ARGUMENT

Ardealul este fascinant atat prin frumusetile naturii,cat si prin arhitectura splendida a oraselor sale.Sibiul,Brasovul,Mediasul ori Sighisoara uimesc prin conservarea atat de fidela a specificului medieval.Dintre toate acestea poate Sighisoara,mai mult decat celelalte,aglomereaza o multime de monumente istorice,fiind cea mai mare asezare medievala conservata si locuita permanent,din Europa.Exista o varietate de argumente care m-au convins sa vizitez cetatea Sighisoara. Intre toate orasele tarii, Sighisoara se intipareste cel mai profund in mintea, dar si in sufletul celor care au pasit macar odata pe stradutele pietruite ale batranului Burg medieval. Aceste stradute, care ignora in egala masura linia dreapta si planul orizontal, ascund si dezvaluie, la fiecare pas, intr-o elaborata dar fireasca scenografie urbana, tablouri medievale care incanta ochiul si incita imaginatia. Farmecul si personalitatea inconfundabila a orasului s-au alcatuit in timp, prin armonizarea depunerilor succesive ale istoriei. Sighisoara este un oras pitoresc in care traditia s-a pastrat nealterata. Este o locatie inspirata pentru un concediu linistit in stil medieval, dar nici cei care cauta o scurta distractie nu vor fi dezamagiti. In orice caz cetatea din Sighisoara este un obiectiv turistic ce nu trebuie ratat. Obiectivele lucrarii se concretizeaza in: -prezentarea generala a judetului Mures; -prezentarea cadrului natural si antropic al municipiului Sighisoara; -potentialul turistic al municipiului Sighisoara; -studiu de caz-Domeniul Danes Dracula Lucrare incearca sa se constituie intr-o provocare pentru toti cei care iubesc turismul si mai ales pentru cei care vor sa-i dedice o perioada din viata si cariera lor.

-1-

CAPITOLUL 1-PREZENTAREA CADRULUI NATURAL SI ANTROPIC AL MUNICIPIULUI SIGHISOARA 1.1.Istoria orasului SighisoaraIntemeierea este datata in cronicile secolului al XVII-lea la 1191 si 1198, insa prima atestare documentara a orasului este facuta in 1280. Zona orasului este locuita, cu mici intreruperi, de aproximativ 4000 de ani,fiind atestate arheologic:o asezare din epoca bronzului, doua asezari dacice din epoca fierului, un castru roman pentru paza drumului, o asezare a daco-romanilor si a urmasilor lor. Incepand cu a doua jumatate a secolului al XII-lea, regii Ungariei aduc colonisti germani in sudul Transilvaniei. Sasii intemeiaza langa apa paraului Saes (Shaas) o asezare rurala. Localitatea va imprumuta denumirea paraului la sfarsitul secolului al XIII-lea. Se presupune ca la inceputul secolului al XIII-lea asezarea avea o mica fortificatie pe platoul superior al Dealului Cetatii, fortificatie distrusa de invazia mongola din anii 1241-1242 si reconstruita. Aceasta fortificatie este mentionata documentar in 1280 sub numele de Castrum Sex. Pe platoul inferior al Dealului Cetatii se stabilesc doua ordine manastiresti: calugarii dominicani la 1298, care mentioneaza documentar localitatea sediu al manastirii Schespurch (Schassburg) si ordinul franciscan. In secolul al XIV-lea asezarea se urbanizeaza, ca urmare a venirii altor colonisti mestesugari. In 1367 localitatea este mentionata ca Civitas de Segusvar. In secolul al XV-lea se construiesc zidul si turnurile de aparare care inconjoara Dealul Cetatii. Zidul este mentionat pentru prima data la 1490. In secolele XV-XVII urmeaza perioada de maxima prosperitate pentru orasul cetate, fiind amplasat la intersectia unor importante drumuri medievale. Sighisoara este localitatea cu cel mai vechi statut orasenesc din Transilvania (1517). Dupa numarul mestesugarilor (25) era comparabil cu orase importante din vestul Germaniei. A intretinut un comert infloritor cu celelalte orase sasesti, cu diferite zone ale Transilvaniei, cu Tarile Romanesti, dar a participat si la marele comert, prin intermediul Brasovului stabilind contacte pana in Persia si Tarile de Jos. O dovada sunt cele 35 de covoare orientale aflate si azi in Biserica Manastirii. Invatamntul se situa la nivel ridicat, fapt dovedit si de cei 95 de studenti sighisoreni prezenti la universitatile din Viena si Cracovia intre 1402-1520. Scoala din deal, mentionata la 1522 se presupune ca este mai veche. -2-

La inceputul secolului al XVI-lea orasul este un important centru artistic reunind activitatea unor pictori, sculptori, creatori de mobilier, artisti in piatra, bronz, lemn, mesteri ai orgilor sositi din Konigsberg, Salzburg, Boemia, Tirol dar si autohtoni, ca Elias Nicolai - cel mai mare sculptor al barocului transilvanean - care au lasat dovezi si in cele doua biserici evanghelice: Biserica din Deal si Biserica Manastirii (tabernacol, amvon, pietre de mormant, strane, cristelnite, o orga intre cele mai bune din Transilvania).................................................................................................................................... Pe plan politic Sighisoara a gazduit Diete partiale si o Dieta a Transilvaniei. La Biserica din Deal s-a incoronat un principe al Transilvaniei. Orasul a avut legaturi cu voievozii romani si a dus o politica favorabila habsburgilor, un exemplu este conflictul orasului cu Rakoczi, adversar al Austriei. Arhitectura a fost influentata de diversi factori. Arhitectura militara (zid si turnuri de aparare) a fost conditionata de folosirea masiva a armelor de foc, ceea ce duce in secolele XVI-XVII la doua suprainaltari ale incintei fortificate. Arhitectura civila este influentata de cei bogati, marturie stau edificiile din piatra din zona centrala: Casa cu cerb a patriciatului, Casa Venetiana - locuinta primarului, Casa Vlad Dracul a autoritatilor orasului, a corpului de paza si pentru oaspeti. Arhitectura ecleziastica a fost marcata de cresterea numarului membrilor si a fortei economice a comunitatii: Biserica din Deal si Biserica Manastirii edificate in secolele XIII-XV. Biserica din Deal este cel mai important monument al orasului si a patra ca importanta intre bisericile gotice ale Transilvaniei. Sighisorenii au fost implicati in convulsiile istorice ale spatiului transilvan si al Romaniei actuale - voievodul Vlad Dracul, purtator permanent al colanului din aur al ordinului Dragonului, primeste gazduire si sprijin pentru ocuparea tronului Tarii Romanesti. In 1431 apare pentru prima data intr-un document emis de voievod denumirea romaneasca a localitatii Sighisoara. Razboiul taranesc din 1514 razvrateste si o parte a populatiei cetatii. Cel mai mare voievod al romanilor, Mihai Viteazul, este sprijinit material in actiunea sa de cucerire a Transilvaniei (1599). La 31 iulie 1849 orasul este martor la lupta de la Albesti si a infrangerii armatei revolutionare maghiare. Diverse calamitati s-au abatut de-a lungul timpului asupra Sighisoarei: 1777, cea mai mare inundatie cunoscuta de oras; 1709 ciuma decimeaza 1300 din cei 3000 de locuitori; 1738 cel mai mare cutremur; 1676 cel mai mare incendiu care distruge trei sferturi din oras. Arhitectural Sighisoara devine o imbinare de elemente gotice, renascentiste si baroce. Cele 14 turnuri de aparare ale principalelor bresle: tabacarii, cositorarii, aurarii, franghierii, macelarii, cojocarii, tesatorii, croitorii, cizmarii, lacatusii, dogarii, barbierii, fierarii, si Turnul cu Ceas erau construite, aparate si reparate de catre mestesugarii grupati in aceste organizatii profesionale. -3-

Orasul nu a putut fi cucerit, desi a suportat cateva asedii (urmele ultimului asediu din 1704 sunt vizibile pe Turnul Cositorarilor). Edificiile civile imbina stilurile baroc si renascentist, cele doua mari biserici stilul gotic,tarziu, in timp se vor mai adauga stilurile Rococo, Neogotic, Goticul venetian si Secesion. Complexul arhitectonic edificat in etape pe parcursul secolelor XIII-XVIII isi datoreaza faima pe care o are in prezent si personalitatilor mai mult sau mai putin celebre: primarul Stephanus Mann, cronicarul Georgius Krauss, farmacistul Andreas Bertram, preotul, carturarul si publicistul Ilarie Chendi. In mod deosebit s-au remarcat Michael Freiherr von Melas, fiu al parohului sighisorean, general de cavalerie si comandant suprem al armatei austriece n lupta de la Marengo, Hermann Oberth, savantul care a urmat Scoala din Deal, a trait o perioada la Sighisoara si, prin pasiunea sa, a contribuit mult la patrunderea omului in cosmos. O mare parte a faimei orasului de astazi se datoreaza celei mai celebre personalitati istorice - la ora actuala - dintre toate personalitatile care au avut tangenta cu Sighisoara, voievodul Vlad Tepes, supranumit Dracula, fiu al voievodului Tarii Romanesti Vlad Dracu. Este paradoxal, fiindca legenda creata se bazeaza pe calitati si actiuni straine celebrului voievod. Totul are ca punct de plecare pedepsele exemplare aplicate de Vlad Tepes adversarilor sai, intr-o zona europeana mai toleranta si unor adversari care au amplificat intransigenta sa, insa mai ales amatorilor de senzational, de publicatii si filme cu vampiri, incepnd de la sfarsitul secolului al XIX-lea pana in prezent. Vlad Tepes - Dracula s-a nascut probabil in Sighisoara, tatal sau locuind intre anii 1431-1436 si in orasul-cetate Sighisoara. Prin Sighisoara, celebrul Dracula a trecut in 1476, ultimul an al vietii, spre ultima si scurta sa domnie in Tara Romaneasca. Cu Sighisoara actuala, legatura celebrului personaj istoric este asigurata de vechea si acum celebra casa supranumita "Vlad Dracu", situata in zona centrala a cetatii apartinatoare autoritatilor cetatii medievale - totodata si fosta casa a corpului de paza, posibil de oaspeti, in care exista posibilitatea sa fi fost gazduit Vlad Dracu si cei apropiati lui. Turnul cu ceas, care a functionat ca sfat al orasului pana la 1556, judecatorie si corp de garda pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, cuprinde din 1899 Muzeul de istorie, unde pot fi vazute: ceramica din epoca bronzului, vase rituale dacice, ceramica romana, instrumente medicale si famaceutice din timpul celebrului farmacist Andreas Bertram (1670) si din timpul Mariei Tereza, mobilier variat (se remarca cel cu intarsie), mari mecanisme de inchidere a portilor cetatii, arme, un exemplar din primele ceasuri de perete, realizat in secolul XVI in sud-vestul Germaniei, precum si evolutia mecanismului ceasului din turn, existent din secolul XVI, avand figurinele reprezentand zeitati romane pentru fiecare zi din saptamana.

-4-

1.2.Asezarea geografica

La intemeierea si dezvoltarea orasului medieval Sighisoara au concurat mai multe elemente, dintre care doua ni se par definitorii. Primul element este pozitia lui la intersectia celor doua drumuri comerciale importante, o artera est-vest care leaga Alba-Iulia de rasaritul Transilvaniei, de-a lungul Tirnavei Mari si o artera sud-nord, pe aici trecind drumul cel mai scurt care leaga Branul de Cluj. Cel de-al doilea element este pozitia strategica in cadrul defileului sighisorean, acest defileu fiind un punct obligatoriu de trecere spre zona de rasarit a Transilvaniei. In acest sens este seminificativ poate si faptul ca in afara de cetatea de pamant de pe varful dealului de la Sighisoara, toate celelalte cetati medievale timpurii din imprejurimile orasului, similare ca forma, dar situate in puncte mai putin avantajate strategic si comercial, si-au pierdut rostul si au fost abandonate in secolele XVI-XVII. Este vorba de cetatile de pe Valea Albestiului (Cetatuia), din pasunea Daii (Cetatuia), pentru a nu cita decat trei exemple. Asadar, inceputurile locuirii medievale pe Dealul Cetatii trebuie legate de existenta acelui punct fortificat de pe varf, cetate de pamant si lemn ce exista acolo inca din preistorie si a fost reamenajata in secolul al XII-lea potrivit cu cerintele epocii. Probabil era o cetate regala de granita, intrucat granita regatului arpadian s-a situat pentru scurta vreme pe traseul raului Tarnava Mare (sec. XII).

1.3.Poziie geograficaMunicipiul Sighisoara este situat la extremitatea sudica a judetului Mures, in Podisul Tarnavelor (zona raului Tarnava Mare) si se intinde de o parte si de alta a Tarnavei Mari, situat la 123 de km de la izvoarele raului in zona de varsare a paraului Saes. Din punct de vedere matematic, Sighisoara este situata intre urmatoarele coordonate: 2446'40", longitudine estica si 4612'38", latitudine nordica. Sighisoara este al doilea oras ca marime si importanta (istorica, economica, politica, geografica) din judetul Mures, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968 si avand in subordine administrativa sase localitati componente (Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Catunul Viilor) si un sat Hetiur.

-5-

1.4.Cai de acces

Municipiul beneficiaza de o avantajoasa pozitie geografica, in partea centrala a tarii, pe traseul unor insemnate artere de comunicatii feroviare (magistrala Bucuresti - Brasov - Teius, cu derivatii spre Arad si Cluj Oradea) si rutiere (DN Brasov Targu Mures, care este in acelasi timp un tronson din drumul european E60, DN Sibiu Sighisoara). Datorita acestei pozitii, distantele pana la principalele localitati de interes economic, administrativ, cultural si turistic nu sunt prea mari: 297 km pana la Bucuresti, 120 km la Brasov, 156 km pana la Cluj Napoca, 90 km Sibiu, 54 km -Targu Mures. Sub raport topografic, Sighisoara este asezat intr-un punct al Vaii Tarnavei Mari unde aceasta prezinta o ingustare cu aspect de defileu taiat intr-un sistem de terase, de diferite nivele, modelate in substraturi dure de gresii pontiene. Aceasta micro-morfologie ii confer orasului Sighisoara un rol de pozitie cheie in culoarul raului Tarnava Mare, rol manifestat si in trecutul istoric al localitatii . Municipiul coboara din Dealul Cetatii (425 m), deal incoronat de cetatea medievala si intins dinspre NV spre SE, in mijlocul unei imens amfiteatru natural, marginit la N de Dealul Stejaris (524 m) si Hula Danesului, la S de Lunca Postei care urca spre Dealul de Mijloc (511 - 603 m), iar spre E de Dealul Bradet (524 m). Diferenta de inaltime este de 110 m, astfel c Dealul Cetatii domina intreaga vale din amonte a Tarnavei Mari, altitudinea maxima fiind de 430 de m la S, iar cea minima de 350 m n V.

1.5.Dezvoltarea economica

In comparatie cu alte centre urbane medievale, centrul istoric al Sighisoarei detine caracteristici planimetrice si arhitecturale proprii si o extraordinara valoare istorica si artistica. Dezvoltarea economica lenta a localitaaii, comparativ cu a altor centre, explica numarul scazut de modificari urbanistice recente, motiv pentru care centrul istoric a fost conservat in conditii foarte bune. Structura retelei de strazi si textura pavajului reflecta cu fidelitate evolutia istorica. Incastratiile din secolul al XIX-lea sunt izolate si integrate in aspectul arhitectonic si stilistic al cladirilor orasului, cu o singura exceptie: cladirea actuala a primariei. In zona propusa, interventiile din secolul al XX-lea sunt minore, exceptand strada Morii din Orasul de Jos", a carei fatada sudica a fost demolata in intregime in favoarea unor constructii noi, partial ridicate, prevazute pentru viitorul apropiat (in zona-tampon). Aproape toate orasele medievale ale Transilvaniei s-au dezvoltat in zonele joase, de relief - campii si -6-

albii ale raurilor - care au permis o crestere radiala. Adaptarea Sighisoarei la configuratia specifica a reliefului a dus la o varietate de planuri, de structuri ale spatiilor urbane si de constructii (Piata Hermann Oberth). Specificitatea structurala consta in marcarea limpede a axelor principale si in echilibrul proportiilor. Expresivitatea aparte a structurii urbanistice deriva din combinarea a doua caracteristici. Cu exceptia structurii originare (trama stradala, parcelarea), constructiile medievale s-au pastrat intacte in centrul istoric al Sighisoarei: complexele de locuinte, datorate perioadelor istorice ale secolelor XV-XIX, cladirile publice reprezentative si incinta ziduri si turnuri.......................................................................................................... Fortificatiile s-au pastrat in proportie de 90%, comparativ cu alte centre urbane transilvanene: Sibiu, Brasov, Cluj care pastreaza doar in parte structura fortificatiilor medievale originale (Sibiu aproape 30%,Brasov 5%,Cluj15%)................................................................................................................................... Toate aceste caracteristici definesc valoarea particulara intrinseca a centrului istoric al Sighisoarei, fapt care transforma Sighisoara in primul centru istoric al Romaniei caruia i-au fost dedicate studiile necesare intocmirii planului urbanistic al zonei istorice rezervate. In prezent, acesta beneficiaza de un regulament de interventie diferentiat dupa elementele distinctive ale subzonelor din aria protejata componenta a patrimoniului arhitectural si urban al Sighisoarei.

1.6.ClimaMedia anuala a temperaturii aerului este de 8,2 C, valoare ce indica un potential termic relativ redus si care scoate in evidenta climatul destul de racoros. Valorile temperaturii primaverii (9,1 C) si toamnei (8.7 C) sunt apropiate, amplitudinea termica medie intre luna ianuarie (-4.3 C) si luna iulie (18,6 C) fiind de 22, 9 C. Temperatura maxima absoluta a aerului la Sighisoara s-a inregistrat in conditii de timp anticiclonic la 7 septembrie 1946, fiind de 38,1 C, iar minima absoluta de 32,2 C, in iarna anului 1942, existand conditii locale favorabile acumularii si stagnarii timp indelungat a aerului rece. Curentii de aer au frecventa cea mai mare dinspre nord-vest, fiind canalizati pe culoarul Tarnavei Mari. Se resimte totusi influenta aerului carpatic, care protejeaza aceasta zona de curentii reci din est si nord-est, mai ales in timpul iernii. Invaziile frecvente ale maselor de aer din vest, asigura o umiditate a aerului constant mai ridicata. Precipitatiile sunt neuniforme, mai bogate in intervalul aprilie-octombrie, cand cad 70 % din precipitatii. Lunile cele mai ploioase sunt mai-iunie (in medie 90-100 mm/ m). Precipitatiile medii anuale se inscriu intre 650 - 700 -7-

mm/ m. Cantitatea anuala de precipitatii este influentat de factorul orografic, astfel in culoarul Tarnavei Mari se inregistreaz 600 - 700 mm, iar in zona dealurilor inalte, la nord de Sighisoara, Dealul Bisericii, Padurea Dumbrava, iar la sud, Dealul din Mijloc si Dealul Ciuhii, se pot inregistra precipitatii de 700 800mm .

1.7.ReliefRelieful din zona Sighisoarei, parte din vechea platform a Marii Panonice, existenta cu sute de milenii in urm, este taiat in terase de curgerea apelor Tarnavei Mari si ale afluentilor sai. Conditia de structura geologica si de evolutie a retelei hidrografice, pune in evidenta prezenta unor suprafete de eroziune putin extinse in suprafata si a numeroase unitati interfluviale, iar de a lungul vaii Tarnavei Mari si a unor afluenti, este dezvoltat lunca. Racordarea suprafetelor cu aceiasi altitudine de pe interfluviile dispuse intr-un adevarat labirint de culmi, a dus la reconstituirea platformelor de eroziune; Prostea Mare, 500 - 550 m (pontian), identificata in micile platouri ale dealurilor din imprejurimile Sighisoarei, respectiv spre nord, Dealul Garii (528 m), spre Dealul Stejaris (524 m), spre sud, Dealul din Mijloc (511-603 m), iar spre est, Dealul Bradet cu 524 m. Eroziunea intensa, generata de colectarea apelor de catre Tarnava Mare, a faramitat vechea suprafata de eroziune, reducand-o la interfluvii inguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuesta, a caror panta lina se grefeaza aproximativ pe un strat dur (gresie), inclinand la fel cu el, iar versantul abrupt reteaza in cap un numar de cel putin doua strate (argila, marne nisipoase). Frecventa mare a cuestelor dispuse in siruri paralele care insotesc Tarnava Mare reprezinta o consecinta a adaptarii reliefului la structuri de domuri si branhianticlinale. Interfluviile dispuse la sud de Tarnava Mare sunt paralele si orientate perpendicular pe axa Tarnavei Mari. Dealul Stejaris, limitat de vaile Stejareni si Saesului, Dealul din Mijloc, limitat de vaile Saesului si Cainelui, Dealul Ciuhii (692 m) limitat de vaile Cainelui si Dracului, iar la est de vale este situat Dealul Sapartocului (628 m). La nord de Tarnava Mare interfluviile cu acelasi aspect de cuesta prezinta o orientare NV-SE fata de axa Tarnavei Mari; Dealul Garii si Dealul Bisericii (560 m), limitate de vaile Cetatii si Cloasterfului, Dealul Viilor (511 m), limitat de vaile Cloasterfului si Rusului, Dealul Fata Tarnavei (523 m), limitat de vaile Rusului si Satului, iar spre E, Dealul Pribor (515 m), limitat de vaile Satului si Uilacului, vai afluente ale Tarnavei Mari.

-8-

1.8.FloraIn stransa dependenta de relief, clima si sol, in aceasta zona, s-a format o vegetatie apartinand,ca si tip,padurilor de foioase. Aflata la punctul de tranzitie dinspre zona stejarului cu cea a fagului, zona Sighisoara se incadreaza in etajul alternantei padurilor de gorun (Quercus petraea), cu cele de fag (Fagus silvatica). Vegetatia etajului de deal este grupat in subetaje, al gorunetelor si al stejaretelor. Subetajul gorunetelor este localizat, de regula, pe terenuri mai insorite si mai uscate, ocupa versantii cu expunere sudica. Gorunetele ocupa suprafete extinse in Dealul Ciuhii, uneori in amestec cu carpenul (Carpinus betulus) si fagul. Fagetele sunt localizate mai ales pe culmile inalte i pe versantii cu expunere nordica si nord-vestica. Acest subetaj mai cuprinde frasin, tei, mesteacan. Subetajul stejaretelor este localizat pe suprafete restranse in regiunea dealurilor cu altitudini de 400500 m (Dealul Stejaris), reprezentat prin stejar (Quercus robur), tei, artar (Acer platanoides), frasin, ulm (Ulmus procera), jugastru (Acer compestre), salcam (Robinis pseudacacia). In lunci cresc salcia (Salix alba), rachita (Salix fragilis), plopul (Poulus alba), arinul (Aluus glutinosa). O orhidee, Cypripedium calceolus, numita de localnici Papucul Doamnei, creste in padurile din valea Tarnavei Mari. Tot in zona Sighisoarei se gasesc tufe de migdal pitic, o specie de conifere cu frunze cazatoare, "lorice", care creste obisnuit la altitudini de peste 1000 de m, dar se dezvolta bine si pe Hula Danesului, la o altitudine de 500 m.

1.9.DemografieLa recensamantul din 2002, Sighisoara numara 32.304 locuitori, dintre care:

Romani: 24.571 (76,06 %) Maghiari: 5.934 (18,36 %) Rromi: 1.135 (3,51 %) Germani: 623 (1,92 %) Altii: 0,15% Dupa religie, 75,72% sunt ortodocsi, 8,28% reformati, 5,98% romano-catolici, 3,74% unitarieni,

1,07% penticostali, 0,89% luterani, 0,86% greco-catolici s.a. -9-

1.10.Populatia istoricaIn 1910, din totalul populatiei de 11.587 de locuitori, 5.686 erau germani, 3.031 romani, 2.687 maghiari si 383 erau de alte nationalitati. In anul 1930 numara 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 romani, 2.896 maghiari, 356 tigani, 146 evrei s.a. Sub aspect confesional populatia era alcatuit din 5.034 luterani, 4.425 ortodocsi, 1.195 reformati, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici s.a. In 1948, din totalul populatiei de 15.992 de locuitori, 9.363 erau romani, 6.320 germani, 2.136 maghiari si 560 de alte nationalitati.

1.11.Personalitati

Marioara Tanase (1940-1970), interpreta de muzica populara si romante Josef Gull (1820-1899), jurist si om politic, primar al Sighisoarei intre 1866-1881 Josef Haltrich (1822-1886), filolog, culegator de legende populare sasesti Friedrich Grnanger (1859-1929), arhitect Zaharia Boiu (1834 - 1903), poet, publicist, membru corespondent al Academiei Romane Johannes Kelpius (1673-1708), teolog, muzician Georg Krauss (1607-1679), cronicar Carl Wolff (1849-1929), economist, publicist si om politic. Hermann Oberth (1894-1989), inventator, unul dintre parintii fondatori ai rachetei si astronauticii Franz Friedrich Fronius (1829-1886), profesor, biolog si etnolog Horea Teculescu (1897-1942), om de cultura, pedagog, scriitor Radu Voina (1950-), jucator si antrenor de handbal Eckhard Hgel (1908-1977), om de stiinta, poet Hans Zultner (1930-), antrenor de handbal Adrian Ivanitchi (1947-), cantaret de muzica folk Miron Mitrea (1956-), politician Vasi Carabu(1986-), realizator TV - 10 -

Ursula Bedners (1920-2005), poeta Anca Petrescu (1949-), arhitect Gabriel Muresan (1982-), fotbalist.

1.12 Obiective turistice din SighisoaraAflandu-se sub patronajul UNESCO, Sighisoara - "Nrenberg-ul Transilvaniei" - reprezinta un punct de atractie de interes public. Mai mult chiar, Sighisoara a reusit, prin intermediul Festivalului Medieval, sa devina - atat pe plan national, cat si international - cunoscuta ca loc de desfasurare pentru astfel de manifestari. Evenimentele au loc, in general, in cadrul centrului istoric medieval al Sighisoarei, Cetatea. La Sighisoara, pulseaza o viata culturala activa, care se manifesta prin numeroasele Festivaluri internationale anuale, deja cunoscute: Festivalul de Arta Medievala care se desfasoara in ultimul sfarsit de saptamana al lunii iulie, Festivalul de Muzica Academica ce promoveaza alaturi de marii artisti consacrati si tinere talente, Festivalul Comunitatilor Nationale "Pro Etnica". Atmosfera medievala a vechiului burg se pastreaza si datorita concertelor de orga din Biserica Manastirii, care au loc saptamanal, in ziua de vineri. 1.Monumentul"La.Chip"...................................................................................................................... Calatorul care paraseste orasul Sighisoara indreptandu-se spre Tg. Mures sau spre Medias intalneste pe partea stanga, un delusor pe care sta un mic turn, cunoscut sub numele de monumentul "LA CHIP". Legenda spune ca in timpul unui asediu asupra cetatii, un bun tintas ar fi lovit cu o lovitura de pusca, de pe Bastionul din fata Turnuuli Aurarilor un pasa turc calare pe un elefant alb. 2.Biserica.din.deal.................................................................................................................................. Biserica din deal este neindoielnic cel mai valoros monument arhitectonic al Cetatii Sighisoara. Constructia acestei biserici, pusa sub patronajul Sf. Nicolae, incepe in anul 1345 si continua cu intermitente pana in 1525. 3.Biserica Leprosilor . ......................................................................................................................... Biserica Leprosilor aflata in Orasul de Jos este un monument gotic de sec. XV. A fost transformata intre 1647-1684 intr-o biserica de mici dimensiuni care deservea azilul de leprosi, avand spre vest un amvon din care se predica celor bolnavi. 4.Biserica..Manastirii........................................................................................................................... Biserica Manastirii dedicata Sfintei Fecioare a apartinut Manastirii dominicane (demolata la sfarsitul

- 11 -

sec.XIX) si a fost construita incepand din sec. al XIII-lea, fiind pomenita intr-o indulgenta data de Papa Bonifaciu al VIII-lea in 1298.

5.Biserica Ortodoxa.............................................................................................................................. Este situata la intrarea in Sighisoara dinspre Tg. Mures, cu hramul Intrarea Maicii Domnului in Biserica este primul lacas crestin romanesc din piatra din zona. Construita in 1788-1797 pe locul unei biserici din lemn in timpul preotului Stefan Balas din Sacele-Brasov, este un monument neoclasic adaptat exigentelor de cult ortodox. 6.Biserica Romano-Catolica................................................................................................................. Biserica Romano-Catolica Sf. Iosif construita in 1894, dupa demolarea manastirii maicilor franciscane, se afla in partea de N-E a Cetatii Sighisoara, langa zidul de incinta. 7.Casa cu Cerb....................................................................................................................................... Denumita astfel dupa capul de cerb fixat pe coltul cladirii, este o constructie specifica renasterii transilvane, datand probabil din sec. al XVII-lea. Notabile sunt formele ei robuste si echilibrate, boltirile parterului, ancadramentele de piatra cu tenticuli si micul burduf cu fereastra orientat spre piata. 8.Casa de pe stanca............................................................................................................................... Construita dupa marele incendiu din 1676, astazi restaurata de catre Fundatia "Veritas" este sediul centrului educational si de schimb intercultural. 9.Casa Venetiana................................................................................................................................... Numita asa dupa ancadramentele de piatra ale ferestrelor care imita goticul venetian, dateaza din sec. al XVI-lea fiind resedinta primarului Stephanus Mann, a carui piatra funerara poate fi vazuta in Biserica din Deal. 10.Casa.Vlad..Dracul.............................................................................................................................. Fosta casa Paulini pare sa fie cea mai veche constructie civila de piatra din cetate, judecand dupa bolta semicilindrica din piatra de rau de la parterul cladirii. Astazi, Casa "Vlad Dracul" adaposteste un rafinat restaurant in stil medieval care satisface pretentiile turistilor de pretutinden. 11.Catedrala..Ortodoxa Catedrala Ortodoxa se afla pe malul nordic al Tarnavei Mari. Cu hramul Sfanta Treime este construita intre anii 1934-1937, in timpul primarului Aurel Mosora de catre arhitectul Dumitru Petrescu Gopes. Pictura interioara se datoreaza pictorului A.Demian.

- 12 -

12.Cetatea..Sighisoara Sighisoara este o cetate medievala cu ansambluri arhitecturale in stil gotic rural, dar si in stil renascentist si baroc. Declarat patrimoniu mondial UNESCO, Sighisoara este, de asemenea, locul de nastere al lui Vlad Dracul. Constituita dintr-un zid lung de 930 metri si inalt de 4 metri din piatra, ce se desfasura pe ambele laturi ale dealului, cu drumuri de straja si creneluri, aceasta configuratie permitea folosirea cu maxim de eficienta a arcurilor si arbaletelor ce constiutuiau armamentul principal al garnizoanei. In secolul XV-lea, o data cu introducerea aremelor de foc, zidul a fost inaltat cu inca 4 metri iar crenelurile au fost ingustate si indreptate in jos, acest lucru permitand aparatorilor un tir precis si eficace importiva posibililor invadatori. In secolul XVI si XVII, zidurile centurii de fortificatie au fost din nou intarite. Unele portiuni au fost suprainaltate pana la 14-15 metri iar in interior, de-a lungul zidurilor s-a organizat un drum de straja ale carui arcade si contraforturi se mai pastreaza si in ziua de azi. Pentru o mai buna aparare si observare a zonei apropiate cetatii au mai fost inaltate inca alte 14 turnuri, menite sa intareasca si sistemul defensiv, in fata acestora au mai fost construite si bastioane si platforme de tragere, de unde artileria putea sa deschida un foc de baraj extrem de eficace. Centura de fortificatie se pastreaza aproape in intregime,impreuna cu 9 turnuri, care au rezistat vitregiilor timpului. 13.Festivalul de Arta Medievala....................................................................................................... Festivalul de Arta Medievala se desfasoara anual in ultimul sfarsit de saptamana al lunii iulie. 14.Turnul..Giuvaergiilor sigAurarilor Mentionat documentar in anul 1511 si construit in cel mai inalt punct al cetatii, in extremitatea sudvestica a platoului superior, Turnul Giuvaergiilor este turnul inconjurat de cele mai multe legende avand o importanta istorica desavarsita............................................................................................................................. In anul 1603 turnul e renovat si intarit cu un sant si un val de pamant. In urma unei explozii care a aruncat in aer zidul de legatura dintre Turnul Aurarilor si Turnul Frangherilor, soarta acestui turn care detinuse vreme indelungata o pozitie cheie in sistemul de aparare al cetatii sighisorene, a fost tot mai tragica. In 1809 un trasnet ii distruge acoperisul si etajul superior iar in 1863 batrana zidire e transformata in sala de gimnastica a Scolii din Deal, fiind si printre primele din Transilvania, ca apoi si aceasta sa fie transformata in anul 1935 in capela mortuara.

- 13 -

Impreuna cu Bastionul Castaldo proteja coltul de S-V, unul din punctele cele mai sensibile ale Cetatii Sighisoara. Turnul a fost unul puternic asemenea breslei care l-a construit. 15.Turnul..Cizmarilor La aproximativ 180 metri de-a lungul zidului refacut ulterior, ne intampina TURNUL CIZMARILOR, atestat documentar in anul 1594, fiind reconstruit in anul 1650. De forma hexagonala, cu laturi inegale, incununat cu un prelung acoperis din tigla din care se prelungeste un cochet turnulet de observare, acesta oferind un pitoresc aparte............................................................... Asezat in partea de N-E a Cetatii Sighisoara, el poarta pecetea arhitecturii baroce. Turnul care a avut in fata sa si un bastion de artilerie, demolat in 1846. 16.Turnul..Cojocarilor Se afla la foarte mica distanta de turnul Macelarilor, de care este legat prin poarta Torle, unde se facea impartirea turmelor seara. Turnul este modest ca dimensiuni si forme, de plan patrat, datand din sec. al XV-lea. 17.Turnul..Cositorilor Reprezinta un unicat de arhitectura medievala: fundatia solida pe baza patrata, continua cu partea mediana pentagonala care sustine zona superioara octogonala cu un acoperis hexagonal cu laturi inegale se sprijina pe coloane masive intre care se afla metereze pentru pusti. Toate aceste schimbari de volume,la care se adauga tencuielile ciuruite de gloante contribuie la expresia de trecere a timpului si de stranie putere in fata acestuia, pe care batranul turn o poarta cu mandrie. Ca element de fortificatie controleaza prin ferestrele de tragere intreaga portiune de S-E a zidului cetatii. Date istorice mentioneaza o reparatie facuta in anul 1583, in rest arhivele fiind destul de sarace. Acest bastion, umplut cu pamant astazi , a fost exceptional prin pozitionare, cu o larga vedere asupra imprejurimilor.

18.Turnul..Croitorilor Ajungem la cea de-a doua poarta de acces a cetatii, prima "Poarta din fata" fiind strajuita de Turnul cu Ceas. Datand probabil din secolul al XIV lea Turnul Croitorilor, se infatiseaza cu o arhitectura de o nobila simplitate, cu un puternic acoperis, de plan dreptunghiular, el este strapuns in fata inferioara de doua ganguri boltite in cruce, odinioara prevazute cu porti in ambele extremitati. Deasupra portilor turnul creste cu inca doua etaje prevazute cu ferestre de tragere. Pe langa ferestrele de tragere cu care este prevazut fiecare nivel, cel superior are pe laturile lungi cate trei guri de pacura. - 14 -

Incendiul din Aprilie 1676, in urma caruia au ars in 6 ore trei sferturi din oras, i-a cazut victima si Turnul Croitorilor, din cauza focului a explodat rezerva de pulbere care era depozitata in turn, distrugand nivelele superioare si un mare numar de arme precum si rezervele de grau. Turnul a fost in intregime reconstruit in anul 1679, cand a fost dotat si cu armamentul necesar. Cu acest prilej, gangul de nord-vest a fost inchis, fiind transformat in depozit de pulbere pana in 1935, cand a fost restaurat, revenindu-se la forma initiala. . . 19.Turnul cu Ceas.. .. La intrarea in cetate te intampina Turnul cu Ceas (denumit si Turnul Portii) ce reprezinta unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura medievala ale Sighisoarei. Sub turn inca se mai vad urmele a trei porti ce odata au fost impunatoare.Marele orologiu se afla sub acoperisul tuguiat, in turnul principal, flancat de patru turnuri de colt ce marcau autonomia juridictionala a orasului si dreptul de a pronunta pedeapsa capitala. Turnul numit turnul portii, este cunoscut de la inceputul secolului al XVIII lea sub denumirea de turnul cu ceas. .La 1604 turnul a fost dotat cu orologiu al carui mecanism era din lemn,iar in 1648 ceasornicarii sighisoreni,in frunte cu Jhonn Krischel,au inlocuit vechiul mecanism de lemn cu unul din metal.. De atunci limbile ceasului indica si minutele. Sistemul de semnalizare sonora,care anunta si astazi scurgerea orelor,a fost si el perfectionat, batand si sferturile de or. Langa cele doua cadrane ale orologiului,unul e orientat spre Orasul de Jos, iar celalalt spre Cetate, Jhonn Kirschel a montat doua grupuri de statuete sculptate in lemn, actionate de mecanismul ceasului la anumite ore. Langa cadranul din cetate ele sunt dispuse in trei registre. Construit cu siguranta inca in a doua jumatate a secolului al XIV lea,turnul cu ceas ,un urias paralelipiped vertical a dobandit actuala infatisare a partii zidite la sfarsitul secolului al XVI lea. Acoperisul turnului,clopotele,statuetele si mecanismul ceasului,unic pe atunci in Transilvania,au cazut prada in timpul groaznicului incendiu din anul 1676.Importanta deosebita a ''Portii Principale'',a impus refacerea grabnica a partii arse, cea ce s-a si petrecut un an mai tarziu cu acoperisul turnului. In registrul al doilea sunt doua nise mici, prin cea stanga,iese o figurina la orele 6 dimineata,marcand inceputul zilei de lucru a mestesugarilor; la orele 16 prima figurina se retrage si din nisa dreapta iese alta figurina,avand in mana doua lumanari;ea anunta incetarea lucrului si totodata sosirea serii.

- 15 -

In al treilea registru se afla un caldar care marca,prin batai in caldarea pe care o are in fata,scurgerea orelor.Langa el o alta figurina reprezinta pacea. In partea dreapta a cadranului dinspre Orasul de Jos, statuetele sunt dispuse in dou registre. Duminica Duminica ziua soarelui, este reprezentata printr-o femeie in haina albastra si fusta rosie, care are in jurul capului raze aurii. E un simbol al aurului. Luni Lunea, simbolizata de zeita Lunii, Selene (identificata si cu Artemis sau Diana, zeite ale vanatoarei si protectoare ale animalelor), este imbracata intr-un costum albastru deschis. Stapana noptii are in maini arcul si sageata, iar pe cap luna in forma de secera, simbol al argintului. Marti Zeul Marte, imagine a razboiului si a mortii, reprezinta ziua de marti: un barbat cu camasa rosie si pieptar albastru, cu cizme si in maini cu o sulita. Pe cap are semnul zodiei berbecului si simbolul medieval al fierului. Miercuri Curierul zeilor, el insusi zeu al comertului, Mercur (Hermes, la greci) reprezinta ziua de miercuri. Apare ca un flacaiandru semet, cu camasa rosie, pieptar verde si cizme cu sireturi. Semnul de pe cap simbolizeaza mercurul care ajuta la extragerea aurului (soarele) si a argintului (luna). Joi Ziua de joi este simbolizata de parintele zeilor, Jupiter (Zeus, la greci); poarta o coroana aurie pe cap si e imbracat cu o camasa rosie si o manta de hermina. Isi sprijina piciorul drept pe globul pamintesc si tine in maini i nsemnele fulgerului si tunetului. Poarta pe cap simbolul cositorului care protejeaza alte metale impotriva coroziunii si creaza aliaje noi. Vineri Venus (Afrodit, la greci), zeita frumusetii careia un amoras inaripat ii tine o oglin da, simbolizeaza ziua de vineri. Cocheta, are pieptul si piciorul drept dezvelite; cu fusta verde captusita cu rosu, mangaie cu dreapta amorasul. Pe cap, simbolul astrologic al planetei Venus (Luceafarul) era si simbol al cuprului. Sambata Sambata este reprezentata de zeul Saturn, tatal zeilor (asimilat cu Chronos, timpul), dar si zeu al agriculturii, al pacii si al abundentei. Figura cu barba, camasa albastra si fusta rosie, are piciorul drept in - 16 -

forma de proteza, vopsit in negru. Pe cap poarta simbolul plumbului, al noptii, opus luminii si soarelui, sambata fiind seara saptamanii. Ca si acoperisul,vechile figurine inlocuite si ele dupa incendiu ne amintesc ca la acea data stilul baroc era raspandit in Transilvania. La 1755,intr-o plina perioada de refacere si modernizare a cetatii au fost reparate invelitoarea de tabla,globul si cocosul din varful turnului.Inaltimea actuala o are din anul 1804 si masoara 39,5 metri. Din anul 1894,acoperisul turnului cu ceas strluceste mai vesel datorita tiglelor multicolore care au inlocuit vechea invelitoare de tabla. Ferestrele mici,golurile de tragere si gurile de pacura ce strapung fatadele turnului cu ceas,serveau celor 29 de aparatori ai acestui post.Acesti aparatori aveau in paza lor nu numai barbacaua si turnul, in care se aflau depozitele de munitii, arhiva si trezoreria orasului,dar si pe ''parintii orasului''(sfatul orasului),care pana in 1556 au avut sediul la primul etaj al turnului. Scarile inguste din stejar,care asigura circulatia intre cele patru etaje,usile joase ale incaperilor vorbesc parca de scopul turnului-apararea cetatii. Din anul 1899 incaperile turnului cu ceas au fost destinate muzeului de istorie al orasului, fiind unicul muzeu din tara care reda evolutia mestesugarilor din Sighisoara si implicit din intreaga Transilvanie. O galerie de lemn inconjoara turnul la nivelul ultimului etaj. De aici, rasunau in zilele de sarbatoare melodii intonate de orchestra orasului.Tot de aici,paznicul turnului repeta prin batai de toba numarul orelor scurse,anuntate mai intai de orologiu,dovedind astfel ca este treaz si vegheaza. Acum ,de la acest nivel se intinde in fata vizitatorului o priveliste ce va ramane pentru totdeauna intiparit in minte ca o imagine feerica. Turnul cu Ceas este un unicat in Romania, purtand numele ceasului (care are rol de poarta) cu figurine. 20.Turnul..Fierarilor In secolul al XIX lea partea de vest a sistemului defensiv a suferit cele mai multe transformari. Timp de 50 de ani au fost daramate : Turnul Lacatusilor la 1894 si Manastirea Franciscanilor, pentru a creea spatiu necesar actualei Biserici Catoliceiar in anul 1886 a fost demolat Turnul Dogarilor pentru a se ridica palatul administrativ. Din arhiva se paote afirma ca Turnul Dogarilor este cel mai vechi dintre turnurile catatii Sighisoara. Primarul Martin Eisenburger, in anul 1631, dispune la daramarea Turnului Barbierilor, pe locul acesta fiind construit Turnul Fierarilor................................................................................................. Este adosat zidului de incinta, datorita adosarii, turnul pare mult mai inalt vazut de la exteriorul cetatii, latura lui rasariteana fiind cu adevarat impozanta. Sub acoperisul abrupt in patru ape fatadela celor doua nivele sunt prevazute cu ferestre de tragere, cu goluri de tragere si guri de pacura, creand astazi un efect decorativ deosebit. - 17 -

21.Turnul..Franghierilor Datand probabil din sec. al XIII-lea, acest turn, ca si Turnul Aurarilor a facut parte din vechea fortificatie de pe varful dealului.Aparand coltul de nord-vest al platoului de sus, avand un plan patrat suprapus peste un zid mai vechi. In urma cercetarilor intreprinse in 1935, s-a descoperit urmele unor creneluri dintr-un zid mai vechi. Reparat in anul 1630, el a fost ulterior transformat in locuinta pentru paznicul cimitirului. 22.Turnul..Macelarilor Sectiunea urmatoare a zidului de incinta, cuprinsa intre Turnul Frangherilor si Turnul Macelarilor, are o deosebita valoare documentara, intrucat s-a pastrat pe toata inaltimea, lasand sa se citeasca cu claritate fiecare faza de constructie din diferitele etape ale dezvoltarii cetatii.................................................................. Turnul Macelarilor se ridica cu cinci laturi in afara zidului de incinta, a sasea constituind-o insusi zidul. Construit probabil in secolul al XV -lea, reconstruit in secolul al XVI - lea, documentele il amintesc pentru prima data abia in anul 1680............................................................................................................. Pozitia sa la poalele celei mei abrupte portiuni ale dealului ce coboara de pe platoul superior spre platoul inferior explica importanta strategica a acestui post de aparare.Continuindu-ne drumul dupa cativa pasi zidul e strapuns de un chochet arc de poarta numita de localnici "torle".Aceasta denumire se crede ca provine de la cuvantul romanesc tirla, referindu-se la o portita prin care se ajungea la tirla cu oi a locuitorilor din cel mai vechi cartier romanesc al orasului, Cornesti situat in apropierea portii. Turnul Macelarilor este o constructie octogonala inaltata pe o baza hexagonala pentru a se obtine camp de vedere peste bastionul aflat in fata sa. 23.Turnul..Tabacarilor Turnul Tabacarilor este plasat pe latura de S-E este unul dintre cele mai vechi turnuri, fapt sustinut si de arhitectura simpla si eficienta: baza patrata, dimensiunile bazei reduse, acoperis intr-o singura apa inclinat inspre interiorul cetatii........................................................................................................................ Lipit de acest turn in anul 1631, Turnul Barbierilor a fost distrus mai tarziu. Urmele acestuia se mai pot vedea si astazi pe tencuiala zidurilor invecinate.

1.13.Imprejurimile orasului Sighisoara- 18 -

Imprejurimile Sighisoarei, deosebit de pitoresti, cu bogate si valoroase monumente istorice si arhitectonice constituie de asemenea, obiective turistice interesante, demne de a fi cunoscute de vizitatorii vechii asezari de pe Tarnave. Albesti La 6 km de Sighisoara, pe DN 13, ajungem in comuna Albesti unde, in 1848, armata maghiara condusa de generalul Bem a fost infranta de trupele tariste, batalie in care si-au pierdut viata poetul maghiar Petofi Sandor si publicistul german Anton Kurz.. Un monument format dintr-o coloana de marmura in capatul careia se afla un vultur cu o sabie in cioc, ridicat in 1899, strajuieste groapa comuna in care se gasesc osemintele revolutionarilor cazuti in lupta din vara anului 1849. Tot aici se poate vizita Casa memoriala Petofi Sandor, inaugurata in 1904, inchinata vietii si activitatii poetului revolutionar, luptator impotriva tiraniei si exploatarii nobiliare. Muzeul cuprinde mai multe exponate dintre care amintim exemplare ale diferitelor editii din opera poetului, inclusiv traduceri in limbi de mare circultie internationala, portrete, desene, fotografii ale lui Petofi, ale membrilor familiei sale, ale conducatorilor revolutiei din 1948-1949, arme, harti si o serie de planuri ale bataliei.

Malancrav Din Sighisoara spre Medias, pe DJ 14, trecem prin comuna Danes (10 km), apoi dupa alti 9 km o luam la stanga si ajungem in comuna Laslea; de aici, pe o sosea comunala neasfaltata, dupa alti 12 km se ajunge in satul Malancrav. Biserica din localitate, construita pe la 1350, in aceeasi perioada cu Biserica din Deal, constituie un monument specific goticului transilvanean. Lacasul, de tip bazilica, are trei nave fara bolti, cu clopotnita inglobata navei centrale, iar corul incheiat in trei laturi, este boltit in ogive cu console decorate intr-o maniera naturalista. Picturile murale, relativ bine pastrate, dateaza din anul 1405.

Cris

- 19 -

Intorcandu-ne in comuna Danes, la 9 km spre sud, pe DJ 14 ajungem in satul Cris, cunoscut datorita castelului fostei familii nobiliare Bethlen, edificiu in care stilul gotic se imbina cu elemente renascentiste. Castelul a fost construit intre anii 1559-1683, pe fundatii vechi, piatra pentru ridicarea acestuia fiind adusa de la cariera de la Racos. Castelul se ridica pe un mic deal in mijlocul satului; constructie cu plan dreptunghiular, cu un foisor pe latura sud-vestica, care da spre curtea interioara, edificiul cu ziduri groase si turnuri de aparare cuprinde peste 40 camere mari si luminoase. La sfarsitul secolului al XVI-lea s-a ridicat un bastion masiv de forma cilindrica; in partea exterioara a ultimului etaj au fost montate statui cu osteni. Turnul interior, rotund, are geamuri inguste cu vitralii. Aici era capela, bogata biblioteca a familiei si, tocmai sus "sala miresei", numita si "sala placerilor". Danes Castelul este inconjurat de un foarte mare parc unde se af la si un lac interior. Unul din contii Bethlen avea pasiuni botanice, astfel ca multi arbori si plante de aici constituie o raritate. In parc se afla un colt de odihna cu mese si banci minunat taiate si sculptate in marmura alba, care poarta semnatura celui mai mare sculptor medieval din Transilvania: Fecit Elias Necolai, 1649 (atat statuia,cat si masa cu bancile se gasesc la Muzeul Brukenthal din Sibiu).

Saes La 9 km de Sighisoara, pe DN 106, in directia Agnita, intalnim comuna Saes unde poate fi vizitata o biserica, monument de arhitectura datand din secolul al XIV-lea; atrag atentia pictura realizata in 1520, cu vadite influente ale Renasterii, precum si o cristelnita de bronz. Pe aceeasi ruta, dupa alti 8 km, se ajunge in comuna Apold; aici se pastreaza biserica fortificata, construita, probabil, in secolul al XV-lea; zidul curtinei, cu turnuri patrate de aparare, este destul de bine conservat. Deasupra navelor, in podul bisericii, se inalta galerii de aparare cu metereze, iar deasupra corului, opus masivului turn-clopotnita, exista un zid de aparare cu metereze si guri de tragere. Saschiz La 20 km de Sighisaara, pe DN 13 (E60), in directia Brasov, se afla comuna Saschiz, centru mestesugaresc activ in veacul al XVI-lea, vestit mai ales prin breasla olarilor. In localitate pot fi vizitate cetatea taraneasca si biserica fortificata.

- 20 -

Vestigiile cetatii satesti, situata in partea de apus a comunei, cuprind o suprafata relativ mare, fapt ce dovedeste ca ea servea ca loc de refugiu si pentru alte sate. Cetatea este atestata documentar in anul 1470, intr-un act emis de cancelaria regelui Ungariei, Matei Corvin. Curtina cetatii prezinta un plan poligonal, inconjurand coama dealului; turnurile de aparare, relativ scunde, au forma unor paralelipipede cu baza patrata si acoperisul intr-o singura apa; in partea interioara ele prezinta asemanari cu Turnul tabacarilor din Sighisoara. Biserica fortificata este una din cele mai reprezentative si mai vechi constructii de acest gen din tara. Constructia bisericii a inceput in 1495, lucrarea fiind terminata in anul urmator, fapt consemnat de doua inscriptii, una amplasata pe peretele corului si cealalta pe o tigla a acoperisului. Ca stil arhitectonic,edificiul este inrudit cu alte biserici-fortificate pe care le intalnim in localitati apropiate cum ar fi Bunesti, Cloasterf, Iacobeni etc. Zidul imprejmuitor a fost demolat, iar turnul-clopotnita, mai nou decat biserica prezinta asemanari cu Turnul cu Ceas din Sighisoara, in forma avuta anterior marelui incendiu din 1676. De plan dreptunghiular, cu puternice console prevazute cu guri de aruncare la etaj, turnul-clopotnita are, in cele patru colturi ale bazei acoperisului, turnulete care semnifica faptul ca localitatea se bucura de dreptul de jus gladii. Biserica, cu o singura nava, cor pentagonal alungit, cu un etaj de aparare fortificat, beneficiind de goluri de tragere, amplasat sub acoperis, pe intreaga suprafata a constructiei, este inconjurata de contraforturi legate cu arcade, deasupra carora se inalta parapete de zid, prevazute cu metereze si guri de aruncare; un turn patrat flancheaza altarul. Dintre obiectele aflate in biserica o valoare deosebita prezinta un potir gotic, lucrat in jurul anului 1480 de catre un artist necunoscut.

1.14.Principalele trasee turisticeTrasee turistice care includ municipiul Sighisoara : 1. Brasov - Fagaras - Sibiu - Saliste - Sebes - Alba-Iulia - Blaj - Medias - Sighisoara - Prejmer - Brasov 2. Cluj Napoca - Gherla - Reghin - Targu Mures - Sovata - Odorheiu Secuiesc - Sighisoara - Medias - Turda - Cluj Napoca 3.Oradea Alesd Huedin Cluj-Napoca Turda Aiud Alba-Iulia - Sebes Sibiu Fagaras 4. Codlea Brasov Rupea Sighisoara Mures Ludus Turda Cluj-Napoca Huedin - Alesd Oradea 5. Sighisoara - Saes - Apold - Bradeni - Netus Agnita Trasee turistice in judetul Mures si Municipiul Sighisoara : Excursii de o zi: La munte: - 21 -

Scaunul Domnului (Muntii Calimani, 1.380 m), din satul Bistra Muresului, pe valea paraului Bistra, in directia nord; Vf. Fancelu (Muntii Ghurghiului, 1.684 m), din satul Stanceni spre sud, sau din satul Salard, pe valea Salardului, spre nord-est; Vf. Saca Mare (Muntii Gurghiului, 1.777 m), din satul Iliesi (langa Sovata), in directia nord-est; Pasul Bucin (1.287 m), intre Sovata si Gheorgheni; Sighisoara, cu Cetatea Medievala, Turnul cu Ceas, Biserica din Deal, Biserica fostei manastiri dominicane, Casa "Vlad Dracul"; Statiuni balneare, rezervatii, helestee; Sovata (pe drumul E60 si DN13), cu Lacul Ursu (adanc de 18,4 m), lacurile Alunis, Verde, Negru, Rosu, Mierlei si Serpilor, cu ape clorurate si sodice; Sangeorgiu de Mures (pe drumul DN15), cu baile sarate avand cel mai bogat continut de iod din Europa; Zau de Campie, pe soseaua dintre Ludus si Beclean, cu rezervatia de bujor de stepa si helestee; Padurea Mociar, rezervatie forestiera aflata pe versantul stang al Vaii Gurghiului, la confluenta acestuia cu raul Muresul; Toplita (pe drumul DN15), cu bai termale; Baile Tusnad (181 km pe drumul E60, DN13 si DN12), cu Lacul Sfanta Ana; Lacul Rosu si Cheile Bicazului (153 km pe drumul R60, DN13, DN13A, DN13B si DN13C); Muntii Hasmasu Mare (1.792 m) Piatra Singuratica (peste 1.500 m);

City break:

Excursii de doua zile:

Muntii Ceahlaului (1.907 m), 172 km pe drumul DN15, in directia nord din orasul Bicaz.

- 22 -

CAPITOLUL 2-POTENTIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI SIGHISOARA 2.1. UNITATI DE CAZARE,ALIMENTATIE,AGREMENT SI TRATAMENT

HOTELURI Hotel..Dracul Sighisoara Hotel..Steaua Sighisoara Tarife incepand de la: 20 EUR Tarife incepand de la: 90 RON

Hotel..Casa..Wagner Sighisoara Hotel..Korona Sighisoara Hotel..Sighisoara Sighisoara Hotel..Poenita Sighisoara Hotel..Denis Sighisoara Tarife incepand de la: 90 RON Tarife incepand de la: 87.2 RON Tarife incepand de la: 37 EUR Tarife incepand de la: 43 EUR Tarife incepand de la: 44 EUR

Hotel Rex Sighisoara Tarife incepand de la: 34,00 EUR

Hotel BinderBubi - 23 -

Sighisoara Hotel Claudiu Sighisoara Hotel Transilvania Sighisoara

Tarife incepand de la: 248,00 RON

Tarife incepand de la: 32,00 EUR

Tarife incepand de la: 110 RON

PENSIUNI Pensiunea..Casa..Saseasca Sighisoara Tarife incepand de la: 40 EUR

Pensiunea..Casa..Legenda Sighisoara Tarife incepand de la: 25 EUR

Pensiunea Casa cu Cerb Sighisoara Tarife incepand de la: 25 EUR

Pensiunea..Casa..Epoca Sighisoara Tarife incepand de la: 41 EUR

Pensiunea..Raluca..Ioana Sighisoara Tarife incepand de la: 35 EUR

- 24 -

Pensiunea..Joker Sighisoara Tarife incepand de la: 100 RON

Pensiunea..Citadela Sighisoara Tarife incepand de la: 26 EUR

Pensiunea Baier Hoff Sighisoara

Tarife incepand de la: 100-120 RON

Pensiunea Schneiderturm Sighisoara Tarife incepand de la: 100-120 RON

Pensiunea Fronius Residence Sighisoara Tarife incepand de la: 50 EUR

Pensiunea Bella Vista Sighisoara Tarife incepand de la: 120 RON

Pensiunea San Gennaro Sighisoara Tarife incepand de la: 140 RON

Pensiunea Pivnita lui Teo Sighisoara Tarife incepand de la:120 RON

- 25 -

Dimensiunile capacitatii de cazare in Sighisoara Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures Se observa o crestere usoara in ceea ce priveste construirea si amenajarea de noi sructuri de primire turistic cu funciuni de cazare in Sighisoara insotita si de o crestere a numarului de locuri disponibile. In anul 2005 numarul de locuri disponibile era relativ scazut. O explicatie poate fi aceea ca turistii frecventeaza si alte tipuri de unitatii de cazare cum ar fi fermele agroturistice in detrimentul pensiunilor, locuinte secundare sau cazare la rude parinti ori prieteni.

Restaurant Joker Restaurantul Joker din Sighisoara este deschis zilnic intre orele 11:00 - 23:00 Restaurantul va ofera o gama larga de preparate culinare din bucataria traditionala ardeleneasca si unele specialitati din bucataria internationala. Resturant Hotel Sighisoara Situat in Sighisoara, ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau pentru evenimente erganizate in grup restrins.

Restaurant Denis Danes La restaurantul localului oaspetii pot savura specialitati culinare gatite dupa retete alese, in compania vinurilor de vita nobila atent selectionate. In restaurantul hotelului se pot servi cele mai variate creatii culinare. Restaurantul va ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau pentru evenimente de orice fel. Restaurantul Hotelului DENIS va asteapta!

Unitati de agrement Cluburi si discoteci: Discoteca Europa, Club Metropolis, Discoteca No Limits, Discoteca Black Box, Discoteca Kramer Culture PUB, Club B Piete: Piaeta colii De Muzic Piaa Turnului Cizmarilor Piaa Rutelor Piaa Cetii Piaa Sigma - 26 -

Teatre : Teatrul popular Sighioara , Teatru National Targu Mures, Teatrul Ariel Cinema: Tineretului Unitati de tratament Centrul De Recuperare Sovata aflat in zona turistica Sighisoara - Targu Mures Statiunea Sangiorgiu de Mures

Se poate observa clar o crestere in turism a capacitatii de cazare aflata in functiune in Sighisoara, in aceasta perioada. Ponderea sosirilor in perioada 2005 2008 a avut o crestere , dar anul 2009 s-a inregistrat o crestere a sosirilor cu 83% mai mare fata de 2008 si cu 146% fata de 2005, numarul turistilor inregistrand o crestere semnificativa. Numarul de innoptari are de asemenea o evolutie pozitiva cu o crestere spectaculoasa in anul 2009, cu 67% fata de 2008 si cu 136% fata de 2005. Din punct de vedere al structurii turistilor sunt cu preponderenta turisti romani,numarul turistilor straini fiind relativ mic si inregistrand o scadere in anul 2008. Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare in functiune scade in aceasta periada de la 31.1% la 25.6% si deci si rentabilitatea spatiilor de cazare scade. Sejurul mediu este de 2,16 zile in 2005, 2,27 zile in 2008 si 2,07 zile in 2009,inregistrand astfel o evolutie relativ constanta. Densitatea circulatiei turistice a inregistrat un trend ascendent de la 0.51 tur/ loc la 1.18 tur/ loc. Circulatia turistica a Sighisoarei a cunoscut, in perioada 2005-2009, o serie de modificari atat de ordin cantitativ, cat si de ordin structural, datorita in special fenomenului de tranzitie, a situatiei economice precare, dar si a interesului deosebit al turistilor pentru petrecerea timpului in zone noi nepoluate. Incasarile din turism- Sighisoara detine un valoraos potential natural si antropic, pe baza conditiilor geografice climaice si istorice existente. In regiune exista posibilitatea de a face din munca de turism un sector economic important cu efecte considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca. Turisiti cazati in unitatile de cazare din Sighisoara Majoritatea turistilor atat romani, cat si straini au preferat sa se cazeze in structuri de primire turistica sub forma hotelurilor si a pensiunilor, o motivatie poate fi comfortul oferit de aceste unitati, dotarile pe care le au, serviciile pe care le ofera,dar si increderea alinierii acetor structuri la cerintele impuse odata cu intrarea in comunitatea europeana.

- 27 -

2.2.STUDIU DE CAZ-DOMENIUL DANES DRACULA

PENSIUNEA DRACULA Asezata pe cursul Tarnavei mari, intr-un minunat decor natural, in apropierea localitatii Danes, la doar cativa km de legendara cetate a Sighisoarei, Pensiunea Dracula Danes ofera servicii de cazare, servirea mesei, precum si posibilitatea petrecerii intr-un mod placut a timpului la piscina cu bar, posibilitatea de a calari sau de a lua lectii de calarie la centrul ecvestru si agrement din apropierea peniunii. Cazare - 28 de locuri in camere duble - 1 apartament Servicii - Baie cu dus - Televizor si cablu TV - Piscina in aer liber cu bar & terasa Restaurantul - 60 de locuri in restaurant - 65 de locuri pe terasa - 60 de locuri in crama - Specialitati romanesti si internationale Camera confort: 02.01.2010-01.05.2010 - 140 RON 01.05.2010-01.10.2010 - 160 RON 01.10.2010-28.12.2010 - 140 RON Apartament: 02.01.2010-01.05.2010 - 180 RON 01.05.2010-01.10.2010 - 190 RON 01.10.2010-28.12.2010 - 180 RON - 28 -

*Micul dejun (bufet suedez) este inclus in pretul camerei. Camerele sunt pentru 2 persoane. Unde este posibil se poate pune un pat suplimentar la cerere pentru copii pana la 14 ani, 40 lei pat suplimentar + 15 lei/mic dejun. Animale de companie nu se accepta in camera, se pot gazdui in ferma unitatii. Taxa hoteliera este inclusa in pretul camerei. Agrement Pentru amatori si pasionati de cal si echitatie oferim cursuri teoretice de ingrijire si cunoastere a calului, cursuri de initiere si perfectionare in practica calariei,iar pentru avansati circuite calare pe trasee in grupuri de 2 pana la 5 persoane, plimbari cu trasura,cu sania individual sau in grupuri de 5-17 persoane, teren de minifotbal,drumetii sau plimbari cu bicicleta in imprejurimi. - 3 padocuri si 2 terenuri pentru detenta cailor - Antrenament in aer liber - Manej circular acoperit -Grajduri prevazute cu: - 14 boxe pentru cai - 8 locuri ponei - Selarie, punct sanitar - Servicii de pensiune pentru cai - Calarie pe ponei - Calarie terapeutica - Curs de ingrijire a cailor Club house - Spatiul de primire, informare si documentare - Intruniri intre prieteni si pasionati ai calului - Spatii de lucru si detenta a cailor: 3 padocuri si 2 terenuri - Antrenament in aer liber - Manej circular acoperit Ferma Miniferma pentru animale Grajduri prevazute cu: - 14 boxe pentru cai - 29 -

- 8 locuri ponei - Selarie, punct sanitar - Servicii de pensiune pentru cai Centru copii - Calarie pe ponei - Calarie terapeutica - Curs de ingrijire a cailor CENTRU ECVESTRU Domeniul centrului ecvestru se intinde pe o suprafata de 5 hectare in care locul central este ocupat de activitatile cu si in jurul calului. Cazare - 16 locuri (camere cu pat matrimonial) - 1 apartament

Servicii - Baie cu dus - Televizor & cablu TV - Sala de conferinte (70 de locuri): video-proiector, flip-chart, internet, tv - Sala de consiliu (12 locuri) - Berbecue in foisor sau mese campenesti (produse traditionale) - Loc de joaca pentru copii - Mini-ferma animale - 60 de locuri in restaurant - 30 de locuri pe terasa - Specialitati romanesti si internationale Cultura ecvestra

- 30 -

- O expozitie permanenta pe teme ecvestre completeaza..ambianta printr-o incursiune pedagogica in universul fascinant al calului. Camera confort: 02.01.2010-01.05.2010 - 160 RON 01.05.2010-01.10.2010 - 170 RON 01.10.2010-28.12.2010 - 160 RON Apartament: 02.01.2010-01.05.2010 - 180 RON 01.05.2010-01.10.2010 - 190 RON 01.10.2010-28.12.2010 - 180 RON *Micul dejun (bufet suedez) este inclus n pretul camerei. Taxa hoteliera este inclusa in pretul camerei. Camerele sunt pentru 2 persoane. Unde este posibil se poate pune un pat suplimentar la cerere pentru copii pana la 14 ani, 40 lei pat suplimentar + 15 lei/mic dejun. Animale de companie nu se accepta in camera, se pot gazdui in ferma unitatii. HANUL DRACULA DANES Hanul Dracula, situat intr-un peisaj pitoresc pe valea Stejareni la doar 5 km de cetatea Sighisoara, va poate oferi momente inedite de liniste si recreere. Puteti pescui in lacurile de langa han sau sa va bucurati de clipele minunate petrecute in sanul naturii, alaturi de o sumedenie de animale salbatice si domestice ce le veti gasi cu placere intr-o mica gradina zoologica. Cazare -21 de locuri -2 apartamente cu pat matrimonial -5 camere cu trei paturi cu grup sanitar propriu -1 camera dubla cu grup sanitar propriu Servicii - Baie cu dus - Televizor si cablu TV - Locuri amenajate pentru pic-nic - Lacuri pentru pescuit - 31 -

- Mini-gradina zoologica - Mini-insula cu lebede - Locuri de joaca amenajate pentru copii - Stana amenajata Restaurantul - 40 de locuri in restaurant - 30 de locuri pe terasa - specialitati romanesti si internationale Pentru pranz oferim o gama larga de preparate culinare. Pentru servirea meselor se v-a stabili meniul inainte de sosirea clientilor cu 24 de ore inainte. * Micul dejun este inclus in pretul camerei. Taxa hoteliera este inclusa in pretul camerei. Tarif de vara Camera: 160 RON Apartament: 180 RON Rezervari la: 0265 772211

CONCLUZII SI PROPUNERI In urma realizarii acestei lucrari se pot trage urmatorele concluzii, tendinte cu privire la turismul din Sighisoara, se pot pune in evidenta punctele slabe si tari ale zonei. Se disting urmatoarele tendinte ale turismului in Sighisoara: un numar mereu crescand de turisti doresc sa-si satisfaca hobby-urile si interesele lor speciale, bazate pe natura, activitati economice si interese profesionale; - 32 -

sporirea numarului de vacante de durata mai scurta, aceasta permitand dezvoltarea mai multor destinatii turistice, iar pentru satisfacerea cererii, ocazia de a oferi facilitati pentru turisti; turistii devin mai experimentati si sofisticati si asteapta atractii de buna calitate, utilitati si servicii pe masura si tarife /preturi adecvate calitatii in calatoriile lor; calatoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinte, reuniuni etc. continua sa se dezvolte, aducand beneficii tot mai mari organizatorilor; multe persoane care participa la astfel de actiuni sunt in acelasi timp si turisti "de vacanta" care doresc sa cunoasca zona pe care o viziteaza;

sporeste numarul turistilor care sunt preocupati de problemele de mediu natural, prin urmare, cresc cautarile unor destinatii foarte putin poluate si fara probleme de mediu; ca urmare a acestor orientari, foarte multe destinatii sunt preocupate in adoptarea unor programe de dezvoltare si doresc sa incurajeze turismul de buna calitate, care evita problemele de mediu, optimizandu-se si beneficiile economice;

turismul utilizeaza intr-o masura tot mai mare, tehnologia moderna in domenii ca servicii de rezervare sau marketing; in ultima perioada internet-ul a devenit un mijloc tot mai important de informare si marketing. Puncte tari:

numeroasele trasee turistice, puse la dipozitia turistilor, pentru a ajunge cat mai usor la obiectivele baza de cazare in dezvoltare, serviciile oferite de acestea sunt dintre cele mai diverse, dar inca in posibilitatile de agrement oferite, diferite sporturi, fiind o zona destul de prielnica pentru astfel de

turistice pe care doresc sa le viziteze. dezvoltare; sporturi.

Puncte slabe: dezvoltarea infrastructurii lasa de dorit, drumurile fiind factorul principal al retinerii turistilor in ceea ce priveste vizitarea acestei zonei; slaba amenajare a obiectivelor turistice, nefiind suficient amenajate; lipsa unor investitori importanti, care sa faca o infuzie de capital. Investitiile in turism, caracterizate de valoarea mare a cheltuielilor si termen de recuperare indelungat. Persoanele care au investit au facut-o indeosebi in capacitati mici, adresate in special unei clientele atent selectate si nu masei mari - 33 -

a turistilor. Investitorii straini au evitat domeniul turismului, acest lucru fiind determinat de situatia economica si politica instabila a Romaniei. valorifcarea insuficienta a potentialului turistic, slaba promovare a acestuia; pasivitatea autoritatilor locale in ceea ce priveste dezvoltarea turismului prin obtinerea de finantari; Propuneri de valorificare In vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al municipiului Sighisoara este necesar luarea unor masuri concrete : Modernizarea si diversificarea produsului turistic cu accente pe elementele de specificitate. Strategie initiala de marketing ar trebui sa includa un program agresiv de publicitate, prin crearea unei baze de date continand agentii de turism din Romania si prin furnizarea continua de informatii calendar al venimentelor, actualizarea produselor si alte activitati similare, plasarea reclamelor in publicatiile de turism nationale si regionale si participarea la targurile de turism din Romania. Studiile internationale arata ca ecoturismul si turismul cultural reprezinta nise de piata in crestere, iar municipiul Sighisoara cu proximitatile sale are un potential ridicat si este bine pozitionat, astfel incat se poate incepe capitalizarea acestor resurse si oportunitati. Modernizarea infrastructuirii turistice, a cailor de comunicatie a mijloacelor de transport in comun, a retelei de telecomunicatii, a a unitatilor comerciale sanitare , de prestari servicii, a echipmentelor tehnico edilitare. Necesitatea infiintarii unui oficiu de turism este justificata pe de o parte de aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare durabila pe plan local in vederea eficientizarii actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de alta parte de alta parte obiectivele pe care un astfel de serviciu si le propune: promovarea sustinuta a dezvoltarii turistice in scopul cresterii beneficiilor obtinute de pe urma valorificarii resurselor turistice pentru comunitatea locala; promovarea imaginii reale a municipiului Sighisoara in special si a judetului Mures in general, atat pe plan national, cat si pe plan international; realizarea unor programe in parteneriat cu oficiile de turism de pe langa primariile oraselor infratite cu municipiul Sighisoara; abordarea sistematic a pietei si infrastructurii existente, care sa grupeze intr-un cadru coerent, pe o baza locala si zonala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici si privati implicati in turism; identificarea resurselor turistice antropice si naturale al caror grad de exploatare este scazut si inaintarea de propuneri in vederea introducerii cat mai rapide a acestora in circulatia turistica; - 34 -

analizarea propunerilor venite din partea agentilor publici si economici de asociere cu Primaria municipiului Sighisoara in vederea cresterii gradului de exploatare a resurselor turistice locale si zonale; initierea unor investitii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea atractiilor turistice cu grad ridicat de importanta. Sustinerea investitiilor in agrementul turistic si prin atragherea investitorilor straini Armonizarea legislatiei turistice actuale cu legislatia ue Organizarea unor tururi / circuite turistice programe turistice pe circuite tematice Organizarea unor evenimente / manifestari cultural-artistice etc. (in parteneriat public / privat), care atrag vizitatori autohtoni si straini si pot constitui prilejuri de promovare si dinamizare a turismului local Editarea unor materiale promotionale de calitate, care sa proiecteze o imagine pozitiva a turismului din municipiul Sighisoara (reviste de profil, brosuri, pliante, hari si ghiduri turistice, ilustrate etc.) Crearea si punerea la dispozitia turistilor si a factorilor interesati a unei baze de date completa si operativa, privind oferta turistica din municipiu si proximitati: baza turistica: locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.); restaurante, cluburi, puncte de agrement; agentii de turism si rent-a-car; puncte de atractie turistica (muzee, monumente, biserici si alte atractii cultural-istorice) ce sa fie incluse in diverse tururi ale orasului modalitati de petrecere a timpului liber (agrement); trasee si obiective turistice periurbane, cai de acces; servicii oferite, nivel de pret, orar etc.; monitorizarea si evaluarea diferitilor indicatori cantitativi si calitativi fluxul turistic, cererea turistica, factorii motivationali etc.: numarul de turisti romani si straini, ponderea cererii interne si externe in totalul cererii turistice anuale; indicele modificarii in timp a cererii turistice interne si externe; repartitia pe zone de provenienta (tari) a cererii turistice externe si provenienta regionala a cererii turistice interne; Integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicai in dezvoltarea turismului pe plan Local (institutii publice locale si centrale, diferite organisme publice sau private ant, - 35 -

(istorice, geografice, economice, complexe etc.)

Antrec, ong-uri, agenti privati de turism hoteluri, restaurante, agentii de turism etc.), activarea parteneriatului public-privat intr-un efort cumulat de relansare a turismului clujean, explorarea posibilelor parteneriate regionale si a avantajelor colaborarii cu agentiile de promovare din alte judete. Organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea si strategia turismului local, cu participarea organizatiilor profesionale, agentilor economici de profil, institutiilor de invatamant cu specific de turism si altor factori competenti (reprezentantii autoritatilor locale, Consiliul Judetean si Prefectura Cluj, Agentia de Dezvoltare Nord Vest, reprezentantii sectorului agroturistic etc.), avand ca finalitate identificarea resurselor si a posibilitatilor de finantare a unor proiecte, precum si elaborarea unor strategii si politici pe termen scurt, mediu. Initierea unor programe de formare profesionala adecvate pentru lucratorii si lung profesionistii din turism, realizarea unor materiale promotionale pentru pensiunile mici etc.

BIBLIOGRAFIE

1. Camarda A., Economia Turismului, Ed. Omnia Uni S.A.S.T. Brasov 2005 2. Cucu V. Oraele Romniei. Editura tiinific Bucureti 3. Dubowy E. Sighioara- un ora medieval Editura Tehnic Bucureti - 36 -

4. Ioncic, M. Economia Serviciilor, Bucuresti, Editura Uranus, 2000 5. Minciu R. Economia Turismului Bucuresti Ed. Uranus 2000 6. Nistoreanu P. Economia Turismului- Teori Si Practica Bucuresti Ed.ASE 2002 7. Sighioara - mic ndreptar turistic 8. oneriu I. Orasul Sighioara vol VIII 9. Vancea A. Monografia judeului Trnava Mare- Sighioara editura 10. www. Sighioara.com

.

ANEXA 1

- 37 -

FIG.1-TURNUL CU CEAS

- 38 -

FIG.3-STRADA IN CETATEA DIN SIGHISOARA

- 39 -

FIG.4\5-PANORAMA SIGHISOARA

- 40 -

FIG.6 BISERICA ORTODOXA

- 41 -

FIG.7 VEDERE DIN TURNUL CU CEAS

DOMENIUL DANES DRACULA PENSIUNE

- 42 -

- 43 -

- 44 -