Download - Transporturi Proiect
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
1/37
LICEUL TEHNOLOGIC CONSTRUCTII DEMASINI
MIOVENI
JUDETUL ARGES
PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE ACOMPETENTELOR PROFESIONALE
PROFIL TEHNIC
CALIFICAREA:
TEHNICIAN TRANSPORTURI
INDRUMATOR: ABSOLVENT:PROF. Voicescu Ion Ci!Geo"#e C!!$in
CLASA ! XII%!
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
2/37
-2016-
TEMA PROIECT
TRANSPORTURI INTERNATIONALE
2
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
3/37
Cuprins
Argument
Cap1. E!"u#ia transp!rturi"!r
Cap 2. Mi$"!a%e"e &e transp!rt mar'(2.1. Transp!rtu" 'er!iar
2.1.1 P"ata ta)e"!r &e transp!rt pe %a"ea 'erat(
2.2 Transp!rtu" rutier
2.2.1 Reg"ement(ri *i institu#ii +n tra'i%u" rutier interna#i!na" &e m(r'uri
2.2.2 Aanta$e"e *i &e,aanta$e"e uti"i,(rii transp!rtu"ui rutier
2.. Transp!rtu" naa"
2.. Transp!rtu" aerian
2..1 Aanta$e"e *i &e,aanta$e"e uti"i,(rii transp!rtu"ui aerian
2./ Transp!rtu" %!ntaineri,at
2./.1 Transp!rt %!ntaineri,at rutier
2./.2 Transp!rt %!ntaineri,at aerian
2./. Transp!rt %!ntaineri,at 'er!iar
2./. Transp!rt %!ntaineri,at maritim
Cap . Prin%ipa"e"e %!nen#ii a%!r&uri *i &!%umente '!"!site +n transp!rtu" rutier
interna#i!na" &e m(r'uri
C!n%"u,ii
i"i!gra'ie
3
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
4/37
AR3UMENT
Transportul mărfurilor reprezintă o componentă esenţială a procesului de producţie si
presupune deplasarea componentelor şi a produselor atât în incinta fabricii, cât şi de la o
unitate la alta. Sistemul de transport reprezintă unul din elementele de bază pentru o
creştere economică fundamentală. Transportul crează valoare şi un anumit grad de
utilitate de loc şi de timp!.
"ostul transporturilor poate atinge #$ % din costurile totale de producţie. &ractic, nu
e'istă nici o activitate de producţie materială care să nu fie legată si conditionată, într(un
fel sau altul, de transport.
)apiditatea cu care se diversifică producţia de bunuri materiale determină modificări
structurale în sc*imburile interne şi internaţionale.
Transporturile contribuie la+
stimularea specializării regionale prin faptul ca transportul permite ca zonele sa se
poată specializa în producţia pe care o fac cel mai bine
amplasarea activităţilor productive prin considerarea costului operaţiilor detransport
stabilirea costurilor producţei prin considerarea c*eltuielilor cu transportul.
Transportul reprezintă un domeniu al activităţii social(economice prin care se
realizează deplasarea bunurilor materiale şi a oamenilor în spaţiu, cu a-utorul unor
ve*icule sau instalaţii speciale, pe anumite căi de circulaţie, in vederea satisfacerii
necesităţilor materiale şi spirituale ale societăţii.
4!ne"e 'er!iare cuprind următoarele subtipuri+ comple', mi't şi specializat. n)omânia, în structura teritorială a oraşelor mari, predomină zonele feroviare mi'te, a'ate
pe transportul de mărfuri şi călatorii. /onele feroviare specializate în transportul şi
depozitarea numai a mărfurilor sunt mai puţin frecvente, deoarece ma-oritatea staţiilor
sunt de tip mi't.
4!ne"e &e transp!rt aut! sunt, de regula, asociate zonelor feroviare.
#
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
5/37
4!ne"e p!rtuare pot fi+ comple'e mari, medii şi mici! şi simple. n cazul zonelor
comple'e e'istă dotări specifice, depozite de mare capacitate, reţea feroviară şi rutieră.
/onele portuare simple nu beneficiază de această ultimă facilitate.
4!ne"e &e transp!rt aerian sunt situate, de regulă, în afara oraşelor şi dispun de căi
de acces şi mi-loace de transport care fac legatura cu acestea.
4!ne"e &e transp!rt-&ep!,itare de ma'imă comple'itate se dezvoltă, de obicei, în
zonele libere.
&rincipalele tipuri de transport sunt+• 'er!iar locomotive, vagoane!• rutier auto propulsate sau remorcate!• naa" cargouri, remorc*ere!• aerian avioane cargo sau mi'te!•
ne%!nen#i!na"e prin conducte, prin sisteme de reţele de transport de înaltă şi -oasătensiune, dar şi transport informatic!.• %!minate cale auto(feroviara, auto(naval etc!.
Cap1. E!"u#ia transp!rturi"!r
0voluţia transporturilor a fost impusă de dezvoltarea mereu ascendentă a
factorilor de producţie. 1ulte din cuceririle ştiinţei şi te*nicii, mai mult sau mai puţin
spectaculoase la vremea respectivă, au fost puse in slu-ba dezvoltării şi modernizarii bazei te*nico(materiale a transporturilor care, la rândul ei, a fost capabilă să asigure
oamenilor o gamă variată de servicii într(un timp din ce în ce mai redus. Sporirea
necontenită a volumului producţiei materiale, necesitatea sc*imbului de mărfuri, nevoia
de deplasare la distanţe mari a bunurilor şi oamenilor au constituit factori promotori ai
dezvoltării ascendente a transporturilor, ai adâncirii viziunii muncii şi in cadrul acestei
activităţi.
influentă decisivă asupra dezvoltării transporturilor a avut(o, de e'emplu,
inventarea maşinii cu abur, care a facilitat apariţia căilor ferate, a navigaţiei cu a-utorul
navelor maritime şi oceanice puse in mişcare prin forţa aburului. serie de alte
descoperiri in domeniul te*nicii+ construcţia primului automobil acţionat de un motor cu
ardere internă 455! inventarea motorului cu ardere internă cu aprindere cu scânteie
5
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
6/37
466! inventarea primului avion 6$5! 7 sunt tot atâtea evenimente care marc*ează
evoluţia şi diversificarea transporturilor apariţia transportului auto şi apoi a celui aerian!.
Cap 2. Mi$"!a%e"e &e transp!rt mar'(
8legerea modului de transport se face cu a-utorul indicelui agregat, ce diferenţiază
sistemele de transport şi care se poate calcula ţinând cont de anumite criterii de apreciere
cum ar fi cele specificate în tabelul următor.
Tae"1. Ana"i,a %!mparati( a mi$"!a%e"!r &e transp!rt
C"asament Criterii &e apre%iere a mi$"!%u"ui &e transp!rt
1.C!st 2.Timp .5iai"itate .Capa%itate /.A%%esii"itate 6.Siguran#( .Urm
9un
)au
:aval 8erian 8erian :aval )utier "onducte 8eria
2 "onducte )utier "onducte ;eroviar ;eroviar 8erian )utier
3 ;eroviar ;eroviar :aval "onducte 8erian ;eroviar "ondu
# )utier "onducte ;eroviar )utier :aval )utier ;erov
5 8erian :aval )utier 8erian "onducte :aval :aval
Sursa: “Revista de Comert” nr. 11, noiembrie 2001, pag.36
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
7/37
se referă la utilizarea în comun a unor vagoane sau tipuri de vagoane, precum şi
transportul anumitor mărfuri care necesită condiţii speciale de transport.
?:T0);)?A societate de e'ploatare în comun a vagoanelor pentru transportul
mărfurilor perisabile!
?:T0)":T8?:0) societate de transport pe calea ferată a mărfurilor containerizate!.
Transportul feroviar efectuează deplasarea în spaţiu a bunurilor şi oamenilor cu
a-utorul mi-loacelor de tracţiune locomotivele! şi a mi-loacelor tractate vagoanele! care
circulă pe trasee fi'e şi pe căi ferate.
Transportul feroviar se caracterizează prin+
regularitatea efectuării circulaţiei în toate anotimpurile, ziua şi noaptea, aproape
independent de vreme
mi-loacele de transport feroviare dispun de o mare capacitate în raport cu cele
auto şi aeriene
din punct de vedere economic se remarcă costul mai ridicat al transportului
feroviar în comparaţie cu cel fluvial, maritim şi prin conducte şi, de regulă, mai
mic faţă de cel auto şi aerian.
Transportul pe calea ferată necesită investiţii mari comparativ cu cel auto. 8stfel,
investiţiile pentru construcţia unei căi ferate sunt de 3 ori mai mari decât cele pentru
construcţia unei şosele. =e asemenea, şi investiţiile necesare pentru ac*iziţionareamaterialului rulant sunt ridicate. Ba fel, şi costul întreţinerii mi-loacelor de transport
feroviar şi al liniilor se situează la un nivel superior în comparaţie cu cel auto sau naval.
Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalităţi de transport, ocupând
în traficul mondial locul ?? din punctul de vedere al volumului de mărfuri transportate.
Societăţile feroviare au depus eforturi susţinute în dezvoltarea şi perfecţionarea
materialului rulant, precum şi în organizarea şi e'pedierea mărfurilor, în vederea reducerii
duratei de transport şi a micşorării preţului de transport.
Transporturile feroviare au păstrat aanta$e"e deţinute faţă de celelate modalităţi de
transport+
. asigurarea unui '"u) %!ntinuu &e transp!rt ce permite o aprovizionare ritmică
C
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
8/37
2. !#inerea unei anumite regu"arit(#i &in pun%tu" &e e&ere a" timpu"ui &e
transp!rt datorită modului de organizare şi independenţei faţă de condiţiile
atmosferice
3. rea"i,area unei integrit(#i mai mari a m(r'uri"!r +n timpu" transp!rtu"ui ,
pentru că riscul de avariere este mai mic în comparaţie cu alte modalităţi de
transport
#. +n%asarea mu"t mai rapi&( a %!ntraa"!rii m(r'uri"!r transp!rtate pentru că
încărcarea se face când marfa a fost predată, iar negocierea documentelor se face
după e'pedierea fiecărui vagon
5. anumit( siguran#( +n priin#a primirii m(r'uri"!r &e %(tre %ump(r(t!r,
deoarece societăţile de transport feroviar sunt, în mare parte, întreprinderi de stat
>. simp"itatea e)pe&ierii m(r'uri"!r *i %un!a*terea &in timp a tari'e"!r, ce permite e'pedierea mărfurilor fără o pregătire prealabilă deosebită şi cunoaşterea
c*eltuielilor încă înainte de efectuarea transportului
C. %7e"tuie"i"e *i %!nsumuri"e &e materia"e pentru ama"are sunt mu"t mai mi%i,
pentru că manipularea şi fi'area se face direct de către producător, cu personal
specializat şi cu utila-e specifice operaţiunilor de încărcare şi descărcare.
Tae" 2. C!mpara#ie a transp!rtu"ui 'er!iar &e mar'( pe regiune *i #ar( 2010
8ar( 1000 t!n(-9m :
PI ;mi". eur!<
)omânia 5340D25 #50D5 39ulgaria ##$"e*ia 33#Dngaria C#&olonia 3#6
Slovacia 534 Sursa: Eurostat
2.1.1 P"ata ta)e"!r &e transp!rt pe %a"ea 'erat(
Ta'ele de transport cuprind+
4
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
9/37
tari'u" &e transp!rt
ta)e"e a%%es!rii
a"te ta)e ( ce survin din momentul primirii mărfii, la transportul până la
eliberarea lor destinatarului.Tari'u" &e transp!rt %!n#ine pre#u" &e transp!rtpe %a"ea 'erat(.
n timpul transportului apar unele servicii suplimentare, care se e'ecută fie de
administraţiile de cale ferată, fie de agenţiile căilor ferate participante la transport şi de
firmele prestatoare de servicii agreate de calea ferată şi care e'ecută aceste prestaţii la
cererea predătorului sau a destinatarului. C7e"tuie"i"e e'e%tuate &e %a"ea 'erat( %u a%este
presta#ii se numesc ta)e a%%es!rii.
n conformitate cu regulile uniforme, e'istă peste >$ de ta'e accesorii, acestea fiind
codificate, pentru a putea fi înscrise cu uşurinţă în scrisoarea de transport.
Dnele prestări de servicii se e'ecută din oficiu, altele numai la cererea clienţilor. &rin
scrisoarea de transport se precizează care anume ta'e accesorii sau grupe de ta'e
accesorii se suportă de predător şi care de destinatar.
Ta'ele accesorii nepreluate asupra sa de predător, calea ferată le pretinde de la
destinatar. "ele mai importante şi frecvente ta'e accesorii sunt+
ta'ele vamale
c*eltuielile de camiona- neprevăzute în tarif
c*eltuielile pentru repararea ambala-ului, pentru refacerea încărcăturii, etc.
Tarifele de transport şi ta'ele accesorii sunt publicate într(o formă convenită de fiecare
cale ferată. &lata se face pe baza tarifelor valabile în momentul înc*eierii contracului de
transport. Tariful de transport trebuie să conţină şi condiţiile speciale aplicabile
transportului respectiv, atât la tariful propriu(zis, cât şi la ta'ele accesorii şi, dacă este
cazul, modul de convertire a valutelor în care este e'primat tariful. n tarif trebuie
menţionat şi regimul de viteză la care se aplică tariful respectiv.
2.2 Transp!rtu" rutier
6
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
10/37
)evoluţia industrială şi dezvoltarea masivă a comerţului a dus la îmbunătăţirea
stării drumurilor şi la realizarea mi-loacelor de transport performante.
=upă cel de(al doilea )ăzboi 1ondial, pe măsura dezvoltării şi modernizărtii
rutiere, a creşterii sc*imburilor economice dintre state, s(a simţit tot mai mult necesitatea
constituirii unei organizaţii a transportatorilor, care să apere interesele membrilor săi.
8ceasta s(a realizat în 1=>, când a lua fiinţă, "a 3enea - Uniunea Interna#i!na"( a
Transp!rtat!ri"!r Rutieri ;IRU3. ?)D a contribuit la elaborarea
instrumentelor te*nice şi comerciale menite să promoveze transportul auto pe plan
internaţional. n domeniul transportului auto, trebuie menţionată constribuţia ?)D în
legătură cu+
punerea în aplicare a "onvenţiei vamale privind transportul rutier internaţional de
mărfuri sub acoperirea carnetelor T?)
elaborarea scrisorii de transport internaţional în conformitate cu prevederile
"onvenţiei privitoare la transportul rutier internaţional de mărfuri "1)!
crearea 8sociaţiei ?nternaţonale pentru transportul mărfurilor perisabile
crearea Serviciuui de 8sistenţă mutuală internaţională
colaborarea la elaborarea altor convenţii internaţionale referitoare la+ circulaţia şi
semnalizarea rutieră, transportul mărfurilor periculoase, transportul mărfurilor în
containere, etc.
n comparaţie cu ma-oritatea tărilor europene )omânia are un nivel scăzut de
modernizare a drumurilor publice, c*iar dacă transporturile rutiere au căpătat un mare
avans dupa 646.
2.2.1 Reg"ement(ri *i institu#ii +n tra'i%u" rutier interna#i!na" &e m(r'uri
1. C!nen#ia ama"( re'erit!are "a transp!rtu" interna#i!na" &e m(r'uri su
a%!perirea %arnete"!r TIR ;3enea 1=/=
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
11/37
8utove*iculele care circulă sub acoperirea carnetelor T?) beneficiază de eliminarea
operaţiilor de desc*idere, în punctele vamale ale ţărilor de tranzit, pentru controlul vamal,
ceea ce determină scăderea duratei transportului şi diminuează posibilităţile de degradare
a mărfurilor perisabile. "arnetul T?) îl scuteşte pe transportaor de depunerea unor
garanţii vamale proporţionale ca mărime cu valoarea mărfurilor transportate.
&entru fiecare ve*icul rutier se întocmeşte un carnet T?) valabil pentru o singură
călătorie. rganele vamale din ţările de e'pediere, după controlul vamal al
autove*iculului, aplică acestuia sigiliile T?). rganele vamale din ţările de tranzit
controlează autove*iculele numai sumar, verificând, în special, starea sigiliilor.
n cazuri e'treme, organele vamale pot ordona desfacerea sigiliilor şi înlocuirea
acestora cu altele noi, după efectuarea controlului, a căror serie este trecută în carnetele
T?) aflate în posesia conducătorului auto.n ţara noastră, )1T)8:S îndeplineşte rolul de 8sociaţie garantă pentru
aplicarea "onvenţiei T?).
&rincipale atribuţii ale )1T)8:S sunt+
primeşte, gestionează şi eliberează, contra cost, membrilor săi, carnete T?)
garantează aplicarea "onvenţie T?) şi este ţinută răspunderii de plata ta'elor şi a
penalităţilor băneşti, la care titularii carnetelor T?) sunt e'puşi în virtutea legilor
şi reglementărilor vamale ale ţărilor pe teritoriul cărora se produc abateri participă la congresele, reuniunile organizate de ?)D şi susţine interesele
membrilor săi în cadrul acestora
contribuie la elaborarea de reglementări de trafic rutier internaţional, la
completarea şi revizuirea celor e'istente şi, pe plan intern, participă la elaborarea
tarifelor de traseu auto şi a altor acte normative ale circulaţiei rutiere.
2. C!nen#ia re'erit!are "a %!ntra%tu" &e transp!rt interna#i!na" &e m(r'uri pe %a"erutier( ;CMR
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
12/37
. A%!r&u" Eur!pean priit!r "a transp!rtu" &e m(r'uri peri%u"!ase pe *!se"e
;semnat +n 1=/.
6. A%!r&uri *i C!nen#ii i"atera"e +n%7eiate +ntre &!u( sau mai mu"te #(ri
&rin care părţile contractante îşi acordă reciproc o serie de avanta-e, cum ar fi+
necontingetarea numărului de curse
scutirea reciprocă de orice fel de ta'e şi impozite
scutirea reciprocă de orice fel de ta'e şi impozite pentru un număr contingentat de
călători, pe bază de autorizaţie
reducerea parţială a ta'elor şi impozitelor pentru un număr contingentat decălători.
8utorizaţiile de transport pot fi+
permanente 7 asigură drepul efectuării unui număr nelimitat de curse într(o
perioadă determinată 7 de regulă an
2
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
13/37
&e %("(t!rie 7 dau dreptul la o singură călătorie dus(întors pe perioada de
valabilitate a autorizaţiei
2.2.2 Aanta$e"e *i &e,aanta$e"e uti"i,(rii transp!rtu"ui rutier
8vanta-e+
încărcarea mărfurilor se face direct de la locul de e'pediţie magazie, locul
producţiei!, iar descărcarea la punctul de destinaţie, fără manipulări suplimentare
pregătirea autove*iculelor este rapidă, e'istând posibilitatea sc*imbării rapide a
direcţiei de deplasare şi a volumului de marfă transportate
viteze mari de deplasare
c*eltuieli de transport acceptabile
protecţie superioară a mărfurilor faţă de şocuri şi intemperii.
=ezavanta-e+
e'ploatarea autove*iculelor generează c*eltuieli mai mari, ca urmare a consumului
de combustibili superiori
necesitatea e'istenţei unui şofer şi a ec*ipei de servire pentru fiecare autove*icul!
poluarea mediului încon-urător este mai mare în cazul utilizării autove*iculelor
comparativ cu celelalte mi-loace de transport uneori nu este indicat pentru distanţe foarte lungi
nu se pot transporta unele mărfuri grele sau voluminoase.
8vanta-ele transporturilor rutiere sunt însa mai mari decât dezavanta-ele enumerate,
ceea ce face ca ponderea acestora să fie însemnată. =inamismul transportului rutier este
datorat unor cauze con-ugate+ sistem modern de distribuire promptă, perfecţionarea
autove*iculelor, consum redus de combustibil etc.
Tae" . C!mpara#ie &ensit(#i aut!str(,i pe regiuni *i pe #ar( 2002
8ara @m &e &rum : @m &e &rum :
1000 9m2
mi"i!n "!%uit!ri
)omânia $.5 5.20D25 3.4 2.>0D5 >.5 #$.$
3
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
14/37
9ulgaria 3.$ #.5"e*ia >.> 5$.4Dngaria 5.C 52.3&olonia .3 $.>Slovacia >.2 55.6
Sursa: Eurostat
2.. Transp!rtu" naa"
Transporturile maritime şi fluviale sunt modalităţi mult mai ieftine faţă de cele
feroviare, aeriene sau auto, ca urmare a c*eltuielilor pentru investiţii mult mai reduse, în
vederea dezvoltării infrastructurii.
&roducţia de bunuri şi servicii este ameninţată de o serie de fenomene naturale
cutremure, inundaţii, alunecări de teren, grindină, secetă!, dar şi de activitatea
premeditată sau inconştientă a oamenilor incendii, furturi, greve, conflicte militare!. n
vederea compensării financiare a pierderilor cauzate de producerea unui anumit risc, se
fac asigurări ale mărfurilor de către beneficiari sau transportatori.
8ctivitatea de transport ce se desfăşoară pe lacuri, râuri, fluvii, canale poartă denumirea
de navigaţie interioară sau fluvială, iar cea care se desfăşoară pe mări şi oceane senumeşte navigaţie maritimă.
2..1 Aanta$e"e *i &e,aanta$e"e uti"i,(rii transp!rtu"ui naa"
8vanta-e+
dezvoltarea industriilor ce folosesc materii prime transportate ieftin pe calea apei
industria siderurgică, metalurgică, energetică, sticlă, materiale pentru constructii!
capacitate de încărcare foarte mare
asigură tarife reduse
crearea de bara-e de acumulare pentru *idrocentrale
dezvoltarea irigaţiilor.
#
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
15/37
=ezavanta-e+
nu este economic pentru zonele mai îndepartate de bazinul fluvial, datorită
transbordărilor costisitoare
poate deveni impracticabil în perioadele de seceta sau îng*et
este mai lent.
2.. Transp!rtu" aerian
&rin întemeierea G"ompaniei franco(româna de navigaţie aerianăG 62$! s(au
efectuat, începand cu 622 ruta &aris 7 Strassburg 7 &raga 7
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
16/37
;rac*tul aerian se limitează la / %ateg!rii &e m(r'uri, care, prin rapiditate şi
siguranţă, -ustifică un tarif mai limitat+
o articole care necesită urgenţă şi care prezintă o oarecare fragilitate piese de
sc*imb pentru aeronave, nave, truse farmaceutice, ec*ipament medical!
o articole care îşi periclitează calitatea la un transport de durată mărfuri perisabile,
animale, substanţe radioactive!
o articole care au o valoare ridicată în raport cu calitatea lor obiecte de artă,
bi-uterii!
o articole care trebuie să însoţească pasagerii, dar, datorită volumului mare, nu pot
fi transportate ca baga-e personale animale, bărci!
o diverse articole destinate unor zone care nu dispun de mi-loace de transport la sol,
dar care sunt accesibile elicopterelor.
Transportul mărfurilor se efectuează, în general, cu curse regulate şi, uneori, cu curse
c*arter.
2..1 Aanta$e"e *i &e,aanta$e"e uti"i,(rii transp!rtu"ui aerian
8vanta-e+
rapiditatea este o caracteristică esenţială a transportului aerian transportulmedicamentelor în caz de epidemii, a alimentelor în regiunile cu populaţii înfometate,
intervenţii în caz de necesitate!
adaptabilitatea la diferite genuri de transport fără a necesita modificări ma-ore ale
avioanelor
transportul cu *elicoptere ofera o accesibilitate ma'imă.
=ezavanta-e+
condiţiile meteorologice pot afecta starea te*nica a aparatelor de zbor, condiţiile de
navigaţie aeriana şi organizarea serviciilor la sol
costurile sunt ridicate ca urmare a costului aparatelor de zbor
capacitate de transport mică
consumuri mari de combustibili superiori.
>
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
17/37
Transportul aerian de mărfuri reprezintă cea mai dinamică modalitate de transport,
e'istând astazi linii aeriene specializate care se evidenţiază prin operativitate, rapiditate,
preţ de cost atractiv.
"onform Convenţiei de la Varşovia scrisoarea de transport aerian 8ir HaIbill!
este dovada înc*eierii contractului de transport, a primirii mărfii şi a condiţiilor în care se
e'ecută transportul.
2./ Transp!rtu" %!ntaineri,at
"onsiderat unul dintre cele mai eficiente mi-loace de transport pentru marfă la
nivel mondial, transportul containerizat ar putea deveni, în următorii ani, o alternativă
viabilă și în partea de 0st a 0uropei. n această regiune, spun specialiștii în domeniu,
invesițiile în proiecte care să dezvolte acest tip de transport nu au fost foarte sus ținute în
ultimii ani.J1otivul creşterii în popularitate a transportului containerizat este simplul fapt că
atâta timp cât poți deplasa dintr(un loc în altul cantităţi tot mai mari de ec*ipamente, fără
să fie nevoie să foloseşti metodele tradiţionale, costurile şi eficienţa ta crescK, spune ?van
BoLere, "0 8linso Aroup, grupul belgian care dezvoltă &loiești Hest &arL.
&otrivit lui, de(a lungul timpului, motivele de securitate şi control al calităţii au
-ucat şi ele o parte importantă în creşterea notorietăţii transpotului containerizat. =e altfel,
o gamă largă de produse, cum sunt spre e'emplu cele electronice au nevoie pe lângătransportul pe distanţe mari şi de condiţii de securitate care să împiedice influenţa
factorilor e'terni.
2./.1 Transp!rt %!ntaineri,at rutier
&entru transportul rutier al containerelor se pot întrebuinţa autocamioane cu@sau
fără remorcă şi autotractoare cu semiremorci specializate. 1i-locul cel mai răspândit de
transport rutier al containerelor este autotrenul format din autotractor şi semiremorcă,
întrucat are cel mai mic coeficient de tara, are o construcţie simplă şi robustă, iar costul
pe tona capacitate mai redus decât al celorlalte ve*icule rutiere şi se pretează în bune
condiţii la transportul încarcăturilor grele şi de lungimi mari.
C
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
18/37
Semiremorcile destinate transportului containerelor de mare capacitate, sunt
construcţii speciale sau amena-ate prevăzute cu dispozitive de fi'are a acestora contra
deplasării în plan orizontal şi vertical. &entru transportul semiremorcilor se folosesc
autotractoare cu şa obişnuită, cu puteri de 5$ ( 3$$ "&, în funcţie de sarcina remorcată,
care asigură cuplarea@decuplarea semiremorcii, astfel încât un autotractor poate deservi
mai multe semiremorci în timp ce una se află în circulaţie, restul de semiremorci
staţionează la beneficiari cu containere pentru efectuarea operaţiilor de introducere şi
scoatere a mărfurilor în@şi din containere 0'perienţa a dovedit că rezultate foarte bune se
obţin în ramura e'pediţiei internaţionale cu mi-loace rutiere, în cazul transportului
containerelor în trafic combinat, respectiv auto(cale ferată auto(caleferată(naval auto(
naval.
=ocumentele de transport şi e'pediţie internaţională care se folosesc în traficulrutier internaţional sunt cele care se folosesc în mod obişnuit în e'pediţia internaţională
de mărfuri cu mi-loace auto. Se impune precizarea că toate documentele de transport şi
e'pediţie se completează cu toate datele referitoare la containere şi mărfurile pe care
acestea le conţin.
2./.2 Transp!rt %!ntaineri,at aerian
"ontainerele care se folosesc pentru e'pediţia internaţională de mărfuri în trafic
aerian au fost standardizate tinând seama de particularităţile din construcţia avioanelor,
precum şi de necesitatea folosirii şi a containerelor aeriene în trafic combinat.
"ontainerele pentru transporturile aeriene au o tara mult redusa în comparaţie cu
containerele folosite în transporturile terestre şi în plus cu baza neteda pentru a da
posibilitatea încarcării lor cu a-utorul dispozitivelor cu role, au caneluri în rama inferioară
pentru fi'area în spatiul rezervat mărfurilor în avion, precum şi instalaţii pentru
ec*ilibrarea tensiuni în interiorul containerelor. Transportul aerian de mărfuri
containerizat se efectuează cu aeronave special construite.
)eglementările care guvernează e'pediţia internaţională de mărfuri pe calea
aerului se aplică si e'pediţiei internaţionale aeriene containerizate cu precizarea că în
4
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
19/37
scrisoarea de transport aerian air MaIbill! şi in toate documentele de e'pediţie se înscriu
toate datele necesare referitoare la container şi mărfurile conţinute de acesta.
2./. Transp!rt %!ntaineri,at 'er!iar
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
20/37
)ezultate foarte bune s(au obţinut de diferite administraţii de cale ferată, prin
utilizarea în cadrul traficului containerizat, a trenurilor directe cu vagoane platformă, în
garnituri complete între staţiile centre de containere terminale!, dotate cu instalaţii
specializate pentru prelucrarea containerelor, care colectează un mare volum de mărfuri,
asigurând circulaţia Nplin(plinN a trenurilor directe bloc! pe ruta dată, fără a fi prelucrate
pe parcurs şi cu opriri cât mai puţine în staţiile intermediare.
8stfel potrivit unor statistici oficiale publicate de către societatea ?ntercontainer ( un
vagon de mărfuri folosit în te*nologie obişnuită de transport parcurge în medie 5(> mil.
de Lilometri pe an transportând în medie C$$(C5$ tone, în timp ce vagoanele specializate
port(container, folosite în cadrul trenurilor bloc de containere de mare viteză, realizează
un parcurs anual de 5$ mil. Lilometrii, transportând 45$$(6$$$ tone de marfă, de
asemenea rula-ul vagoanelor port container scade cu 5$(>$% faţă de cele obişnuite.Transportul feroviar în aceste condiţii asigură deservirea lineară a traficului
internaţional de containere între staţiile centre de containere terminale! care deservesc
cei doi parteneri ai contractului internaţional de vanzare(cumparare, respectiv e'peditorul
vânzătorul! şi destinatarul cumpărătorul! mărfurilor.
0'pediţia internaţională de containere pe calea ferată este legiferată şi se desfasoară
conform reglementărilor "onvenţiei privind traficul internaţional feroviar de mărfuri
S1AS! şi ale "onvenţiei internationale privind transportul de mărfuri pe calea ferată"?1! cu precizarea că în scrisoarea de trăsura se înscriu toate datele privitoare la
container şi la mărfurile pe care acesta le conţine.
2./. Transp!rt %!ntaineri,at maritim
Transportul pe mare al containerelor se realizează cu a-utorul navelor de diferite
tipuri şi capacităţi construite special pentru acest trafic sau amena-ate.
n prezent navele care pot transporta containere pot fi grupate în următoarele categorii+
. :ave port container specializate, cu încărcare@descărcare pe verticală lift on ( lift off
Nlo(loN!."alea acestor nave are o structură celulara, fiecare celula poate primi până la şase
containere, stivuite unul peste altul. &entru a permite accesul la celule în vederea
încărcării@descărcării, acest tip de nave au puntea prevăzută cu panouri amozibile, care
2$
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
21/37
pot culisa descoperind celule la care urmează să se opereze. =upă încarcarea celulelor cu
containere, panourile se înc*id etans. &e partea superioară a acestor panouri se află
zăvoarele care urmează să fi'eze primul rând de containere care se depun pe punte.
8ceste nave au şi puntea amena-ată astfel încat permit stivuirea a 2(3 rânduri de
containere, care sunt fi'ate cu diferite dispozitive.
2. :ave tip roll(on@roll(off, cu încărcare@descărcare pe orizontală. 8cestea au o mare
suprafaţă a punţii la care operaţiunile se fac prin prova sau prin pupa navei, în timp foarte
scurt prin introducerea ve*iculelor rutiere sau a vagoanelor încarcate cu marfă pe roţi
proprii, direct în spaţiul de încărcare a navei. Spre deosebire de navele cu
încărcare@descărcare pe verticală, la aceste nave cunoscute sub denumirea prescurtată de
Nro(roN, unitatea de încărcătură nu trebuie neapărat sa fie standardizată ca dimensiuni, ceea
ce face ca ele să poata transporta atât containere cât şi ve*icule.n prezent se află în e'ploatare trei tipuri de nave roll( on@roll(off+
a. nave roll(on@roll(off cu mai multe punţi, destinate transportului ve*iculelor pe a
căror platformă se află mărfuri paletizate sau în containere
. nave roll(on@roll(off în sistem celular Nro(roN! destinate transportului ve*iculelor pe
roţi şi a mărfurilor în containere, care se stivuiesc în sistemul celular al navei
%. nave roll(on@roll(off în sistem celular cu o parte din spaţiul de încărcare convenţional,
destinată transportului ve*iculelor pe roţi cât şi a containerelor.1anipularea mărfurilor se face rapid, dar aceste nave au un cost aproape dublu faţă de
navele cu încărcare@descărcare pe verticală, port7container.
3. :avele mi'te, capabile de a prelua containerele prin încarcare pe verticală şi ve*icule
rutiere şi containere pe roll(palete prin încarcare pe orizontală, ambele operaţii făcându(se
simultan.
#. :avele semi(port7container, care sunt navele convenţionale capabile de a încărca un
număr de containere pe coverta, pe capacele gurilor de magazii şi în unele din magaziile
navei special amena-ate pentru acest fel de transport.
5. :ave port7slepuri bar-e!, aceste nave sunt concepute special pentru transportul unor
mari containere plutitoare de forma unor şlepuri. 8ceste şlepuri plutitoare special
construite pot prelua orice unităţi de încărcătură inclusiv containere standardizate ?.S..
2
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
22/37
şi le pot transporta independent pe apă. n prezent e'istă două tipuri de nave maritime
port(şlepuri bar-e! care se află în e'ploatare nave de tip B8SO lig*ter aboard s*ip!, sau
sistemul de şlepuri la bordul navei. 8cest tip de navă a fort construit să încarce şi să
descarce şlepuri cu o macara, capră masiva, montată la bord, independent de orice
instalaţie la c*eu.
( nave de tip S08900 see barge carrier! sau sistemul purtatoare de şlepuri. Bansarea şi
ridicarea şlepurilor se face cu a-utorul unei platforme lift cu o capacitate de 2$$$ tone,
care poate ridica simultan două şlepuri, care aduse pe verticală la nivelul punţii de
încarcare, rulează de(a lungul navei până la poziţia fi'ată pentru transport.
Avantajul acestor tipuri de nave constă în faptul că ele nu vor mai trebui să facă
nici o escala în vreun port, şlepurile bar-ele! putând fi încărcate sau descărcate în rade
adapostite, departe de terminale portuare, foarte costisitoare şi apoi pot fi aduse la navamamă cu a-utorul unui remorc*er(împingător, de construcţie specială sau c*iar cu
remorc*ere obişnuite. 0le oferă o economie de timp de staţionarea în rada portului de cca.
C$%, ritmul de operare fiind de 5$$(25$$ tone@ora.
Dezavantajul constă în volumul foarte mare de investiţii necesar pentru
construirea acestor nave. 8stfel nava de tip B8SO costă 5$ mi. P, o bar-a tip B8SO
C5$$$P, nava tip S08900 costă 53, mil. P , iar o bar-ă S08900 costă $$.$$$P. &entru
tara noastră acest sistem poate fi avanta-os, având în vedere reţeaua fluvială a =unării,canalul =unăre(1area :eagră, pe care pot naviga şlepurile cu mărfuri care au fost des(
cărcate în prealabil, în rada de la nava mamă.
Cap . Prin%ipa"e"e %!nen#ii a%!r&uri *i &!%umente '!"!site +n
transp!rtu" rutier interna#i!na" &e m(r'uri
)eglementările naţionale în domeniul transportului rutier sunt foarte diverse, de laţară la ţară, iar măsurile de prote-are a participării cărăuşilor rutieri naţionali la traficul
internaţional sunt foarte diferite. Ba toate acestea se adaugă măsurile de prote-are a
drumurilor, şoselelor, podurilor, împotriva uzurii cauzate de camioanele străine, care
circulă pe teritoriul naţional, pentru evitarea poluării mediului încon-urător şi de apărare a
activităţii turistice.
22
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
23/37
n fiecare ţară au apărut reglementări care stabilesc condiţiile te*nice, pe care
trebuie să le îndeplinească camioanele străine pentru a fi admise să circule pe drumurile
naţionale greutăţile pe osie, gabarit! şi condiţiile care asigură disciplină şi securitatea
rutieră modul de conduită al conducătorilor străini, documentele pe care trebuie să le
posede asupra lor, timpul ma'im de activitate la volan!.
n cadrul preocupărilor internaţionale pentru unificarea normelor privind
transporturile rutiere au fost elaborate mai multe convenţii, care facilitează dezvoltarea în
continuare a transporturilor rutiere. "u toate eforturile făcute, nu toate aspectele au putut
fi reglementate unic astfel că în prezent e'istă reglementări şi convenţii internaţionale
multilaterale, dar şi convenţii bilaterale guvernamentale, prin care se reglementează
problemele şi aspectele necuprinse în cele multilaterale.
=upă cel de al doilea război mondial pe măsura dezvoltării şi modernizăriitransportului rutier pe plan mondial şi a creşterii sc*imburilor economice dintre diferite
ţări ale lumii, s(a simţit tot mai mult necesitatea constituirii unor organizaţii internaţionale
a transporturilor rutiere, care să promoveze acest gen de transport şi să apere interesele
membrilor săi. 8cest deziderat a fost realizat la 23 martie 6#4, când a luat fiinţă la
Aeneva, Dniunea ?nternaţională a Transportatorilor )utieri ?ntenational )oad Transport
Dnion ( ?.).D.!. 8ctul de constituire al acestei asociaţii neguvernamentale a fost semnat
de delegaţiile asociaţiilor naţionale din ţări europene+ 9elgia, =anemarca, ;ranţa, 8nglia, :orvegia, landa, Suedia, 0lveţia. n prezent ?.).D. cuprinde >2 de membrii activi
uniuni naţionale! şi 2> de membri asociaţi. Eara noastră este afiliată la ?.).D. din 6>3
n anul 6#6, ?.).D. a primit din partea "onsiliului 0conomic şi Social a .:.D.
0"S"! statutul de organ consultativ al acestuia. ?.).D., pe arenă internaţională a
facilitat punerea în aplicare a 8cordului cu privire la suprimarea restricţiilor şi libertatea
circulaţiei rutiere cunoscută în practică sub numele de QBibertăţile )utiere de la AenevaK.
=e asemenea, ?.).D. a adus o contribuţie remarcabilă în elaborarea instrumentelor
te*nico ( comerciale menite să promoveze transporturile auto şi pe plan internaţional.
n domeniul transportului de mărfuri trebuie menţionată contribuţia ?.).D. în
legătură cu+
o R punerea în aplicare, în 25 de ţări a Q"onvenţiei vamale privitoare la transportul
internaţional de mărfuri sub acoperirea %arnete"!r TIRB
23
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
24/37
o elaborarea scrisorii de trăsură internaţională în conformitate cu "onvenţia
privitoare la contractul de transport internaţional rutier de mărfuriC.M.R .!
o Rcrearea 8sociaţiei internaţionale pentru transportul de mărfuri perisabile
o crearea Serviciului de 8sistenţă mutuală internaţională
o Rcolaborarea la elaborarea altor convenţii internaţionale referitoare la+ circulaţia şi
semnalizarea rutieră transportul mărfurilor periculoase 8.=.).! transportul de
mărfuri în containere.
&rintre cele mai importante reg!ement"ri, de care trebuie să se ţină seama la
efectuarea transporturilor internaţionale sunt+
a< CON?EN8IA C.M.R.(QC!nen#ia re'erit!are "a %!ntra%tu" &e transp!rt &e
m(r'uri pe *!se"eB a fost semnată la Aeneva la 6 mai 65>. &rin această "onvenţie
sunt reglementate în mod uniform condiţiile generale în care se înc*eie şi se e'ecută
contractul de transport rutier de mărfuri. Eara noastră a aderat la această "onvenţie în
baza decretului #5@2$..6C2, "onvenţia, intrând în vigoare pentru )omânia la data de
23.$#.6C3 la 6$ de zile după depunerea instrumentelor de ratificare la .:.D. "onvenţia
".1.). se compune dintr(un număr de 5 de articole.
< CON?EN8IA T.I.R.- Q"onvenţia vamală, referitoare la transporturile internaţionalede mărfuri sub acoperirea carnetului T.?.).K. 8 fost adoptată în anul 656 în cadrul
"omitetului pentru transporturile interioare ale ".0.0.(.:.D., şi care a intrat în vigoare
în 6>$. 8ceastă primă "onvenţie a fost revizuită în anul 6C5 de către "omisia
0conomică pentru 0uropa din cadru .:.D. şi a intrat în vigoare în 6C4. )omânia este
parte contractantă la "onvenţia T.?.)., revizuită din anul 6C5.
n sensul prezentei "onvenţii, prin Qoperaţiune T.?.).K se înţelege transportul
mărfurilor de la un birou vamal de plecare, la un birou vamal de destinaţie, sub regimul
denumit Q )egimul T.?.).K stabilit prin această "onvenţie. &rezenta "onvenţie priveşte
transportul mărfurilor efectuate fără descărcări şi reîncărcări, pe una sau mai multe
frontiere, de la un birou vamal de plecare al unei părţi contractante, în ve*icule rutiere,
ansamble de ve*icule sau în containere, cu condiţia ca o parte din traseu între începutul
operaţiunii T.?.). şi terminarea ei, să fie un traseu rutier.
2#
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
25/37
Transporturile trebuie să aibă loc sub garanţia asociaţiilor agreate conform
dispoziţiilor 8rt.> al acestei convenţii şi trebuie să fie efectuate sub acoperirea unui carnet
T.?.).. 1ărfurile transportate sub regim T.?.). nu vor fi supuse la plata sau la
consemnarea drepturilor şi ta'elor de import sau de e'port la birourile vamale de trecere.
;iecare parte contractantă va putea împuternici anumite asociaţii să elibereze carnete
T.?.)., fie direct, fie prin intermediul unor asociaţii corespondente şi să se constituie
garante.
biectivul principal al sistemului T.?.). este acela de a realiza un ec*ilibru între
următoarele două cerinţe+
R pe de o parte dorinţa transportatorilor de a reduce cât mai mult formalităţile vamale de
frontieră, staţionările îndelungate în scopul realizării unor transporturi de calitate într(un
timp cât mai scurtR pe de altă parte cerinţa organelor vamale din ţările tranzitate de a se realiza un control
vamal la frontieră în vederea respectării legislaţiei, în fiecare ţară.
&entru atingerea acestor obiective s(a eliberat "onvenţia T.?.). care are la bază
următoarele principii+
R8sigurarea ve*iculelor sau containerelor destinate transportului internaţional de
mărfuri, solicitate de "onvenţia T.?.)., constă în faptul că acestea trebuie să fie construiteîncât să permită accesul în interior după ce au fost sigilate de organele vamale
RSistemul de asigurare internaţională este astfel conceput încât ta'ele vamale pentru
asigurarea transportului pentru perioada de tranzit să fie acoperite în orice moment de o
asociaţie garantă naţională dacă transportatorul nu poate fi responsabil
R"*eia sistemului este Qcarnetul T.?.)K şi este cel mai important element. n prezent
carnetul T.?.). se eliberează de către ?.).D. (Aeneva asociaţiilor garante naţionale, în
condiţiile ce se stabilesc în contractele înc*eiate în acest sens
R1ăsuri de control. Dltimul element de bază care caracterizează sistemul T.?.). este
recunoaşterea de către ţările tranzitate şi de către ţara de destinaţie a măsurilor de control
vamal aplicat în ţara de plecare.
"a regulă generală, mărfurile transportate în sistemul T.?.)., în ve*iculele sau containere
sigilate, nu sunt verificate pe parcurs de autorităţile vamale acesta fiind marele avanta- al
25
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
26/37
sistemului pentru transportator. =esigur, această prevedere generală nu e'clude dreptul
organelor vamale de a efectua verificări ori de câte ori consideră necesar sau dacă apar
suspiciuni cu privire la legalitatea unor transporturi.35
%< ACORDUL A.T.P. 8cordul cu privire la transportul internaţional de produse
perisabileK şi cu privire la mi-loacele de transport speciale, care trebuie folosite.
n scopul îmbunătăţirii condiţiilor de conservare a calităţii mărfurilor perisabile în cursul
transportului şi de dezvoltare a comerţului cu asemenea bunuri, "omisia 0conomică
pentru 0uropa a .:.D., a eliberat un acord referitor la transporturile internaţionale al
produselor alimentare şi ale altor mărfuri perisabile, precum şi la instalaţiile ce se
folosesc în acest scop. n conformitate cu această "onvenţie, toate instalaţiile cu care suntdotate mi-loacele de transport pentru a asigura un regim de temperatură diri-ată izoterme,
refrigerente, frigorifice sau calorifere! trebuie să fie controlate de autorităţile competente
din ţara unde sunt înregistrate şi înmatriculate.
&< ACORDUL A.D.R.-Q 8cordul cu privire la transportul rutier de marfă periculoaseK. n
0uropa, transportul rutier de mărfuri periculoase este reglementat de Q8cordul 0uropean
referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoaseK, înc*eiat la Aeneva la3$ septembrie 65C. ncepând cu data de ianuarie 665, )omânia respectă prevederile
acestui 8")=, la care a aderat prin Begea 3@66#.3>
8.=.).(ul este un acord elaborat de "omisia 0conomică a :aţiunilor Dnite pentru
0uropa, la Aeneva, prin care mai multe state din 0uropa au convenit unele reguli comune
pentru transportul mărfurilor periculoase pe drumurile publice pe teritoriul lor şi pentru
trecerea frontierei. 8brevierea Q8.=.).K îşi găseşte originea în cuvintele c*eie din titlu, în
limba franceză+ 8(acord, =(dangereuse, )(route.
Ba începutul anului 666 erau membre semnatare ale acordului+ Aermania, 8ustria,
9elarus, 9osnia(Oerţegovina, 9elgia, ?talia, "roaţia, =anemarca, Spania, 0stonia,
1acedonia, ;ederaţia )usă, ;inlanda, ;ranţa, Arecia, Dngaria, Betonia, Biec*tenstein,
Bituania, Bu'emburg, landa, :orvegia, &olonia, &ortugalia, )epublica 1oldova,
)epublica "e*ă, )omânia, 1area 9ritanie, Slovacia, Slovenia, Suedia, 0lveţia.
2>
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
27/37
8cordul propriu(zis este un acord scurt şi simplu. 8rticolul c*eie este al doilea. 0l
precizează cu e'cepţia anumitor mărfuri e'trem de periculoase, celelalte mărfuri
periculoase, care pot face obiectul unui transport internaţional în ve*icule rutiere cu
condiţia ca+
(ambala-ul lor şi etic*etarea să fie în conformitate cu prescripţiile din Ane)a A a
acordului
(construcţia, ec*ipamentul şi e'ploatarea ve*iculelor să fie conforme cu prescripţiile din
Ane)a .
Ane)a A enumeră toate mărfurile periculoase care pot face obiectul unui transport
internaţional. 8ceastă ane'ă stabileşte regulile referitoare la ambalare şi la etic*etare,
inclusiv descrierea mărfurilor în documentele de transport. 8ceste reguli trebuie să fie
aplicate, toate, de către e'peditorul de mărfuri.Ane)a stabileşte regulile aplicabile ve*iculelor şi operaţiilor de transport de care
transportatorul este răspunzător.
A.D.R.-u" este un acord între state. :ici o autoritate centrală nu poate sc*imba aplicarea
sa. n practică, controalele rutiere sunt efectuate de părţile contractante. =acă regulile
sunt încălcate, autorităţile naţionale pot urmări pe cale -uridică şoferul, aplicând legislaţia
lor internă. 8.=.). nu prescrie nici o sancţiune. n vederea asigurării aplicării uniforme şi
pentru a asigura liberul sc*imb în Dniunea 0uropeană, ane'ele 8 şi 9 au fost adoptate detoate statele membre ale D.0. şi ele constituie baza regulilor interne.
e< ACORDUL A.E.T.R.(Q8cordul 0uropean privind regimul de lucru al ec*ipa-elor
ve*iculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionaleK.
Q8cordul 8.0.T.).K a intrat în vigoare la data de 5.$.6C> şi prevederile sunt obligatorii
pentru următoarele ţări+ 8ustria, 9elgia, =anemarca, Spania, ?rlanda, ;ranţa, 1area
9ritanie, Arecia, ?talia, :orvegia, Bu'emburg, landa, &ortugalia, Slovacia, ?ugoslavia,
Aermania, "e*ia, :orvegia, Slovacia, ;ederaţia )usă.34 &revederile principale ale
8.0.T.). care se referă la regimul de lucru al ec*ipa-elor ve*iculelor, care efectuează
transporturi internaţionale de mărfuri sunt+
=urata totală de conducere a ve*iculelor cuprinsă între două repausuri zilnice, sau între
un repaus zilnic şi un repaus săptămânal, numită în continuare perioadă de conducere
2C
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
28/37
zilnică nu trebuie să depăşească 6 ore. &oate fi prelungită până la $ ore de 2 ori pe
săptămână.
=upă # ore şi -umătate de conducere a ve*iculului şoferul trebuie să facă o pauză de cel
puţin #5 de minute, cu e'cepţia situaţiei, când el intră în perioada de repaus totală.
=upă ma'im > perioade de conducere zilnică, şoferul trebuie să ia un repaus
săptămânal.
n fiecare perioadă de 2# de ore şoferul beneficiază de un repaus zilnic, de cel puţin
ore consecutive cel mult de trei ori pe săptămână.
&auza zilnică poate fi luată într(un ve*icul când acesta este ec*ipat cu o cuşetă şi este în
staţionare.
'< CON?EN8IA C.E.M.T.
Q8utorizaţiile ".0.1.T.K sunt autorizaţii multilaterale pentru transportul internaţional al
mărfurilor pe drumurile publice folosite de întreprinderile de transport, stabilite în una
dintre ţările membre ".0.1.T., pe baza unui sistem de contigent în relaţiile între ţările
membre ".0.1.T. pentru ve*icule înmatriculate într(o ţară membră a ".0.1.T.
C.E.M.T.B reprezintă "onferinţa 0uropeană a 1iniştrilor Transporturilor care este un
organism interguvernamental, creat în 653. Eările membre+ Aermania, 8ustria, 9elgia,
9osnia(Oerţegovina, 9ulgaria, "roaţia, =anemarca, Spania, 0stonia, ;inlanda, ;ranţa,Arecia, Dngaria, ?rlanda, ?talia, Betonia, Bituania, Bu'emburg, 1oldova, :orvegia,
landa, &olonia, &ortugalia, Turcia, "e*ia, Slovacia, )omânia, 1area 9ritania, Slovenia,
Suedia, 0lveţia şi Turcia.
Q8utorizaţia ".0.1.T.K poate fi valabilă un an calendaristic format 8# de culoare verde!
sau 3$ de zile format 8# de culoare galbenă având menţiunea Qautorizaţie de scurtă
duratăK!.36 n perioada valabilităţii autorizaţiei ".0.1.T., operatorul de transport rutier,
poate efectua un număr nelimitat de călătorii pe teritoriile ţărilor membre ".0.1.T.
n conformitate cu rezoluţiile ".0.1.T., autorizaţia ".0.1.T. nu poate fi utilizată+
o &entru transportul la care e'peditorul sau beneficiarul menţionat în scrisoarea de
transport internaţional ".1.). este acelaşi cu deţinătorul autorizaţiei multiple
".0.1.T.transport în interes propriu!
24
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
29/37
o R&e teritoriul ţărilor membre ".0.1.T., în cazul în care transportul internaţional de
mărfuri se efectuează într(o ţară membră ".0.1.T. şi o ţară nemembră ".0.1.T.
o R&entru efectuarea transporturilor rutiere de mărfuri încărcate pe teritoriul unei ţări
membre în vederea descărcării pe teritoriul aceleiaşi ţări cabota-!.
o &entru ca un transport să se deruleze în trafic rutier internaţional trebuie ca
încărcătura să fie însoţită în afara scrisorii de trăsură, şi de alte documente care
privesc organele sanitar(veterinare, poliţia de frontiera precum şi organe şi
organisme guvernamentale. 8ceste documente sunt prevăzute în reglementările
internaţionale multilaterale sau bilaterale, precum şi în legislaţia internă a ţărilor
de e'pediţie, a ţărilor de tranzit şi a ţărilor de destinaţie.
Prin%ipa"e"e %ateg!rii &e &!%umente '!"!site +n transp!rtu" rutier
interna#i!na" mar'( a< D!%umente a"e %!n&u%(t!ru"ui aut!F
- Permis &e %!n&u%ere
- Pa*ap!rt
- u"etin &e i&entitate
- Asigurare &e s(n(tate G ris% &e a%%i&ent
- Atestat &e preg(tire pr!'esi!na"a
< D!%umente pentru aut!e7i%u"F
- 5!aia &e par%urs ;intern( sau interna#i!na"( &up( %a,
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
30/37
-Certi'i%at &e %!n'!rmitate &e "a pr!&u%(t!ru"aut!tra%t!ru"ui
*i a" semirem!r%ii.
-D!a&( +n%a&rare EURO -AE e"ierat( &e RAR.
-Certi'i%atu" &e +nmatri%u"are.
-Certi'i%at ,g!m!t re&us e"ierat &e pr!&u%(t!r.
%< D!%umente a"e m(r'i-
H5a%tura e)tern(
HCMR ;s%ris!area &e tr(sura rutier( interna#i!na"(
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
31/37
( identificarea autove*iculului şi remorcilor tractate, a unităţilor deţinătoare şi a
personalului de bord
( confirmarea de către şofer a stării de funcţionare a autove*iculului la plecarea din
locul de parcare.
;oaia de parcurs constituie baza evidenţei primare în transporturile auto. =in ea se
culeg toate informaţiile privind activitatea autove*iculului şi şoferului. n cazul
autove*iculelor ec*ipate cu ta*ograf, datele înscrise în foaia de parcurs se verifica şi
completează cu informaţiile furnizate de diagramele ta*ograf. ;oaia de parcurs trebuie să
se găsească asupra şoferului în tot timpul pentru care a fost emisă şi în care autove*iculul
se află în afara gara-ului sau locului de parcare. ;ormularul Q;oaia de parcursK se livrează
de tipografii în carnete, conţinând fiecare câte o sută imprimate, numerotate în ordine
succesivă de la $$ la $$. ;iecare carnet cuprinde şi un borderou(matcă al foii de parcurs în care se înregistrează în ordine succesivă pe măsura emiterii lor, toate cele o
sută imprimate care alcătuiesc carnetul respectiv. =e regulă o foaie de parcurs se emite
pentru activitatea pe o zi a unui autove*icul sau pentru o cursă programată să dureze mai
mult de o zi .
o Certi'i%atu" &e agreereF este documentul, care confirmă că autove*iculul
îndeplineşte condiţiile te*nice, conform "onvenţiei T.?.)., pentru ca transportul să
poată fi efectuat sub acoperirea carnetului T.?.). 8greerea ve*iculului pentrutransport T.?.). se face de către organele vamale la prezentarea ve*iculului
împreună cu următoarele documente+
( Rformularul certificatului de agreere
( R patru fotografii ale ve*iculului faţă, spate , lateral, dreapta şi lateral stânga!
( Rcertificatul de înmatriculare
( Rcartea te*nică a ve*iculului
( Rlicenţa de e'ecuţie
( Rcerere tip
n cazul unui autotren, certificatul se eliberează separat pentru autove*icul şi separat
pentru remorcă sau semiremorcă şi are valabilitate 2 ani, perioadă după care trebuie
reînnoit. =acă în decursul celor 2 ani s(au modificat unele caracteristici ale ve*iculului,
care au stat la baza agreerii acestuia, agreerea trebuie, de asemenea reânnoită.
3
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
32/37
o RTa7!gra'u" este aparatul care indică şi înregistrează deplasarea şi staţionarea
autove*iculului.
0lementele furnizate de ta*ograf sunt+
( de indicare+ ora şi minutul, viteza instantanee, Lilometrii parcurşi
( Rde înregistrare+ a timpului în circulaţie, a timpului în staţionare, Lilometrii parcurşi
într(un interval de timp, viteza de circulaţie într(un interval de timp
( Rmomentul înc*iderii şi desc*iderii aparatului ta*ograf
( Rsc*imbarea şoferului.
nregistrările se efectuează pe un disc confecţionat dintr(o *ârtie specială cerată,
denumită Jdiagramă ta*ografK. Ba plecarea în cursă, o dată cu foaia de parcurs,
operatorul de transport, eliberează şoferului numărul de diagrame, corespunzător zilelor în care urmează să se desfăşoare activitatea. Ba plecarea în cursă şoferul introduce în
aparatul ta*ograf prima diagrama ta*ograf, cu atenţie astfel că aceasta să fie crestată de
aparat e'act în dreptul orei reale. n zilele următoare şoferul introduce în acelaşi mod
diagramele respective, scriind pe fiecare data şi numărul de înmatriculare, precum şi
Lilometrii de la bordul autove*iculului, la finele zilei respective.#2
o Li%en#a &e transp!rt se acordă operatorului de transport public pe baza
rdinului 4#2 din 24 ianuarie 2$$2, care îndeplineşte condiţiile deonorabilitate, competenţa profesională şi capacitate financiară.
o RLi%en#a &e e)e%u#ie este documentul care se eliberează la cererea
operatorului de transport şi care atesta dreptul acestuia de a efectua
transport de mărfuri, cu un anumit ve*icul, pe numărul de circulaţie, sau
pentru un anumit traseu, în cazul transportului rutier de persoane.
Bicenţa de e'ecuţie pentru ve*icul este documentul operatorului de transport
rutier în baza căruia poate să e'ecute anumite categorii de transport şi tipuri de transport
conform caracteristicilor te*nice ale autove*iculelor.
o Aut!ri,a#ii"e &e tran,it sunt documente eliberate de 1inisterul Transporturilor
prin ?.A.".T.?## transportatorilor care efectuează sau desfăşoară transport rutier
internaţional de marfă şi care permit trecerea printr(o anumita ţară, alta decât cea
de origine, pe unde transportatorul trece. 8cestea au la bază un acord bilateral
32
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
33/37
înc*eiat între 1inisterul Transporturilor al ţărilor respective şi 1inisterul de
Transport al ţării noastre. ;ără aceste autorizaţii nu ar fi posibilă trecerea prin
aceste ţări.
o RCartea ?er&e se eliberează operatorului de transport de societatea de asigurări
unde acesta a înc*eiat poliţa de asigurare.
Din %ateg!ria &!%umente"!r priin& mar'a 'a% parte+
5a%tura e)tern(, care este un document eliberat de e'portator, însoţeşte marfa şi
conţine date despre marfă, cantitate, preţ, date despre e'portator, destinatar, modul
de transport, data e'pirării, locul de încărcare, locul de descărcare, data e'pediţiei,
condiţiile de plată, banca, etc.
RCarnetu" TIR , este un document de culoare galbenă, emis de ?)D, se compune
din+ două pagini de copertă, manifestul mărfurilor, un număr de #, > , # sau 2$ de
volete, un proces verbal constatator, la sfârşit, şi dacă este cazul şi o filă specială
pentru transportul multimodal.
&e prima copertă se trec următoarele menţiuni+
(0mitent+ ?)D
(Titulatura+ "arnet T?)
(:umărul de volete conţinute(Seria carnetului T?)
( =ata e'pirării
(8sociaţia garantă din ţara transportatorului pentru )omânia 8)T)?@D:T))!
( Titularul carnetului
( Semnătura şi ştampila emitentului local
n partea de mi-loc a carnetului se va completa de către titular+
( Eara de plecare unde se efectuează vămuirea la e'port!
( Eara de destinaţie
( :umăr de înmatriculare al autove*iculului
( Seria şi data certificatului de agreere
( :umărul containerului unde este cazul!
33
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
34/37
&e verso sunt menţionate în limba franceză reguli de utilizare a carnetului T?).
&e manifestul mărfurilor se înscriu următoarele+
(data despre biroul vamal de e'port
(numele şi adresa titularului
(ţara de plecare
(date despre mărfuri greutate, marca-e, număr de colet! (ţara de destinaţie
(număr de înmatriculare al autove*iculului
(sigilii
(biroul vamal de destinaţie
(locul şi data întocmirii
(semnătura şi ştampila titularului.
=e reţinut este faptul că toate înscrierile în "arnetul T?) se fac de către un comisionar vamal. "arnetul T?) nu se va încredinţa niciodată unei alte persoane, transportatorul fiind
direct răspunzător de pierderea acestuia.
o CMR , contractul de transport tip U"1)U care se prezintă sub forma scrisorii de
trăsură se consideră înc*eiat, atunci când marfa a fost încărcată în camion, iar
conducătorul auto a semnat "1)(ul de preluare a mărfii . Scrisoarea de transport
internaţională "1), se întocmeşte în 5(C e'emplare, semnate atât de predător cât
şi de cărăuş. "uprinde date referitoare la+ e'peditor, transportator, destinatar, datedespre marfă, locul de e'pediţie, ţara, locul de destinaţie(ţara, menţiuni ale
e'peditorului, semnătura şi ştampila transportatorului, modalitatea de e'pediţie.
o RCerti'i%atu" &e !rigine ;EUR I!, arată provenienţa mărfurilor, locul şi ţara de
origine, însoţeşte marfa.
o P!"i#a &e asigurare a m(r'ii, numită şi asigurarea "1) este întocmită de către
societatea de asigurări, unde transportatorul are înc*eiat un contract de asigurare.
C!n%"u,ii
&rezentarea detaliată a tipurilor de transport, cu avanta-ele şi dezavanta-ele lor ne
conturează toate posibilităţile de degradare ale produselor. =acă pe parcursul
3#
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
35/37
transportului mărfurile se deteriorează sau se constată lipsuri cantitative din cauza
condiţiilor improprii, cărăuşul este obligat să suporte consecinţele legale, fiind
răspunzător pentru realizarea transportului, în bune condiţii, la destinatar.
"onstatarea degradării sau a pierderilor din timpul transportului sunt motive pentru
efectuarea e'pertizei de către proprietari, asiguratorii încarcăturii, întreprinderea de
transport sau de către beneficiari.
=ocumentele de constatare a situaţiei mărfii în momentul predării către beneficiar
sunt obligatorii şi anga-ează răspunderea materială a organizaţiei care a efectuat
transportul în următoarele situaţii+
neconcordanţa între cantităţile reale şi cea prevăzută în documentele de livrare
cazul în care marfa este deteriorată total sau parţial.
0'pertul are sarcina de a reconstitui condiţiile reale e'istente în mi-locul detransport până în momentul în care s(a produs degradarea. Se are în vedere reconstituirea
cu e'actitate a traseului, caracteristicile spaţiilor mobile de depozitare, influenţa factorilor
e'terni şi ale mediului încon-urător pentru fiecare segment de traseu, dar şi estimarea
pre-udiciului rezultat prin degradare.
Transportul conduce, din nefericire, la cele mai multe litigii, c*iar în condiţiile
respectării regimului optim de păstrare şi depozitare. )egulile ?:"T0)1S care
definesc responsabilităţile cumpărătorului şi pe cele ale vânzătorului trebuie verificateatent în cazul e'pertizelor, pentru a constata respectarea obligaţiilor.
n transportul rutier de mărfuri, factorii de risc ai degradării sunt limitaţi de perioada
de transport redusă, dar se impun măsuri de protecţie contra prafului, razelor solare şi în
special a precipitaţiilor.
Transportul feroviar, în cazul în care utilizează vagoane specializate frigorifice, cu
ventilaţie!, prezintă un risc micşorat privind degradarea. n cazul transportului cu
vagoane obişnuite, solicitările mecanice sunt intense fiind dublate de acţiunea factorilor
climatici care pot aduce grave pre-udicii mărfurilor. n mod similar, în cazul transportului
aerian, solicitările mecanice şi climatice sunt foarte intense.
Transportul pe apă prezintă riscul ma'im ( mărfurile pot suferi modificări calitative
mai însemnate datorită factorilor climatici, gamei diversificate a produselor transportate,
durata prelungită a voia-ului. ?nfestarea, acţiunea insectelor asupra mărfurilor poate
35
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
36/37
produce, de asemenea, deteriorări însemnate. ;enomenele de condens, autoaprinderea şi
coroziunea pot conduce la modificări ale caracteristicilor de calitate şi constitui surse de
litigii.
0'pertul trebuie sa urmărească condiţiile în care s(a desfăşurat transportul pe toată
durata acestuia şi să estimeze pre-udiciul rezultat.
1etodologia e'pertizei cantitativ 7 calitative a mărfurilor degradate în timpul
transportului
&rocedura de desfăşurare a e'pertizei constă în verificarea documentelor de
transport urmată de e'aminarea mi-loacelor de transport gradul de curăţenie, dotarea
acestora privind menţinerea unor condiţii de temperatură constante şi de ventilaţie
adecvată, prezenţa materialelor de protecţie!. n plus, se va e'amina cu deosebită atenţie
ambala-ul. )aportul de e'pertiză trebuie să conţină toate informaţiile privind degradarea ca
urmare a procesului de transport, cauzele şi natura acestora. 8variile trebuie descrise prin
indicarea efectelor înregistrate+ diluarea produselor, impurificarea acestora, mucegăirea,
putrezirea. Bipsurile cantitative trebuie înscrise în )0 pe articole, nu global. )0 va
conţine şi locul şi data desigilării ambala-elor cantitatea verificată de e'pert, urmele de
violare, marcarea ambala-elor, mi-loacele de stabilire a cantităţii şi aparatura folosită
fiind indicate tipul aparatului, caracteristicile te*nice şi anul fabricaţiei!.Pr!puneri
preocupare ma-oră în ceea priveşte transportul rutier este dezvoltarea durabilă şi
reducerea impactului negativ asupra mediului încon-urător cauzată de emisiile şi no'ele
poluante. "a urmare, normele privind omologarea ve*iculelor şi inspecţia te*nică
periodică au fost armonizate cu cele ale D0 în domeniu.
"alitatea precară a infrastructurii rutiere în termeni de capacitate, riscul mare de
accidente, impactul nefavorabil asupra mediului ca şi lipsa reţelei de autostrăzi au ca
rezultat o infrastructură rutieră care nu poate să facă faţă creşterii rapide a cererii pentru
traficul intern şi de tranzit şi nu este în concordanţă cu cerinţele D0, deaccea părerea mea
este că atât )omânia, cât şi la nivel internaţional ar trebui să se pună accent pe
infrastructură şi pe transportul rutier de mărfuri, deoarece este cel mai adecvat mi-loc de
transport.
3>
-
8/15/2019 Transporturi Proiect
37/37
i"i!gra'ie
. ?leana )ăducanu, J8varii şi pierderi în transportul maritim”, )evista de "omert, nr.,noiembrie 2$$, pag.3>
2. rga =umitriu(Aina, J)ăspunderea -uridică în contractul comercial de transport de
mărfuriK, 0ditura ".O.9ecL, aprilie 2$$4
3. "araiani A*eorg*e and )usu Biliana, JTransporturi, e'pediţii şi asigurări
internaţionaleK, 0ditura Bumina Be', noiembrie 2$$#
VVV *ttp+@@epp.eurostat.ec.europa.eu
VVV MMM.statistica.md
VVV MMM.aticmd.md
VVV *ttp+@@MMM.euload.com
VVV *ttp+@@ro.MiLipedia.org