Download - Tehnica Si Metodica Invatarii Schiatului

5/26/2018 Tehnica Si Metodica Invatarii Schiatului

1/58

TEHNICA si METODICA INVATARII

SCHIULUI

Tehnica de baza a schiului alpin, reprezinta un ansamblu de deprinderi motrice, cuun continut specific, care permite deplasarea pe terenuri acoperite cu zapada, in diferite

scopuri: formativ, utilitar, recreativ.

Analiza actiunilor motrice realizate in cadrul deplasrilor pe schiuri, permitedeterminarea continutului tehnicii de baza, conlinut care este prezentat in continuare, sub

forma unor grupe de procedee.

A. MERSUL PE TEREN PLAT

MERSURI ALTERNATIVE MERSURI SIMULTANE

-mers alternativ cu doi pasi -alunecare prin impingere

-mers alternativ cu patru pasi simultana-mers cu un pas si impingere

simultana-mers cu doi pasi si

impingere simultana

DEPLASARE PRIN PASI DE TRECERI DE LA UN

PATINAJ SI PASI DE PATINAJ MERS LA ALTUL

- trecere direct (simpl sau

complex)

-trecere cu alunecare (simpla sau complexa)B

. MERSUL LA URCAREA PANTEI

- urcare cu pas batut

- urcare oblica

- urcare in trepte- urcare in foarfece

- urcare in umatate foarfece

C. SCHIMBAREA DIRECTIEI DE PE LOC

(INTOARCERILE)

- intoarcerea prin pasi adaugati (in urul cozilor sau al varfurilor)

- intoarcerea !in evantai"

- intoarcerea varf peste varf- intoarcerea coada peste coada

- intoarcerea prin saritura

D. COBORARILE


2/58

- coborare directa

- coborare oblica

E. TRECEREA PESTE DENIVELARILE DE TEREN

- trecerea prin adaptarea pozitiei corpului- trecerea prin amortizare

- trecerea prin escamotare

- trecerea prin saritura

F. FRANAREA

- franarea prin derapa (lateral sanu oblic)- franarea prin plug

- franarea prin umatate de plug

G. SCHIMBAREA DIRECTIEI DIN ALUNECARE (OCOLIRILE)

a) ocoliri declansate prin pasire - ocoliri prin pasi succesivi spre deal- ocoliri prin pasi succesivi spre vale

b) ocoliri declansate prin franare diriata - ocoliri prin franare in plug

- ocoliri prin franare in umatare de plug

c) ocoliri declansate prin rotatie

- ocolire prin pivotare

- cristiania spre vale pe movila- cristiania spre vale cu desprindere

- cristiania spre vale cu departare- cristiania spre vale prin rotatie- cristiania spre vale cu amortizare pe movila

- cristiania spre vale cu pasire

- cristiania spre vale cu contraderapa

- cristiania spre vale cu deschidere

d) ocoliri declansate prin transiatie- serpuirea rotunita

- serpuire franata

- serpuire accelerata

#uccesiunea abordarii procedeelor tehnice in invatarea tehnicii de baza a schiului alpin

este urmatoarea:


3/58

1. A$%&%'AA $* #$+* # 'A#AA #$+*

rocesul de formare a deprinderilor motrice incepe odata cu prinderea schiurilor

de picioare si cu primele incercari de deplasare cu autorul lor.rimele lectii cu incepatorii, trebuie sa resolve urmatoarele sarcini:

1.1. OBISNUIREA CU SCHIURILE:- prinderea si desfacerea schiurilor:

- exercitii de pe loc pentru obisnuirea cu lungimea si cu greutatea schiurilor.

1.2. INSUSIREA UNEI POZITII CORECTE PE SCHIURI

- exercitii de pe loc pentru insusirea pozitiei pe schiuri.

1.3. EDUCAREA ECHILIBRULUI IN TIMPUL DEPLASARII PE SCHIURI

EERCITII PENTRU OBISNUIREA CU SCHIURILE

$ontinutul acomodarii cuprinde procedee de mers intoarcere, schimbari de

directie sau combinatii, care se executa pe loc sau in deplasare, pe teren variat. lecontribuie la obisnuirea cu echipamentul si materialele de schi, dar si cu alunecarea pe

schiuri.xemple de exercitii:

- ridicarea alternative a schiurilor de pe zapada si deplasarea lor la dreapta,

stanga, in os si in sus/.- acelasi exercitiu, dar numai cu ridicarea cozilor sau numai cu ridicarea

varfurilor/


4/58

- schimbari de directie de pe loc (intoarceri)/

- mers pe schiuri fara bete, prin pasire, prin zapada nu prea mare/

- mers la urcare/- variante de mers si ocuri pe schiuri.

INTOARCERI DE PE LOC:- intoarcerea prin pasi adaugati (in urul cozilor si in urul

varfurilor)/

- intoarcerea !in evantai"/

- intoarcerea coada peste coada/

- intoarcerea varf peste varf/- intoarcerea prin saritura

URCARI: - urcarea in pas batut/ - urcarea oblica/

- urcarea in trepte/


5/58

-urcarea in umatate de foarfece.

INDICATII METODICE:

0 #e urmareste ca printr-un numar corespnnz1tor de repetari, aceste miscari simple

sa se execute relaxat si intr-un ritm vioi.


6/58

0 n executarca tuturor acestor procedee se va insista asupra pozitiei corecte pe

schiuri, urmarindu-se localizarea miscarilor la nivelul membrelor inferioare si

repartizarea crecta a greutatii corpului pe schiuri.0 n prmele lectii, o parte din miloacele date vor fi adaptate sarcinii de amenaare

a terenului, pe care se vor desfasura urmatoarele lectii

0 e masura insusirii unei pozitii corecte si a unor procee mai dificile, niloacelede acomodare vor fi folosite in prima pane a lectiei pentru incalzirea organismului.

0 entru mai buna desfasurare a activitatii, este recomandata instruirea

incepatorilor in cadrul unor poligoane complexe. n acest sens, prezentam in scoporientativ un asemenea pol2gon, lasand la latitudinea instructorilor posibilitateade

adaptare a acestuia, in functie de situatiile concrete de teren, unde isi desfasoara

activitatea.

2. ACOMODAREA CU ALUNEACAREA PE SCHIURI

Aceasta sarcina se realizeaza pe parcursul procesului de invatare si perfectionare

a tehnicii schiului, pana la dobandirea simturilor specializate (simtul zapezii, al schiului,al alunecarii). &iloacele prin care se realizeaza aceasta sarcina sunt urmatoarele:

2.1. C!"!#$#i%& si '#&i%& &s'& *&+i,&%$#i%& *& '&+.

2.2. F#$+$#i%&.

2.3. A&%$#i%&.

2.-. O!%i#i%&.

2.1. COBORARILE

n tehnica schiuiui, coborarile constituie elemete de baza, din care se executa de la

cele mai simple la cele mai complexe procedee tehnice.


7/58

Aparent simple, coborarile pe schiuri creeaza dificultati atat incepatorilor, cat si

schiorilor avansati. Aceste dificultati rezult din caracterul variat al partiilor, din viteza

crescuta cu care se parcurg, ca si din necesitatea mentinerii si mai ales a restabiliriiechilibrului, atunci cand factorii externi il deregleaza.

n procesul invatarii procedeelor de coborare, se va urmari:

- dobandirea pozitiei corecte pe schiuri/- invatarea repartizarii corecte a greutatii corpului pe schiuri/

- dezvoltarea si perfectionarea echilibrului pe schiuri.

'in cauza complexittii problemelor pe care le ridica, si nu din cea a relativei lorsimplitati, procedeele de coborare se situeaza in metodica invatarii schiului la inceput.

2.1.1. COBORAREA DIRECTA

DEFINTIE:coborare executata pe linia pantei sau pe o directie paralela cu liniapantei.

MECANISMUL TEHNIC

- #chiurile cu varfurile la accelasi nivel si paralele, la o departare de 34-54 cm.

unul de celalalt, sunt egal 6ncarcate si asezate pe toata talpa.

7reutatea este egal repartizata pe toala lungimea schiurilor.- Articulatiile gleznelor, genunchilor si soldurilor usor flexate.

- 8ustul usor inclinat spre inainte, spatele rotunit si umerii relaxati.

- 8ratele usor departate si spre inainte, coatele flexate, iar pumnii tin betele

orientate oblic spre inapoi.- rivirea indreptata la 34-54 m. spre inainte.

- ozitia pe schiuri, trebuie sa fie cat mai naturala, supla si echilibrata.

PRINCIPALELE RESELI:

9. #chiurile prea departate si inegal incrcate.


8/58

3 #chiurile nu sunt la acelasi nivel.

5. ozitia rigida a corpului, cu membrele inferioare intinse si departate/ cu membrele

inferioare arcuite sau in !";. 8ustul prea flexat si bazinul retras.

. rivirea indreptata prea aproape, la varful schiurilor.

CAUZELE PRINCIPALELOR RESELI:

- teama de panta si gria pentru modul in care se va realiza oprirea/

- incercarea de a obtine o pozitie corecta prin contractia exagerata a musculaturii/

- slabul nivel al pregatirii fizice, si in special al unor calitati motrice sipsihomotrice ca echilibrul/

- alegerea unor partii necorespunzatoare nivelului de pregatire/- gradarea nerationala a miloacelor in cadrul lectiilor/

- calitatea slaba a schiurilor, bocancilor si legaturilor, precum si montarea lor

gresita.

EERCITII:

9. xercitii de pe loc, cu si fara schiuri:- luarea pozitiei de coborare directa (inalta, medie si oasa)/- cu si fara spriin in bete, executarea de sarituri succesive cu oprire in pozitie de

coborare directa/

- din mers sau alergare cu schiurie, oprire in pozitie de coborare directa/- de pe loc sau din usoara deplasare cu schiurile, inavtarea cazaturilor, prin lasarea

pe spate si intinderea corpului.

3. $oborare directa cu balans vertical (ghemuiri si ridicari inlantuite), variind

amplitudinea miscarilor in ritmuri diferite.


9/58

5. Acelasi exeicitiu cu accelerarea ritmlului ridic1rii, pana la desprinderea cozilor sau a

varfurilor schiurilor de pe zapada.

;. $oborare directa cu trecerea greutatii de pe schiu pe celalalt.. $oborare directa cu executarea unor sarituri succesive pe verticala, desprinzand

schiurile de zapada (fie numai cozile sau numai varfurile schiurilor, fie toata talpa).?. $oborare directa cu sarituri succesive executate in plan lateral, intr-o parte si in

cealalta.

@. 'in coborare directa, trecerea greutatii de pe un schiu pe celalalt cu saritura.

94. $oborare directa cu balans antero-posterior (incarcarea succesiva a cozilor si avarfurilor schiurilor, prin ducerea corpului spre inainte si spre inapoi).

99. $oborare directa executata pe un singur schiu, celalalt fiind ridicat la diferite nivele.

93. $oborare directa, imitand mersul alternative, greutatea corpului trece pe schiul

deplasat inainte, sau poate ramane pe cel din spate.95. $oborare directa cu oprire prin pasi succesivi spre deal.

9;. $oborare directa cu adunarea unor obiecte asezate lateral pe zapda (la ?-94 m.distanta intre ele).

9


10/58

MECANISMUL TEHNIC

- #chiurile paralele si apropiate, schiul din deal mai inainte (94 cm.). #chiurile sunt

orientate pe muchiile superioare, in raport cu inclinatia pantei si consistenta

zpezii, prin ducerea genunchilor spre deal.- 7reutatea corpului mai mult repartizata pe schiul din vale.

- Articulatiile gleznelor, genunchilor si soldurilor sunt flexate.

- 8ustul usor rasucit spre vale, inclinat spre inainte, cu umarul din vale mai coboratdecat cel din deal.

- 7enunchii si bazinul se duc spre deal, 6ntregul corp adoptand o pozitie arcuita.

- 8ratele sunt usor flexate, departate lateral si spre inainte, bratul din deal este cupumnul la nivelul soldului, iar cel din vale este cu pumnal mai os si usor scos

inafara.

- rivirea este orieatata pe directia de deplasare, la 34-54 m.



11/58

9. &embrul inferior din vale este intins/ membrele inferioare sunt arcuite sau in !"3. #chiurile neparalele, cu greutatea corpului mai mult repartizata pe schiul din deal.

5. #chiul din deal este situat inapoia schiului din vale sau mult prea inainte.

;. *marul din deal a ramas inapoi in raport cu cel din vale.. ozitia rigida a corpului, cu bratele inapoi sau inainte.

EERCITII:

9. xercitii de pe loc:

- luarea pozitiei de coborare oblica ( inalta, medie si oasa)/

- cu si fara spriin in bete, executarea de sarituri successive, cu oprire in pozitie decoborare oblica/

- schimbarea succesiva a schiurilor pe toata talpa si pe muchii.3. $oborare oblica cu ridicarea cozii schiului din deal.

5. Acelasi exercitiu cu ridicarea completa a schiului din deal de pe zapada.

;. $oborare oblica cu rasucirea trunchiului spre vale si puncture cu batul de aceeasi parte.. $oborare oblica cu aplecarea trunchiului spre vale si atingerea cu palma bratului din

deal a bocancului din vale (cu si fara bete).?. $oborare oblica cu betele tinute sub axile, sau fixate la spate la nivelul coatelor.@. $oborare oblica cu schimbarea directiei spre deal, prin pasi succesivi.

INDICATII METODICE:

- #e va acorda o mare atentie insusirii pozitiei corecte pe schiuri, deoarece aceasta

conditioneaza si influenteaza in mod direct insusirea procedeelor de ocolire din tehnicaschiulu alpin.

- xercitiile care se folosesc trebuie sa-l deprinda pe inceptor cu incarcarea corecta a

schiurilor cu greutatea corpului.

2.1.3. PROCEDEE DE TRECERE A DENIVELARILOR DE TEREN


12/58

DEFINITIE: /is$#i%& &0&'$'&*& $'#& si!# i+ %$+ ,'i$%%!+4i'*i+$% si %$'$% i+ s!% /&+'i+ii &%i"#%i #i+ $+%$#&$

&5&'ii 5!#'&%!# &0'+& (4#$,i'$'i$ si 5!#'$ &+'#i54$ $#& $'i!+&$6$

$s#$ si!#7si %$ '#&&$ &s'& *&+i,&%$#i%& *& '&+.

2.1.3.1. TRECEREA PRIN ADAPTAREA POZITIEI CORPULUI.

TRECEREA RUPTURILOR DE PANTA

uptura de panta apare in cazul trecerii de la o portiune inclinata la alta, cu o inclinatie

mai accentuata.entru a evita pierderea echilibrului, se executa o usoara avantare prin flexia mai

accentuate a articulatiilor gleznelor si prin ducerea corpului spre inainte, astfel incat se

respecta regula perpendicularitatii pe panta a axei verticale a corpului, pe noua panta cu o

inclinatie mai mare.

TRECEREA RACORDARILOR DE PANTA

rin racord de panta se intelege trecerea de la o panta inclinata la un teren mai

putin inclinat, plat sau contrapanta. % astfel de schimbare a inclinatiei pantelor, tinde saproduca dezechilibrarea schiorului in sens antero-posterior, datorita franarii prin aparitia

supraincarcarii partii de dinainte a schiurilor. 'ezechilibrarea este cu atat mai accentuate,cu cat viteza initiala este mai mare.


13/58

#chiorul actioneaza atat prin flexia genunchilor, cat si prin ducerea unui schiuinainte, fapt care-i mareste baza de spriin in plan antero-posterior, concomitent cu

deplasarea greutatii corpului spre cozile schiurilor.

2.1.3.2. TRECEREA PRIN AMORTIZARE

MECANISMUL TEHNIC

'in pozitie de coborare (directa sau oblica) urcand partea ascendenta a movilei, se

va amortiza suprapresiunea care se produce executand ! 5%&0i& 5#$+$'$ a membrelorinferioare, localizata, in principal, la nivelul genunchilor.

e varful movilei, 5%&0i$ ,$ 5i /$0i/$. ntrandu-se pe partea descendenta a movilei, se

vor extinde membrele inferioare, $s'#$+* i+ /$+&+'$ !+'$'% si#i%!#

6$$*$.


14/58


9. ozitia prea apropiata sau prea departata a schiurilor.

3 ozitia rigida a membrelor infenioare.

5. Trunchiul prea flexat, in special, din articulatiile soldurilor, ceea ce blocheazasupletea membrelor inferioae.

;. 'ezechilibrarea spre inapoi.

2.1.3.3. TRECEREA PRIN ESCAMOTARE

MECANISMUL TEHNIC

scamotarea se realizeaza prin tragerea membrelor inferioare sub corp. #chiurile se

desprind de pe zapada inainte de ruptura de panta, urmand ca imediat dupa aceasta,schiurile sa reia contactul cu zapada prin extensia membrelor inferioare.


9. ozitia gresita a corpului in timpul alunecrii ce precede trecerea pestedeiuvelari, mai ales cu greutatea repartizata spre cozile schiurilor.

3. ipsa de sincronizare a tragerii si intinderii membrelor inferioare cu viteza de

deplasare.5. xtensia completa a corpului. mai ales a genunchilor.

2.1.3.-. TRECEREA PRIN SARITURA

Acest procedeu de trecere a denivelarilor se realizeaza prin executarea unei

extensii mai accentuate in momentul desprinderii. n acest mod se obtine un zbor mai

lung, urmat de o aterizare supla in momentul reluarii contactului cu zapada. Acest


15/58

procedeu este mai dificil, deoarece necesita o buna coordonare spatio-temporala (fara

dezechilibrari), in faza de zbor.

INDICATII METODICE:

- nvatarea trecerii peste denivelarile de teren se face dupa insusirea corecta a

pozitiilor de coborare.- a inceput se vor face exercitii analitice, progresand de la viteze mici catre catre

viteze mai mari. #e poate marca, prin diferite repere, locul de executare al fiecarei

miscari din cadrul balansului pe vertiala. xecutand astfel trecerile peste denivelari, la

viteze mici, dispare sentimentul de frica al executantilor.

2.2. FRANARILE

rocedeele de franare cu schiurile sunt urmatoarele:a) franarea prin derapa

b) franarea prin plug

c) franarea prin umatate de plug

2.2.1. FRANAREA PRIN DERAPAJ

DEFINITIE: #!&*& #i+ $#& si!#% i*& i+$%'i/& & $+'$

$%+&$+* %$'$% s$ !"%i 5$'8 *& %i+i$ $+'&i.

$a procedeu de franare, indiferent de directia in care se executa, derapaul are+

+i /&$+is/ *& #&$%i6$#&. A&s'$ !+s'$ i+ #&$ &i%i"#%i *i+'#& 5!#'&%& $#&

$'i!+&$6$ $s#$ sis'&/%i si!#7si i+ 'i/% !"!#$#ii !"%i&.

$ele mai importante forte care actioneaza in aceasta situatie, sunt: 5!#'$ *&

4#$,i'$'i& si 5!#'$ *& #&$'i& $ s!%%i.

$ele doua forte dau prin compunere o rezultanta --, care se descompune intr-un

plan paralel cu planul pantei, in doua componente (o componenta laterala si o

componenta longitudinala).iecarei dintre aceste componente ii corespunde o forta reactiva la nivelul

contactului schiurilor cu zapada. Atata timp cat componentei laterale a fortei de gravitatie

se opune o forta reactiva egala, derapaul nu se produce.


16/58

ntalnim aici doua situatii:

a) punerea schiurilor pe muchiile din deal atrage dupa sine, o crestere a forteireactive laterale, si o ca atare, derapaul nu se produce/

b) cand schiurile sunt puse pe lat, forta reactiva laterala devine mai mica decat

componenta laterala a fortei de gravitatie si schiurile incep sa derapeze.#chimbarea unghiului de inclinare a schiurilor pe muchii este consecinta miscarii

gleznelor si genunchilor in plan lateral. 'upa micsorarea unghiului de cantare,producerea derapaului poate fi favorizata si de supraincarcarea schiurilor prin balans

vertical.e parcursul derapaului, se produce deplasarea sistemului schior-schi, deplasare

care are ca rezultat un efect de franare datorita fortelor de frecare cu valori mari, care se

nasc la nivelul contactului schiurilor cu zapada.%prirea derapaului se realizeaza prin marirea unghiului de inclinare a schiurilor

pe muchiile din deal, ca efect al miscarii de deplasare a genunchilor spre deal.

DERAPAJUL LATERAL

DEFINITIE: *$$9 &0&'$' & %i+i$ $+'&i s$ & ! *i#&'i& $#$%&%$ %i+i$$+'&i.


17/58

MECANISMUL TEHNIC

#chiurile sunt apropiate, cu schiul din deal usor decalat fata de schiul din vale si

orientare (cu axul longitudinal) perpendicular pe linia pantei, iar greutatea corpului esteegal repartizata pe ambele schiuri si pe milocul acestora.

D&%$+s$#&$ se realizeaza atat in momentul ghemuirii, cat si al ridicarii, prin

deplasarea progresiva a genunchilor spre vale cu asezarea schiurilor pe lat. n timpulexecutarii derapaului, schiurile trebuie mentinute parallel si apropiate, trecand usor

greutatea pe schiul din vale.


9. 7reutatea corpului este repartizata predominant pe schiul din vale.

3. #chiurile sunt neparalele sau prea departate.5. 'ezechilibrare laterala pe parcursul executarii derapaului.

EERCITII:

9. e loc, din pozitie de coborare oblica, se executa balans vertical cu cantarea si

!decantarea" schiurilor.3. 'erapa lateral pe portiuni de lungime diferita, cu oprire la locuri marcate.

5. 'erapa lateral cu schimbarea ritmului cantarii si !decantarii" schiurilor.

;. 'erapa lateral executat cu miscari de balans vertical la declansare si la oprire.


18/58

=. 'erapa cu autorul unui partener care executa tractiunea spre vale, cu apucarea

betelor.

>. 'erapa lateral - oprirea se va realiza prin ghemuire accentuata si ducereagenunchilor spre deal, schiurile aasezandu-se pe muchii.

INDICATII METODICE:

- 'erapaul se va executa pe o partie sufficient de inclinata si bine batatorita.- 'erapaul se va executa la inceput continuu, dupa care se va trece la intreruperea

alunecarii prin oprire sau la trecerea in coborare oblica, datorita asezarii schiurilor

pe muchii.

DERAPAJUL OBLIC

DEFINITIE: *$$9% &0&'$' & ! *i#&'i& !"%i$ 5$'$ *& %i+i$ $+'&i.

A&s' #!&*& #&6i+'$ &$ /$i i/!#'$+'$ 5!#/$ *& 5#$+$#& #i+

*$$9 *&!$#&& !+'#i"i& %$ i+,$'$'$#&$ #is'i$+ii%!# s#& *&$% si s#& ,$%&.

Acest procedeu, reprezinta cea mai importanta forma de franare prin derapa,deoarece contribuie invatarea cristianiilor spre deal sis pre vale.

MECANISMUL TEHNIC

#e executa din coborare oblica prin aducerea genunchilor dinspre deal pe liniaschiurilor, ceea ce are ca &5&' *&$+'$#&$; si *&%$s$#&$ si#i%!# i+'#7! /is$#& *&

'#$+s%$'i& & ! *i#&'i& !"%i8 5$'8 *& %i+i$ $+'&i.

!'ecantarea" poate fi usurata prin miscari de balans vertical, executate

concomitent cu declansarea derapaului. Amplitudinea derapaului este marita, atuncicand se executa miscari active de impingere a schiurilor in plan lateral, prin miscarea

membrelor inferioare.


19/58

#ituatii particulare apar ca urmare a miscarilor de "$%$+s %!+4i'*i+$%. Astfel, in

pozitie de coborare oblica, in timpul !decantarii" schiurilor, #i+ $,$+'$#& s& !"'i+& +

*$$9 /$i $/% $% ,$#5#i%!# i$# #i+ #&% + *$$9 /$i $/% $% !6i%!# .entru usurarea executiei, avantarea cu derapaul varfurilor este insotita de trecerea

greutatii mai mult pe schiul din deal, iar reculul, cu derapaul cozilor este insotit de

trecerea greutatii mai mult pe schiul din din vale.Aceste mecanisme sunt valorificate mai putin in obtitinerea efectului de franare prin

derapa, si mai mult prin in executia anumitor faze ale cristianiilor.

%prirea derapaului se realizeaza printr-o ghemuire, concomitent cu ducerea spre deal agenunchilor, aungandu-se in pozitie de coborare oblica.


9. ozitia departata a schiurilor.

3. #chiul din deal este asezat pe muchia interioara..

5. nclinarea trunchiului spre deal si ducerea bazinului spre vale.

EXERCITII:

9. 'in pozitie de coborare oblica cu schiurile pe muchiile superioare, trecerea greutatii

corpului spre cozile schiurilor sis pre varfurile acestora (balans longitudinal).

3. Acelasi exercitiu cu schiurile asezate pe toata talpa.5. 'in coborare oblica, cantarea si !decantarea" schiurilor, in ritmuri diferite, prin

ducerea genunchilor spre deal si spre vale.

;. 'in coborare oblica, declansarea derapaului la extensie si oprirea lui la flexie


20/58

DERAPAJUL OBLIC ROTUNJIT SPRE DEAL

MECANISMUL TEHNIC

#e porneste din coborare oblica si se declanseaza un derapa oblic. e parcursul

derapaului, se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre deal genunchii si soldurile,

simultan cu o usoara flexie a membrelor inferioare.&iscarea trebuie sa fie suficient de energica pentru a determina inscrierea

schiurilor pe o traiectorie usor rotunita.

INDICATII METODICE:

- Acest procedeu reprezinta un miloc de baza pentru invatarea procedeelor deocolire cu schiurile paralele.

- a inceput, miscarile de rotatie se pot executa cu intregul corp, iar pe masura ce

se insuseste procedeul, miscarile se localizeaza la nivelul membrelor inferioare.- a inceput, se vor executa derapaele rotunite largi, iar mai apoi lungimea

acestora se scurteaza progresiv.

- #e pune accent in instruire pe coordonarea miscarilor de flexie cu miscarile derotatie ale genunchilor.

HIRLANDELE

DEFINITIE: *$$9&%& !"%i& s&si,& i+'#& $#& s+' i+'$%$'& !#'i+i

*& !"!#$#& !"%i$.


21/58

Aceste procedee se realizeaza prin actiuni localizate la nivelul articulatiilor

gleznelor, si soldurilor, cu participarea asociata a trunchiului.

7hirlandele reprezinta exercitii de baza pentru invatarea cristianiilor si sunt de

mai multe feluri:

- ghirlanda simpla/- ghirlanda rotunita/

- ghirlanda cu tragere/

- ghirlanda cu deschiderea simultana a schiurilor.

GHIRLANDA SIMPLA

MECANISMUL TEHNIC

#e executa dintr-o usoara coborare oblica, din care prin asezarea schiurilor pe

toata talpa, se trece intr-un derapa oblic simplu.ntreruperea derapaului schiurilor se realizeaza prin trecerea lor pe muchiile de

deal, ca urmare a actiunii genunchilor. Aceasta forma de ghirlanda este ceea ce in mod

curent denumim cantarea si decantarea schiurilor.

7hirlanda simpla se materializeaza in practica prin mai multe forme:

- cantarea si decantarea schiurilor, mentinand aceeasi pozitie de coborare oblica/

- cantarea schiurilor la flexie si decantarea lor la extensie/- cantarea schiurilor la extensie si decantarea lor la flexie.

GHIRLANDA ROTUNJITA

7hirlanda rotunita se prezinta sub doua forme de materializare:- ghirlanda rotunita declansata la extensie/

- ghirlanda rotunita declansata la flexie.


22/58

HIRLANDA ROTUNJITA DECLANSATA LA ETENSIE

MECANISMUL TEHNIC

a coborare oblica, se executa un derapa scurt rotunit spre deal simultan cu o flexie

ampla a membrelor inferioare, urmat de o extensie energica insotita de o usoara avantare.

n timpul extensiei se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale umarul, genunchiul sisoldul din deal. $a urmare a inpulsului de rotatie, schiurile se deplaseaza spre linia

pantei, iar dupa iar dupa un moment de alunecare, succesiunea de miscari se repeta.

HIRLANDA ROTUNJITA DECLLANSATA LA FLEIE

MECANISMUL TEHNIC

'in coborare oblica, se executa o flexie slimultan cu rotatia genunchilor spre vale.

#chiurile sunt puse pe lat si aa urmare a impulsului de rotatie al genunchilor, acestea sedeplaseaza spre linia pantei. 'upa un moment de alunecare in pozitie oas1, se executaimpingerea bocancilor spre vale, prin extensia membrelor inferioare simultan cu rotatia

genunchilor spre deal, ceea ce antreneaza un derapa mai amplu al cozilor schiurilor.

Aceast succesiune de miscari se repeta pe tot parcursul coborarii oblice.


23/58

INDICATI METODICE:

- &iscarile pot fi executate cu diferite ritmuri pentru a se aunge la un oc rapid al

canturilor.- #e va urmari ca in timpul executiilor, schiurile sa fie apropiate.

- #e va insista pe o invatare corecta a acestor procedee, deoarece sunt elemente de

baza pentru invatarea cristianiilor.- a executia mai rapida a ghirlandelor, miscarile in plan vertical se reduc, iar

schimbul de muchii asociat cu derapa se realizeaza prin actionarea numai la nivelul

genunchilor.

- entru o mai mare stabilitate, declansarea ghirlandei poate fi insotita deinfigerea bastonului din vale.


24/58

GHIRLANDA CU TRAGERE

MECANISMUL TEHNIC

- 'in coborare oblica, se executa un derapa scurt rotunit spre deal, incheiat prin

punerea energica a schiurilor pe muchiile din deal, odata cu o flexie ampla in articulatiilegenunchilor. 'upa blocarea derapaului, urmeaza o extensie energica, cu desprinderea

cozilor schiurilor de pe zapada si cu pivotarea schiurilor spre linia pantei. 'upa reluarea

contactulul schiurilor cu zapada, se trece din nou in coborare oblica, iar aceasta

succesiune de miscari se repeta pe tot parcursul coborarii oblice.

INDICATII METODICE:

- aza de desprindere succede fara nici o intrerupere, fazei de flexie.

- xtensia poate fi insotita de spriinul in bastonul din vale.- e parcursul inlantuirii de ghirlande, desprinderea va fi minima, iar ritmul de

inlantuire va fi mai ridicat, pe masura ce procedeul se insuseste.


25/58

GHIRLANDA CU DESCHIDEREA SIMULTANA A SCHIURILOR

MECANISMUL TEHNIC

'in coborare oblica se deschid simultan cozile schiurilor cu o usoara flexie,

urmata de o extensie energica cu trecerea greutatii corpului pe schiul din deal si cuapropierea schiului din vale. a finalul extensiei, schiurile fiind descarcate corpul se

angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale. $a urmare a impulsului de rotatie,

schiurile se deplaseaza spre linia pantei, iar dupa un moment scurt de alunecare se

initiaza un derapa rotunit spre deal cu o usoara flexie. Aceast succesiune de miscari serepeta pe tot parcursul coborarii oblice.

Acest procedeu tehnic se poate executa fie numai cu desprinderea schiului din

deal, fie numai cu deschiderea schiului din vale.


26/58

2.2.2. FRANAREA PRIN PLU

DEFINITIE: #!&*& #i+ $#& s& i*& i+$%'i/&$ & $+'$

si#i%& 5ii+* *&sis& i+ !6i'i& *& %4 si !#i&+'$'& & /ii%&

i+'i!$#&

MECANISMUL TEHNIC

'in coborare directa se departeaza simultan si progresiv ambele cozi ale

schiurilor, prin impingerea calcaielor spre exterior. Barfurile schiurilor raman aropiate, la

94-34 cm. si la acelasi nivel. 7reutatea corpului este egal repartizata pe ambele schiuri si

usor pe cozile acestora.7ambele sunt tinute perpendicular pe schiuri, cu gleznele flexate. 7enunchii sunt

usor flexati si orientati inainte si spre interior. n acest mod, schiurile sunt asezate pe

muchiile interioare.

8ustul este ridicat, lasat spre inapoi, cu spatele usor rotunit.

*merii sunt relaxati, bralele usor flexate din coate, iar pumnii orienteaza betele

oblic spre inapoi si lateral.ntalnim dou forme de materializare a acestui procedeu si anume %4% 5#$+$'

si %4% $%+&$'. lugul franat se diferentiaza de plugul alunecat prin urmatoarele

aspecte:

- deschiderea cozilor schiurilor este mai accentuata/- unghiul de inclinare al schiurilor pe mucliile interioare este mai accentuat/

- greutatea corpului este mai mult repartizata pe cozile schiurilor.


27/58


9. 7reutatea repartizata inegal pe schiuri.3. icioarele rigide, intinse din genunchi, bustul inclinat exagerat spre inainte, cu

bratele intinse spre inainte.5. Barfurile schiurilor sunt prea departate.

;. 7reutatea corpului este prea mult repartizata pe cozile schiurilor.

EERCITII:

9. $oborarea unei pante usor inclinate prin plug usor alunecat.

3. 'in coborare directa, deschideri si apropieri repetate ale cozilor schiurilor in pozitie de

plug.5. $oborare directa cu oprire prin franare in plug in dreptul unor repere fixate pep anta

(bastoane, crengute de brad, etc..)

;. 'in coborare directa, franare prin plug in zapada mare sau pep ante cu inclinatii

diferite.

INDICATII METODICE:

- a inceput se va lua pozitia de plug pe teren plat.

- rimele franari din coborare directa, se vor executa pe o panta usor inclinata si

cat mai neteda.

2.2.3. FRANAREA IN JUMATATE DE PLU

DEFINITIE: #!&*& #i+ $#& s& i*& i+$%'i/&$ & $+'$ si% *i+ *&$%

s$ *i+ ,$%& 5ii+* *&sis i+ !6i'i& *& 9/$'$'& *& %4 si !#i&+'$' &

/i$ i+'+$.


28/58

MECANISMUL TEHNIC

Acest procedeu de franare se executa din coborare oblica, atat cu schiul din deal,

cat si cu cel din vale.

entru a frana in umatate de plug, schiul cu care dorim sa franam se deschide

prin impingerea laterala executata cu calcaiul membrului inferior respective, schiulmentinandu-se pe zapada.

entru realizarea franarii schiul se aseaza pe muchia interna si se incarca

progresiv cu greutatea corpului. Barfurile schiurilor se mentin apropiate si la acelasi nivelpe tot parcursul franarii, genunchiul membrului inferior care executa franarea este mai

intins, iar bustul este usor inclinat catre acesta.


9. #chiul cu care se realizeaza franarea se ridica de pe zapada.3. Barfurile nu sunt la acelasi nivel.

5. #chiul care franeaza este aplicat pe toata talpa.


29/58

EERCITII:

9. 'in coborare oblica, franare prin umatate plug, atat cu schiul din deal, cat si cu

cel din vale.

3. Acelasi exercitiu, cu oprire prin franare in umatate de plug in dreptul anumitorrepere fixate in zapada.

5. 'in coborare directa, franare prin umatate plug cu un schiu si cu celalalt.

2.3. OCOLIRILE

BAZELE TEHNICE ALE OCOLIRILOR

#chimbarea directiei din alunecare - ocolirea - este un element tehnic complex.

%colirea consta din inlantuirea unor mecanisme specifice altor elemente tehnice (de

coborare, de trecere peste denivelari, de franare, etc,..), cu mecanisme proprii fiecarieocoliri.

entru analiza principiilor mecanice care stau la baza executarii ocolirilor, vatrebui ca ansamblul schior-schi sa fie privit ca un sistem articulat, asupra caruia

actioneaza un complex de forte externe si interne. n aceasta idCe, componentele care

trebuie studiate sunt urmatoarele:9) mecanismul deplasarii schiurilor pe zapada si aspectele care rezulta din

interactiunea sistemului schior-schi, cu profilul terenului si zapada/

3) mecanismul miscarilor corpului schiorului, cu autorul carora schiorul isi

mentine echilibrul, pastreaza directia de inaintare sau schimba directia schiurilordupa cum intentioneaza.

entru a devia directia schiurilor de pe traseul lor initial si a le antrena intr-oocolire, schiorul trebuie sa intervina cu o forta, care in anumite situatii va fi destul de

mare. Aceasta forta va fi furnizata de schior prin diferite miloace pe care le are la

dispozitie si in primul rand, #i+ 5!#'$ /s%$#$.

Fazele ue! "#"l!$! %u& u$'a&"a$ele:

- #&4$'i#&$ *&%$+s$#ii

Download - Tehnica Si Metodica Invatarii Schiatului

Top Related