Download - Rezumat Teza FEDOT

Transcript
Page 1: Rezumat Teza FEDOT

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

ŞCOALA DOCTORALĂ: „LIMBI ŞI IDENTITĂŢI CULTURALE”

TEZĂ DE DOCTORAT

Финансово-экономическая терминология

англоязычного происхождения

в современном русском языке

(Termeni economico-financiari de origine engleză

în limba rusă contemporană)

- REZUMAT -

Conducător ştiinţific Doctorand

Prof. univ. dr. MORARU Mihaela FEDOT Zinaida-Tamara

2011

Page 2: Rezumat Teza FEDOT

2

Введение .................................................................................. Error! Bookmark not defined.

I. Общие теоретические вопросы в области терминологии Error! Bookmark not defined.

I.1. О понятиях «термин» и «терминология» ................... Error! Bookmark not defined.

I.1.1. Основные тенденции исследования термина в русской лингвистикеError! Bookmark not define

I.1.2. Краткий обзор литературы по экономической терминологииError! Bookmark not defined.

I. 1.3. Проблема термина. Основные признаки термина.Error! Bookmark not defined.

I.1.4. Основные типы терминов. ................................... Error! Bookmark not defined.

I.1.5. Терминология как система ................................... Error! Bookmark not defined.

I.2. Финансово-экономическая терминология (ФЭТ) ..... Error! Bookmark not defined.

I.2.1. Краткий исторический обзор формирования русской экономической

терминологии. ................................................................. Error! Bookmark not defined.

I.2.2. Формирование новых экономических терминов Error! Bookmark not defined.

I.2.3. Общие характеристики финансово-экономической терминологии (ФЭТ).Error! Bookmark not

I.2.4. Полисемия (многозначность) терминов финансово-экономической сферы

(ФЭС) ............................................................................... Error! Bookmark not defined.

I. 2.5. Синонимия экономических терминов ................. Error! Bookmark not defined.

I. 2.6. Антонимия экономических терминов. ............... Error! Bookmark not defined.

II. Проблематика заимствования в современной русской лингвистикеError! Bookmark not defined.

II.1. Общие теоретические вопросы, связанные с заимствованиемError! Bookmark not defined.

II. 1.1. Определение понятия заимствования .............. Error! Bookmark not defined.

II. 1.2. Условия и причины заимствований ................... Error! Bookmark not defined.

II. 1.3 Способы заимствования. Связь заимствования и словообразованияError! Bookmark not defin

II. 1.4. Классификация заимствований ......................... Error! Bookmark not defined.

II.2. Заимствование в финансово-экономической терминологииError! Bookmark not defined.

II.2.1. Этапы и типы ассимиляции финансово-экономических терминов,

заимствованных из английского языка. ........................ Error! Bookmark not defined.

II. 2. 2. Особенности ассимиляции заимствованных англоязычных терминов в

русском языке .................................................................. Error! Bookmark not defined.

II.2.2.1. Фонетическая и графическая ассимиляцияError! Bookmark not defined.

Page 3: Rezumat Teza FEDOT

3

II. 2.2.2. Грамматическая (морфологическая) ассимиляция.Error! Bookmark not defined.

II.2.2.3. Семантическая ассимиляция ................... Error! Bookmark not defined.

II. 2.2.4. Словообразовательная ассимиляция ...... Error! Bookmark not defined.

III. Структурные особенности англоязычных финансово-экономических терминовError! Bookmark no

III. 1. Однословные финансово-экономические терминыError! Bookmark not defined.

III.1.1. Тематические группы ФЭТ ................................ Error! Bookmark not defined.

III. 1.2. Частеречные характеристики однословных терминов ФЭСError! Bookmark not defined.

III. 1.3. Производные термины. Морфологический способ образования

экономических терминов. .............................................. Error! Bookmark not defined.

III. 1.4. Термины-сложные слова ................................... Error! Bookmark not defined.

III. 1.5. О терминах в кавычках ..................................... Error! Bookmark not defined.

III. 2. Терминологические словосочетания с англоязычным компонентомError! Bookmark not defined.

III. 2.1. Синтаксический способ образования экономических терминовError! Bookmark not defined.

III. 2.2. Классификационные характеристики словосочетанийError! Bookmark not defined.

III. 2.3. Классификация составных экономических терминов по степени

слитности компонентов ................................................ Error! Bookmark not defined.

III. 2.4. Классификация терминов по типам синтаксической конструкции (модели

терминов) ........................................................................ Error! Bookmark not defined.

III. 3. Процесс адаптации англоязычных терминов-словосочетаний (сравнительный

анализ общих моделей английского и русского языков).Error! Bookmark not defined.

III. 3.1. Двухкомпонентные термины ........................... Error! Bookmark not defined.

III.3.2. Трехкомпонентные термины ............................ Error! Bookmark not defined.

III. 4. Семантическая характеристика многокомпонентного терминаError! Bookmark not defined.

Заключение .............................................................................. Error! Bookmark not defined.

Приложение ............................................................................. Error! Bookmark not defined.

Библиография .......................................................................... Error! Bookmark not defined.

Page 4: Rezumat Teza FEDOT

4

CUPRINS

Introducere ............................................................................................................................. 4

I. Probleme teoretice generale din domeniul terminologiei .................................... 34

I. 1.Noţiunile “termen” si “terminologie” ............................................................................... 34

I. 1.1 Principalele tendinţe în cercetarea noţiunii de termen în lingvistica rusă ................. 35

I 1.2. Prezentare generală a bibliografiei privind terminologia economică .......................... 37

I 1.3. Problematica noţiunii de termen. Principalele caracteristici ale termenului ............... 42

I. 1.4. Principalele categorii de termeni ................................................................................. 45

I.1.5. Terminologia ca sistem ................................................................................................. 52

I.2. Terminologia specifică domeniului economico-financiar ................................................ 56

I. 2.1. Aspecte ale diacroniei constituirii lexicului terminologic specific domeniului economic

în limba rusă ........................................................................................................................... 56

I.2.2. Formarea noilor termeni economici ............................................................................. 61

I.2.3. Caracteristici generale ale terminologiei specifice sferei economico-financiare ........ 69

I.2.4. Polisemia termenilor specializaţi în domeniul economico-financiar ............................ 73

I.2.5. Sinonimia termenilor economici ................................................................................... 78

I.2.6. Antonimia termenilor economici ................................................................................... 81

II. Problematica împrumuturilor în lingvistica rusă contemporană ...................... 83

II.1. Aspecte teoretice generale privind fenomenul împrumutului ......................................... 83

II.1.1. Definiţia noţiunii de împrumut ..................................................................................... 83

II. 1.2. Condiţiile şi cauzele împrumutului ........................................................................... 106

II.1.3. Modalităţile de împrumut. Relaţia dintre împrumut şi formarea de

noi cuvinte ............................................................................................................................. 113

II.1.4. Clasificarea împrumuturilor ...................................................................................... 116

II.2. Împrumutul în aria terminologiei specifice domeniului economico-financiar ............. 122

II.2.1. Etapele şi tipurile de asimilare a termenilor economico-financiari împrumutaţi din

limba engleză ........................................................................................................................ 122

II.2.2. Specificitatea asimilării în limba rusă a termenilor împrumutaţi din

limba engeleză ...................................................................................................................... 129

II.2.2.1. Asimilarea la nivel fonetic şi grafic ........................................................................ 129

Page 5: Rezumat Teza FEDOT

5

II.2.2.2. Asimilarea la nivel morfologic ................................................................................ 133

II.2.2.3. Asimilarea la nivel semantic ................................................................................... 140

II.2.2.4. Asimilarea la nivelul formării de noi cuvinte ......................................................... 158

III. Particularităţi structurale ale termenilor economico-financiari de origine

engleză ................................................................................................................................ 162

III.1. Termeni economico-financiari alcătuiţi dintr-un singur component ........................... 163

III.1.1. Terminologia economico-financiară. Grupe tematice ............................................. 165

III.1.2. Caracteristicile morfologice ale termenilor economico-financiari alcătuiţi

dintr-un singur element ......................................................................................................... 174

III.1.3. Termeni derivaţi. Procedeul morfologic de formare a termenilor

economici .............................................................................................................................. 175

III. 1.4 Termenii compuşi ...................................................................................................... 182

III.1.5. Termeni – structuri scriși în ghilimele (structuri cu sens figurat) ........................... 186

III.2. Unităţi frazeologice care au în structură elemente de origine engleză ........................ 190

III.2.1. Procedeul sintactic de formare a termenilor economici .......................................... 190

III.2.2. Caracteristicile criteriale ale unităţilor frazeologice ............................................... 192

III.2.3. Clasificarea termenilor economici compuşi în funcţie de gradul de sudură a

elementelor ........................................................................................................................... 196

III.2.4. Clasificarea termenilor după criteriul structurii sintactice (paradigme) ................ 198

III.3. Procesul de adaptare a termenilor de tip unitate frazeologică proveniţi din limba engleză

(analiza comparativă a modeleor generale specifice limbilor engleză şi rusă) ..................... 218

III.3.1. Termeni alcătuiţi din două elemente ........................................................................ 218

III.3.2. Termeni alcătuiţi din trei elemente ............................................................................220

III.4. Specificitatea semantică a termenilor alcătuiţi din mai multe elemente ...................... 225

Încheiere ............................................................................................................................. 229

Anexă .................................................................................................................................. 241

Bibliografie ........................................................................................................................ 286

Page 6: Rezumat Teza FEDOT

6

Prezenta lucrare abordează tema împrumuturilor în limba rusă, în special cele din

limba engleză, prin urmare era imperios necesar să facem referire la termenul de anglicism.

Lucrarea se înscrie în tendințele actuale de cercetare lingvistică a dinamicii limbii în general,

a limbii ruse în special. Procesul de împrumut influențează direct formarea vocabularului

oricărei limbi, ceea ce determină interesul firesc al lingviștilor față de aces fenomen.

Studiul aprofundat ale acestui fenomen (ca proces în sine şi ca rezultat concretizat în

unităţile sale formate) în lingvistica rusă (şi română) a început la sfârşitul secolului al XIX-lea

– începutul secolului al XX-lea. În tradiţia lingvistică rusă, primul care a studiat în mod

sistematic şi aprofundat împrumuturile a fost L.P. Krâsin, publicându-și ideile în volumul

Cuvintele străine în limba rusă contemporană (Krâsin, 1968).

A. Domeniul de cercetare: Această teză îşi propune să prezinte modalitatea de

pătrundere și adaptare a imprumuturilor din limba engleză în limba rusă, mai exact cele din

domeniul economic-financiar. Datorită procesului de globalizare au pătruns termeni noi, de

specialitate, în vocabularul diferitelor limbi. În România, după revoluţia din 1989, au început

să pătrundă masiv cuvinte noi, în vocabularele de specialitate din diferite. În Rusia, acest

proces este accentuat după Perestroika, și tocmai la această perioadă vom face, în deosebi,

referire în lucrarea de față.

B. Obiectul lucrării: Merită menţionat faptul că în cadrul analizei şi descrierii

proceselor de împrumut şi adaptare a lexicului alogen un rol deloc lipsit de importanţă îl are

procesul de selecţie a materialului care va constitui obiectul cercetării. În cazul lucrării de

faţă, materialul care face obiectul de studiu îl constituie cartoteca neologismelor din sfera

economicului, pe intervalul cuprins între anii 1990-2008. Termenii acestui sistem

terminologic sunt analizaţi urmând cronologia schimbărilor economice din ultimii ani. Totuşi

trebuie menţionat noţiunea de termeni noi este utilizată oarecum arbitar, ceea ce impune

clarificări pe parcursul lucrării. În cazul unora dintre termeni, ai acestui sistem terminologic,

perioada pătrunderii în limba rusă acoperă reprezintă un interval destul de larg: unii dintre ei

au fost împrumutaţi cu mai bine de o sută de ani în urmă (de exemplu: акция, биржа,

вексель, акциз, маклер, банк, кредит etc), pe când altele au pătruns în limbă în ultimii ani (

de exemplu: джоббер, арбитражер, фьючерс, рамбурс, холдинг etc).

Page 7: Rezumat Teza FEDOT

7

Reunirea lor în acelaşi sistem terminologic, sub denumirea generală de termeni noi, a fost

posibilă doar pentru că termenii mai vechi, din cauze extralingvistice, au lipsit o perioadă

îndelungată din uzul curent, la momentul actual înregistrându-se o recuperare a lor în limbaj,

o actualizare, reorientare, unii dintre ei începând o viaţă nouă. Şi din această perspectivă,

acum ele pot fi catalogate drept noi.

La baza cartotecii se află trei surse principale: în primul rând dicţionarele de specialitate

(terminologice), în al doilea rând anumite manuale de specialitate (de exemplu: Ghid ruso-

englez. Corespondenţa de afaceri şi contrectele, coord. I.G. ermolaeva, Moscova, PAIPS,

1994; Limba rusă pentru economişti, coord E.A. Filatova, Moscova, 2007; Curs de afaceri

pentru întreprinzători, Moscova, ICAR, 1997; Limba rusă în lumea economiei, coord. L.S.

Puhaeva, Sankt-Petersburg, Zlataust, 2005; Rusia: economia şi societatea, Sankt-Petersburg,

Zlataust, 2007; L.I. Moskvitina, În lumea ştirilor (partea I, partea II), Sankt- Petrsburg,

Zlataust, 2009 etc), în al treilea rând – periodicele.

În selecţia materialului au fost folosite, în principal, următoarele dicţionare: Novicov,

A.P., Dicţionar economic universal, Moscova, Nauka, 1994; Agafonova, M.I., Marele

dicţionar economic – (97, 99); Krâsin L.P., Dicţionar explicativ al termenilor străini,

Moscova, 1998; Dicţionar explicativ al termenilor mediului de afaceri actual, Moscova,

Radisc, 1995; Komlev N.G, Dicţionar de termeni străini, Moscova, 1999; Dicţionar:

împrumuturi în limba rusă. Anglicisme, Moscova, 2004;Dicţionar explicativ al limbii ruse de

la sfârşitul sec. XX. Schimbări lingvistice, coord. G.N. Sklearovskaia, 2002; Dicţionar actual

de termeni străini, coord. L.M. Baş, Moscova, Ţitadeli, 2000; Dicţionar economico-financiar

rus-englez, coord B.B. Mokşanţeva, Moscova, Banki i birji, 1994; Dicţionar explicativ

englez-rus, rus-englez: finanţe şi investiţii, Moscova, 1995; B.G. Fedotov, Dicţionar

enciclopedic de terminologie bancară englez-rus, Sankt- Petersburg, Limbus Press, 1995;

English-Russian and Russian-English Glossary of Marketing Terms, Dasha C. Hisula,

Werterm Michigan University, 1999; M. Patraş, Dicţionar economic rus-român, Editura

Enciclopedică, Chişinău, 1994, şi altele.

Page 8: Rezumat Teza FEDOT

8

C. Tema cercetării: Финансово-экономическая терминология

англоязычного происхождения в современном русском языке (Termeni economico-

financiari de origine engleză în limba rusă contemporană).

D. Actualitatea temei: cum limba este într-o continuă schimbare și îmbogățire, în

ultima perioadă influența limbii engleze asupra altora este evident, în contextual influențării

reciproce a limbilor vorbite. Iar domeniul economic, în contextual unei globalizări lingvistice,

este vizibil influențat de pătrunderea anglicismelor, observându-se tendința spre un limbaj

internațional. Evidenţiindu-se pe fondul limbii autohtone (limba rusă), împrumuturile au atras

întotdeauna atenţia asupra lor. Cuvântul împrumutat este în mod activ cercetat, descris,

clasificat. Ultimele decenii sunt marcate de intensificarea procesului de împrumut. Lingvistul

S.G Ilyenko scrie în acest sens: „schimbările care au loc în Rusia şi mandatate prin axarea

formării unui stat juridic democratic, pluralismul, economia de piaţă, alăturarea la civilizaţia

mondială se fac simţite imediat în sistemul lingvistiv sub forma lexemelor speficice. Prin

urmare, se resimte în special o tendinţă aproape incontrolabilă de a împrumuta.” (Ilyenko,

1994, 77). Împrumutul anglicismelor se petrece deosebit de intens. După cum remarcă şi

lingvistul rus V.G. Kostomarov, „împrumuturile din engleza americană reprezintă

caracteristica cea mai importantă a dezvoltării limbii noastre actuale, comparabile cu

împrumuturile din limba franceză din secolul al XVIII-lea” (Kostomarov, 1999, 110).

E. Scopul - Informaţia studiului de faţă poate fi utilizată în predarea teoriei şi

practicii traducerii şi, de asemenea, în desfăşurarea demersului didactic în cadrul facultăţilor

cu profil umanist, în practica predării limbii ruse ca limbă străină în cadrul facultăţilor

filologice şi cu profil economic. Informaţia şi rezultatele cercetării de faţă pot fi folosite în

proiectarea didactică a cursurilor universitare şi a lucrărilor de licenţă. Relevanţa practică a

acestei disertaţii constă şi în posibilitatea folosirii informaţiei sale în cadrul conceperii

dicţionarelor terminologice şi în cadrul realizării altor lucrări ştiinţifice în domeniul

terminologiei..

F. Metode şi procedee de cercetare folosite: În lucrarea de faţă, am încercat să

redăm cât mai exact principalele procedee ale formării termenilor economici nou-apăruţi în

limba rusă; să analizăm specificul acestui sistem terminologic şi să descriem terminologia

Page 9: Rezumat Teza FEDOT

9

specifică domeniului financiar-economic cuprinsă în sistemul limbii ruse, din punct de vedere

a potenţialului ei fonetic, grafic, morfologic, semantic de asimilare, precum şi din punctul de

vedere al potenţialului derivativ. Principalele probleme abordate în spaţiul prezentei lucrări

sunt următoarele:

- analiza şi sistematizarea principalelor probleme teoretice specifice studiului

terminologiei;

- evidenţierea factorilor de ordin lingvistic, respectiv extralingvistic ai formării

terminologiei din sfera economico-financiară

- analiza aspectelor teoretice generale ale împrumutului;

- analiza căilor, condiţiilor şi cauzelor împrumutului;

- clasificarea (inclusiv tematică) a lexicului împrumutat;

- analiza specificului adaptării fonetice, grafice, morfologice, semantice etc a

anglicismelor în sfera lexicului specific domeniului economic din limba rusă;

- evidenţierea specificităţilor structural-semantice şi derivative care definesc

neologismele din sfera economicului

- întocmirea unui glosar de cuvinte – în anexa la prezenta lucrare, în cadrul căruia sunt

oferite neologismele din sfera economicului cu cea mai mare frecventă în utilizare.

G. Structura lucrării de doctorat - disertaţia conţine o introducere, trei capitole,

care se divid în subcapitole (la rândul lor divizate în alte structuri), o încheiere, anexă și

bibliografie.

În cadrul Introducerii este fixată tema cercetării, se precizează în ce constă actualitatea

ei, sunt formulate principalele obiective şi metode de lucru, se oferă o scurtă prezentare a

nivelului la care a ajuns cercetarea pe această problemă, se oferă o scurtă prezentare a

contextului lingvistic actual (problema globalizării, statutul limbii engleze ca principal

donator de terminologie economică actuală), se prezintă însemnătatea teoretică şi practică a

lucrării.

Page 10: Rezumat Teza FEDOT

10

Capitolul I - Probleme teoretice generale în domeniul terminologiei – sunt analizate

abordările teoretice ale problemei termenului şi terminologiei în general, se oferă o scurtă

prezentare a bibliografiei pe tema studiului terminologiei din sfera economică, sunt enumerate

principalele surse de formare a terminologiei economico-financiare în limba rusă.

În prima parte a capitolului – Despre noţiunile de termen şi terminologie - se oferă o

scurtă prezentare a direcţiilor în teoria generală a lingvisticii terminologice şi în cercetarea

sistemelor terminologice în domeniul economic.

Înainte de toate, sunt analizate principalele abordări ale noţiunii de termen şi

caracteristicile specifice ale acestuia. În momentul actual, această noţiune are un număr mare

de definiţii, pentru că lingviştii îl descriu destul de diferit în funcţie de aspectul studiat.

Totuşi, indiferent de diversitatea modalităţilor de abordare şi a numărului mare de definiţii,

majoritatea definiţiilor termenului îi recunosc de regulă natura duală: lingvistică (pentru că

termenul este un semn redat prin mijloace lingvistice) şi logică sau extralingvistică (care

reflectă legăturile logice ale termenului cu noţiunea) şi se urmăreşte extragerea din aceste

definiţii a celor mai importante caracteristici ale sale.

În lucrarea de faţă, noţiunea de termen este folosită nefiind de acord cu definiţia propusă

de V.P. Danilenko: “Termenul este acel cuvânt sau unitate frazeologică cu sferă specifică de

utilizare, reprezentând denumirea ştiinţifică sau tehnică a noţiunii şi care are o definiţie”

(Danilenko, 1971, 11) şi îl percepem drept o unitate lexicală purtătoare de informaţie şi cu

funcţie specifică: funcţia de a numi o noţiune specializată folosită într-un anumit domeniu de

activitate.

Conform opiniei cercetătorilor ruşi care au abordat problematica termenului şi a

terminologiei, termenul are următoarele trăsături de bază: legătura cu noţiunea, exactitatea de

conţinut, caracterul denotativ şi altele. Toţi autorii recunosc faptul că principala funcţie a

termenului este legătura lui cu noţiunea şi atrag atenţia asupra faptului că termenul nu

numeşte noţiunea ca un cuvânt obişnuit, ci noţiunea i se atribuie. Împărtăşind acest punct de

vedere şi chiar consolidându-l, O.D. Mitrofanova subliniază că „sensul termenilor este

Page 11: Rezumat Teza FEDOT

11

acoperit în totalitate de noţiunea ştiinţifică, de parcă li s-ar atribui” (Mitrofanova, 1985, 33).

Termenii economici, fiind o subcategorie a termenilor ştiinţifici, au aceleaşi caracteristici.

În continuare se defineşte terminologia, se descrie rolul termenului şi al terminologiei în

sistemul terminologic. În sens larg, prin terminologie se înţelege totalitatea termenilor, adică

sistemul lexical al limbajului ştiinţific şi tehnic. O caracteristică obligatorie a acestei totalităţi

este prezenţa legăturilor semantice, structurale, gramaticale între componente (termeni), şi de

asemenea, unele sau altele dintre legături cu componentele altor astfel de totalităţi.

Următorul subcapitol este dedicat scurtei prezentări a bibliografiei în domeniul

terminologiei economice. În lucrările, dedicate problematicii termenilor economici,

terminologia avută în vedere se percepe ca o formare dinamică în continuă dezvoltare şi

transformare condiţionată de dezvoltarea ştiinţei corespunzătoare şi care este segmentul ei cel

mai supus schimbării pentru că urmăreşte apariţia noilor realităţi.

În subcapitolul – Terminologia economico-financiară – sunt descrise principalele surse de

formare a terminologiei economico-financiare.

Terminologia în discuţie reprezintă stratul lexical cel mai puţin studiat. Pe parcursul

analizei celor mai utilizaţi termeni economico-financiari (de provenienţă engleză sau care au

în componenţă un element englezesc) se identifică o serie de particularităţi ale terminologiei

economico-financiare în sistemul limbii ruse: caracterul eterogen al structurii sale (aici

integrându-se două straturi semantice şi etimologice diferite: lexicul de dinaintea perioadei

Perestroicăi şi lexicul de după această perioadă); numărul mare de elemente alogene, prezenţa

sinonimelor şi antonimelor; caracterul motivat al majorităţii termenilor (specific în primul

rând pentru termenii resemantizaţi, adică derivatelor semantice) şi altele.

Procesul evoluţiei aparatului noţional al terminologiei economice din limba rusă cunoaşte

două etape:

Prima etapă 1990-1998 – perioada unor transformări economice şi sociale însemnate,

care nu puteau să nu se reflecte la nivelul limbii. Astfel, un număr mare de realităţi au pătruns

în economia ţării. Se declanşează un proces masiv de împrumut şi primele încercări de

Page 12: Rezumat Teza FEDOT

12

clarificare, organizare a terminologiei economice (se editează primele mari dicţionare de

termeni economici şi altele).

A doua etapă 1998-2010 – se caracterizează prin relativa stabilizare a procesului

împrumutului lexical. Terminologia financiară pare a-şi fi satisfăcut necesarul de noţiuni şi

intră într-un proces de organizare a inventarului său. Numărul de unităţi frazeologice începe

să depăşească numărul de cuvinte izolate, ceea ce demonstrează că domeniul a intrat în

perioada de sistematizare.

Capitolul II - Problematica împrumuturilor în lingvistica rusă contemporană –

debutează cu explicarea termenilor împrumut şi anglicism folosiţi pe parcursul lucrării, apoi

este pus în discuţie aspectul teoretic al procesului împrumuturilor, se analizează căile,

condiţiile şi cauzele împrumutului din lexicul englez; se evidenţiază parametrii unei posibile

clasificări a elementelor împrumutate.

Necesitatea studierii atente a termenilor este o consecinţă a caracterului lor polisemantic.

Iniţial se oferă definiţia noţiunii de împrumuturi, care, în sens larg, înseamnă „toate cuvintele

preluate dintr-o altă limbă”, în această situaţie noţiunea de termen fiind identică cu cea de

cuvânt străin (Krâsin, 1968, 23). În sens restrâns, împrumutul este „cuvânt străin, care

îndeplineşte criteriile specifice procesului aproprierii” (Aristova, 1980, 96).

Prezenta lucrare abordează împrumuturile, în principal, din limba engleză, prin urmare,

era imperios necesar să ne referim la conceptul de anglicism. În literatura de specialitate,

termenul anglicism este înţeles în două moduri, în sens mult mai larg şi în sens mult mai

delimitat. În sensul strict, termenul „anglicism reprezintă doar un cuvânt etimologic

englezesc” (Melnikova, 1991, 96); „un cuvânt sau o construcţie a frazei, împrumutate din

limba engleză” (Dicţionarul explicativ al limbii ruse, 2003, 39). Într-un sens larg - în

conformitate cu V.P. Aristova, „în grupul anglicismelor sunt incluse cuvinte din variantele

limbii engleze - americană, australiană şi altele” (Aristova, 1978, 134). Vom lua în

considerare nu numai cuvinte etimologic englezeşti, dar şi împrumuturile elementelor lexicale

din celelalte varietăţi (mai ales americane) ale limbii engleze.

Page 13: Rezumat Teza FEDOT

13

Folosirea extinsă a împrumuturilor, în anumite perioade de dezvoltare a limbii, nu

poate să nu influenţeze normele lingvistice. Norma, confom definiţiei date de către S. I.

Ojegov, reprezintă „setul celor mai adecvate (regulate, preferabile) mijloace lingvistice pentru

a servi societatea, care s-au segregat ca rezultat din selectarea elementelor lingvistice (de

vocabular, de pronunţie, morfologice, sintactice) din cele existente, reconstituite sau preluate

din vocabularul pasiv al trecutului în procesul evaluării sociale, în termeni generali, a acestor

elemente” (Ojegov, 1955, 15). Utilizarea masivă a unităţilor străine în vorbire, aşa cum se

întâmplă în prezent, oferă un număr semnificativ de astfel de „elemente lingvistice”, implicate

în selectarea şi, prin urmare, în modelarea normelor actuale ale limbii ruse, şi ar putea afecta

nu numai normele în virtutea largei sale uzanţe, datorită permisibilităţii la cuvintele

împrumutate, aşa-numita modă lingvistică, ce se reflectă în uzul limbii, dar şi în virtutea

acelui fapt că, aşa cum a subliniat de O. A. Lapteva în articolul Procesele vii din limba rusă,

în această perioada activă a limbii literare rolul uzului din cadrul triadei „uz-normă-sistem”

creşte: „În perioadele calme a dezvoltării sale lente, uzul limbii e mult mai cazual, mai

individual; chiar acum, din cauza creşterii masive a utilizărilor, el devine mult mai rigid,

obligatoriu pentru un vorbitor şi cel care scrie. Cu alte cuvinte, el încearcă să atingă

standardul de calitate al normei” (Lapteva, 2002, 36).

Având în vedere această tendinţă, studiul proceselor vii din limba rusă contemporană

este de o importanţă deosebită: „Schimbările din limba rusă care au loc în faţa ochilor noştri

şi utilizarea sa socială reprezintă o problematică ştiinţifică de tip special, provocatoare nu

doar pentru lingvişti (în încercarea de a înţelege cauzele şi mecanismele schimbărilor

lingvistice), dar şi pentru profesorii de limba rusă maternă sau străină (pentru aceştia dilema

constă în a introduce sau nu în predare noile evoluţii), şi pentru vorbitorii de limbă rusă, per

total, pentru care problematica limbii este importantă” (Lapteva, 2002, 33).

În al doilea capitol sunt precizate modalităţile, condiţiile şi cauzele împrumuturilor

din limba engleză. Principala condiţie a împrumutului din vocabularul limbilor străine este

contactul direct beneficiar-limbă. Principalele căi de penetrare a cuvintelor străine într-o

limbă sunt atât orale, cât şi în scris.

Vreme de mulţi ani, cercetătorii dedicaţi studiului cauzelor împrumutului au scris

numeroase lucrări şi au emis o multitudine de opinii care mai degrabă se completează decât să

Page 14: Rezumat Teza FEDOT

14

se contrazică reciproc. Rezumându-le, putem spune că există două grupuri principale de cauze

ale procesului de interacţiune lexicală şi întrepătrundere de cuvinte în limbi diferite: externe

(extralingvistice) şi interne (lingvistice).

Cauza principală externă este prezenţa unor legături strânse politice, economice şi

culturale între statele vorbitorilor nativi. Alte motive extralingvistice sunt influenţa culturii

unui stat asupra culturii altuia, contactele profesionale internaţionale, hegemonia limbii sursă,

moda lingvistică şi multe altele.

Printre cauzele interne ale împrumutului se numără necesitatea de a numi un nou

concept sau obiect, nevoia de specializare a conceptelor, tendinţa de a folosi un singur cuvânt

împrumutat în loc de cuvântul metaforic, dorinţa de a elimina omonimia şi polisemia în limba

maternă, încărcarea semantică a cuvintelor dintr-o limbă şi altele.

În al doilea subcapitol, intitulat Împrumutul în aria terminologiei specifice domeniului

economico-financiar, sunt prezentate rezultatele obţine în urma observaţiilor asupra

modelelor de adaptare a termenilor străini care apar la nivelurile fonetico-grafic, morfologic

şi semantic ale limbii.

Într-o primă etapă sunt descrise adaptările fonetice şi grafice ale termenilor economici

din limbă engleză în limba rusă, care merg în direcţia asimilării inerente a oricărui cuvânt

străin în limba rusă: se produce înlocuirea sunetelor din limba engleză cu sunetele similare

din punct de vedere fonetic ale limbii ruse; atunci când intră în limba rusă, cuvântul din limba

engleză obligatoriu îşi modifică şi aspectul grafic (ortografia se modifică de la caractere latine

la cele chirilice). Termenii împrumutaţi analizaţi sunt distribuiţi în trei grupe:

- Termeni financiar-economici împrumutaţi din limba engleză care îşi păstrează

pronunţia şi relaţiile de transliteraţie, literele din limba engleză se înlocuiesc cu cele ruseşti,

cum ar fi: блоттер (blotter), бэквардэйшн (back-wardation), варрант (warrant), гудвил

(goodwill), менеджмент (management), истеблишмент (establishment), эккаутинг

(accounting), промоутер (promoter) ş.a.m.d.

- Termeni împrumutaţi care îşi păstrează pronunţia, dar nu respectă în totalitate

echivalenţa scrisului său. Principalele „derogări” se referă îndeosebi la dubletele consonantice

şi vocalice. Astfel, din două consoane în mijlocul unui cuvânt, în limba rusă se transliterează

doar una singură: трэфик (traffic), баратрия (barratry), бутлегер (bootlegger),

Page 15: Rezumat Teza FEDOT

15

сэтлемент (settlement), тревелерс-чек (traveller’s cheque), бабл (bubble)etc. Este de

remarcat faptul că, în poziţia finală, fenomenul este mult mai rar: бизнес (business), бойкот

(boycott) etc.

Acelaşi lucru se observă şi în cadrul cuvintelor cu vocale duble în mijlocul cuvintelor:

бум (boom), бутлегер (bootlegger), скрининг (screening), сквиз (squeeze), инжиниринг

(engineering), грин кард (green card) şi altele, iar la sfârşitul cuvântului: тэкс-фри (tax

free) etc.

- Se constată o neconcordanţă parţială în scris şi în cazul în care în limba rusă apar

variante scrise legat sau cu cratimă, care sunt prezentate în următoarele cazuri specifice:

• cuvinte împrumutate scrise fără cratimă, în timp ce prototipurile din engleză

sunt scrise cu cratimă: банкнот (bank-note), каунтертрейд (counter-trade),

ньюсмейкер (news-maker), хайтек (high-tech) etc.

• cuvinte împrumutate scrise cu cratimă, iar prototipurile britanice sunt scrise

fără cratimă: лиз-бэк (leaseback), джек-пот (jackpot), лэй-евэй (layaway).

• cuvinte împrumutate scrise cu o cratimă, iar prototipurile britanice sunt scrise

separat: бизнес-план (business plan), бизнес-центр (business centre), билль-

брокер (bill broker), гросс-термз (gross terms), димайз-чартер (demise

charter), маркет-ордер (market order) тест-маркетинг (test marketing) etc.

- Subliniem îndeosebi acele cazuri în care în limba rusă nu există o altă ortografiere a

termenului împrumutat din limba engleză şi anume atunci când se utilizează concomitent

versiunile grafică şi transliterată, ca în exemplele următoare: бай-бек/ бай-бэк (buy-back),

бэдж/бейдж (badge), бербоут-чартер/бэрбоут-чартер (bareboat charter),

дистрибьютор/дистрибутор (distributor), клайм/клейм/клэйм (claim),

трефик/трэфик/трафик (traffic) ş.a.m.d.

Analiza adaptării morfologice a termenilor economici de origine engleză.

Anglicismele, ca parte a limbii ruse, încep să se supună normelor sale morfologice.

Asimilarea gramaticală a cuvintelor din limba engleză se manifestă mai pronunţat la

nivelurile categoriilor de gen, număr şi caz. Pătrunzând în limba rusă, substantivele din limba

engleză dobândesc imediat categoria genului. Notăm în acest sens cazurile de transmitere a

unui termen din limba engleză în două exemplare - ca substantiv la genul masculin şi ca

Page 16: Rezumat Teza FEDOT

16

substantiv la genul feminin: букинг-нот/букинг-нота (booking-note); ковернот/ковернота

(cover-note) şi altele.

Substantivele în engleză sunt supuse sistemului gramatical al limbii ruse în constituirea

formelor de plural. Cu toate acestea există cazuri de diferenţe în prezentarea categoriei

numărului:

- prototipuri din limba engleză (substantive la numărul singular) transmise în limba rusă

ca substantive la plural (аутсайдеры - outsider, евродоллары - eurodollar, диспенсеры -

dispenser, флаерсы - flyer, «скрип» дивиденды – skrip divident etc.);

- prototipuri din limba engleză (substantive la numărul plural) transmise în limba rusă

ca substantive la singular арриарс - arrears, Инкотермс - Incoterms, райтс - rights, сейлз -

sales, фьючерс – futures etc.). Formele din limba engleză cu terminaţie -s în limba rusă sunt

percepute de către vorbitorii nativi de rusă ca nepronunţabile, şi anume ca o formă fără

terminaţie, ca forme de singular.

Câţiva termeni, substantive la numărul plural, funcţionează ca lexeme la numărul

singular: паблисити, секьюрити, беливери, кастоди, мэтьюрити, консоли, просперити,

роялти.

În ceea ce priveşte categoria cazului, termenii din limba engleză sunt flexionari în limba

rusă, se declină conform regulilor gramaticei ruse, funcţionând totuşi şi o grupă de

substantive din limba engleză indeclinabile. Exemple de astfel de substantive sunt termeni la

singular: паблик рилейшинз, гросс-термз, промоушен, precum şi termeni la forma de

plural: паблисити, секьюрити, беливери, кастоди, мэтьюрити, консоли, просперити.

În limba rusă există funcţia de selecţie, prin care se împrumută cuvântul străin care

determină fixarea lui doar în forma unei singure părţi de vorbire. De exemplu: cuvântul

invoice este folosit în limba engleză şi cu funcţie de substantiv şi de verb şi în funcţie de:

„invoice: n – a list of goods that have been sold, work that has been done, etc., showing that

you must pay; v – to write or send a bill for work you have done or goods you have

provided”. În limba rusă, cuvântul invoice a pătruns doar cu funcţie de substantiv, aşa cum

este înregistrat şi în dicţionare: „/invois/ – factură emisă de către vânzător pe numele

cumpărătorului şi care certifică furnizarea efectivă a bunurilor sau serviciilor şi costurile

acestora”.

Page 17: Rezumat Teza FEDOT

17

În funcţie de capacitatea de a alcătui familii terminologice, termenii din limba engleză

se împart în 1) termeni total însuşiţi şi 2) termeni parţial însuşiţi. Printre termenii total însuşiţi

se numără termenii din limba engleză apăruţi în limba rusă şi cei care au determinat formarea

în limba rusă a numeroase cuvinte derivate şi sintagme/îmbinări terminologice. Astfel de

termeni în limba rusă sunt: анднррайтинг, бизнес, брокер, бренд, ваучер, дилер, дисконт,

дистрибьютор, маркетинг, клиринг, леверидж, лизинг, импорт, трансферт, траст,

хедж, экспорт, холдинг etc. Termenilor parţial însuşiţi le corespund termenii din limba

engleză care nu au dus la formarea cuvinte derivate în limba rusă: атторней, бэквардэйшн,

бондхольдер, брэйн-брейн, бойкот, бойенд, бай-аут, гросс-термз, директност, кэш

флоу, истеблишмент, лэй-евэй, лиз-бэк, мэтьюрити, ноу-хау, овербот, оверсайд-

диливери, флоут, хоум-бэнкингэккаутант, энтри etc. Contribuţia împrumuturilor din

limba engleză în derivare, în cadrul sistemului de însuşire a acestora în limba rusă reprezintă

un semn al unei asimilaţii performante, determinând o îmbogăţire calitativă şi cantitativă a

lexicului acestei limbi.

Capitolul III - Particularităţi structurale ale termenilor economico-financiari de

origine engleză – în acest capitol am examinat caracteristicile structurale şi gramaticale ale

noilor termeni economici, sunt identificate tipurile structurale ale termenilor, sunt analizate

procesele derivaţionale ale termenilor, este dezbătută problema termenilor cu ghilimele, sunt

definite caracteristicile tematice ale noilor termeni economici.

După cum arată cercetările noastre, tipurile structurale de termeni examinate prin

perspectiva sistemului terminologic diferă, după cum urmează:

- cu un singur component: аутрайт, спонсор, лидер, менеджер, ликвидность,

депозит, дилер, лизинг, лизингопокупатель, синхромаркетинг, борт-брокер, банк-

эмитент şi altele;

- cu mai multe componente: агент по клирингу, акцептно-рамбурсный кредит,

аудиторская контора, множественность валютных курсов и др.; etc.;

- termeni în ghilimele: «ангельская инвестиция», «белый рыцарь», «верблюд»,

«дойная корова», «китайская стена» etc.

Page 18: Rezumat Teza FEDOT

18

Analiza cantitativă a relaţiilor dintre termenii alcătuiţi dintr-un singur cuvânt a condus

la următoarele concluzii: majoritatea sunt substantive (75%). Adjectivele şi verbele, luate

împreună, reprezintă aproximativ 21%, iar din restul celorlalte părţi principale de vorbire au

fost identificate adverbele (4%).

Ceea ce urmează este o analiză semantică a termenilor noi economici, clasificarea

acestora fiind prezentată în 10 grupe tematice.

Analiza derivaţională ne permite, pe de o parte, să urmărim procesul de nominalizare

a conceptelor în terminologia studiată, iar, pe de altă parte, să stabilim conexiunea termenilor

unul cu celălalt.

În opinia noastră, cea mai activă modalitate de formare a termenilor este cea

morfologică. În teoria limbii ruse elementele morfologice ale cuvântului dintotdeauna au

jucat un rol important. Se evidenţiază următoarele metode de formare morfologică a

termenilor: sufixarea, prefixarea, sufixo-prefixarea şi compunerea.

Dintre acestea, cea mai răspândită este sufixarea care este confirmată şi în cadrul

prezentului studiu. Se pot selecta modelele cele mai productive. De exemplu: -aţi-

(верификация, пролонгация, секьюризация etc.); -аniе-; -enie- (дисконтирование,

кодирование, финансирование etc.); -ant/iant-, -ent- (жирант, индосант, депонент); -

аr-, -оr, -еr- (бенефициар, дистрибьютор, сюрвейер etc).

Prefixarea, ca variantă a metodelor morfologice de formare a termenilor, este folosită

într-o măsură mai mică în comparaţie cu sufixarea, ca mijloc al derivării terminologice (în

lucrare este adusă o serie de exemple).

Ultima parte a celui de-al treilea capitol este dedicată procesului terminoderivaţional

de bază, şi anume metodei sintactice prin intermediul căreia s-a format mare parte a

termenilor economici (aproape 58%).

Fondul terminologic al noului sistem de termeni financiaro-economic din limba rusă

este compus, în principal, din termeni alcătuiţi din două cuvinte. Termenii din trei, patru sau

mai multe componente sunt mai rari, ceea ce arată o tendinţă de a simplifica şi a sistematiza

termenii în cadrul terminologiei studiate.

Cel mai frecvent model de derivaţie a unităţilor terminologice alcătuite din două

componente este: adj. + subs. (adjectiv + substantiv) (A + S).

Page 19: Rezumat Teza FEDOT

19

Sintagmele pe baza acordului reprezintă aproximativ 46,5%; prin coordonare (subst. +

subst.) – 33,2%; sintagme mixte (sunt conectate două tipuri de legătură) – 20,2%.

În acelaşi timp, în rândul împrumuturilor cu termeni alcătuiţi din mai multe

componente, în sfera terminologică a limbii ruse există următoarele modificări structurale:

- discrepanţă între numărul de componente: termenul din limba engleză, format din

două componente, este transferat în limba rusă cu două, trei, patru, cinci componente:

contract maturity – срок выполнения контракта, import duties - - пошлины тарифные

или таможенные, data plate – фирменная табличка с основными параметрами товара

şi altele;

- schimbarea ordinii componentelor în echivalentul rusesc în raport cu sursa din limba

engleză. Astfel, în modelul adj. + subst. + subst. ordinea componentelor poate varia în

funcţie de modelul care urmează: a) 1,2,3 → 1,3,2 (total market coverage – тотальный

охват рынка); b) 1,2,3 → 3,2,1 (international trade statistics – статистика

международной торговли);

- schimbarea apartenenţei la uzul limbii a elementelor structurale: acceptance credit

(subst. + subst.) – акцептный кредит (adj. + subst.); convertible currency (adj. + subst.) –

конвертируемость валюты (subst. + subst.); differential exchange rate (adj. + subst. +

subst.) – дифференциальные обменные курсы (adj. + adj. + subst.)

- reorganizarea componentelor semantice ca urmare a diferenţelor lingvistice în

modelele de umplere: relationship between purchasing power parity and exchange –

зависимость официального валютного курса от паритета покупательской

стоимости валют;

- un alt mod lingvistiv de a trece sensul prototipului din limba engleză în limba rusă:

escalating refund offer – торговое предложение о выплате денежного вознаграждения

по нарастающей; personal sales price – персонал, занимающийся личными

продажами;

- transformarea termenului din limba engleză alcătuit din două cuvinte într-un

compozit cu caracter substantivaţional în limba rusă: офф-шор / (off shore), / прайм-рейт /

(prime rate), холдинг-компания / (holding company). Unele dintre aceste elemente ale

compozitelor se caracterizează prin productivitate, de exemplu, componente situate pe partea

Page 20: Rezumat Teza FEDOT

20

stângă (de exemplu, modificatori), /mass-/, /prаim-/, /prais-/, /taim-/, respectiv componentă

situată pe partea deaptă (cuvânt de susţinere), precum /opţion/ (/coll-opţion/, /put-opţion/).

În Încheiere sunt prezentate rezultatele şi concluziile cercetării; se constată că în

cadrul segmentul terminologic investigat, în condiţiile actuale se observă asemănările (şi

diferenţele) între caracteristicile structurale şi semantice ale termenilor din limbile rusă şi

engleză, ca urmare a împrumuturilor de blocuri întregi de termeni din limba engleză în

sisteme terminologice similare ale limbii ruse financiaro-economice, şi, totodată, ca urmare a

prezenţei termenilor internaţionali în sistemul terminologic al variilor limbi (în rusă, română,

engleză etc.).

În Anexa acestei teze este prezentat un glosar în trei limbi, în care sunt colectate

aproape 400 de termeni economico-financiari, alcătuiţi dintr-un singur cuvânt, proveniţi din

limba engleză, utilizaţi frecvent şi în mod activ, împrumutaţi în ultimul deceniu. Selecţia

termenilor incluşi în dicţionar a fost realizată pe principiul frecvenţei. Termenii sunt în ordine

alfabetică. În glosar sunt prezentate echivalentele traduse în limba română, iar toate unităţile

terminologice sunt date cu indicaţiile sensului lor extrem de specializat în sfera economico-

financiară. Glosarul a fost conceput ca instrument de lucru pentru traducători, studenţi dar şi

pentru specialiştii din domeniu, urmând a fi îmbunătățit și completat făcând obiectul unui alt

proiect, publicat ca un mic dicționar de secialitate.

Bibliografie selectivă:

Авербух, К.Я., (1986), Терминография: традиционное и специфическое //теория

и практика научно-технической лексикографии, Москва, Русский язык, с. 27-34;

Акуленко, В.В., (1980), Интернациональные элементы в лексике и

терминологии, Харьков, Вища школа;

Алаторцева. С.И., (1997), словарь одного года// Новые слова и словари новых

слов под ред. Е.А. Левашова, СПб, с. 8-17;

Анисимова, Е.В., (1986), Структурно-морфологическая характеристика новых

слов, образованных по апологии с заимствованными, Калинин, АКД;

Page 21: Rezumat Teza FEDOT

21

Арапова, Н.С., (1989), Варваризмы как этап в освоении иноязычного слова//

Вестник Московского университета, серия 9: Филология, № 4, Москва, с. 9-16;

Аристова, В.В., Якубовская, А.Е, (1986), Актуализация значений

заимствованных слов – англицизмов в русском языке// Развитие семантической

системы русского языка, Калининград, с. 83-90;

Асфандияров, И.У., (1983), Лексические заимствования в русском языке//

Русская речь, № 1, Москва, 111-113;

Афанасьева С.П., (1984), Регулярная полисемия абстрактных существительных

со значением процесса (на материале английской строительной терминологии), Л;

Бабай, Н.Г., (1983), Проблема иноязычных заимствований в общественных

дискуссиях о языке //Литературная норма в лексике и фразеологии, Москва, с. 88-103;

Багова, С.Р., (1997), Система аффиксации в английской экономической лексике

//Вопросы романо-германской и русской филологии, Межвуз. сб. науч. трудов,

Пятигорск, ПГЛУ, с. 21-28;

Барандеев, А.В., (1993), Основы научной терминологии: учебное пособие,

Москва, Мир книги;

Барцева, Ф.С., (1984), Активные процессы в лексике и словообразовании

русского языка // Русский язык в немецкой школе, № 6, Москва, с. 16-20;

Баш, Л.М., (1989), Дифференциация термина «заимствование» -

хронологический и этимологический аспекты // Вестник Москвы, № 4, Филология, с.

22-34;

Беляева, С.А., (1984), Английские слова в русском языке XVI-XX вв,

Владивосток;

Боброва, Т.А., (1980), Существительные на –инг в русском языке// Русский

язык в школе, № 3, Москва, с.87-91;

Брагина, А.А., (1986), Лексика языка и культура страны, Москва;

Брейтер, М.А., (1997), Процесс языкового заимствования как способ реали-

зации коммуникативных потребностей в рамках межкультурного взаимо-действия//

Лингвокогнитивные проблемы коммуникации, Москва, с.49-65;

Page 22: Rezumat Teza FEDOT

22

Быкова, Е.В., (2000), Однословные финансово-экономические термины,

заимствованные из английского языка в 90-е годы (этапы и типы адаптации), СПб,

АКД;

Валгина, Н.С., (2001), Активные процессы в современном русском языке,

Москва;

Величко, А.В., (1995), О рускости русского языка наших дней // Русская речь,

Москва, с.26-28;

Вельштейн, А.М., (1980), Разграничение составных терминов и свободных

словосочетаний, Москва;

Виноградов, В.В., (1977), О некоторых вопросах русской исторической лекси-

кологии// Избранные труды: Лексикология и лексикография, Москва, с.69-94;

Виноградов, В.В., (1986), Русский язык (грамматическое учение о слове),

Москва, Высшая школа;

Винокур, Г.О., (1977), О некоторых явлениях словообразования в русской

технической терминологии // Сборник статей по языковедению, Москва, с.5-6;

Володарская, Е.Ф., (2001), Заимствование как универсальное лингвистическое

средство// Вопросы филологии, № 1, с. 11-27;

Володарская, Е.Ф., (2002), заимствование как отражение русско-английских

контактов// ВЯ, № 4, Москва, Наука, с. 96-118;

Володина, М.Н., (1986), Специфика терминологической номинации //Вестник

МГУ серия 9 «Филология», № 4, с. 38-47;

Гак, В.Г., (1980), К вопросу о семантической типологии словосочетаний //

Проблема сочетаемости слов: Сб. науч. тр, Моск. гос. пед. ин-т ин. яз. им. М. Тореза,

Вып. 145, с.44-52;

Герд, А.С., (1981), Терминологический словарь среди других типов словарей

//Современная русская лексикография, Л., с.106-112;

Глумов, В.И., (1978), О некоторых проблемах изучения синтаксической

структуры номинативных терминосочетаний русского и английского языков // Термин

и слово, Горький, с. 97-104;

Page 23: Rezumat Teza FEDOT

23

Глухов, Б.А., (1979), Лингвистические характеристики термина и методика его

презентации в учебном процессе, Москва;

Головин, Б.Н., (1981), Типы терминосистем и основания их различия //Термин

и слово, Горький, Горьк, с. 3-10;

Головин, Б.Н., Кобрин, Р.Ю, (1987), Лингвистические основы учения о

терминах, Москва, Высшая школа;

Гольдберг, В.Б., (2000), Структурные связи в лексико-семантической системе

языка (на материале русского и английского лексико-фразеологических полей

«Биологическое существование человека»), Автореф. дисс. ..., Воронеж, с. 43;

Граудина, Л.К, (1995), Русский язык на перекрестке мнений// Русская речь, №

5, Москва, с. 16

Григорян, Э.А., (1996), Динамика современных языковых ситуаций// Русская

речь, Москва;

Гринев, В.С., (1882), Терминологические заимствования // Вопросы

заимствования и упорядоточения иноязычных терминов и терминоэлементов, Москва,

Наука, с. 108-135;

Гринев, С.Б., (1986), Введение в терминологическую лексикографию, Москва,

Московский лицей;

Даниленко, В.П., Скворцов, Л.И., (1981), Лингвистические проблемы

упорядочения научно-технической терминологии //ВЯ, № 1, Москва, Наука, с. 7-16;

Даниленко, В.П., (1986), Актуальные направления лингвистического

исследования русской терминологии // Современные проблемы русской терминологии,

Москва, с.21;

Данилов, А.В., (1999), Иноязычное слово в русском тексте (орфографические

аспекты)// Язык. Культура. Образование, СПб, с. 34-35;

Деррибас, В.М., (1972), О заимствовании и комбинировании производных слов

в русском языке (на материале приставочно-суффиксальных существительных)//

этимологические исследования по русскому языку, № 7, Москва, с. 70-86;

Динес, Л.А., (1986), Специфика составного термина в частноотраслевой

терминосистеме, Л., АКД;

Page 24: Rezumat Teza FEDOT

24

Дуличенченко, А.Д., (1995), Русский язык конца ХХ столетия// ВЯ, № 6,

Москва, Наука, с.51-52;

Ермакова, О.П., (2002), Новые тенденции в лексической семантике русского

языка конца ХХ-го века //Литература и язык, № 1, АН, с. 77-80;

Жлутенко, Ю.А., (1996), Термин и понятие, Москва, Русский язык;

Земская, Е.А., (1989), Словообразование //Современный русский язык / Под

ред. Белошапкиной, Москва, Просвещение;

Земская, Е.А., (1992), Словообразование как деятельность/ РАН, ИН-т русского

языка, Москва, Наука;

Кабакчи, В.В., (1998), Этика англоязычного межкультурного общения // Studia

Liguistica –7, Языковая картина в зеркале семантики, прагматики, текста и перевода,

СПб, с. 32-55;

Какорина, Е.В., (2000), Иноязычное слово в узусе 90-х годов

(социолингвистическое исследование) // Русский язык сегодня, отв. ред. Л.П. Крысин,

Москва, с.137-156;

Камалов, М.К., (1981), Роль внутренних и внешних факторов в процессе

заимствования словообразовательных средств, Москва, АКД;

Канделаки, Т.Л., (1979), Терминологическая работа в системе научных

учреждений АН СССР //ВЯ, № 5, Москва. Наука, с. 123-132;

Караулов, Ю.Н., (1991), О состоянии русского языка современности // Русский

язык и современности: Проблемы и перспективы развития русистики, Москва;

Касьянов, В.В., (2001), Сопоставительный анализ современной терминологии

финансовой деятельности в английском и русском языках;

Качанчук, В.В., (1988), Об освоении иноязычных морфем системой русского

словообразования, Нижний Новгород;

Китайгородская, М.В., (1996), Современная экономическая терминология

(Состав. Устройство. Функционирование) // Русский язык ХХ столетия (1985-1995),

Москва, Языки русской культуры, с. 162-236;

Page 25: Rezumat Teza FEDOT

25

Кобрин, Р.Ю., (1977), Лингвистический анализ употребления терминов и

нормативных словарей и ГОСТов в реальных научно-технических текстах. Языковая

норма и статистика, Москва, Наука;

Козлова, Г.В., (1980), Полисемия научно-технического термина (на материале

современного английского языка), Л.;

Комлев, Н.Г., (1969), Компоненты содержательной структуры слова, Москва;

Константинова, Н. Л, (1999), Иноязычные заимствования в системе языка //

ФН, № 2, Москва, с.86-92;

Костомаров, В.Г., (1999), Языковой вкус эпохи, СПб, Златоуст;

Котелова, Н.З., (1988), Теоретические аспекты лексикологического описания

неологизмов // Советская лексикография, Москва;

Крылов, А.И., (1973), Термин и контекст // Языковые единицы и контекст, Л, с.

89-96;

Крысин, Л.П., (1989), Лексикографическое описание иноязычного слова //

Анализ текста: Лексика и лексикография, Москва, с. 87-96;

Крысин, Л.П., (1996), Иноязычное слово в контексте современной

общественной жизни //Русский язык конца ХХ столетия, Москва, с. 142-161;

Крысин, Л.П., (1997), Лексикографическое представление иноязычного слова:

типы грамматической информации // Облик слова, Москва, РАН, с.65-71;

Крысин, Л.П., (2002), Социально-обусловленные процессы в русском языке

конца ХХ века // Литература и язык, № 1, АН, с. 77-80;

Кубрякова, Е.С., (1986), Номинативный аспект речевой деятельности, Москва,

Наука;

Кутина Л.П., (1970), Языковые процессы возникающие при становлении

научно-терминологических систем // Лингвистические проблемы научно-технической

терминологии, Москва, Наука, с.82-94;

Лаптева, О.А., (2002), Живые процессы в русском языке // Мир русского слова,

№ 3, СПб, с.33-38;

Лапшина, М.Н., (1996), Семантическая деривация в когнитивном аспекте (на

материале английского языка), Москва;

Page 26: Rezumat Teza FEDOT

26

Ларионова, Е,В., (1993), Новейшие англицизмы в современном русском языке

(на материале общественно-экономической лексике), Москва;

Лейчик, В.М., (1990), Особенности функционирования терминов в тексте // ФН,

№ 3, Москва, с. 80-87;

Лейчик, В.М., (1995), Формирование современного языка экономики и его

терминосистемы // Терминоведение, Москва, Московский лицей, вып. 2, с. 134-135;

Лейчик, В.М., (2002), Элементы терминоведческой теории текста // Текст:

восприятие, информация, интерпретация, Москва, с. 27-47;

Лопатин, В.В., (1973), Рождение слова. Неологизмы и окказиональные

образования, Москва, наука;

Лотте, Д.С., (1982), Вопросы заимствования и упорядочения иноязычных

терминов и терминоэлементов, Москва, Наука;

Лотте, Д.С., (1994), Упорядочение технической терминологии, // Д. С Лотте,

В.А Татаринов, История отечественного терминоведения. Классики терминоведения.

Очерки и хрестоматия, Москва;

Мжельская. О.С., (1983), Степанова. Е.И., Новейшие англицизмы в русском

языке // Новые слова и словари новых слов, Л.. с. 125-139;

Меньшикова, М.А., (1983), Английские экономические термины, Новосибирск;

Митрофанова, О.Д., (1985), Научный стиль речи: проблемы обучения, Москва,

Русский язык;

Милославская, Д.И., (2000), Системное описание юридической терминологии в

современном русском языке, Москва, АКД;

Могилевский, Р.И., (1974), Является ли абберевиатура новым словом, а

аббревиация – словообразованием // Проблемы структуры слова и предложения,

Пермь, Пермск. гос. ун-т, с. 57-58;

Моисеев, А.И., (1970), О языковой природе термина // Лингвистические

проблемы научно-технической терминологии, Москва, Наука;

Моисеев, А.И., (1998), Лексические заимствования и кальки// Проблемы

преподавания русского языка и литературы, СПб, РГГМУ, с. 26-30;

Page 27: Rezumat Teza FEDOT

27

Морару, М., (1993), Слова английского происхождения в русском и румынском

языках //Filologie rusa XIII, Bucuresti, p.53;

Морозова, Л.А., (1993), Размышления о новых терминах // Русская словесность,

№ 1, Москва, с. 89-92;

Немченко, В.Н., (1985), К определению понятия термина как объекта лексико-

графического описания // Термин и слово, Горький, с.14-20;

Окунева, А.П., (1991), Биржа, брокер, дивиденд // Русс. яз. в СССР, №9;

Окунева, А.П., Захарова, Л.Д, (1992), Новые слова или новая система

отношений// Рус. яз в СНГ, № 1-2;

Павленко, Г.В, (1999). Проблемы освоения иноязычных заимствований

(языковой и речевой аспекты) (на материале англицизмов ХХ века), Таганрог, АКД;

Прохорова, В.Н., (1996), Русская терминология (Лексико-семантическое

словообразование), Москва, МГУ;

Прохорова, В.Н., (1996), Русская терминология (лексико-семантическое

образование), Москва, Филологические науки;

Реформатский, А.А., (1986), Мысли о термине // Современные процессы

русской терминологии, Москва, с.163-198;

Реформатский, А.А., (1997), Введение в языковедение, Москва, Аспект Пресс;

Розенталь, Д.Э, (2000), Современный русский язык, Москва;

Семан, Ш., (1996), Англицизмы в русской речи (по материалам прессы 90-х

годов), Москва;

Смирнова, О.А., (1998), Дефиниции терминов «предприниматель» и

«предпринимательство» в России и за рубежом // Терминоведение под. ред. В.А.

Татаринова, Москва, Московский Лицей; Русский филологический Вестник, вып. 1-3,

с.60-63;

Соколова, А.М., (1985), К вопросу о многозначности термина (на примере

экономических терминов) // Научная литература: язык, стиль, жанр, Москва, Наука, с.

301-311;

Сорокалетов, В.П., (1979), О семантическом способе образования терминов, Л.

Page 28: Rezumat Teza FEDOT

28

Степанова, Е.И., (1990), Калькирование с английского языка как современная

тенденция в процессе заимствования // Новые слова и словари новых слов, Л., с. 76-85;

Суперанская, А.В., (1992), становление и развитие международного

понятийного фонда и проблемы терминологии // Русский язык в СНГ, № 10-12;

Суперанская, А.В., (1993), Общая терминология. Терминологическая

деятельность, Москва;

Суперанская, А.В., Подольская, Н.В, Васильева, Н.В, (1993), Общая

терминология: Терминологическая деятельность, Москва, Наука;

Татаринов, В.А., (1996), Теория терминоведения, Москва;

Тимофеева, Г.Г., (1995), Новые английские заимствования в русском языке,

СПб;

Шапошников, В.Н., (1998), Русская речь 1990-х годов. Современная Россия в

языковом отображении, Москва, МАЛП;

Чарикова, Е.И., (1993), Национальное и интернациональное в процессе

терминологической номинации, Москва;

În alte limbi

Avram, M., (1997), Anglicisme în limba română actuală, Ed. Academiei Române,

Bucureşti

Busuioc, I., Cucu V., (2003), Introducere în terminologie, EUB, Bucureşti

Cabré, Tereza Maria, (1998) La terminologie. Theorie, méthode et applications,

Armand Colin, Paris

Ciobanu, G., (1996): Anglicisme în limba română, Timisoara, Editura Amphora

Ciolac, M., (1999): Sociolingvisticǎ româneascǎ, Bucureşti, Editura All

Cojocaru, D., (2004), Frazeologia. Concepte de bază, EUB, Bucureşti

Coteanu, I., (1990), Terminologia tehnico-ştiinţifică. Aspecte. Probleme // Limba

română, XXXIX

Coteanu, I., Forăscu N., Bidu-Vrânceanu A., (1985), Limba română contemporană.

Vocabularul, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Cowie, A., (1998), Phraseology. Theory, Analysis and Applications, Oxford

Page 29: Rezumat Teza FEDOT

29

Crystal, D., (1995), The Cambridge Encyclopedia of the English Language,

Cambridge University Press;

Ducrot, O./Schaeffer, Jean-Marie (1996), Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor

limbajului, Bucureşti, Editura Babel

Eugeniu, P., Rucăreanu, C., (2001), Introducere în terminologie, Ed. Academiei

Române şi Ed. Agir, Bucureşti

Evseev. I., (1982), Limba rusă contemporană, Bucureşti

Friedman, Th., (2001), Lexus şi măslinul. Cum înţelegem globalizarea., Ed.

Fundaţiei Pro, Bucureşti

Gardin, M., (1983), Les grandes banques de terminologie se concertent // L’actualite

terminologique, № 7

Guţu-Romalo, V., (2002): Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi, Bucureşti,

Ed. Humanitas.

Guţu-Romalo, V., (2005), Aspecte ale evolutiei limbii romane, Humanitas, Bucuresti

Hasan F., Ciobanu F., (1970), Formarea cuvintelor în limba română. Compunerea,

Editura Academiei RSR, Bucureşti

Held, D., Mc Grew A., Goldblatt D., Perraton J., (1999), Global Transformations.

Politicls. Economics and Culture, Cambridge: Polity Press

Hristea Th., (2004), Conceptul de neologism în lingvistica românească, în TISLR

Pană-Dindelegan, G., (1992), Teorie şi analiză gramaticală, Bucureşti

Pătruţ, I., (1965), Împrumuturi prin „filieră” // Cercetări de lingvistică, X

Ries, N., (1997), Culture and conversation during perestroika. Ithaca; London, Cornell

University Press;

Ryazanova-Clarke L., Wade, T.,(1999), The Russian language today, London, N.Y.;

Saussure, F. de, (1998), Curs de lingvistica generala, Bucuresti, Polirom

Slama-Cazacu, T., (2000), Stratageme comunicaţionale şi manipularea, Iaşi

Smith, A., (1991), National Identity, Londra, Penguin

Stoichiţoiu-Ichim, A., (2001), Vocabularul limbii române actual. Dinamică,

influenţe, creativitate, ALL, Bucureşti

Page 30: Rezumat Teza FEDOT

30

Stoichiţoiu Ichim, A., (2006), Aspecte ale influenţei engleze în româna actuală,

Bucureşti

Tomlinson, J., (2002), Globalizare şi cultură, Ed. Amarcord, Timişoara

Vascenco,V., (1975), Dificultăţi ale lexicului rus. Elemente de semantică contrastivă,

Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Vişinescu, V., (2003), Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic.,

Ed. Victor, Bucureşti

Zafiu, R., (2001): Diversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti, Editura Universităţii.

Dicționare

ТСРЯ ХХ век - Толковый словарь русского языка конца ХХ века . Языковые

изменения/ под.ред. Г.Н. Скляровской, Москва, Астрель, 2002, 944 с.

ССИС – Современный словарь иностранных слов: толкование,

словоупотребление, словообразование, этимология / под.ред. Л.М. Баш, А.В. Бобровой.

Москва, Цитадель, 2000, 928 с.

ТСРЯ - Толковый словарь русского языка / С.И. Ожугов, Н.Ю. Шведова,

Москва, Азбуковник, 1999, 940 с.

НСИС – Новый словарь иностранных слов / Е.Н. Захаренко, И.В. Нечаева,

Москва, Азбуковник, 2003, 784 с.

БСИС – Большой толковый словарь иностранных слов / под. ред. М.А.

Червинской, Москва, 1995, в 3 т., 1078 с.

ССПИТ – Краткий словарь современных понятий и терминов, Москва,

Республика, 2000

ТСИС-98 – Толковый словарь иноязычных слов / под.ред Л.П. Крысина,

Москва, 1998, 848 с.

Толковый словарь иноязычных слов / Л.П. Крысин, Москва, Русский язык,

1998. 848 с.

Page 31: Rezumat Teza FEDOT

31

УЭС-94 – Универсальный экономический словарь / А.П. Новиков, Москва,

Наука, 1994

БЭС-99 – Большой экономический словарь / П.Ю. Агафонова, А.Н. Азрилиящ,

Москва, 1999

ЗРСА – Словарь: заимствование в русском субстандарте. Англицизмы /

Х.Вальтер, О. Вовк, А. Зумп, Москва, ООО ИТИ Технологии, 2004, 416 с.

ТЭСИС – Толково-этимологический словарь иностранных слов / Н.Н. Андреева

и др, Москва, Школа-Пресс, 1995, 272 с.

СНСРЯ – Словарь новых слов русского языка / под.ред. Н.З. Котеловой, СПб,

1995

ТТСС – Толковый терминологический словарь-справочник (Маркетинг),

Москва, Инфоконт, 1991, 224 с.

КССПИТ – Краткий словарь современных понятий и терминов / Н.Т.

Бунилович, Г.Г Харкова, Москва, Респцблика, 1995, 510 с.

СЭС – Современный экономический словарь / Б.А. Рейзенберг, Л.Ш.

Лозовский, Москва, Инфра, 1996, 494 с.

1000 терминов рыночной экономики, А.А, Амбарцумов, Москва, Крон-Прес,

1993, 302 с.

Рынок. Бизнес. Коммерция. Экономика. Толковый терминологический

словарь / В.А. Калашников. Москва, 1994

Универсальный бизнес-словарь / Б.А. Райсберг, Л.Ш. Лозовский, Москва,

1997, 7000 терминов

Словарь делового человека / под.ред. В.Ф. Халипова, Москва, Интерпакс,

1994, 175 с.

СФМ – Словарь-справочник финансового менеджера / И.А. Бланк, Москва,

1998

РАТС – Русско-английский толковый словарь маркетинговых терминов и

понятий / В.А. Трейниман, И.Г. Курбанов, Москва, Общество-Партнер, 1991, 107 с.

Page 32: Rezumat Teza FEDOT

32

РАТСМ - Русско-английский толковый словарь международных финансовых,

валютных, биржевых терминов и понятий / В.Л. Трейниман, А.П. Кузнецов, Москва,

Общество-Партнер, 1991, 136 с.

Русско-английский словарь активной деловой лексики / сост. В.Н. Крупнов,

Москва, 1997, 383 с.

Русско-английский внешнеторговый и внешнеэкономический словарь /

под.ред. И.Ф. Жданова. Москва, русский язык. 1994, 1022 с.

Англо-русский словарь по экономике и финансам / под. ред. А.В. Аникина.

СПб, Экономическая школа, 1993

Оксфордский толковы словарь: англо-русский (финансы), Москва, Весь

мир, 1997

Англо-русский/русско-английский толковый словарь (финансы и

инвестиции), Москва, Джон Уайли энд Саиз, 1995


Top Related