11

Dr. Ing. Constantin STROE, Presedinte ACAROMVicepresedinte Dacia

Conferinta CREDING, Bucuresti,

15.05.2014

O privire dinspre mediul industrial automobilistic asupra educatiei ingineresti

din universitatile tehnice

2

1. Evolutia industriei auto internationale : productia de automobile: crestere la nivel global in 2013, in timp ce in Europa - stagneaza. In tara, industria auto isi continua cresterea robusta, care se sprijina pe export (nu pe piata interna).

3

4

519.03.2014 55

Constructorii auto, Dacia si Ford, sunt pilonii dezvoltarii industriei auto in Romania

Date « cheie » din 2013 :• Autoturisme produse : 342.620 unitati • Colectii CKD : 350.000 • Motoare: 700.000 unitati• CV: 600.000 unitati

1. DACIA RENAULT

2. FORD Romania

Date « cheie »: • 68.339 buc B max produse in 2013• Capacitatea de productie: 350.000

vehicule/an• Capacitatea de productie motoare: 350.000• 675 mil Euro- total volum investitii

619.03.2014 Seminar Magic Engineering, Pitesti 6

. In 2013, la Dacia productia a crescut cu 15,8% fata de anul precedent . Duster a avut ponderea productiei la Dacia .

Ford Romania : cadenta de fabricatie de B Max a fost franata la sfarsitul anului 2013.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

buc

autot 234103 231056 279320 323587 310243 326556 410959com<3,5 to 7444 13964 16990 27270 24924 11209 0Total 241547 245020 296310 350857 335167 337765 410959

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

In 2013 s-au produs deasemenea 350.000 colectii CKD exportate de Dacia catre siturile de productie

Renault din lume.

Productia de automobile usoare in Romania-evolutie pozitiva

Date: APIA

7

Piata auto interna de automobile usoare noi : nivel critic in 2012 si 2013

Date:APIA

Piata interna a absorbit in 2013, numai 20.518 dintre cele 410.959 autoturisme produse in tara de catre DACIA si FORD, adica cca 5%. .

Semnificativ: in 2013 importurile de autoturisme second hand s-au ridicat la 221.852 unitati.

29,606 34,285 31,688 35,136 38,60814,784 9,901 15.193 14.076 9.639

145,120

215,532256,364

315,621270,695

130,193106,329 94.624 72.179 68,702

0

50,000

100,000

150,000

200,000

250,000

300,000

350,000

400,000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Pentru 2014 se prognozeaza incetarea

declinului pietei interne, cu o reluare a cresterii

Sursa date : APIA

Exportul de automobile sustine productia si economia nationala

Exportul DACIA in 2013 a insumat un volum de 294.526 unitati (93% din total productie). Cel mai exportat model: Duster

Ford Romania a exportat toata productia de FORD Bmax (68.353 unitati).

In Q1/2014 exportul auto a marcat o crestere cu 9,3% fata de Q1/2013

8

1 Franța 93 803

2 Germania 47 162

3 Algeria 37 2904 Turcia 36 3955 Spania 32 2886 Maroc 30 3887 Italia 28 0988 Belgia 17 200

9 MBritanie 17 146

10 Polonia 12 208

Top tari de export Dacia in 2013

In 2014 exportul de autoturisme isi va continua trendul de crestere solida Sursa date: INS

999

Dinamica exportului valoric auto (numai cel grupat statistic in grupa CAEN 29- MCE)

Sursa date:INS • In 2013 cresterea valorica a exportului auto fata de 2012 a fost spectaculoasa : +36% la

autoturisme si + 23% la piese auto si accesorii de autoturisme.• In 2013 exportul auto a ajuns la cca 24% din valoarea exportului national.

2008 2009 2010 2011 2012 20130

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

4258 37174897 5992 6653

8140974 1692

20562365

2544

3201

Vehicule Componente cod 29

Mili

oane

Eur

o

101010

DACIA si FORD Furnizori

6,16(4,16 Dacia+

2 Ford)

10,7

Miliarde Euro

Industria auto are o contributie esentiala la economia nationala.

Cifra de afaceri a sectorului auto (2013):

16,86 mld Euro (cifric- peste 11% fata de PIB), in

crestere cu cca 26% fata de anul precedent.

Anvelope

Cablaje

Bateriii

Piese Plastic

Piese cauciuc

…

Cifra de afaceri generata de

furnizorii de componente

este de doua ori mai mare

decat cea a constructorilor

Ansambluri mecanice (motoare , cutii viteze, transmisii etc)

Componente mecanice

Surse date:Eurostat+ACAROM

Alte date relevante:• Numar de companii auto:

>600• Total salariati directi:

202.600• 150 furnizori internationali

de componente cu know-how de inalt nivel; o parte dintre ei deruleaza activitati de CD

11

Domenii industriale pe orizontala cu dezvoltare indusa de evolutia industriei auto din Romania

Dacia &

Ford Ro

Integratorii locali

de ansambluri auto

Constructori &furnizori

straini Dez

volta

ri in

duse

in in

dust

ria o

rizon

tala

di

n R

oman

ia

Cablaje auto

Anvelope auto

Mase plastice auto

Ambutisare si unitsuri din tabla

Componente tehnice din cauciuc

Rulmenti, planetare, tacheti auto

Module electronice/mecatronice

Dispozitive optice

Baterii acumulatori.

Reciclare

Continental, Pirelli, Michelin

Faurecia, Magna, Preh, IAC,Valeo, Delta invest etc Kirchoff, GIC,Bamesa, SILDVB…

RONERA, Contitech, VM Comp

NTN SNR, INA Schaeffler, COMPA,

Continental, Siemens, Kuhnke, Delphi, Bosch, Marquardt

ELBA, Valeo, Hella, TESVA

Rombat, Caranda

Romcarbon, Rombat, Urziceni

Valeo, Delphi,Lear, Yazaki, Sumitomo, Draexlmaier,Sews

1219.03.2014 12

Dezvoltarea industriei auto se datoreaza in mod esential ISD. Avem insa si “istorii de succes” ale capitalului local.

ROMBAT Bistrita: • 2.3 mil baterii pe an, >55% export,

capacitate noua pt “stop/start”• Furnizor pentru panel Dacia-Renault

si Peugeot-Citroen Slovacia

ELBA Timisoara: Traditie de 90 de ani; modernizata in locatia noua in Parcul industrial Freidorf ; dezvolta si fabrica numeroase tipuri de dispozitive optice auto

GIC Pitesti: un holding auto complex care fabrica componente de prim montaj pentru Dacia si Ford si P/S pentru piata interna

RONERA RUBBER- Pitesti : fabrica moderna, specializata in componente din cauciuc pentru automobile, tractoare, etc.

13

2. Constatari privind educatia inginereasca actuala rezultate dupa ce companiile din sectorul auto au intrat in contact cu tinerii ingineri

14

Perceptia generala la nivelul companiilor din industria auto este ca

tinerii absolventi dispun de un background ingineresc suficient de

consistent, pe care isi pot cladi cariera; sunt capabili sa asimileze usor cunostinte noi, moderne, sunt

adaptabili si creativi

15

Insuficienta flexibilitate a sistemului in privinta orientarii profesionale a studentului in perioada pana la licenta. Exista specialitati care nu-i intereseaza pe angajatorii din zonele in care functioneaza unele universitati tehnice. Unele cursuri nu mai sunt in pas cu tehnologiile noi si nu sunt atractive. Unele dintre proiectele de licenta nu sunt legate de tematica industriala reala Multe dizertatii la masterate sufera de aceelasi deficiente. Unele cursuri de la masterat sunt putin diferite fata cele pe care studentii le-au parcurs in primul ciclu Implicare slaba a intreprinderilor in organizarea stadiilor de practica.

Pe fondul satisfactiei generale fata de educatia inginereasca, semnalele captate de la absolventi sunt de luat in seama:

16

O “fotografie” a educatiei ingineresti legata de automobil realizata de RH de la o mare corporatie straina prezenta in industria auto din Romania (2012)

Analiza a fost focusata pe urmatoarele zone de interes ale industriei auto: • design si dezvoltare• manufacturing• lantul de furnizori si logistica

Constatari:Studentio Lipsa de apreciere si de intelegere

pentru cariera in manufacturingo Calitatea educatiei afectata de

procedurile de admitereProfesorio Obligatia pentru cercetari originale

si publicatii este limitatao Evaluarea personala redusao Autonomia universitatilor

&facultatilor duce la un climat de competitie, nu de colaborare

Dotario Combinatie de dotari moderne cu

altele complet depasiteo Multe dotari decise superficialo Fonduri lipsa pentru dotari noi si

pentru mentenanta celor existenteCurriculum-ulo Prea teoretic, cu relevanta practica

limitata pentru conceptele contemporane

o Activitati adesea insuficient de provocatoare pentru studenti

CONCLUZIA LOR: Relatia intre companii si universitati este inversata: companiile detin mai multa cunostere si experienta decat universitatile.

17

Cateva probleme curente, specifice industriei auto, rezultate din gestionarea resursei de ingineri tineri

Nivelul mediu de educatie inginereasca pentru unele specialitati se afla sub cerintele minimale ale companiilor moderne.

• 550 ore de formare sunt necesare, in medie, la Dacia pentru ca un absolvent sa devina autonom la locul de munca de debut.

• tinerii ingineri sunt adesea rupti de problematica tehnologica dintr-o uzina reala Cunostinte modeste despre noile concepte, proceduri, soft-uri etc privind managementul modern al calitatii, domeniu “revolutionat “ in ultima perioada Penurie de cunostinte de baza despre : productia“lean”, uzina virtuala, validarea virtuala a produselor, inginerie simultana , logistica moderna etc Lipsa abilitatilor de a lega de practica a conceptelor teoretice (in cazurile cand acestea au fost insusite!) RNCIS este depasit de evolutia industriei auto in anumite privinteRecrutarea agresiva a companiilor din exterior

Inginerii absolventi ca si tinerii deja angajati in companii locale cunoscute sunt “absorbiti” dupa formare de companii din Anglia, Germania etc prin salarii mai ridicate, dar cu contracte temporare.

18

Se constata o dispersie ridicata a nivelului de pregatire al absolventilor, cu media sub nivelul asteptarilor actuale

Fara indoiala, nivelul ridicat al unora dintre absolventi probeaza potentialul de performanta al majoritatii universitatilor tehnice.

Cauza problemei mi se pare a fi gestiunea defectuoasa a motivatiei studentilor cat si a cadrelor didactice .

Studenti• Promovarea

ingineriei in licee =deficitara (Polifest 2014, o idee de dezvoltat!)

• Autopromovarea neadecvata a marilor companii in universitatile tehnice

• Anumite cursuri raman invechite, neatractive

Profesori•Salariile neatractive duc la penuria de cadre tinere dedicate carierei didactice•Insuficienta apropiere de realitatile industriale actuale•Relatiile de putere si reactiile retelelor informale din sistem

Angajatorii potentiali

•Burse de intreprindere putine•Deficit de actiuni de promovare a sanselor la angajare in companii•Criterii de selectie la angajare & promovare neclare•Salariile de debut nestimulative produc exodul “varfurilor”

19

Este necesara aducerea la zi a calificarilor ingineresti din RNCIS

Exista specializari si masterate care nu mai intereseaza industria reala, in timp ce altele, de mare actualitate lipsesc, in pofida demersurilor industriei. Un caz relevant : plasturgia/ingineria produselor polimerice.

Daca in 1974 ponderea maselor plastice intr-un autoturism era 3%, in prezent se ridica, in medie, la peste 25%. Componentele din mase plastice au un rol decisiv in diminuarea masei automobilelor

La un automobil modern 25% din piesele exterioare si 50% din cele interioare sunt

din mase plastice; multe piese din MP devin « inteligente » prin incorporarea

electronicii (plastronica cu laser).

Ansamblurile de securitate inglobeaza componente din materiale compozite sau din polimeri cu proprietati speciale. Noile reglementari au impus materiale speciale pentru pneuri

20

Progrese in colaborarea dintre angajatori si invatamentul ingineresc legat de automobile, care se cer consolidate (1)

S-au conturat parteneriate pentru educatia ingineresca cu marile companii auto: DACIA-RTR, Continental, Schaeffler, Delphi, Bosch, Plastor, Draxlmaier etc, cu universitatile din zona Practica in companiile auto moderne

• Se realizeaza lucrari legate de activitatea reala din companii, care conditioneaza participarea la examenele finale

• Multe companii preiau costurile legate de practica si acorda salarii practicantilor Companiile acorda, pe baza evaluarilor initiale si semestriale, burse si alte facilitati pentru masteranzi Au fost organizate si functioneaza masterate la cererea si cu sustinerea companiilor (la Dacia-RTR : 4 masterate); unele dintre ele beneficiaza de cooperarea unor universitati straine

21

Progrese in colaborarea dintre angajatori si invatamentul ingineresc legat de automobile, care se cer consolidate (2)

Doctorate Mai multe companii sunt consultate la stabilirea temelor de doctorat ; s-a multiplicat numarul de doctorate in co-tutela cu universitati tehnice de prestigiu straine.

Dotari Se inmultesc call-urile pentru proiecte europene care vizeaza dezvoltarea (cu mai multa eficacitate) bazei tehnice a educatiei ingineresti

Poli de competitivitate si clustereUniversitatile tehnice au fost atrase si participa activ la polii de competitivitate si clusterele auto cu finantare europeana

Educatia post universitara a tinerilor ingineriCursuri postuniversitare pe teme auto, finantate de companiile auto au inceput a fi organizate ( ex: cele pentru plasturgie la Pitesti si Oradea)

22

Invatamantului superior tehnic, mai aproape de productie si de organismele CD.Oferta de formari in invatamantul superior a devenit prea complexa atat pentru studenti, cat si pentru agentii economici . Aceasta oferta dezorienteaza pe toata lumea . Favorizarea intrarii universitatilor in “era numerica” : un plan national de aliniere a invatamantului la instrumentele de calcul moderne. Studentul = actor al formarii sale: favorizarea schimbarilor de orientareDeschiderea universitatilor tehnice catre “personalitatile exterioare” din mediul economicStimularea transferurilor intre mediul universitar si cel economicDezvoltarea si institutionalizarea cooperarii intre actorii din invatamantul superior, din RD si din mediul economic dintr-o regiune . (Clustere inovative zonale, poli de competitivitate si alte formule)

Un subiect de reflectie: cateva dintre ideile care stau la baza noii legi de orientare a invatamantul superior si cercetarii din Franta

23

3. O privire sumara spre viitor Industria auto este o industrie de serie mare, extrem de dinamica si puternic globalizata, care aplica numeroase tehnologii de varf. Ne intrebam, desigur: este capabila educatia inginereasca din tara sa asigure pregatirea si abilitatile necesare viitorilor ingineri, astfel incat acestia sa-si poata construi cariere de succes intr-o astfel de industrie?

24

Tehnologiile vor vira spre mobilitatile hibride sau E

• De investit mai mult in ingineria electro si chimica, fara a fi neglijata cea mecanica

Conectivitate on line si entertainment la bord

• Mai multi ingineri si mijloace pentru conceptia electronicii imbarcate si a infrastructurii externe

Infrastructura pentru mobilitatea E va inlocui treptat infrastructura actuala pentru carburanti

• Infrastructura tehnologica noua va cere furnizori cu profile noi

Creste complexitatea tehnologiilor aplicate aflate in faza de tranzitie

• Vor fi necesare noi tipuri de specialisti pentru a managerizarea marea variatate de tehnologii

Serviciile legate de mobilitatea E vor prolifera

• Specialisti mai numerosi de IT si vehiculele electrice , in detrimentul celor pentru mecanica

Noile tehnologii vor aduce pe piata noi fabricanti

• Schimbari structurale in lanturile valorice

Schi

mba

ri te

hnol

ogic

e Schimbari tehnologice de substanta vor afecta in urmatorii

10 ani structura specialitatilor ingineresti din industria auto

Deficitul de ingineri va fi tot mai accentuat in Romania si in alte tari cu declin demografic Sursa : Roland Berger

25

Consumatorul dicteaza •Raspuns rapid la solicitarile clientului si furnizarea de produse personalizate (produse standard declinabile conform nevoilor clientului•Relatie flexibila si interactiva cu reteaua de furnizori

Produse optimizate •Produsele furnizate sunt de calitate ireprosabila , durabile , la preturi competitive•Ecoconceptie flexibila, care permite corectii dupa feed-backul din piata

Inovare •Introducerea rapida a inovatiilor tehnologice prin inginerie simultana•Reducerea timpului de dezvoltare (CAD, CAM , prototipare rapida, validare robusta, inclusiv virtuala )

“Verde” •Reducerea consumurilor energetice si favorizarea reciclarii•Abordarea noilor reglementari de mediu ca oportunitati de dezvoltare durabila

Centrat pe “om” •Trecerea de la paradigma “centrat pe productie” la cea “centrat pe om”•Tratarea cu atentie a cerintelor clientilor, dar si a operatorilor din entitatea de productie

In industria auto companiile pot avea succes numai daca devin durabile (in termeni economici, energetic, mediu),

agile/flexibile si centrate pe cererea oamenilor; tinerii ingineri trebuie sa fie pregatiti sa asume cele 5 concepte

“cheie” care vor tutela evolutia industriei auto globalizate

26

Productia de automobile trece in etapa “glo-cal” : mega platforme globale multi marca ale grupurilor, cu particularizari locale

Prezenta globala

•Locatii multiregionale•Lansarea produselor: secventiala•CD= centralizat•Productia= dispersata• Supply network= local/regional

Integrare globala

•Integrare multi regionala•Lansare produse: simultana•Retele de centre CD integrate •Productie standardizata in retele globale flexibile•Supply network= globalProgramul “low-cost” Renault/Dacia ilustreaza perfect aceasta evolutie

2727

Brazilia

Columbia(Sofasa)

Maroc(Somaca)

Iran

Rusia(Avtoframos& AUTOVAZ)

ROMANIA: Productie auto low-cost (Mioveni) & retea nationala de componente CD: RTR, filiala Technocentre Paris (design, conceptie/ adaptare produse, engineering, testare/validare

Sourcing: Centru international CKD la ILN Mioven

India

Reteua Renault de productie si conceptie de vehicule low-cost este centrata in Romania

Africa de Sud

ILN GCILN Valladolid

ILN Curitiba

ILN Cordoba

ILN Pune

ILN Bursa(Tanger)

Mexic Nissan

Uzine vehicule low costAlianta Renault NissanFiliale ale Technocentre Renault

28

Industria auto din Romania este deja puternic globalizata, urmare a ISD. In consecinta, componenta

globalizanta a educatiei ingineresti trebuie ranforsata in universitatile tehnice

Cateva sugestii in acest sens: Dinamica “cunoasterii” legata de automobil este globala si exponentiala; educatia inginereasca trebuie sa adopte un ritm de evolutie corespunzator, cu cursuri modernizate anual. Devine necesara colaborarea intensiva si extensiva cu universitati straine pe toate palierele educatiei ingineresti Relationarea invatamantului universitar cu companiile straine din tara trebuie sa castige in substanta pe baza competentelor din invatamantul ingineresc confirmate industrial Participare mai intensa la trendul de standardizare/ validare internationala a cursurilor de baza (core) pentru pregatirea inginerilor nostri Revederea curriculumului de specialitate cu consultarea industriei