuniaumerituldeapromovaparticipareașiaoferiposibilitateadeavotaunuinumărmaimaredeoameni,încondițiicâtmaiechitabile.
a. Votul prin corespondenţă
Laoraactuală,peste35dețări,printrecareAustria,Estonia,Germania,PortugaliasauSpania,permitvotulprincorespondențăcaunicămodalitatedevotaredinstrăinătatesaucaoopțiuneîntr-ogamămailargă(deexempluvotpersonalșivotprinpoștă).ÎnstateprecumCanada,NorvegiasauElveția,estesingurametodădeavotadinafarațării(IDEA2007:24).
Primullucrucaretrebuiemenționatlegatdevotulprincorespondență,unlucrucarearputeaconstituioproblemă,estenecesitateauneiprocedurideînregistrareaalegătorilorînainteascrutinului-întimputilpentruaseputeaimprimașitransmitebuletineledevot.Momentannuexistăoastfeldeprocedură,iarintroducereaeiarînsemnaanumitecosturidemanagementșiunefortdeorganizaredinparteaautoritățilorși,desigur,unpasînplusdefăcutpentrualegător,carepânăacumnutrebuiedecâtsăseprezintelasecție.
Unaltdezavantajalacesteimetodeesteotransparențăcevamaiscăzutăaproceduriidevot(IDEA2007:115).Într-oțarămarcatădeneîncredereaîninstituții-șiînconcetățeni-precumRomânia,undeprocesulelectoralestedejasupussuspiciunilordefraudă,votulprincorespondențăarputeasăaibăoproblemădelegitimitate.
Oaltăconsiderațieoreprezintăcalendarulalegerilor.Dacădatalimităderecepționareabuletinelordevotdelaalegătoricoincidecuziuaalegerilorînțară,atuncivotanțiidinstrăinătatetrebuiesăiaodeciziemairepededecâttoțiceilalți(ceeacepoatefioproblemămaialesdacăcampaniaesteîncăînderulare).Înplus,pentruscrutinurileîndouătururi,precumceleprezidențiale,vorexistaprovocărilogisticecarearputeanecesitaomodificareacalendarului,pentruaseasiguratimpulnecesardepregătireșitransmitereabuletinelordevot(IDEA2007:47).
Tipuldesistemelectoralinfluențeazășielniveluldedificultateaorganizăriialegerilorprincorespondență.Pentrualegerileprezidențialesaucelelegislativecareprevădolistăunicăpentrutoatățara,procesularfimaisimplu,pentrucătoatebuletineledevotararăta lafel.Înschimb,unsistemcarepresupunediferiteopțiunipentrudiferițicetățeni, înfuncțiededomiciliusaualtecriterii(precumsistemulelectoralactualsaualtesistemebazatepecolegii,uninominalesaunu),vaimplicaunefortmaimarepentruadministrareabuletinelorcorecte.
51
52
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
Totuși,caalternativălavotulînsecții,votulprincorespondențăarputeaficonsiderabilmaipuțincostisitordeorganizatpentruautorități.Votulprinpoștăarfimaiieftinșipentrualegători,înspecialceicaremomentansuntobligațisăcălătoreascăpedistanțemaripentruaajungelaosecțiedevotare.Potențialuldeacoperirealvotuluiprincorespondențăesteșielaproapenelimitat,însensulcăastfels-arputeaoferiposibilitateadeavotaaproapeoricăruiromândindiaspora,indiferentdeundeseaflă.Încomparațiecualteopțiuni,precumvotulprininternet,acestaarfișimaisimpludeîntreprinspentruunmaimarenumărdeoameni,nefiindnecesarecunoștințeprivindutilizareacalculatoruluisauaInternetului.Înplus,votulprinpoștăestedejafolositcusuccesînmultestate,spredeosebiredevotulprinInternet,carenuafostîncercatdecâtîncâtevațări.
b. Votul electronic prin Internet
Înmodsimilarcuvotulprincorespondență,votulprinInternetpresupuneanumitepotențialeproblemedesecuritateșiîncredere.Protecțiaîmpotrivafraudeișimenținereaconfidențialitățiivotuluisuntcelemaiimportanteprobleme-atâtdinpunctdevederelogisticcâtșidinperspectivaasigurăriilegitimitățiișipopularitățiiprocesului.Înprimulrând,suntnecesareasigurareasecretuluivotuluișiasecuritățiidatelorpersonale,șiasigurareavotanțilorcăsistemulesteprotejatdeatacurisauingerințefiedinparteaunoractoriexterniprocesuluipolitic(hackerideexemplu)saudinparteapartidelororicandidațilorparticipanțilaalegeri.VotulprinInternetimplicășipreocupăriadiționalelegatedepresiunilepecarele-arputeasuportaalegătoriidinparteamembrilorfamilieisaualtorpersoanecucareîmpartuncalculatororialtaparatprecumunsmartphone,sauposibilitateacaaltepersoanesăvotezeînloculcelorcareartrebuisă-șiexercitedreptullavot.
ImplementareainfrastructuriinecesarevotuluiprinInternetarimplica,înmodevident,costuriinițialesemnificative.Maimult,deșivotulprinInternetaraveaavantajuldeafidisponibiloricuiareacceslainfrastructuranecesară,indiferentdeundeestelocalizat,adoptareaacestuianuartrebuisăsefacăfărăasestabilidacă,într-adevăr,măcarmareamajoritatearomânilordindiasporaauacceslauncalculator,telefonsaualtfeldeaparatcarearpermitevotarea.Înplus,simplulacceslaInternetnuestesuficient;suntnecesareșicunoștințeledeutilizareacalculatoruluisauInternetului.Ungradinegaldeacceslainfrastructuranecesarășideabilitatedeaofolosiînrândulpopulațieivaaducecusineinegalitățiînposibiltateacetățenilordea-șiexercitadreptullavot.
Nuaveminformațiidespreromâniidindiaspora,darunEurobarometrurecentconținedaterevelatoaredespreaccesulromânilordințarălaInternet,graduldeutilizareaInternetuluișiîncrederearomânilorînsecuritateaonline31:
31 http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_423_fact_ro_ro.pdf
n 12%dinrespondențiaudeclaratcănuauacceslaInternet,iar34%dintreceicareauaccesnuîlfolosescniciodată;
n 68%dintreromâninuseconsiderăbineinformațicuprivirelariscurile criminalitățiiinformatice;
n 28%dintreromânisuntîngrijorațicăcinevaarputeasăabuzezededatele lorpersonale;
n 36%suntpreocupațidesecuritateaplățiloronline;n 66%dintrerespondențiși-auexprimatneîncredereaînautoritățicândvinevorbade
protecțiadatelorlorpersonale.
VotulelectronicviaInternetprezintășimulteavantaje,caopțiuneînplusfațădevotulprincorespondențăsaulasecție.Acestaarfimultmairapid,dinpunctuldevederealprocesuluidevotaredarșideevaluarearezultatelor,decâtcelelalteopțiuni.Dinpunctdevederelogistic,odatăimplementatăinfrastructuranecesară,arfimaisimpludeorganizatdecâtvotullasecțiesauprinpoștă.Totodată,votulprinInternetarextindeconsiderabilaccesullaalegeripentrutoțicetățeniidinstrăinătate,atâtavremecâtdispundeuneltelenecesare.
AvândînvedereexperiențaaltorstateprecumEstonia,OlandasauSpania,arfirecomandabilăimplementareaunuiproiect-pilotpeungrupmairestrânsînaintedeadoptareauneideciziifinale(prosaucontra)privindvotulpeInternet.
c. Îmbunătăţirea sistemului actual
ÎneventualitateaîncarenusedoreștetestareaoriintroducereavotuluiprincorespondențăsaupeInternet,oopțiunecevamaiconservatoarearfisimplaîmbunătățire,pecâtposibil,asistemuluiactual.
Datefiindnumerelemarideromâniîndiasporașirăspândirealor,niciodatănuvaputeaexistaosecțieapropiatădevotarepentrutoțicetățenii.Este,însă,fezabilăomărireanumăruluidesecțiișiooptimizareadistribuțieiacestora,maialesînțărilecarereprezintăcelemaipopularedestinațiișiînmarilecentreurbanepreferatederomâniprecumLondra,Paris,Roma,Madridșamd32.Pentruaseevitaproblemeledintrecut,vortrebuigăsitemetodemaibunedecolectareainformațiilordesprenumărulderomânicudreptdevotceseaflăînfiecarezonăgeograficăși,eventual,numărulacestoracaredoreștesăparticipelaprocesulpolitic.
32 Unelestate,precumSpania,auregistrelocaledestuldebuneprivindnumărulderezidențistrăini,ceeacepoatefacilitacolectareadatelor.
53
54
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
Pasulurmătorarfievaluareanevoilorșiaresurselordisponibileîntr-unmodrealistșicâtmaitransparent,pentruasporilegitimitateaprocesuluiînfațacetățenilor.
Organizareaunuisistemdeînregistrareacetățenilorinteresațideparticiparealascrutinarputeareprezentaosoluțiepentruaaveamaimulteinformațiidespreresurselenecesareorganizăriivotului.Costurileadministrativealeacestuisistemarputeafiînparterecuperateprinoptimizareaalocăriiresurselorînziuavotului,carearrezultadintr-omaibunăevaluareanevoilor.
Înceeace-ipriveștepealegători,înregistrareaînprealabilarînsemnamaimultăimplicareșiplanificarenecesară,ceeacearputearestrângeaccesullavotîncazulcelorcarenuvorfiinformațidintimpsaunuvorputeafacedemersurilenecesare.Înschimb,fiindînregistrați,dacăalegerilesuntbineorganizate,aceștiaartrebuisăaibăcertitudineacăvorputeavotaodatăajunșilasecție.
Odecizieprivindînregistrareavotanțilorimplică,așadar,uncalculcost-beneficiudestuldeimportant,nudoardinperspectivăfinanciară,cișidinprismacerințelorlacaresuntsupușipotențialiivotanți,carepotficonsiderateacceptabilepentruasigurareacondițiilornecesarepentruvotullasecțiesaupotfi,dincontră,considerateprearestrictiveîncomparațiecucerințeleminimaleactuale.Înplus,cașiîncazulcelorlaltealternative,trebuieluatăînconsiderareșiproblemaegalitățiiîntrevotanțiidinafarațăriișicei dințară.Dacăsesolicităînregistrareaalegătorilordindiaspora,dinpunctdevederenormativ,s-arputeapuneîntrebareadecenuartrebuisupușiacelorașicondițiișialegătoriidinRomânia.
Dincolodenumărulșidistribuțiasecțiilor,alteaspecterelevantesemnalateînurmaalegerilordin2014suntlegatedeinfrastructuradinsecțiișidispozițiileadministrative.Număruldemembriaisecțieidevotcarepotînregistraalegătoriipelisteșinumăruldecabineșiștampiledisponibleauunimpactsemnificativasupraeficiențeiprocesuluiși,așadar,asupranumăruluidepersoanecare,odatăajunselasecție,îșipotexercitadreptuldevot33.CelpuținîncazulunoradinsecțiiledinEuropa,dispozițiileînacestsensdin2014parsăficontribuitlacozilelungi.Înplus,necesitateadeacompletao„Declarațiepepropriarăspundere”,înprezențamembrilorcomisieidinsecție,aîncetinitșieaprocesuldevotare.Toateacesteasuntaspectecaresuntrelativușordeîmbunătățit.
Înceeacepriveștevotulîndiaspora,nuexistăniciosoluțieideală.Ceamaibunăcalearputeafiocombinațieamăsurilorprezentatemaisus.Importantesuntevaluareaproblemelorșinevoilorreale,cucâtmaimultedatelaîndemână,șiunprocesdedecizie
33 http://www.contributors.ro/editorial/cine-fraudeaza-votul-din-strainatate/
câtmairiguros,bazatpeocântărireainevitabileloravantajeșidezavantajeșipeimplicareaactivăaexperțilorîndomeniu,aactorilorpoliticișiacetățenilor.
Nuînultimulrând,discuțiadespreaccesullavottrebuiesafiecâtmailargă,luândînconsiderareproblemelecucareseconfruntănudoarvotanțiidindiaspora,cișiceidințară,nudoaralegerileprezidențiale,citoatetipuriledescrutin,șinudoaraspectelelogistice,cișicelelegatedesistemulelectoral.
Alternative pentru prevenirea fraudei în țară
AșacumamexplicatînsecțiunealegatădeproblemelesemnalatecuvotulînRomânia,nuesteclardacăneconfruntămcuunfenomenrealșimasivalfraudeipelistelesuplimentare(saupelistelepermanente).Totuși,atențiaacordatădemassmediașidesocietateacivilănumăruluimaredevotanțipelistelesuplimentareșiincidentelesemnalatedediverșiobservatori,laolaltăcunumărulmaredeînregistrărisuspectefăcutelareferendumuldin2012,aucondusladiversepropuneripentrusecurizareavotului.Printreacesteasenumărăeliminareacompletăavotuluipelistelesuplimentare,aducerealaziaregistrelorelectorale,introducereauneibazededateelectroniceșialtele.Trecemînrevistăcâtevaaspectedeluatîncalculîncântărireareformeisistemuluidevot,dinperspectivaunuiechilibrucâtmaibunîntreaccesullavotșiasigurareavaliditățiiacestuia.
a. Înregistrarea înaintea alegerilor
Oopțiuneevidentădarcarepresupuneșidestuledezavantajeamdiscutat-oîntr-oanumitămăsurășiînsecțiunilelegatedevotulînstrăinătate.Dacăîndiasporaînregistrareavotanțilorînprealabil(fieodatălacâțivaanioricucâtevalunioriunanînaintedefiecarescrutin)poatefiosoluțiepentruasigurareaevidențeipopulațieicudreptdevotînfiecarețarășilocalitate,acestdemersarputeafiutilșiînRomânia.
Înregistrareapentruvotartrebuisăelimine,pedeoparte,necesitatealistelorsuplimentare,dacătoțicetățeniis-arputeaînregistraînlocalitateaîncaretrăiesc,șiartrebuitotodatăsăducălalisteelectoralepermanentecaresăreflecterealitateamaibine,fărăpersoanecareauplecatdemultdinlocalitatesaucarenumaisuntînviață.Desigur,înregistrareaprealabilănui-arajutapevotanțiicareseîntâmplăsăfieîntranzitînziuaalegerilor.Dacăs-arfacetotpebazadatelordinbuletin,aceastămetodănuarrezolvaniciproblemaromânilorcarenulocuiesclaaceaadresăînrealitate(unnumărmare,dacăestesăjudecămdupăproporțiadevotanțipelistelesuplimentarelaultimelescrutinuri).Dinpunctuldevederealaccesuluilavot,așadar,esteneclardacăînregistrareaalegătorilorarajutapevreopersoanădintrecelecarenu-șipotexercitaacestvotlaoraactuală.În
55
56
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
schimb,prinsimplulfaptdeaintroduceacestdemersbirocratic,s-arputeacreanoibarierepentruceicaredinvariimotivefienuvorfifamiliarizațicuprocesul,fienuîlvorparcurgelatimp,darmomentannutrebuiesăfacănimicînpluspentruavota,pentrucălisteleelectoralesuntcreatedeautoritățipebazaevidențeipopulațieiexistente.
Dinperspectivacombateriipresupuseifraudepelisteleelectorale,dupăcumamexplicatdeja,esteneclarînprimulrânddacăproblemapecareîncercămsăorezolvămchiarexistă,estesistematicășisemnificativă.Deșiintroducereaînregistrăriivotanților,comunicatăadecvatpublicului,araveașansesăconferemaimultălegitimitatevotului,arputeașisăcreezenoifrustrări,fielegatedeprocesulonerosdeînregistrareoridelipsadeîncredereîncorectitudineaacestuidemers.
b. Eliminarea listelor suplimentare la referendum, prezidențiale și europarlamentare
Laoraactuală,pentrualegerileeuroparlamentare,referendumurinaționaleși,mainou,alegerileprezidențiale,cinenuseaflăînlocalitateadedomiciliupoatevotalaoricesecție,pelistelesuplimentare.Acestlucrunuestevalabilpentrualegerileparlamentaresaulocale.Cummajoritateacontroverselorsuntlegatedefaptulcălistelesuplimentarearfavoriza„turismulelectoral”,poatepăreaosoluțieelegantăeliminareacompletăaacestorfacilitățisaurestrângerealorlasecțiispeciale(cumeracazulpentruprezidențialepânănudemult).
Restrângereaaccesuluilavotulpelistelesuplimentarearputeaatragenoicritici,însă,inclusivdacăsemenținsecțiilespeciale.Odatăextinsundrept,acestaestegreuderetras.Întrecut,secțiilespeciale,celpuținînuneleorașe,s-audoveditinsuficiente.Dacăplecămdelapremisacămăcarjumătatedinceiaproapeunmiliondecetățenicareauvotatpelistelesuplimentarelaprezidențialeaufostcetățenioneșticareauavutnevoiedeaceastăfacilitatepentrua-șiputeaexercitadreptullavot(dindiversemotive),atuncieliminarealistelorsuplimentarefărăasefacealtedemersuripentruasigurareaaccesuluiacestoralavotarînsemnacăsutedemiideromâninuarmaiputeavotadecâtdeplasându-seînapoiînlocalitateadereședință/domiciliu.Considerămcăoastfeldemăsurănusejustificădeocamdată,avândînvederecănuexistăsuficienteprobeprivindutilizarealistelorsuplimentarepentrufraudaelectorală.
c. O bază de date electronică
Probabilceamaimodernămetodădeaverificafiepealegătoriidepelistelesuplimentare,fiepeceidepelistelepermanente,estecreareauneibazededateelectronice,caresăpoatăfiaccesatășicompletatăîntimprealdecătreoficialiidelasecțiiledevotare.
Caînlocuitorallistelorsuplimentaresaualambelortipurideliste,carenupotfiverificatedecâtmultmaitârziu,saucaelementadițional,sepoateintroduceunsistemelectroniccaresăpermităalertareaimediatăaoficialilorîncazulîncarecinevaîncearcăsăvotezededouăsaumaimulteori.Unproiectpilotbazatpeaceastămetodăafostdejaimplementatîn201034.Fațădealtepropuneri,aceastaareșiavantajuldeanuimpunecondițiiînplusalegătorilor.Dinperspectivalor,procesularfiaproapelafelcașipânăacum.
ReprezentanțiiAutoritățiiElectoralePermanentesusținînsăcăpropunereaacestoradeaextindeprogramulnus-abucuratpânăacumdesusținerepolitică.
Principaluldezavantajalacesteimetodearficosturileinițialedeimplementareșidepregătireamembrilorsecțiilordevotare.Informatizareaapeste18.000desecțiidevotareșipregătireapersonaluluipentruutilizareainfrastructuriiarnecesitaoinvestițieimportantă.Aceastăideemerită,poate,exploratăîncontinuareprinintermediulaltorprogramepilot,pentruaseevaluadacăechilibrulcost-beneficiuestepozitiv.
d. Alte posibilități
Dinmomentceunregistruelectronicarecosturiinițialedeimplementaredestuldemari,putemgândișialtemetodemaisimpledealimitaposibilitateavotuluimultiplu,precumutilizareacerneliielectorale,careseaplicăpemânăsaupeundegetdupăvot.Atâtavremecâtseaplicălatoatesecțiileșisefolosescmaterialelepotrivite,aceastaarputeafiomodalitaterelativieftinădeadescurajaturismulelectoral.Oaltăopțiunearfi(re)introducereacărțilordealegătorșifolosireaexclusivăaacestorapentruvot.Ştampilaaplicatăpecarteadealegătorartrebuisăfieunobstacolcevamaigreudedepășitpentrucinevacareîncearcăsăvotezedemaimulteoridecâtoreprezintămomentanabțibildulșiștampilaaplicatecărțiideidentitate.
Înproblemacombateriifraudei,primaconsiderațieartrebuisăfiestabilireadimensiuniișigravitățiifenomenului,șiacauzelorrealealeacestuia.DiscuțiaînRomâniaseaxeazăacumpelistelesuplimentare,darexistăpreapuțineprobecăacesteaarcauzaatâtdemulteproblemepecâtsesusține.Nusepoatevotapelistelesuplimentarelaoricesecțieîncadrultuturorscrutinurilor,șioricumexistămultiplemetodeprincarerezultatelealegerilorpotficompromisedecătrevotanți,membriisecțieisaualții,decifocalizareaexcesivăpeacestaspectnuestejustificată35.
34 http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/un-proiect-al-autoritatii-electorale-permanente--uitat-in-sertare-din-2011-358116
35 http://www.ziare.com/alegeri/alegeri-parlamentare-2012/alegeri-parlamentare-metode-de-fraudare-a-
57
58
DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR
Înfinal,dupăstabilireadimensiuniișigravitățiiproblemeișiasurseloracesteia,oriceefortdecombatereafraudeitrebuiesăfieechilibratdeconștientizareafaptuluicămăsurileînacestsenspotintraînconflictcuprincipiulaccesuluicâtmailiberlavot.PrintrețărilecareseconfruntăcuastfeldedilemesenumărăinclusivStateleUnitealeAmericii,undeoratăextremdescăzutăafraudeiconstituie,totuși,pentrumulțiactoripoliticiopreocuparemajoră.Acestlucruaduslamăsuridecombatereafraudeicaresuntvăzutedealțiidreptsimplemodalitățidearestrângeaccesullavotalvotanților„indezirabili”.Pentruaseprotejadreptullavotșiaconservatotodatălegitimitateaalegerilor,eimportantsănuseadresezeoproblemăcarenuexistăsauestefoartemică,creându-sesimultanalteproblememaigrave36.
votului-de-la-inghesuiala-si-suveica-pana-la-stalin-120188236 http://www.vox.com/2014/8/7/5979377/voter-id-laws-fix-a-fake-problem-by-creating-a-real-one
III. RECOMANDĂRIRecomandărilenoastresereferăînprimulrândlaprocesuldereformă,lanevoiadeaurmalogicadedefinireaproblemei,aobiectivelorreformeișiaopțiunilordisponibile,într-unprocesincluzivșiînacelașitimpinformatși,înaldoilearând,laalternativeletehniceșievaluarealor,insistândpealuaînconsideraretoatevarianteleposibilepentruîndeplinireaobiectivelordereformă.
DezbaterilelegatedemodificareasistemuluielectoralînRomâniaaufostmarcatedeoeroarefundamentală-prioritizareadiscutăriiaspectelortehnice,cașicumopțiuneapentruunsistemelectoralesteundetaliutehnicșinuodeciziepolitică,desprecefeldedemocrațienedorim.Pelângăgândireaaprofundatășicriticălegatădeprincipiileșirezultatelefinaledorite,alipsitînmodtradiționalșioanalizăcomparativășibazatăpeliteraturaexistentăînștiințelepolitice.Deșidesign-ulsistemelorelectoraleesteconsideratdemulțicafiindmaimultoartădecâtoștiințăexactă,elesteoartăcaretrebuiesăținăcontdestiințășisăurmezeoanumitălogică.
Ceeacereiesedininițiativeledereformărecentedinaltețăriestecă:
a)publicullargareunanumitgraddeimplicareînprocesuldereformă,decizianefiindexclusivrezervatăelitelorpolitice(Farrell2001);
b)existăoanumităpreferințăpentruformeledesistemelectoralmixt(ShugartșiWattenberg2001);
c)existăotendințăcătrepersonalizareaopțiunilor,adicăadaposibilitateacetățeanuluisăexprimeoopțiunepentruuncandidat,nudoarpentruunpartid(Renwick&Pilet2011).
59
60
RECOMANDĂRI
III.1. RECOMANDĂRI PRIVIND PROCESUL DE REFORMĂ A LEGISLAȚIEI ELECTORALE
III.1.A. Clarificarea și prioritizarea scopului, înaintea mijloacelor
Înaintedeademaraprocesuldereformă,trebuieclarificatcareesteproblemacaresedoreșteabordatăși,așadar,careestescopulacestuidemers.Dinacestpunctdevedere,esteimperativsăadresămmaiîntâiprocesulviciatdeluareadeciziilorînRomânia,înaintedeaputeavorbideameliorareafuncționăriidemocrației.
Reformeleelectoraledesucces,cumafostceadinNouaZeelandă,auplecatdelaagreareaunuisetclardeobiectiveșidecriteriipebazacăroras-auevaluatmeritelediferitelorpropuneri.Încazurilemaipuținfericite,cumafostreformadinIalia,compromisurileșifaptulcăobiectiveleaufostdelabunînceputvagiaucontribuitlaoreformămultmaislabă,caren-areușitsărezolveproblemelesistemuluipoliticcareauconstituitimpulsulpentruaceareformă.ComisiaJenkinsdinMareaBritanieastabilitunsetclardeobiectiveșicriteriipebazacăreiasăsejudeceoricealternativătehnicășiapoiausolicitatopinii/evaluăridelaorganizațiișipersoanecuintereseîndomeniuinclusivdelaspecialiștiiceimaicunoscuțipeplaninternaționalașacumafostcazulșiînNouaZeelandă.
Esteostrategieextremderiscantășifoartepuținproductivăsăsemimezeconsensulpeanumiteaspecte,cânddefapts-aagreatdoarunaspectminorsauvaglegatdealternativeletehnicedarexistădiferențedeopinieinsurmontabilelegatedeaspectelefundamentale.Așadarorecomandareprincipalăestedeadiscutașiagreaînprimulrândproblemelespecificecesedorescabordateșiobiectiveleprecise.Acesteatrebuiesăfiesusținutedeunnumărcâtmaimaredeactoripolitici.
Câtevarecomandărilegatedeprocesuldestabilireaobiectivelorșicriteriilorșideevaluareasistemelor:
a)Obiectivelereformeitrebuiestabilitepebazaunorprincipiinormativeșiprinanalizacontextuluipolitic.Ambeleconsiderente-celprincipialșicellegatdecontext-suntimportante,pentruastabilicriteriileșipentruamențineașteptărileprivindrezultatelereformeiîntr-ozonărealistă.Estenevoie,pentruarealizaacestelucruri,demaimulteanalizeșideanalizemaibunelegatedeelitelepoliticeșisistemulpolitic,precumșideunstudiuseriosșisistematicallegăturilorîntrevotanțișireprezentanțiilor(parlamentariișipartidele).Fărăaclarificaproblemele,obiectivelevorrămânevagi.
b)Deșiexistăuneoriincompatibilitățiîntrediverseobiective,acesteapotfireconciliateîntr-oanumitămăsură.Esteposibil,deexemplu,săfavorizămșistabilitateaguvernamentalășisămenținem,totodată,ungradridicatdereprezentareadiverselor
forțepoliticeînParlament.Acestedouălucrurinusuntireconciliabile.Sigur,putemprioritizaunuldinobiectivefațădecelălalt,darnimeninupoatenegacăambelesuntimportanteșicătrebuieatinsunechilibru,maialescăstabilitateanuînseamnăneapăratcăguvernareatrebuiefăcutădeunsingurpartidșireprezentareasporitănuînseamnăneapăratproporționalitateperfectă.
c)Înceeacepriveștecriteriile,enevoiesărecunoaștemcăvorexistaplusurișiminusuripentrufiecareopțiunedesistemelectoral.Sistemeleelectoraleauefectemultipleși,înconsecință,nuexistăniciunsistemcaresăfieperfect„cuprivirelatoatecriteriileposibiledeevaluare”(GrofmanșiBowler1996).
61
62
RECOMANDĂRI
III.1.B. Un proces democratic: expertiză, audieri publice, informarea și implicarea opiniei publice
Manieraîncareoreformăesteadoptatănuestedelocirelevantă.Oricâtdemarearficlaritateaprivindobiectivelestabilitelaînceput,dupăcumexplicăHorowitz(2003),unsistemperfectcoerentnuvafiposibil.Darcoerențanuestesingurulcriteriu.Ceeacevaasiguralegitimitateareformeivafișiincludereatuturoractorilorrelevanțiînprocesuldedecizie,pentrualimitaprobabilitateacasistemuladoptatsădezavantajezeînmodsistematicanumitepartidesauforțepolitice.ÎnRomâniaestedeevitatșipericolulalegeriiunuisistemelectoralpecarenuîlînțelegenimeniașacums-aîntâmplatîn2008înurmauneicompetițiipopulistedublatădefricadedelegitimareșidegrabă.
Dintr-unpunctdevederenormativ,esteîntotdeaunamaibinesăfieinclușicâtmaimulțicetățeniînprocesuldedecizieșisăfieluateînconsiderarecâtmaimulteopinii înprocesuldedeliberare.Însănuajungesăparăcăsuntascultateopiniilesocietățiicivilestructurate.Esteesențialanuomitepozițiileexperțilorîndomeniușiaasiguracăseiau încalculcelemaiavansatecunoștințedindomeniu.Deciziilebineinformatesunt maibunedecâtdeciziileslabinformate.Implicareacetățenilorșiaexperților,șinudoarapartidelor,adreseazăîntr-oanumitămăsurăproblemadelegitimitatedatădefaptulcădecidențiifinalisuntexactaceiacarevorfidirectafectațidesistemulales(politicieniișipartidelepolitice).
Dinpunctdevederepractic,odecizieîncareaufostimplicațimaimulțiactoriînafaraorganizațiilordepartidareșansemaimarisăsebucurepetermenlungdesprijinulpopulațieiși,totodată,altuturorforțelorpolitice.Acestlucruînsădepindedecumsuntagregateopiniile,dacaseținerealmentecontnudoardeopiniimaivocalexprimatecișideargumenteșicunoștințe,iaragregareaopiniilorestetransparentă.
Reformelecelemaidesuccesaufostbazatepeunprocesdemocraticdedecizie,careainclusconsultareaexperțilorșiapubliculuișieforturirealedecomunicarecucetățeniiobișnuiți,princampaniideinformare.
III.2. RECOMANDĂRI PRIVIND LEGISLAȚIA ELECTORALĂ
II.2.A. Sistemul electoral propriu-zis
Evaluareaopțiunilorpentruunnousistemelectoralculuareaîncalculsimultanăaunuisetdecriteriișialegăturilordintrediverselecomponentealesistemuluielectoralîninteracțiunecusistemuldepartideșirestularhitecturiiinstituționaleneconducelaurmătoareleconcluzii:n Estenecesarăpăstrareaproporționalitățiiînsăcuoalocareamandatelormai
transparentășimaiușordeexplicatdecâtpânăînprezent(atât1992-2008câtșipost2008).Mărireaconflictuluipoliticșiatendințelordetipcâștigătoruliatotulprinmajoritarismarputeaaveaefectenegativeasupraconsolidăriidemocraticefărăaconducelaefectepozitiveasuprastabilitățiiguvernamentale(legatămaidegrabădealianțeleelectoralevagidintrepartide,migrațiapoliticășiintervențiapreședintelui).
n Dinpunctdevederealdimensiunilorcircumscripțiilorconsiderămnecesarecircumscripțiidedimensiunimediicarepedeopartepotmenținecâștigurileobținuteprivindinteresulparlamentarilorfațădecircumscripțiapecareoreprezintășipedealtăpartesăpermităomaibunăproporționalitateșideschiderecătreexprimareadepreferințefațădeuncandidatalaceluiașipartid.
n Moduldeexprimareavotului,înspecialexistențaposibilitățiideaexprimapreferințeîntrecandidați,conteazămaimultdecâts-adiscutatînRomânia,fărăapretindeînsăcăestesinguramodalitatedemocraticădealegere.Posibilitateadeavotapecinevadintrecandidațiipartiduluipreferatchiardacănuestecelpecareîlrecomandăpartidulesteextremdeimportantă:
- Pentrucăpoatedacetățeanuluirealmentemaimultăputereșimaimulteopțiuniceeacearputeascădeadezinteresulșialienareașichiarîncurajaparticiparea.
- Poatecontribuilaatenuareaproblemelorlegatedecalitateaparlamentarilorșiaactivitățiiparlamentareatâtprinpenalizarecâtșiprinrecompenseelectorale.Parlamentariicuoactivitatebunăexistășiaunevoiedeîncurajareșidemijloaceinstituționaledesprijin.
n MetodadeapăstravotulpentrupartidșiasancționaîninteriorulpartiduluiafostfolosităfoartemultînțăriledinEuropapostcomunistăînsituațiidenemulțumire(v.Cehia2010,Polonia,v.Millard,Popescu,Toka2013).
n Dacăsedecidedeschidereaacesteiposibilitățiestenecesarsăseanalizezediverseleformuledevotpreferențialpelistășialesecelemaieficaceatâtpentrucetățeancâtșipentrucoeziuneapartidelor.
63
64
RECOMANDĂRI
II.2.B. Accesul la politică
Susținemeliminarearestricțiilordeaccesînpoliticăprinfacilitareaînființăriidenoipartide,inclusivpartidelocaleșiregionale.Unnumărredusdemembrifondatoricaresăseangajezesăparticipeînalegerilaoricenivelnutrebuiedublatdecriteriilegatedenumăruldesusținătorisaudedistribuțiageograficăaacestora.
Liberalizareaaccesuluilapoliticătrebuieînsoțitădemăsuricaresăîmpiediceaparițiaunorpartidesurogatcecreeazăconfuzieprinutilizareaunornumeșisimboluriasemănătoarecucelealeunorpartideexistenteșicarepotparazitavoturileacestora.
Susținemeliminareaobligativitățiilisteidesusținătoripentrucandidațiiindependenți șireducereadepozituluisolicitatpentrufiecarecandidaturădela5salariilaunsalariuminimbrut.Deasemenea,susținemînființareaunuiregistrupublicalcandidațilorlaalegerilenaționaleșilocalecaresăconținădatedesprevârsta,profesiașiexperiențapoliticăaacestora.
Estenecesarăredesenareacolegiilorelectoraleastfelîncâtsăfieeliminatevariațiilesubstanțialedealegătoriarondațiacestora.Acestevariațiiafecteazăînmoddirectegalitateavotului.
II.2.C. Accesul la vot
Discuțiadespreaccesullavottrebuiesafiecâtmaicuprinzătoare,luândîncalculproblemelecucareseconfruntănudoarvotanțiidindiaspora,cișiceidințară,nudoarlaalegerileprezidențiale,cilatoatetipuriledescrutin,șinudoaraspectelelogistice,cișicelelegatedesistemulelectoral.
Datefiinddezavantajelevotuluielectronic(problemelegatedesporireainegalitățiideaccesșideasigurareasecuritățiiprocesului),câtșicelealevotuluiprincorespondență(necesitateaînregistrăriișialteproblemelogistice),nuexistăniciosoluțieidealăpentruextindereaaccesuluilavot.Deaceeasuntfoateimportanteevaluareaproblemelorșinevoilorreale,cucâtmaimultedatelaîndemânășiunprocesdedeciziecâtmairiguros,bazatpeoanalizăcost-beneficiușipeimplicareaactivăaexperțilorîndomeniu,aactorilorpoliticișiacetățenilor.
Soluțiaceamaibunăarputeafitestareamaimultormetodeprinproiecte-pilotși,înfinal,utilizareauneicombinațiidemodalitățipentruvotulîndiaspora,înlocdeunasingură(precumvotulînpersoană,lasecție).Înoricecaz,unprimpasînrezolvareaproblemei
votuluidindiasporaesteevaluareasistematicăaresurselornecesare,bazatăpecifrecâtmaiexactedesprenumărulșidistribuțiacetățenilorromâni.
Înproblemapreveniriivotuluimultiplu,înlipsamaimultorprobecumcălistelesuplimentarearducelafraudăelectoralăsistematicălascarămare,nususținemînacestpunctmăsuricaresălimitezeaccesullavot,precumeliminarealistelorsuplimentaresaunecesitateaînregistrăriipentruavota.Informatizareasecțiilordevotareșicreareaunuiregistruelectronicsauutilizareacerneliielectoralearputeafimăsuriutileșicarenuarrestricționaposibilitateacetățenilordea-șiexercitadreptullavot.
65
66
REFERINȚE
REFERINȚEAlexandru,V.,Moraru,A.șiR.Mihai.2012.„Sintezaactivitățiiparlamentarilorînmandatul2008‐2012”,
SeriadeRapoartedemonitorizareaactivitățiiparlamentare,București:InstitutulpentruPoliticiPublice.Ariton,V.,Dobra,S.,Ioniță,S.,Nuțu,A.O.șiA.MungiuPippidi.2011.„Româniaîn2011.RaportAnualde
AnalizășiPrognoză”,București:SocietateaAcademicădinRomânia.Bergman,T.,Müller,W.șiStrøm,K.2003.“ParliamentaryDemocracy:PromiseandProblems”inKaare
Strøm,WolfgangC.Müller,andTorbjörnBergman,(eds)Delegationandaccountabilityinparliamentarydemocracies.Oxford:OxfordUniversityPress.
Birch,S.,Millard,F.,Popescu,M.șiK.Williams.2002.EmbodyingDemocracy:ElectoralSystemDesigninPost-CommunistEurope.Londra:Macmillan–Palgrave.
Blais,A.1999.“Criteriaforassessingelectoralsystems”PaperpresentedtotheAdvisoryCommitteeofRegisteredPoliticalParties,Ottawa,Ontario,Canada.
Blais,A.2000.‘Mixedelectoralsystems’inRichardRose(ed.)InternationalEncyclopediaofElections.Washington,DC:CQPress.
Ciochină,M.2012.“Aspecteteoreticeșipracticeprivinddreptuldeinițiativălegislativăalparlamentarilor”,BuletindeInformareLegislativă,ConsiliulLegislativ1:3-9,disponibilla:http://www.clr.ro/eBuletin/1_2012/Buletin_1_2012.pdf
Chiru,M.2010.„Legislativerecruitmentandelectoralsystemchange:thecaseofRomania”,disertațieMA,CentralEuropeanUniversity,Budapesta.
Chiru,M.2014.‘ImprovingMPs’ResponsivenessthroughInstitutionalEngineering?ConstituencyQuestionsUnderTwoElectoralSystems’,EleventhWorkshopofParliamentaryScholarsandParliamentarians,WroxtonCollege,Oxfordshire,July26-27.
Chiva,C.2007.„Theinstitutionalisationofpost-communistparliaments:HungaryandRomaniaincomparativeperspective”,ParliamentaryAffairs,60:2.
Ciobanu,I.2013.‘Competitivitateasistemuluidepartidelanivellocal,1996-2012:delaechilibrulamonopolpolitic’in:Miroiu,A.andCerkez,S.CompetițiapoliticăînRomânia,Iași:Polirom,pp.224-250.
Colomer,JosepM.2003.“It’sPartiesthatChooseElectoralSystems(OrDuverger’sLawsUpsideDown).”Paperpresentedatthe2003AnnualMeetingoftheAmericanPoliticalScienceAssociation,Philadelphia,NJ,28-31August2003.
Coman,E.E.2011.‘IncreasingRepresentativeAccountabilityThroughElectoralLaws:TheConsequencesofthe2008RomanianElectoralReform’,DISCWorkingPaperSeries18.
Coman,E.E.2012.„LegislativeBehaviorinRomania:TheEffectof2008RomanianElectoralReform”,LegislativeStudiesQuarterly37(2):199-224.
Comșa,M.2013.RomanianElectoralStudy2012,setdedatecolectateîncadrulproiectului“ChangeandstabilityinRomanianelectoralbehaviour,2009-2014”,finanțatdeUEFISCDI.
Curtice,John,siPhilippeW.Shively.2000.“WhoRepresentsusBest?OneMemberorMany?”WorkingPaper.Oxford:CentreforResearchintoElectionsandSocialTrends.
D’Alimonte,R.2001.MixedElectoralRules,PartisanRealignment,andPartySystemChange.ÎnM.S.ShugartandM.P.Wattenberg(eds.).Mixed-MemberElectoralSystems.Thebestofbothworlds?.Oxford,OxfordUniversityPress.
Dummett,M.A.1997.Principlesofelectoralreform.Oxford:OxfordUniversityPress.Farrell,DavidM.2001.ComparingElectoralSystems.Basinstoke:Macmillan-Palgrave.Gambetta,DșiWarner,S.2004.„Italy:loftyambitionsandunintendedconsequencesofthe1994electoral
reform.”ÎnColomerJ.M.(ed.).HandbookofElectoralSystemChoice.London-NewYork:Palgrave.Gherghina,S.șiChiru,M.2013.”LegislativeVotingLoyaltyafterElectoralReform:EvidencefromaNew
Democracy”,InternationalPoliticalScienceReview.
Grofman,B.șiBowler,S.1996.„STV’sPlaceintheFamilyofElectoralSystems:TheoreticalComparisonsandContrasts.”Representation34:43-47.
Heller,W.B.andMershon,C.(eds.)PoliticalPartiesandLegislativePartySwitching,NewYork:PalgraveMacmillan.
Horowitz,DonaldL.(2003)“ElectoralSystems:APrimerforDecisionMakers.”JournalofDemocracy14(4):115-127.
Katz,RichardS.1997.DemocracyandElections.Oxford:OxfordUniversityPress.Katz,RichardS.2001.„TheProblemofCandidateSelectionandModelsofPartyDemocracy.”PartyPolitics7:
277.InstituteforDemocracyandElectoralAssistance(IDEA).2007.VotingfromAbroad:TheInternationalIDEA
Handbook.http://www.idea.int/publications/voting_from_abroad/index.cfmMihai,R.șiAlexandru,V.2009.„Participarealaprocesullegislativînplenșicomisii”,SeriadeRapoartede
monitorizareaactivitățiiparlamentare,București:InstitutulpentruPoliticiPublice.Millard,F,Popescu,MșiToka,G.2013.„TheImpactofPreferenceVotingSystemsonWomen’s
RepresentationandtheLegitimationofQuota-basedNominationResults.”LucrareprezentatălaJointSessionsofWorkshopsoftheEuropeanConsortiumforPoliticalResearch,Mainz,Germania,11-16martie2013.
Norris,P.(1995).Introduction:Thepoliticsofelectoralreform.InternationalPoliticalScienceReview,16(1),3-8.
Norris,P.1997.“ChoosingElectoralSystems:Proportional,MajoritarianandMixedSystems.”InternationalPoliticalScienceReview18:297-312.
Norris,P.2003.ElectoralEngineering:VotingRulesandPoliticalBehavior.NewYork:CambridgeUniversityPress.
Popescu,M.2002.„ElectoralsystemdesigninRomania:Objectivesandconsequences.”LucrareprezentatălaJournéeRoumanie,organizatădeCERI–IEP,InstituteofPoliticalScience,Paris,24aprilie2002.
Popescu,M.2003a.‘Ledesigndusystèmeélectoralroumain:objectifsetconséquences’,in‘SociétéetPolitiquedanslaRoumanieContemporaine’,Eds.AlexandraIonescuetOdetteTomescu-Hatto,Paris:L’Harmattan.
Popescu,M.2003b.‘TheparliamentaryandpresidentialelectionsinRomania,November2000’,ElectoralStudies,Vol.22(2)June2003,pp.325-335.
Popescu,M.2003c.‘TheRomanianElectoralSystem:HandlingMultipleInterestsinaDominantPartySystem’,paperpresentedattheAnnualMeetingoftheAmericanPoliticalScienceAssociation,Philadelphia28August–1September2003.
Popescu,MsiStefuriucI.2003.‘CleavageMobilization,PerformanceEvaluationsandSupportforDemocraticInstitutions:ALongitudinalAnalysisofRomania’,paperpresentedattheECPRJointSessionsofWorkshops,Edinburgh,28March–2April2003.
Popescu,M.2005.„Inquestofabetterpoliticalsystem:moreaccountabiltyandbetterrepresentation.”Disponibilla:http://www.policy.hu/popescu/POLICYPAPER.pdf.
Popescu,M.șiSoare,S.2014.‘Engineeringpartycompetitioninanewdemocracy:post-communistpartyregulationinRomania’,EastEuropeanPolitics,30(3):389-411.
Rae,DouglasW.1967.ThePoliticalConsequencesofElectoralLaws.2nded.NewHaven,CT:YaleUniversityPress.
Renwick,D.șiPilet,J-B.2011.„ThePersonalizationofElectoralSystems:TheoryandandEuropeanEvidence.”LucrareprezentatălaECPRGeneralConference,UniversitateaReykjavik,Islanda,25-27august2011.
Reynolds,A.2000.‘ElectoralSystemDesign’inRichardRose(ed.)InternationalEncyclopediaofElections.Washington,DC:CQPres.
Reynolds,A,siReilly,B.eds.1997.TheInternationalIDEAHandbookofElectoralSystemDesign.Stockholm:InstituteforDemocracyandElectoralAssistance.
67
68
REFERINȚE
Shabad,G.2004.‘Inter-partymobilityamongparliamentarycandidatesinpost-communistEastCentralEurope’PartyPolitics10(2):151-176.
ShugartSoberg,M.siWattenberg,MartinP.eds.2001.Mixed-memberElectoralSystems:TheBestofBothWorlds?NewYork:OxfordUniversityPress.
Ştefan,L.2003.Sondajdeopinieînrândulparlamentarilorromâni.Ştefan,L.2011.Sondajdeopinieînrândulparlamentarilorromâni.Strøm,K.2003.‘Parliamentarydemocracyanddelegation’inKaareStrøm,WolfgangC.Müller,andTorbjörn
Bergmaneds,Delegationandaccountabilityinparliamentarydemocracies,Oxford:OxfordUniversityPress.
Strøm,K,Müller,W.C.,siBergmanT.Eds.2003.Delegationandaccountabilityinparliamentarydemocracies.Oxford:OxfordUniversityPress.
Tudor,S.2008.Politica2.0.08:politicamarketinguluipolitic,Bucharest:Tritonic.Taagepara,R,siShugartSoberg,M.1989.SeatsandVotes:TheEffectsandDeterminantsofElectoral
Systems.NewHaven,CT,&London:YaleUniversityPress.Volintiru,C.2012.„InstitutionalDistortions,ClientelismandCorruption:EvidencefromRomania”,CCREI
WorkingPapersSeries1.Disponibilla:http://www.rei.cercetare.ase.ro/WP/Archive/Volintiru%20Clara_Working%20Paper.pdf