dr. vasile scorpan managerul oficiului schimbarea climei, ministerul mediului

1

Comunicarea naţională ca mijloc de raportare în cadrul Convenţiei-cadru a

Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei (CONUSC).

Dr. Vasile SCORPANManagerul Oficiului Schimbarea climei, Ministerul Mediului

Chişinău 28 Octombrie 2009

2

HOTARIREA PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA

pentru ratificarea Conventiei-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la schimbarea climei

nr.404-XIII din 16.03.95Monitorul Oficial al R.Moldova nr.23 din 27.04.1995

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA

pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul de la Kyoto la Conventia-Cadru a Organizatiei Natiunilor Unite

cu privire la schimbarea climei nr. 29-XV din 13.02.2003

Monitorul Oficial al R.Moldova N 48 din 18.03.2003

CONVENŢIA-CADRU A ORGANIZAŢŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA SCHIMBAREA CLIMEI (CONUSC)

3

CONVENŢIA-CADRU A ORGANIZAŢŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA SCHIMBAREA CLIMEI

Articolul 2. Obiectivul final al prezentei convenţii este de

a stabiliza, concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare antropică periculoasă a sistemului climatic (“sistem climatic” înseamnă ansamblul atmosferei, hidrosferei, biosferei şi geosferei şi interacţiunea lor).

Se va conveni să se atingă acest obiectiv într-un interval de timp suficient pentru ca ecosistemele să se poată adapta natural la schimbările climatice, pentru ca producţia alimentară să nu fie ameninţata, iar dezvoltarea economică să se poată desfăşura în mod durabil.

4


• Art. 12 - Comunicare de informaţii privind aplicarea

1. Conform art. 4 paragraful 1, fiecare parte comunica conferinţei părţilor, prin intermediul secretariatului, elementele de informare de mai jos:

a) un inventar naţional al emisiilor antropice, pe surse, si al absorbţiei, prin absorbanţi pentru toate gazele cu efect de seră, ne reglementate prin Protocolul de la Montreal, în măsura în care mijloacele îi permit aceasta, utilizînd metode comparabile asupra cărora conferinţa părţilor cade de acord şi a căror utilizare o va încuraja;

b) o descriere generală a masurilor pe care aceasta le ia sau intenţionează să le ia pentru a aplica convenţia;

c) orice altă informaţie pe care partea o considera utilă pentru a atinge obiectivul convenţiei şi potrivită pentru a exprima în comunicarea sa, în măsura posibilului, date utile determinării tendinţelor emisiilor antropice in lume.

5


STRUCTURA COMUNICĂRII NAŢIONALE (I)

1. ÎNTRODUCERE. A. Scopul. B. Spectrul problemelor.2. CIRCUMSTANŢE NAŢIONALE.3. INVENTARUL NAŢIONAL AL GAZELOR CU EFECT DE SERĂ. A. Metodologia. B. Raport despre inventar.4. MĂSURILE APROBATE SAU PLANIFICATE ÎN SUPORTUL

IMPLEMENTĂRII CONVENŢIEI. A. Măsuri adecvate de adaptare la noile condiţii de mediu. B. Măsuri de atenuare a impactului schimbărilor climatice.

6


STRUCTURA COMUNICĂRII NAŢIONALE (II)

5. ALTĂ INFORMAŢIE CE SE REFERĂ LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR CONVENŢIEI. A. Transferul de tehnologii. B. Cercetări şi observaţii sistematice. C. Instruirea, pregătirea cadrelor şi informarea publicului. D. Fortificarea capacităţilor. E. Reţele şi baze de date.

6. LIPSURI ŞI BARIERE. NECESITĂŢI FINANCIARE ŞI TEHNICE DE FORTIFICARE A CAPACITĂŢII.

7. PREZENTAREA.

7


• Articolele 4.1 şi 12.1 a Convenţiei obligă Părţile să dezvolte Programe şi măsuri naţionale, iar după caz şi regionale, axate pe atenuarea schimbărilor climatice determinate de activitatea antropogenă. Aceste măsuri se refere la mărirea reducerilor de emisii a Gazelor cu Efect de Seră (atenuare) sau la mărirea capacităţii de stocare a carbonului (sechestrare).

8


În conformitate cu punctul 1 b) şi c) al Articolului 12 a Convenţiei fiecare Parte prezintă Conferinţei Părţilor informaţia referitor la măsurile realizate sau planificate privind elaborarea, realizarea publicarea şi reactualizarea periodică a Programelor naţionale, iar în unele cazuri şi celor regionale, care cuprind măsuri de atenuare a consecinţelor schimbărilor climatice legate de emisiile antropogene de la surse şi absorbţiei de către stocuri a Gazelor cu Efect de Seră ce nu sînt reglamentate de către Protocolul de la Monreal.

9

Paragraful 38 a Deciziei 17/CP.8Către Părţile ce nu fac parte din Anexa I a

Convenţiei se adresează iniţiativa ca în conformitate cu circumstanţele naţionale să utilizeze oricare metode acceptabile pentru elaborarea programelor care să conţină activităţi de atenuare a consecinţelor schimbărilor climatice. Aceste activităţi sînt necesar de întreprins în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă, care trebuie să includă componentele economice, sociale şi de mediu


10


Decizia 17/СР.8Aspecte metodice. Articolul 30. Pentru evaluarea gradului de

Vulnerabilitate şi Adaptare către noile condiţii de climă se pot utiliza metode şi principii care mai bine reflectă starea la nivel naţional cu condiţia că aceste metode şi principii sînt aprobate, transparente şi bine documentate.

11

Impactul asupra populaţiei şi a sistemelor naturale

Resursele alimentare şi de apă, ecosisteme şi biodiversitate, aşezări umane, sănătatea populaţiei

Programe de dezvoltare socio-economică

Creşterea economicăTehnologiiPopulaţiaManagementul

Activitate antropogenică (Emisii de Gaze

cu Efect de Seră)

A

D

A

P

T

A

R

E

A

VULNERABILITATE ADAPTAREA

Ate

nuar

ea

impa

ctul

ui

Schimbarea climei

Sporirea temperaturii, nivelului mării, modificarea precipitaţiilor, secete, inundaţii

CONCEPTUL FENOMENULUI DE VULNERABILITARE ŞI ADAPTARE CĂTRE SCHIMBAREA CLIMEI

12


Unele materiale de suport privind metodologiile de evaluare a Vulnerabilităţii şi Adaptării

1 IPCC Technical Guidelines for Assessing Climate Change Impacts and Adaptations 2 U.S. Country Studies Program (USCSP) 3 UNEP Handbook on Methods for Climate Change Impact Assessment and

Adaptation Strategies 4 UNDP Adaptation Policy Framework (APF) 5 Assessments of Impacts and Adaptations to Climate Change in Multiple Regions

and Sectors (AIACC) 6 Guidelines for the preparation of National Adaptation Programmes of Action (NAPA) 7 United Kingdom Climate Impacts Programme (UKCIP) Climate Adaptation: Risk,

Uncertainty and Decision Making 8 www.unfccc.org United Nations Framework Convention on Climate Change 10 http://www.who.int World Health Organization 11 http://www.fao.org FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED

NATIONS

http://www.unfccc.org/

http://www.who.int/

http://www.fao.org/

13

VULNERABILITATEA CĂTRE SCHIMBAREA CLIMEI

Vulnerabilitate Modul în care un sistem este afectat de

impactul nefavorabil determinat de schimbarea climei sau nu este în stare să reziste acestor schimbări, luînd în consideraţie sensibilitatea şi capacitatea de adaptare a lui.

14

ADAPTAREA CĂTRE SCHIMBAREA CLIMEI

AdaptareaAcomodarea sistemelor naturale şi antropice către

condiţii de mediu noi sau condiţii de mediu nestabile.

În acest context se evidenţiază mai multe tipuri de adaptare:

- preventivă - adaptare ca răspuns - adaptare la nivel de individ şi de stat - adaptare autonomă continuă

15

SISTEM DE AGRICULTURĂ

• Mod de practicare a producţiei agricole caracterizat, îndeosebi, prin caracterul intensiv sau extensiv al agriculturii, prin modul de folosinţă a terenurilor şi de îmbinare a ramurilor de producţie, prin metodele aplicate pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului, prin modul de folosire a forţei de muncă şi prin relaţiile de producţie.

16

SISTEM DE AGRICULTURĂ (I)

• Agricultura durabilă (integrata): producţie intensivă de produse competitive, având raporturi armonioase, prietenoase cu mediul înconjurător. Expresia întâlnită frecvent "sisteme integrate", semnifică utilizarea ştiinţifică, armonioasă a tuturor componentelor tehnologice: pentru lucrările solului, rotaţia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor şi dăunătorilor inclusiv prin metode biologice, la creşterea animalelor, stocarea, prelucrarea şi utilizarea reziduurilor rezultate din activităţile agricole etc., pentru realizrea unor producţii ridicate şi stabile în unităţi multisectoriale (vegetale şi zootehnice).

17

SISTEM DE AGRICULTURĂ (II)

• Agricultura convenţională: intensiv mecanizată, cu produse competitive, dar care se bazează în mod deosebit pe concentrarea şi specializarea producţiei. Diferitele componente ale sistemului tehnologic sunt intens aplicate. Astfel, în mod regulat afânarea solului este efectuată doar prin arătură cu întoarcerea brazdei, fiind urmată de numeroase lucrări secundare de pregătire a patului germinativ şi întreţinere în perioada de vegetaţie. Se practică fertilizarea minerală cu doze mari şi foarte mari, monocultura sau cel mult rotaţii scurte de doi, trei ani, tratamente chimice intensive pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor.

18

SISTEM DE AGRICULTURĂ (III)

• Agricultura biologică: mediu intensivă şi astfel mai puţin agresivă în raport cu factorii de mediu, cu rezultatele (produse) agricole mai puţin competitive din punct de vedere economic pe termen scurt, dar care sunt considerate superioare din punct de vedere calitativ. În raport cu mediul înconjurător acest sistem este mai bine armonizat, tratamentele aplicate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor sunt de preferinţă biologice, totuşi sunt acceptate şi doze reduse de îngrăşăminte minerale şi pesticide. Pentru controlul calităţii produselor este necesară certificarea tehnolgiilor utilizate. Produsele sunt comercializate pe o piaţă specială.

19

SISTEM DE AGRICULTURĂ (IV)

• Agricultura organică: se deosebeşte de cea biologică prin utilizarea exclusivă a îngrăşămintelor organice în doze relativ ridicate, aplicate în funcţie de specificul local, cu predilecţie în scopul fertilizării culturilor şi refacerii pe termen lung a stării structurale a solurilor, degradată prin activităţi antropice intensive şi/sau datorită unor procese naturale.

20

SISTEM DE AGRICULTURĂ (V)

• Agricultura extensivă cu inputuri reduse: de subzistenţă, cu o producţie slab competitivă.

Poate afecta într-o anumită măsură mediul înconjurător, inclusiv calitatea biomasei, mai ales prin dezechilibre de nutriţie. Îngrăşămintele minerale şi alte substanţe agrochimice (erbicide, insecto-fungicide, amendamente minerale) etc., nu sunt practic utilizate, sau aplicate doar în cantităţi foarte mici (cu excepţia sectorului legumicol). De asemenea, hibrizii şi soiurile performante nu sunt răspândiţi pe scară largă. Acest sistem este practicat mai ales de către producătorii individuali.

21

SISTEM DE AGRICULTURĂ (VI)

• Agricultura de precizie: cea mai avansată formă de agricultură, care este practicată chiar şi în cele mai dezvoltate ţări ale Uniunii Europene şi SUA pe suprafeţe mai restrânse, având la bază cele mai moderne metode de control a stării de calitate a diferitelor resurse de mediu, aplicarea în optim a tuturor componentelor tehnologice şi astfel un control riguros asupra posibililor factori care ar determina degradarea mediului ambiental.

22

CRITERII PENTRU SELECTAREA SISTEMULUI DE AGRICULTURĂ

• Alegerea sistemului de agricultură este condiţionată de:

- condiţiile economice, sociale şi de mediu; - nivelul dotării tehnice; - nivelul de cunoştinţe profesionale; - de mentalitatea, educaţia în general, de

respectul pentru natură, pentru mediul înconjurător al tuturor celor care lucrează în acest domeniu.

23

METODE DE EVALUARE A VULNERABILITĂŢII SECTORULUI AGRAR AL R.M.

Programul EcoClass • Programul asigură determinarea schimbării posibile a

sumei temperaturilor active şi efective în diferite puncte pe teritoriul ţării. Principalele componente ale programului sunt:

- Cultura, soiul (optional) - Suma temperaturilor activa >10C necesare pentru

maturare - Modelul de Circulaţie Generală; - Intervalul de timp anual (1961-1990); (2010-2039);

(2040-2069); (2070-2099) Rezultatul modelarii Harta digirtala a Republicii Moldova: Clasificare

24

Rezultatele simulării la calculator a limitelor temperaturi efective pentru viţa- de- vie,

Soiul Cabernet (luînd în consideraţie condiţiile de relief ).

Early term of maturing b- Average term of maturing c- Late term of maturing d- Late term of maturing, CSIRO model, 2040-2069

Limitatele de temperatură pentru diferiţi hibrizi de porumb determinate în programul de calculator

BIOCLASS, Modelul CSIRO-Mk2, perioada

2040-2069

a-Termen de maturare precoce, SumT>10C=2500 C;

b-Termen de maturare mijlociu, SumT>10C=2900 C;

c-Termen de maturare târziu, SumT>10C=3100 C;

d-Termen de maturare târziu, SumT>10C=3100 C; modelul CSIRO, anii 2040-2069.

Verde-condiţii favorabileRoşu-condiţii nefavorabile

28

Mulţumesc pentru atenţiePentru contact:

E-mail: [email protected] şi/[email protected] tel/fax:(+373 22) 23 22 47

URMĂTORII PUTEM FI NOI !

mailto:[email protected]




dr. vasile scorpan managerul oficiului schimbarea climei, ministerul mediului

Documents