Dragostea invin$e/ Mary Balogh;trad.: Mihnea Columbeanu.Bucureqti : LidertsBN 978-97 3-629-2A3-5l. Columbeanu, Mihnea (trad.)

.Lt!-37=L35.1

in acord cu MARIA CARVAINIS AGENCY,lNC.9i PRAVA I PREVODI. Tradusd

dln edilia in limba engleze SIMPLY PERFECT'Gopyright@2008 bY Mary Balogh

Publlcatd pentru prima datd in Statele Unite deDelacorte Press

loate drePturile asuPra acestei.rlrll rrr lirttba rom6nd apa(in Editurii LIDER

t rlitor Casandra Enescu

| )l' rr ol' 1 5 Sector 4, BucureqtiI r,l/l rrx: O27.3t6.32.55I n r, rrl. lider@e-xtreme.ro',rtr, www.edituralider.ro

Capitohl I

Claudia Martin avusese deja o zi grea la gcoatd.Maiint6i, domnigoara Pierre, una dintre profesoarele

non-rezidente, trimisese un mesager chiar inainte demicul dejun, cu vestea cd era indispusd de o migrend gin-avea sd poatS veni la gcoald, iar Claudia, ln calitateaei de proprietard gi directoare a gcolii, fusese nevoitd sdtind gi majoritatea cursurilor de francezd gi muzicd, pelangd propriile ei materii. Franceza nu-i punea mari pro-lrleme; muzica, in schimb, era mai dificild. Ba mai rdu,rcgistrele contabile, pe care intentionase sd le actua-liteze in timpul orelor libere din acea zi, rdmdseserd ne-lacute, c6nd mai avea doar cdteva zile ca sd termineloate treburile strict necesare.

Apoi, chiar inainte de masa de prdnz, c6nd cursurilerlo dimineatd se terminau gi nu mai domnea aproaperriciun pic de disciplind, Paula Hern se hotdr6se sbolriecteze fata de felul in care Molly Wiggins se uita lar:ir, exptiffi6ndu-qi nemultumirea in public, c6t se poaterkr elocvent. $i de vreme cetatdl ei era un om de afacerilrrrlcrnic gi bogat precum Croesus, Paula igi dddea nigte,r,:re perfect conforme cu acest statut, c6td vreme Mollyr,rir cea mai t6ndrd

- qi cea mai timidd

- dintre elevele

rlr,caritate gi nici mdcar nu qtia cine era tatal ei; apoi,tl(,sigur, Agnes Ryde se simlise datoare sd se vdre qi ea

rlr/ul Si mai multe nu. Claudia fusese nevoitd sd rezolve

Mary Baloghproblema, obtin6nd scuze mai mult sau mai putin sinceredin toate pdriile qi aplicand pedepsele potrivite tuturor,cu exceptia mai mult sau mai putin nevinovatei Molly.

Dupd care, o ord mai tdrziu, tocmai cdnd domnisoaraWalton se pregdtea sd iasd cu clasele mici,ln drunr spreBath Abbey, unde intentiona sd tind un curs informal des-pre artele plastice gi arhitecturd, cerul iqi deschisesebaierile pentru mama tuturor ploilor torentiale, aga cd seagitaserd sd le gdseascd fetelor o altd destinatie gi o altdactivitate, undeva in incinta gcolii. Nu cd asta ar fi fostproblema Claudiei, dar nu putuse sd nu ia cunogtin[d,prin uga clasei, de dezamdgirea zgomotoasd a fetelorintimp ce se chinuia sd predea verbele neregulate dinlimba francezd. Pdnd la urm5, ieqise sd le informeze cddacd aveau vreo pl6ngere in legdturd cu inceperea ino-portund a ploii, trebuia s-o depund personal la cancelarialui Dumnezeu, in timpul rugbciunilor de sea16, dar intretimp sd tacdpdnd c6nd domniEoara Walton inchidea ugaclasei in urma lor.

Apoi, chiar dupb ce se terminaserd gi cursurile dedupd-amiazd, iar fetele se duseserd la etaj ca sd sepieptene qi sd se spele pe mAini inainte de ceai, se stri-case clanta unuia dintre dormitoare. Opt dintre fete r5-mase prizoniere induntru p6nd c6nd domnul Keeble,v6rstnicul poftar al gcolii, reuEea sd urce treptele sc6(di-toare pentru a le da drumul inainte de a repara broasca,incepuserd sd pl6ngd gi sd tipe din toti rarunchii,zgaltaind de uqd. Domniqoara Thompson rezolvase crizatindndu-le o lungd predicd despre rabdare qi sobrietate,degi imprejurdrile o siliserd sd vorbeascd suficient detare ca sd se audd prin toate uqile din jur

- qi, prin ur-

mare, in restul gcolii, inclusiv in cancelaria Claudiei.Nu fusese cea mai placutb dintre zile, dupd cum Clau-

dia tocmai remarcase -

fdra a fi contrazisd -

fatd deEleanor Thompson Ei Lila Walton, la ceai, in salonaEul eiprivat, curdnd dupd eliberarea captivelor. l-ar fi prins binesir cxiste mult mai putine asemenea zile.

Si acum, ce mai e!

Dragostea invingeAcum, ca sd le pund capac la toate Ei sd

inrdutiteascd qi mai mult o zi deja obositoare, unmarchiz o agtepta sd binevoiascd sb coboare la o int6l-nire, in salonul pentru vizitatori, de jos.

Un marchiz -

pentru numele induratului Dumnezeu!Aga scria pe cartea de vizitd cu chenar argintiu pe

care o !inea Claudia intre degete - Marchizul de Attings-borough. Portarul tocmai i-o adusese, cu o mutra acrd Eidezaprobatoare

- expresie deloc neobignuitd pentru el,

rnai ales c6nd ii invada domeniul orice persoand de sexmasculin care nu era cadru didactic.

- Un marchZ, spuse Claudia, ridicdnd privirea de pe

caftea de vizitd pentru a-qi priviincruntatd colegele. Ce-oli vrand? N-a spus, domnule Keeble?

- N-a spus, domniqoarS, Ei nici eu nu l-am intrebat,

rcplicd portarul. Da' dacd vre{i sd gtiti pdrerea mea, nu-ilrtrn de nimica. Mi-a zdmbit.

- Ha! Un pdcat capital, intr-adevdr! remarcd sec Clau-

rlrrr, in timp ce Eleanor izbucnea in r6s.Poate cd o fi av6nd o fiicd pe care vrea s-o inscrie

l, r :lcoala noastrd, sugerd Lila.Un marchiz? indl{d Claudia din spr6ncene, fdcdn-

rlo pe Lila sd adopte o mind adecvat de spdEitd.Poate cd are doud fiice Claudia, nu se ldsa nici

I [';rnor, cu o lucire in ochi.olaudia pufni, apoi oftd, mai lud o sorbiturd de ceai

'.,r, lirr::i tragere de inimd, se ridicd in picioare.Cred c-ar fi mai bine sd md duc sd vdd ce vrea,

',tu',c ca. Va fi mai productiv decdt sd stau aici, incer-,,rrrrl:;ri ghicesc. Dar numai aga ceva-mi mai lipsea, pe.'irr,r rlrr azi. Un marchiz!

I Irirnor r6se din nou.lirc[ul om, il caind ea. Mi-e mild de el.( l,ur(lia nu agrease niciodatd prea mult aristocratia

-

rr rrrlurr,rlurd de trdntori aroganti, rdutdcioqi gi fdrd inimd'l',,_,r (iiisdtoriile a doud dintre cele mai bune prietene

.rlr, ,,,rlt:, tot profesoare gi ele, cu doi gentlemeni de vitdrnlrrl,r, o obliflaserd sd recunoascd, in ultimii cd{iva ani,

Mary Baloghcd era posibil ca uniidintre reprezentanlii acestei clasesd fie nigte indivizi simpatici gi chiar demni de stimd. Darn-o amuza deloc ideea ca unul din ei, un strdin, sd deabuzna in lumea ei fdrd a-gi anunta dinainte vizila, Ei maicu seamd la sfdrgitul unei zile at6t de dificile.

Nu credea niciun moment cd acel marchiz voia sd-giinscrie vreo fiicd la gcoala ei.

Cobori scara inaintea domnului Keeble, nedorindsd-gi tdrascd picioarele in urma lui. Probabil ar fi trebuitsd treacd mai rnt6i prin propriul ei dormitor, ca sd vadddacd ardta respectabil, ceea ce se prea putea sd nu fiecazul, dupd o asemenea zi grea in gcoald. De obicei, seasigura cd prezenta o infSligare impecabild in fata vizita-torilor. Totugi, nu gesea de cuviintd sd facd un asemeneaefort pentru un marchiz, risc6nd sd pard slugarnicd inpropriii ei ochi.

Cdnd deschise uqa salonului de vizite, fierbea de in-dignare (absolut nejustificat6). Cum indrdznea acel omsa vind acolo gi s-o deranjeze, pe proprietatea ei, indife-rent ce treburi o fi avut?

Cobori privirea spre cartea de vizitd pe care incd omai tinea in m6n5.

- Marchizul de Attingsborough? intrebd ea pe un ton

nu foarte diferit de cel pe care-l folosise cu Paula Hern,in aceeagi zi

- tonul din care se subinlelegea cd n-avea

sd fie deloc impresionata de toate pretentiile lui degrandoare.

La dispozilia dumneavoastrd, domnigoarS.Domnigoara Martin, presupun?

Stdtea in picioare de cealaltd parte a camerei,aproape de fereastra. Facu o reverentd elegantd.

lndignarea Claudiei crescu Ei mai mult. Acea privirescurtd gi severd pe care i-o aruncase nu era de ajuns pen-tru a emite vreo judecatd competentd despre caracterullui, desiflur, dar zdu a$a, daca individul avea vreo imper-fectiune de formd sau de fond, ori a gusturilor vesti-mentare, aceasta nu se vedea cu niciun chip. Era inalt qilat in umeri, cu pieptul bombat, gi ingust in talie gi

Dragostea invingeqolduri. Avea niEte picioare lungi qi bine formate. Pdruliiera brunet, lucios qi des, fata chipegS, ochii gi gura plinede bundvoin{d. Era imbrdcat cu o elegantd impecabilS,dar fdrd nici cea mai mica unda de ostentatie. Numaicizniele lui de Hessa valorau o avere, probabil, iar Clau-dia bdnuia c5, dacd ar fi stat drept in fata lui, privind injos, qi-ar fi vdzut propria fatd reflectatd in lustrul lor

- cu

tot cu pdrul cam rdvdqit Ei gulerul mototolit al rochiei.lEi impreund mdinile pe talie, ca sd nu-Ei verifice teo-

ria prin pipdirea colturilor gulerului. Strdngea intre degetulrnare gi cel ardtbtor cartea lui de vizitd.

- Ce pot face pentru dumneavoastrS, domnule? se

rnteresd ea, evit6nd intentionat sd i se adreseze cu mylorrl-- un gest ridicol, dupd opinia ei.

Marchizul ii z6mbi -

gi, dacd per-fecliunea insdgiporrte fi imbundtdtita, acel lucru tocmai se intdmplase:,rv(-,a o danturd mai mult dec6t perfectd. Claudia se',trridui sd reziste farmecului pe care era sigurd cd-l1ro:;r:da din plin.

Vin la dumneavoastrd ca mesager, domnigoarS,r,r,,t)unse el, din partea doamnei Whitleaf.

Vairi m6na intr-un buzunar interior al hainei qi scoaseo lr;rr-tie pecetluitd.

Din partea Susannei? intrebd Claudia, fdc6nd incdun l).rs in camerd.

1;usanna Osbourne fusese profesoard la qcoala eitr,rrr,rcu un an in urmd, c6nd se mdritase cu ViconteleWlrrlk:;rf. Claudia se bucurase mereu de norocul Susan-u.r lr ir avea at6t un mire eligibil, cdt gi o cdsdtorie din, lr , rt1( )ritc qi totugi, in acelaqi timp, depl6ngea pierderearrrrr lrrrne colege qi prietene, gi a unei excelente profe-,,,,r(, lrr ultimii patru ani, pierduse trei asemenea pri-L,lr.rr. pe toate, in condilii similare. Uneori, ii era greu.,1 nu ,;(: simtd deprimatd in mod egoist de toate aceste

Iilr trtil(t,lrcl a aflat cd vin la Bath ca s5-mi petrec c6teva.rl, ru rrill)a gi tatdl meu, care se aflS aici la bdi, mi-a,r.rrl ,,,rlrcc pe la dumneavoastrd ca sd vd salut, spuse

10 Mary Baloghmarchizul. $i mi-a mai dat gi aceastd scrisoare - poateca sd vd convingeti cd nu sunt un impostor.

ln ochi i se ivi din nou un z6mbet, cdnd traversdincdperea qi-i puse scrisoarea in m6n5. $i, de parcd nicimdcar ochii n-ar fi putut s5-i fie de culoarea mdlului saualta la fel de neinteresantS, Ciaudia putu vedea cd eraude un albastru limpede, aproape ca al cerului de vard.

Susanna ii ceruse sd treacd pe la ea ca s-o salute?De ce?

- Whitleaf e vbrul unui vdr al meu, ii explicd marchizul.

Sau, al unui aproape vdr al meu, oricum. E o legdturd maicomplicatd, aga cum sunt adesea relatiile de familie.Lauren Butler, Vicontesd Ravensberg, imi este verigoardin virtutea faptului cd mama ei s-a mdritat cu cumnatulmdtuqii mele. Suntem apropiati incd din copildrie. larWhitleaf este vdrul primar al lui Lauren. Aqa c5, intr-unsens, atdt el cdt qi doamna lui mi se pot declararude

- mai mult sau mai putin apropiate.

Dacd era marchiz, igi spuse Claudia, pradd unei sus-piciuni neaqteptate, gi tatdl lui incd mai trdia, ce titluinsemna cd avea bdtrdnul? Dar venise acolo larugdmintea Susannei, aga cd se impunea sd se poartecu el putin mai binevoitor decdt doar cu o politete receca gheata.

- Vd multumesc, incepu ea, pentru cd ati venit per-

sonal s5-mi predati scrisoarea. Vd rdmOn foarte inda-toratd, domnule. Pot sd vd ofer o ceagcd de ceai?

Tare-ar mai fi vrut sd spund nu.-

N vreau sd vd deranjati, domniEoard, zdmbi el dinnou. in leg ca urmeazd sa plecali la Londra, peste doudzile...?

Aha! Susanna trebuia s5-i fi spus asta. DomnulHatchard, omul ei de afaceri din Londra, gdsise slujbepentru doud dintre elevele mari, ambele fiind cazuri decaritate, dar fusese neobiEnuit de evaziv in legaturd cuidentitatea viitorilor angajatori, chiar gl c6nd ea ii puseseintrebdri concrete, in ultima scrisoare. Elevele pldtitoarede la gcoald aveau familii care sb se ocupe de interesele

Dragostea invingelor, desigur. Claudia indeplinea acest rol pentru celelaltegi niciodatd nu dddea drumul vreunei fete care nu aveaunde sd se angajeze, sau ale cdrei perspective ii trezeaususpiciuni puternice.

La propunerea lui Eleanor, Claudia avea sd se ducdla Londra cu Flora Bains gi Edna Wood, ca sd vadd cuochii ei unde urmau sE fie plasate ca guvernante gi, dacdnu era mullumitd, sd-qi retragd consim{dmdntul. Mairdmdseserd cdteva sSptdm6ni din anul gcolar, darEleanor o asigurase cd era intrutotul dispusd qi capabilSsd conducb gcoala in lipsa Claudiei, care cu sigurantdr) avea sd dureze mai mult de o sbptbm6nS, maximumrece zile.

Claudia fusese de acord sd se ducd, in parte gi fi-rrrdcd mai era gi o altd problemd despre care voia sd dis-r;ute personal cu domnul Hatchard.

- lntr-adevbr, ii spuse ea marchizului.

- Whitleaf intentiona sd vd trimitd o trdsurS, o informd

, rt;csta, dar l-am putut anunta ca nu va fi deloc necesar',,rsi dea osteneala.

Desifur, ii dddu Claudia dreptate. Am inchiriat dejao lriisurd pentru drum.

Md voi ocupa eu de contramandareaei, dacd mi serrt1,r(luie, domnigoarS, replicd el. Pldnuiesc sd md intorcrr ()rirs in aceeagizi, gi-mi va face pldcere sE vd ofer con-lorlrrl propfiei mele caleqti gi proteclia mea, pe toatd du-r rt,rr:ilStoriei.(). cerule.."! Doamne feregte!

Nu va fi deloc necesar, domnule, il refuzd ea cu fer-rrrrl, rlc, Am facut deja toate aranjamentele trebuitoare.

lrasurile inchiriate sunt cunoscute pentru calitateatrr,, r',ll a arcurilor gi multe alte neajunsuri, insistd el. Vdrr r;' ,,, t vii mai ganditi.

l)oate cd nu ma intelegeti pe deplin, domnule, darrr ,r(,,,rsl5 caldtorie urmeazd sd md insoteascd gi doudr lr vr'

I t, r, confirmd el, doamna Whitleaf m-a informat. Tu-rrli. l)rcil mult? SaLl , mai rdu, chicotesc intruna?

77

L2 Mary BaloghDomniqoarele foarte tinere au o tendintd atroce de a faceqi una, qi alta.

- Fetele mele sunt invdtate cum sd se comporte cu-

viincios ln societate, Lord Attingsborough, declard bdtosClaudia

- numai pentru a vedea prea ldrziu lucirea din

ochii lui care-i dddea de inteles cd glumise.-

Nu md indoiesc, domnigoard, qi am deplind in-credere in cuv6ntul dumneavoastrS. Permiteti-mi, dacdbinevoili, sd vd escortez pe toate trei pdnd la uEa doam-nei Whitleaf. Va fi deosebit de impresionatd de galanteriamea gi sigur va rdsp6ndi vorba printre rudele Ei prieteniimel.

Ce prostii fbrd seamdn vorbea! Dar cum l-ar fi pututrefuza politicos? Claudia cduta cu disperare in minte unargument indiscutabil care sd-lfacd sd se rdzg3ndeascd,dar nu g!5sea nimic care sd nu para lipsit de amabilitate,dacd nu chiar grosolan de-a dreptul. Totugi, ar fi preferatsb strdbatd o mie de mile intr-o trdsura fdrd arcuri, decdtsd se ducb la Londra in compania marchizului.

De ce?Era, oare, copleqitd de titlul qi magnificenta lui? Sim-

plul g6nd o fdcea sd se infioare.Atunci, de... masculinitatea lui? Era conEtientb in mod

nepldcut cd o avea cu PrisosintS.Dar ce ridicol ar fi fost aga ceval Nu era decdt un gen-

tleman care se oferea sa-i facd un serviciu uneidomnigoare bdtr6ne, care int6mpldlor era prietena solieivdrului aproape-vdrului lui - ezeule, ce legdturdin-tortocheatbl [nsd in m6nd o scrisoare de la Su-sanna. Era clar cd Susanna avea incredere in el.

O domnigoard batrdnd? Dacd se punea problemav6rstei, igi spuse ea, probabil cd nu-i despS(ea odiferenld prea mare. Ei, iatd un gand. Avea in fatd un bdr-bat de vreo treizeci gi cinci de ani, aflat vizibil la apogeulatracliei mascullne

- iar ea era o femeie cam tot la acea

v;rrst5.Se uita la ea cu spr6ncenele indltate 9i ochi zdm-

lrilot i.

Dragostea invinge

- Ei, atunci, foafte bine, acceptd ea, scurt. Dar veti

ajunge sd vd regretati oferta.Zdmbetul lui se lati, iar Claudia, tot mai indignata, i9i

spuse cd atraclia acelui bdrbat chiar nu cunoqtea mar-

ale ei, in tot timpul drumului pdnd la Londra.-

Sper cd nu, domnigoard, rdspunse marchizul. Ceziceti, pornim devre

- Asta aveam S de gdnd, ii zise Claudia - dupd

care addugd, pe un ton mai morocdnos dec6tintenlionase. VA mullumesc, Lord Attingsborough'Sunteti cum nu se poate mai amabil.

- Placerea va fi de partea mea, domnigoard Martin,

rrr: inclind el din nou. Vd pot cere, in schimb, o micdlirvoare? Mi-a!i permite sd dau un tur prin gcoald? Trebuie,;;r rndrturisesc cd ideea unei institutii care oferd efectivrtttrcalie fetelor ma fascineazd. Doamna Whitleaf mi-avorbit cu mult entuziasm despre institutia dumneavoas-lr,r. A predat qi dumneaei aici, din cdte am inteles.

claudia trase aerin piept, addnc, incet, prin ndrile di-l,rl;rlr-.. Oare ce motiv ar fi putut avea acel om ca sdvtllr:tc o gcoald de fete, in afara simplei curiozitdti - saulr,rr r;ru? lnstinctul o indemna sb rdspundd cu un lVu/lrrrrr. Dar tocmai acceptase o favoare din partea lui, balr,r una destul de importantd

- nu se indoia cd trdsura

,rVr,,riia fie mult mai confortabild decdt cea pe care orrrr lrnrilse, nici cd aveau sd fie tratate cu mult mai mult1rr',lrr,r:l la fiecare poartd cu taxd qi han unde se opreaurir ,,,rr;(;hirrbe caii. $i mai era qi prieten cu Susanna.

lt,tr lrstu$i...!l\lu (irozuse cd se putea gi mai rdu de-at6t, pe ziua

!r',r',l lic inEelase.l)r,r;igur. Am sd vd conduc personal, spuse ea scurt,

ir rlnrr , rr rr lrr Se spfe uEd.Ar lr rkrschis-o singurd, dar marchizulintinse bratul pe

l,rrr1,,r r,,r, rrrvaluind-o pret de-un surprinzdtor moment in

13

1-4 Mary Balogh

Cel putin, igi spuse ea, cursurile din ziua aceea seterminaserd qi toate fetele se aflau la loc sitgur, in salade mese, ludndu-qi ceaiul.

Dragostea invinge

stdp6nit niciodatd arta muzicii cdnd eram in qcoalb, tre-

echipa de cricket* -

care, intdmpldtor, se antrena tocmaiin acelagi timp.

Fetele rdserd, relaxdndu-se vizibil toate.-

Pun rbm6qag, continud el, cd ave{i in repertoriu opiesd pe care o puteti cdnta la perfeclie. Pot avea cinsteas-o aud? intrebd, intorc6ndu-se cu un z6mbet spredomnigoara Wilding.

- Cucul, domniqoarS, sugerd Sylvia Hetheridge, in-lrun murmur aprobator din partea tuturor celorlalte

r;oriste.$i c6ntarS in cinci pd(i, fdrd o singurd ezitare sau

rrotd falsd, o ploaie glorioasd de cuci reverbe16nd prinralS de fiecare datd cdnd ajungeau la leit-motivul c6n-Iccului.

Dupd ce terminard, toate se intoarserd ca una spreM;rrchizul de Attingsborough, ca qi cum ar fi fost un vldstarrlc neam regal venit in vizitS, iar acesta aplaudd, zdmbind.

r orrvins ca oric6nd cd am fost foarte intelept rdm6n6ndl, r r;ricket.

Toate fetele izbucnird in rds, uit6ndu-se adorator inrrrrrra lui, c6nd marchizul plecd impreund cu Claudia.[)omnul Huckerby era in sala de dans, repetdnd curr llrup de fete pagii unui numdr deosebit de complicat,t)(' care aveau sd-l prezinte la serbare. Marchizul ii',lr,nse m6na gi le z6mbi fetelor, admir6ndu-le miqcdrile'-,r l(,nrecandu-le p6nd incepurd toate sd zdmbeascd qi-trrrrr,rnteles!

- sd se uite cu adora[ie la ell

lr puse Claudieiintrebdri inteligente gi perspicace, inlirrr;r r)e ea ii ardta unele dintre clasele goale qi biblioteca.

r,,' (lr , ('uvinte intraductibil: cricket = 1. jocul de cricket; 2. greiere,,,rr,.,;ca(6ie!) (n tr.)

15

pdnd la serbarea de sf6rgitde pre_gdtiri gi repetilii, aqa cum se int6mpla zilnic, devreo saptdmdnd incoace.

Cdteva fete lucrau cu domnul Upton, pe scena. Toate

Dupd care, in sala de muzicd, nimerird peste madri_

_

Cla_udia, inaltdnd din spr6nce , i_o prezentd pe pro_fesoard marchizurui, expric6ndu-i dirijoarea corurui era

xplicatie.__

cd el, z3mbindu_le fetelor,poate I lucru, dar gi unul di ntre celemai fr prea poate ca in co i'..a ,uifie o singurd persoand care sd c6nte in armonie cu tineinsuti, pe cand alte qapte-opt c6ntd cu totul aftcgva.'

1-6 Mary BaloghFard sd dea niciun semn de graba, se uitd prin fiecareincapere gi citi titlurile de pe cotoarele multora dintrecd(i.^

- ln sala de muzicd era un pianoforte, spuse el, in timp

ce mergeau spre sala de cusut, qi mai erau qi alte instru-mente. Am observat indeosebi o vioard qi un flaut. Dati gileclii individuale de muzicd aici, domnigoard Martin?

- lntr-adevar. Oferim tot ceea ce este necesar pentru

a face din elevele noastre nigte domnigoare realizate,precum gi niqte persoane cu studii academice solide.

Se uitd gi prin camera de cusut, din uE5, dar fdrd sdintre.

- $i mai predati gi alte indeletniciri practice aici, inafard de cusut gi broderie? intrebd el. Croqetat, even-tual? Tricotat? Macrame?

- Toate trei, spuse ea, in timp ce marchizul inchidea

uEa gi plecau amdndoi spre sala de festivitbti. Fusese osald de bal pe vremuri, cdnd clddirea era o locuintd par-ticulard.

- Este o sald foarte frumos conceputd, spuse el,

oprindu-se in mijlocul podelelor lucitoare, pentru a se uitade jur-imprejur, la tavanul inalt, boltit. lntr-adevbr, imiplace intreaga gcoala, domnigoard Martin. Peste tot suntferestre prin care intrd multd lumind gi domnegte o at-mosferd plScutd. Vb mullumesc pentru toatd vizita.

li adresd cel mai garmant z6mbet al lui, iar Claudia,care incd mai {inea atAt cartea lui de vizitd, cdt giscrisoarea de la Susanna, iEi incleqta mdna liberd deincheietura celeilalte gi afigd o mind severd.

- Sunt incdntatd cd vd place, spuse ea.

Z6mbetul lui incremeni un moment, fiind apoi urmatde un chicotit slab.

- imi prezint scuzele, spuse. V-am rdpit destul timp.

lndicd uqa cu un brat, iar Claudia porni inaintea lui,pdna in holul de la intrare, simlind

- foarte nemultumitd

de aceastd senzatie -

cd fusese cam nepoliticoasS, cdciultimele ei cuvinte fuseserd rostite ironic, iar marchizuligi ddduse seama.

Dragostea invinge t7Dar rnainte de a ajunge in hol, furd nevoiti sd se

opreascd pentru cdteva momente, in timp ce clasele micitreceau in ordine dinspre sala de ceai cdtre cea destudiu, unde aveau sd-gi termine toate lec{iile rdmase depeste zi, sau sd citeascd, sd scrie scrisori ori sd brodeze.

Toate fetele intoarserd capetele sd se uite la distinsuloaspete, iar Marchizul de Attingsborough le z6mbi cubunavoinld, astfel incdt igi continuard drumul mai grdbitedar qi mult mai tantoge, incepdnd Ei sE chicoteascd.

Toate acestea dovedind, reflectd Claudia, cb nici chiarrriste fete de unsprezece qi de doisprezece ani nu puteaurczista farmecelor unui bdrbat chipeq. Era un semn rbu

-

r;au, mai bine zis, era un semn din ce in ce mai rdu -pcntru viitoruljumdtdtii femeiegti a speciei umane.

Dom n u I Keeble, incru nt6nd u-se feroce, bi necuv6 ntatd'iir ifie inima, !inea pdlSria gi bastonul marchizului, st6nd,rlirL de aproape de ugd incdt parcd lar fi provocat',,rrrdrdzneascS, numai, sd-qi mai prelungeascd vizita.

- Atunci, ne vedem poim6ine in zorii zilei, domnigoardM,rrtin? intrebd marchizul, ludndu-qi pdlSria qi bastonul'=,r rrrlorc6ndu-se spre ea, in timp ce domnul Keeble des-r lrrrkra uEa qi trecea intr-o parte, gata s-o inchidd in urmaIrrr r:u prima ocazie.

Voi fi gata, il asigurd Claudia, inclin6nd capul.:,;r, in sfSrgit, plecd. Nu o ldsd pe Claudia cu o atitu-

rlrrrr, lrinevoitoare la adresa lui. Ce Dumnezeu fuseselrr,1l,1 sifv2[ia aceea? igi dorea cu ardoare sd se poatdrrrlo,rco in timp cu o jumatate de or5, qi sd-i refuze ofertarlr, ,r ll cscorta, pe ea gi pe fete, la Londra, peste doud-'Ilr'

It,rr nu putea s-o fac5, aqa cd trebuia sd se impace'

11,1,ln(llll.Irrlr,rrn cabinetul ei qi se uitdin oglinjoara pe care o

llr',r(lrrpir uqd, dar n-o consulta decdt rareori.r r, l)un)nezeule mare! Pdrul chiar ii stdtea turtit qi fdrd

.lrrt,r (;,rlova quvile se desprinseserd din cocul de la,,,.rf ,r l'c o parte a nasului ii rdmdsese o micd ddrd de,;u,:,rl,r, rlc cand incercase sd Ei-o gteargd cu batista,

1_B Mary Balogh

mai devreme. lar gulerulii statea intr-adevdr intr-o parte'cu un col!indoitin sus'

Nesuferit omt lt'tici nu era de mirare cd tot timpulii ci-

fiulpar

laudBat

e fdrd ezilare' un gen-, demn de cea i dePlind

incredere.

rkr a conduce Ecoala vremerlortr si poate uu"u ia accepte s o facd qiin continuare'pcrrlru 'incd vreo siptimana, timp in care anul Qcolar, rvc;r ::i:i se incheie.

l'tr:lttrrfirea inviialiei era enorm de tentantS' ClaudiaIrr,lrrrr;r r;ii recunora"'d. Frances fuses-e prima dintre pro-lr' ,o,rllr' 5i prietenele ei care se mdritase' C ncura-Irrriir rrttttt sot

"ri" iuLu vederi remarcabil l1!qi'

1lr;vr,nt',r'tl';tlttnci o c6ntdreald renumitd 9i ca^U-r,rl,r pr ltr rrrlllitlla Europd- Ea^gi contele cd u lnli,. 'rrr ,rt rr,rllv; tlttni, cutreierdnd capit pe] pe-tIrtllt.,r:r'.rr (()t rt ltltl Si recitaluri ' Claud uulYt:,tr= l|rr 'rtr /\i,r',1 ',,r lto tllinunat sd se fevadd iaf cu ea 9t.rr=i..rrr,r |,rrltr,r,,

",,'r,t,iiiina sau douS' 9i sd petreacd

rt rF=ilr. iil r,rllrl,rlll,r lot. inSa Chiaf 9i aQa""

Dragostea invinge t9

[-clna i Flora, poimdine c6nd se va intoarce '?^til"Tu,'o, iiJrrri"-r ;x;i"m, Eleanor, intrdnd ln cape1?,]11

-

\J I VVA\ I ll rv; v'\\

,,,, n-# upr.ut te-t v ! Ar fi de sperat cd e inalt' brunet

rlc acelaEi rang. DeSi, la drept vorolno' atltlpdtrd ur

rr,rlrrl meu, nu este.

,,nlr,rtlucilor nu de la el lncepuse'lr,rr ii era nrila dinloatd lninra d sora mai micd a lui

t t, ',,,,,,

aui" t" mdritase cu un asemenea om' Biata.

',,i, o doamnd deosebit de amabild - 9i ea fu-

it si sezonul. Bineinleles, n-an nici c.ea matr lrt t ',l,ll:rlt Sl SeZOIIUI' Dlllulll\ErEr' rr L,,;,, ; ,',t,rr,rL,e-sd mdinv6rtesc prin cercu t9 tymil P.ii?:,irrit,l r rrllc [ace sb md treacd fiorii' Numai cd ar fi fost

20 Mary Baloghfoarte pldcut sd md vdd gi cu Frances gi cu Susanna, qisd stdm c6tva timp impreund, toate trei. Totuqi, pe-astaam s-o pot face gi altd datd

- la tard, de preferinta.

Eleanor tistui din limbd.-

Sigur cd trebuie sd stai la Londra mai mult decdteva zile, Claudia, spuse ea. Pentru asta a insistatdoamna Whitleaf gi am incurajat-o gi eu tot timpul. Suntabsolut capabild sd conduc gcoala timp de cdteva sdp-tdmdni qi sd tin un discurs insufletitor Ei energizant cumse cuvine, in numele tdu, la serbarea de sfdrgit de an.lar dacd vrei sd stai mai mult de c6teva sdpt5mdni, tre-buie s-o facifara pic de mustrare de cuget. Lila gi cu minevom fi aici toatd vara, ca sd vedem de fetele de la cari-tate, iar Christine gi-a reinnoit invita{ia ca sd le duc laLindsey Hall pentru cdteva sdptdmdni, in timp ce ea giWulfric vor fi plecati in vizitd pe unele dintre celelaltemoqii ale lui. Aga, ag avea gi eu gansa sd stau un timpcu mama.

Christine qi Wulfric erau Ducesa qi Ducele de Bew-castle, iar Lindsey Hall era sediul principal al acestuia,in Hampshire. Prima oara cdnd fusese lansatd, invitatiao uimise pe Claudia, care acum se intreba dacd ducesaigi consultase solulinainte de a o emite. Darin fond, de-sigur, fetele de caritate mai stdtuserb odatd la LindseyHall, cu doar un an in urmd, mai exact cu ocazia nunliiSusannei, iar ducele chiar fusese gi el in reqedintd cuacel prilej.

- Trebuie sd stai, zise din nou Eleanor. Mai mult, tre-

buie s5-mi promiti c-ai sd stai mdcar doud sdptdmdni.Dacd n-o faci, am sd md simt foarte ofensatS. Voi con-sidera cd nu ai destuld incredere-n mine ca sd md lagiaici, in locul tdu.

- Dar sigur cd am incredere in tine, insistd Claudia;

dar, cum ar fi putut acum sd nu stea? Simtindu-qi ezi-tarea din glas; Ar fi foarte pldcut, trebuie s5 recunosc..

- Sigur cd aga ar fi! o intrerupse scurt Eleanor. Sigur

c-o sd fie! Deci, s-a stabilit. lar acum, eu trebuie sd mdduc c6t mai repede in sala de studiu. Dupd cum merge

Dragostea invin$eziua asta, sunt toate gansele Ca Vreo cdteva pupitre sd

curdnd!

atruzeci 9i o eore'Despre ce Dumnezeu ave^au sd stea vorbd in tim-

Atti rough sd fi avutard un broscoi. Poatatdt de intimidatd de el'-'-b;Ei tirpri folosirea a acestui cuvdnt in minte ofdcea sd se infioare din nou'

lntimidatd?Ea?De un simPlu bdrbat?D; ,; maichiz? Moqtenitor al unui ducat?

umilS la Picioarele lui'

21,

Capitohn 2

Dragostea invinge 23bine decdt o facea de obicei la Londra, in acea perioadda anului.

Tatbl lui, totuqi, insista cd nu se intremase at6t demult pe c6t ar fi trebuit. intr-o conversalie privatd, ii spu-sese fiului sdu cd se temea ca rdceala prelungitd sd nu-ifi sldbit inima, iar medicul sdu din Bath nu-l contrazicea,degi nici nu-i confirma efectiv temerile. Oricum ar fi stattreaba, ducele incepuse sd-gi pund afacerile in ordine.

lar in capul acestei liste se aflau fiul gi mogtenitorullLr i.

Joseph avea treizeci Ei cinci de ani qi era necdsdtorit.Mai rdu

- qi ca rezultat direct al acestui fapt

- nu avea

rriciun urma$. Succesiunea inci nu fusese asiguratS.Ducele de Anburey luase mdsuri pentru a acoperi

;rr;eastd lipsa. incd inainte de a-gi chema fiul, il invitaselrc Lordul Balderston sd vind de la Londra qi discutaserdrrnpreund cdt ar fi fost de dezirabil sd incurajeze o com-lrrrrat,ie intre copiii lor

- Marchlzul de Attingsborough gi

rlonrniqoara Portia Hunt. Se inteleseserd sd lerkrsISinuiascd Ei copiilor lor aceste dorin{e - de fapt, unr,rrlcrnism pentru dispozilie

- Ei se agteptau la un dez-rrorlirrn6nt fericit, cam pe la sfdrgitul Sezonului.

l)c unde gi chemarea lui Joseph la Londra.Cu siguranld cd am sd tin minte, domnule, spuse

r,l ,rr;um, in timp ce se desprindea din imbrSliqarearrr,rrrrci sale. Nici nu md potgandi la o doamnd mai potri-vrl,r t)ontru a-mi fi sotie dec6t domniEoara Hunt.(iooa ce era cu sigurantd adevdrat, dacd stdtea sd iarrr r orr:;iderare fie gi numi faptul c5, atunci, gi solia luir1vr,,1 ';ir fie tot marchizd, gi viitoare Ducesd de Anburey

-

',t r r, rn rir a unui viitor duce. Genealogia ei era impecabildr,rr rrrlrrtisarea gi manierele, de asemenea. Joseph nu

.rv.,,rrrrirri obiectii nici fatd de caracterul ei. Chiar petre-r l,,r, rrrtrlle momente plScute cu ea in urmd cu cdtiva ani,, lri,r rlrrpii ce marchiza igi incheiase relatia cu Edge-, ,,llrlx, cvident, incercdnd sd dovedeascd lumii bune cdrrr ,,ulr,rrse. Cu acel prilej, Joseph ii admirase tdria girlr,1111111,rlCit. lar in anii trecuti de-atunci, dansase adese-

24 Mary Balogh Dragostea invinge 25cadouri gi sd se uite cum se lumina la fatd de pldcere.

DacE nu s-ar fi oferit sd le escorteze pe domnigoaraMartin Ei pe cele doud gcolSrite la Londra, gtia cd ar fifdcut efortul de a ajunge la destinatie intr-o singurd zi. Darnu-qi regreta propunerea. Era genul de galanterie care-lcosta foafte putin, poate cu exceptia unei zile in plus pedrum. Totugi, hotdrdse cd era in propriul lui interes sdinchirieze un cal. Sd stea inchis in trdsurd cu o profesoardgi doud eleve at6t de tinere, tot drumul, ar fi putut sd fieun chin prea greu, chiar gi pentru nervii luiin mod normalbine c5liti

- ca sd nu mai vorbeascd de ai lor!

Cu doud zile in urmd, i se formase impresia distinctdcd domnigoara Martin nu-l agrea, degi nu putea sd-giimagineze ce obiectii avea la adresa lui. De obicei, fe-meile il plSceau, poate fiindcd gi el le plScea pe ele. Dardomnigoara Martin il privise cu destuld acreald, incd di-nainte de a o fi rugat sd-i arate gcoala, care il interesasesrncer.

Caleaqca gi calul cobordrd panta colinei p6nd la r6u,apoi igi continuard drumul pe malul acestuia, inainte dea traversa Podul Pulteney gi a merge mai departe, indirectia gcolii.

Buzele lui Joseph tresdrird, la amintirea intdlnirii cudomniqoara Martin. Era cvintesenta profesoarei rdmasedomniEoard bdtr6nd

- imbracatb simplu gi practic, intr-o

rochie gri-albdstruie care o acoperea de la gdt pdnd laincheieturile m6inilor gi la glezne, degi era luna iunie.Pdrul castaniu ii era pieptbnat cu o severitate nemiloasdEi str6ns intr-un coc la ceafd, dar cu toate acestea ardtacam rdv5git, ca gi cum ar fi avut o zi grea de lucru

- ceea

ce, fdrd indoialS, era adevdrat. Nu era nici deosebit deinaltd, nici deosebit de slab5, dar postura ei dreaptd caun vdtrai fdcuse sd pard in ambele feluri. Cdnd nu vor-bea, igi !inea buzele str6nse, iar in ochii cenugii ii luceainteligen{a.

Pe Joseph il amuza faptul de a-gi da seama cd aceeaera femeia despre care Susanna ii vorbise cu at6ta cdl-dur5, ca despre una dintre cele mai dragi prietene ale ei.

Mary Balogh26 Dragostea invinge 27in cine gtie ce mari vise de extaz romantic. Alte cdtevaldcrimau in batiste, aruncdndu-se alternativ asupra celordoud ce purtau pelerine gi bonete, fiind dupd toateaparentele viitoarele cdldtoare. O altd fatd

- sau poate,

duduild ar fi o descriere mai potrivitd, de vreme ce tre-buia sd fie cam cu vreo trei sau patru mai mare dec6tcelelalte

- le admonesta degeaba sd stea aliniate, pe

doud rdnduri. Joseph bdnui cd era una dintre profesoare.Bdtrdnul portar cu mutrd acrd, ale cdrui cizme

sc6(diau intocmai la fel cum iEi amintea Joseph cd fd-cuserd cu doud zile in urmd, scoase in prag doud valizeqi se uitd la John ca pentru a-i spune cd era responsabi-litatea lui aceea de a se inSriji s5-gi continue drumul p6ndin caleaqcd.

Una dintre cdlStoare sporovdia volubil cu oricinebinevoia s-o asculte

-

gi cu oricine prefera sd n-o asculte,la o adicd. Cealaltd ldcrima.

Joseph contempla haoticul tablou cu o privire deunchi poznag.

Dupd care, din clddire iegi domnigoara Martin, iar inr6ndurile fetelor se lSsd o tdcere perceptibilS, deEi adoua cdldtoare continua sd suspine. O altd femeie venipe urmele ei gi li se adresd fetelor cu mult mai multd au-toritate dec6t demonstrase profesoara cea t6ndrd.

- Fetelor, incepu ea, ce-ati fdcut, v-ati ndpustit toate

asupra domnigoarei Walton ca s-o tdrdli aici cu fo(a?Doar v-ati luat rdmas-bun de la Flora gi Edna incd de lamicul dejun, nu? $i, prin urmare, acum n-ar trebui sd fitiin clasS?

- Am venit sd-i urdm drum bun domnigoarei Martin,

domnigoard! se repezi sd rdspundb o fatd mai in-drdznea\d gi cu prezentd de spirit, in murmurele aproba-toare ale altor cdteva.

- Prin asta, ati ardtat extrem de multd consideratie,

toate, replicd profesoara, cu un licdr in ochi. Dardomnigoara Martin s-ar bucura mult mai mult de gestulvostru dacd ali sta frumos pe doud rdnduri, puftdndu-vdcu bunacuviintd potrivitd.

28 Mary BaloghFetele se supuserd imediat, cu incdntare.

venea prompt.

or, spuse apoi domnigoara Martin, in timp cese Ei ea de trdsurd, cu pagi mari gi apdsali. Nuvei

Dragostea invinge 29Cealaltd profesoarS, ins5, o intrerupse:-

N-am sd uit nici cel mai neinsemnat lucru, spuseea cu ochii incd licdrindu-i. Cum ag putea, cdnd aseardmi-ai scris ditamai lista? N-ai niciun motiv de ingrijorare,Claudia. Du-te qi simte-te bine in vacantd!

Claudia. Un nume eminent de potrivit -

impozant, fdrdnicio undd de neseriozitate, sugerdnd o femeie care gtiasd-gi poarte singurd de grij5.

Domnigoara Claudia Martin se intoarse spre celedoud rdnduri ale fetelor.

- AStept sd citesc lucruri bune despre elevele mele

cele mari, c6nd imi va scrie domnigoara Thompson,spuse ea. Cel putin, md aqtept sd aflu cd le-atiimpiedicatpe oricare dintre fetele mai mici sd dea foc qcolii sau sdalerge nebuneEte pe strdzile din Bath.

Fetele r6ser5, degi unele incd mai aveau ochii plinide lacrimi.

- O sd avem grije, domnigoarS, promise una dintre

ele.- $i vd mai multumesc, continud domnigoara Martin,

cd ali venit aici numai cu scopul de a vd lua rdmas-bunde la mine. Sunt profund migcatS. Acum, veti merge ingcoald cu domniEoara Walton gi veli studia gi mai mult,ca sd recuperati minutele pe care le-a{i pierdut din oraasta

- dupd ce-mi urati drum-bun gi-mi faceti cu mdna.

$i poate, in acelaqi timp, veti binevoi sd le faceli cu mdnaqi Ednei gi Florei.

Avea simtul umorului, agadar, fie gi intr-un stil camsec, reflectd Joseph, in timp ce Claudia, cu ajutorul luiJohn, igi ridica o poald a mantalei gi a rochiei, pentru ale urma pe cele doud fete in caleagcS.

John se urcd gi el pe capr5, iar Joseph ii fdcu semndin cap sd dea bice.

$i astfel micuta cavalcadd porni la drum spre Londra,petrecutd de batistele pe care le fluturau zeci degcoldrite, dintre care unele iar se smiorcdiau, in timp cealtele strigau cuvinte de salut spre colegele lor caren-aveau sd se mai intoarcd niciodatS, cdci iqi fdceau in-

30 Mary Baloghtrarea in lumea asprd a angaja{ilor

- sau, cel pulin, aga

il informase Susanna pe Joseph. Erau fete de caritate,dintr-un grup destul de mare pe care domnigoara Martininsista sd-l ia sub ocrotirea ei in fiecare an.

-Joseph era parte amuzat, parte afectat de ceea cevdzuse. Parcd ar fi intrezdrit un crdmpei dintr-o lumenepbmdnteand, una de care originile qi bogdliile luiil izo-laserd ferm, toatd viata.

Copii care nu aveau parte de siguran{a oferitd de ofamilie sau de avere.

Cdnd se oprird sd innopteze la Hanul Mielul giSteagul, din Marlborough, unde rezervase doud camerealdturate, una pentru sine gi cealaltd pentru Edna giFlora, a se intreba dacd s-ar fi putut cumva simliqi mai nd de incheieturi, sau mai amo(itd in anu-mite locuri mai din jos ale corpului, in caz cd veneau cutrdsura inchiriatS, a$a cum pldnuise initial.

Dar gtia din proprie experien{5 cd se putea gi mai rdu.Caleaqca Marchizului de Attingsborough era curatd qiavea arcuri bune gi perne moi, cu tapiterie luxoas5, depiele. Proasta calitate a drumului gi ceasurile indelungatede deplasare aproape necontenitd erau de vind pentrustarea ei fizicS.

O binecuvdntare, cel putin, era aceea cd avuseserbtoatd ziua caleagca la dispozilie numai pentru ele, Clau-dia gi cele doud fete din grija ei. Marchizul cdldrise totdrumul, schimb6ndu-gi calul odatd cu al calegtii. Claudiail vdzuse doar fugar, pe fereastrd gi la diversele hanuride poqtd unde fdceau scufte popasuri.

Marchizul ardla remarcabil de bine cdlare, desigur,observase ea cu nemul(umire ori de cdte ori avea ocazia.Era imbrdcat impecabil pentru drum Ei stdtea ln qa cdtse poate de firesc - chiar qi dupa c6teva ore de cdlSrie.Fdrd indoiald, se considera darul lui Dumnezeu pentruneamul omenesc, qi mai cu seamd pentru jumdtateafeminind a acestuia - ceea ce era o judecatd intru totulnedreaptS, consim(i ea in intimitatea propriilor ei g6nduri,degi fdrd sd facd cine gtie ce mari eforturi pentru a-gi

Dragostea invingeschimba opinia despre el. Desigur, fusese foafte mdrini-mos sd le ofere caleagca, dar singur recunogtea cd o fd-cuse in scopul de a-Ei impresiona familia qi prietenii.

Era pe jumdtate uguratS, pe jumdtate indignatd, defelul prompt gi meticulos cu care erau servili oriunde seopreau. $tia cd, dacd venea cu trdsura inchiriatS, lucrurilear fi stat cu totul altfel. Ea Ei fetele primeau chiar gigustdri in caleagcd, in loc de a fi nevoite sd intre in di-versele hanuri pline de lume, unde le-ar fi inghiontit allicdlStori gi ar fi trebuit sd stea la coadb pentru a-gicumpbra cele necesare.

Cu toate acestea, fusese o zi lungd gi grea, iar celetrei ocupante ale calegtii vorbiserd foarte putin intre ele.Vreme cam de o ord, fetele fuseserd vizibil abdtute,neavdnd deloc chef sd converseze sau mdcar sd admirepeisajele de afard. $i chiar gi c6nd se mai inveseliserd,dupd prima escald Ei primele gustdri, amdndoud se strd-duiserd sd se comporte c6t mai cuviincios in companiadirectoarei lor, cu rezultatul cd abia dacd scoteau ovorb5, in afara situa{iilor c6nd ea le adresa cdte o intre-bare directa.

Flora invSlase in gcoala aceea timp de aproape cinciani. lgi petrecuse toastd copildria intr-un orfelinat din Lon-dra, dar la vdrsta de treisprezece ani fusese ldsatb sdse descurce singur6. Edna rdmdsese orfan5 la un-sprezece ani, cdnd pdrintii ei fuseserd ucigiin timp ce-qiapdrau de ho{i umila prdvdlioard, degi dupd cum avea sdreiasd, nici n-ar fi fost mare lucru de furat acolo

- aga cd

nu rdmdseserd nici bani pentru unica lor fiicd. Din feri-cire, domnul Hatchard o g5sise, la fel ca pe Flora, gi otrimisese la Bath.

Cdnd Claudia intrd la Mielul gi Steagul, fu nevoitd sdaqtepte pdnd cdnd hangiul termind un taifas prelungit cuun alt client, despre fascinantul subiect al pescuitului, invreme ce al{i doi bdrbati

- care nu se invredniceau de a

fi numi{i gentleman -

se zgaiau la Edna gi Flora, po-tolindu-se, cu str6mbdturi insolente, doar c6nd Claudia iimdsurd cu o privire incruntatd.

31

Mary Balogh32 33Claudia nu apucd sd spun mai mult, cdci marchizul

se grdbi s-o intrerupd:-

Sper c5-s cele mai bune camere din casd, da?-

Toate camerele noastre sunt de calitate superioard,my lord, il incredintd hangiul. Dar oddile din fald au fostrezervate de domnul Cosman gi vdrul dumnealui.

Marchizul se oprise chiar in spatele umdruluiClaudiei, care nu putea sd-i vadd fa!a, dar o vedea pe ahangiului. Degi marchizul nu mai scoase o vorbd, dupd

fi cdt se poate de incdntati sd lase camerele in seamaacestor domniEoare at6t de fermecdtoare, pentru a le luain schimb cu cele cu vedere spre grajd.

Adicd acolo unde stdtuse Claudia inainte, de fiecaredatd cdnd mai trdsese la acel han. igi amintea zarva 9ilumina care pdtrundeau in cdmdrutele acelea c6t eranoaptea de lung5, impiedic6nd-o sd doarmd.

- Cu siguranld, domniqoarele trebuie sd stea in

oddile din fatd, continud hangiul, zdmbindu-i din nouClaudiei. lnsist s-o facd!

De parcd ea ar fi avut vreo obiectie. $i totuqi, seincdpdt6na, simlea nevoia sd-l contrazicd qi sd ceardacele camere cu vedere la grajd. Nu avea de gdnd sdram6nd indatoratd Marchizului de Attingsborough pentruprimirea unor oddi mai confortabile. Dumnezeule mare,era o femeie independentd. Nu avea nevoie de niciun bdr-bat care sd lupte in interesul ei.

Dar, inainte ca ea sd poatd rosti o vorbd, marchizulintrebd mai departe

- $i doriti sufragerie privatS?Narile Claudiei se dilatarS. Cdt avea de g6nd s-o mai

umileascd?-

Domnul Cosman... incepu hangiul -

dar din nou selntrerupse, cu privirea la marchiz. Le va fi rezervalddomnigoarelor aga cum se cuvine, my lord, restulclientilor mei din seara aceasta fiind cu totii gentlemeni.

34 Mary BaloghClaudia gtia prea bine ce se int6mplase. Marchizul de

Attingsborough trebuia sd fi indltat intr-un stil aristocratico sprdnceanS, de vreo doud ori, iar hangiul fusese cdt pece sd cadd in genunchi la picioarele lui. Era de-a dreptuldezgustdtor, dacd nu gi mai rdu... gitotul, numai fiindcdmarchizul era cine era

- sau, mai degrabS, datoritd culorii

sdngelui sdu. Probabil nu era decdt un... aventurieroare-care, gi totugi, intreaga lume se cdciulea in fata lui gi-lperia, numai fiindcd avea un titlu nobiliar Ei fdrd indoiald,pe ldngd el, bani{e pline.

Ei bine, ea n-avea de gdnd nici sd se plece in fata lui,nici sd-l perie. Se intoarse s5-l priveascS

- gi vdzu cd pe

chip i se ivise iar zdmbetul acela dezinvolt Ei fermecdtor...dupd care ii fdcu cu ochiul.

Chiar ii fdcuse cu ochiul!$i, desigur, continua sd arate teribil de chipeq, chiar

gi dupd o zi intreagd petrecutb in ga. Se bdtea pe cizmdcu cravaga. Ardta suplu, lungin picioare gi brate, viril qi...Ei bine, era de ajuns. Mirosea foarte bine a cal gi acolonie, amestecate intr-o aromd masculind peste m5-surd de at6tdtoare.

Claudia il privea cu o expresie statornicd, lindndu-gibuzele strdnse intr-o linie subtire. Dar faptul cd-i fdcusecu ochiul o descumpdnise pentru un moment, dupd careavu impresia cd ar fi fost prea ldrziu qi prea meschin sddeclare cd s-ar fi simtit foarte bine gi folosind camerelecele mici gi sala publicd a ospdtdriei.

Edna gi Flora il priveau gi ele -

mai bine zis,il sorbeaudin ochicu adoratie. De parcd asta ar fifost vreo surpriz5!

- Haideti, fetelor, le chemd scurt Claudia. O sd ne re-

tragem in oddile noastre, dacd domnia sa hangiul nespune pe unde s-o lu5m.

$i porni spre locul unde-gi lSsaserd bagajele.-

Bagajele domnigoarelor sd fie duse sus imediatl or-dond marchizul. Era clar cd hangiului i se adresa.

- Desigur, my lord, rdspunse acesta pocnind din

degete, in timp ce Claudiei iar i se dilatard ndrile. Tocmaimd pregdteam sd dau porunca.

Dragostea invinge 35

rll

iiI

i

I

I

ti

ti

l'

ii

lii

ii

li

li

i,

scdrii.Claudia se lud dupd ei, iar fetele o urmard.

cdnd ii fdcuse ultima oard cu ochiul un bdrbat' Dum-nezeule, probabil cd nu i se maiint6mplase de cdnd eramicdl

Cum indrdznea!

cdnta de mama focului.

ceal.

SSA

Mary Baloghm-am delectat pe tot parcursul cinei cu conversalii des_pre recolte, v6ndtoare gi morr.

Claudia bdnuia ca nici mdcar n-ar fi stat acolo, dacdnu se angaja s-o escorteze. probabil ar fi innoptat laGeorge qi Pelicanul, sau la Castel, care erau amdndoudpe?le posibititdtile ei. Spera sd nu se agtepte sd i semultumeascd p-entru privilegiul acelei sufrigerii gi al dor-mitoarelor. lncd se mai infioard, amintind+qi cdm igi e_

verenle in fala rui. craudia ,"'f;ol:fi:'33:ffi Jsffi,?,ilffiidoar sd dea din cap, politicos.

incdpere, cd ati petrecut o zi rezonabil de confortabild.Sper cd nu vi s-au zgaltait toate oasele.

ca aceastd cdldtorie sd dureze o sbptdmdnd _ sau chiardoud...!Marchizul rdse ugor, iar Edna, care ardta cam ca uniepurag speriat, chicoti.

Ed n a rdc u o no u d reve r",l,3f triT" # H [?n c uvi i n1a re.

- Totugi, unele dintre acele fete ne sunt ca nigte

surori, ii spuse Flora. $i ne doare aici, continud ea,lovindu-se ugor cu pumnulin piept, sd gtim cd s_ar putea

ctaudia se uita lintd ta *[r?:::rtept6ndu-se sd-lvadd uimit cd oricare dintre fete avea indiazneala de a_irdspunde mai mult decdt monosilabic. CanO cLfo,marchizul continua sd z6mbeascd.

-

gi la ce slujbd vd duceli, domnigoard...?

36 Dragostea invinge

- Bains, my lord, ii rdspunse Flora.

- Domnigoard Bains.

- Eu voi fi guvernantd. intotdeauna mi-am dorit asta,

de c6nd am invdtat s5 scriu gi sd citesc, c6nd aveamtreisprezece ani. Cred cb s5-i potiinvdla Ei pe altii acestelucruri e cel mai minunat lucru pe care-l poate face cinevain viatd. Nu sunteti de aceeagi pdrere, my lord?

Claudia se temea foarte tare cd s-ar fi putut ca Florasd vorbeascd prea mult. Totugi, se bucura sd audb c5,chiar gi sub imperiul unor asemenea emotii, fata vorbeacu un accent civilizat qi corect gramatical

- cu totul altfel

decdt vorbise cu cinci aniin urm5, c6nd sosise la gcoald.-

intr-adevdr, confirmS el, degi nu pot spune 6e t-amprivit pe primul meu meditator ca pe un sfdnt, cdnd m-ainvdtat sd citesc. Folosea varga mult prea des ca sd fiepe placul meu!

Edna chicoti.-

Vai, ce prostie! exclamd Flora. Pdi cum ati fi pututsd vd bucura[i de invd[aturd, cdnd erati bbtut? gi chiarmai rdu, cum s-ar fi putut sd vd placd sd invSlati? Asta-mi aminteqte de orfelinat, cdnd ne invdtau sd coasem.Niciodatd n-am invdtat bine, gi nici acum nu pot sufericusutul. La gcoalS n-am fost bdtute niciodatd, gi nici eun-am sd-mi bal niciodatd elevele, oric6t de ur6t s-ar puftaEi oricdt de greu ar invdta. $i nici pe copiii mei - dacd os5-i am vreodatd.

Claudia iEi boti buzele. Flora turuia ca o moard stri-catd. Totugi, pasiunea ei era demnd de toatd lauda.

- lmi dau seama, spuse marchizul, cd veti fi o guver-

nantd de calitate superioarS, domnigoard Bains. Eleveledumneavoastrd vor fi nigte copile foarte norocoase. $idumneavoastrS, domnigoard..?

O privi cu spr6ncenele inbltate pe Edna, care rogi,chicoti gi fdcu o mutrd de parcd nimic n-ar fi vrut mai multdec6t sd se cagte o gaurd neagrd la picioarele ei, ca s-oinghitd cu totul.

- Wood, indltimea voastrS, se prezentd ea. Vreau sd

zic, my lord...

38 Mary Balogh

- Domnigoara Wood. $i dumneavoastre veti fi tot gu-

vernantS?-

Da, my lord... A-adicd... excelen(a voastrd...-

Cred, continud marchizul, cd toate aceste titluri denoblete au fost inventate numai ca sd ne zdpdceasca petoti de cap. De parcd faptul cd cei mai mulli dintre noisunt binecuvdntati cu cel putin doud nume n-ar fi o com-plicatie destul de mare pentru aceia care fac cunogtintdcu noi c6t trdim! Aqadar, veti fi tot guvernantd qi dum-neavoastrS, domniEoard Wood. $i, nu md indoiesc, unade o calitate la fel de bund, bine instruitd gi educatd laqcoala domniEoarei Martin.

$i imediat intoarse capul spre Claudia, ca pentru a-ida Ednei un mic semnal cd nu era nevoie sd se simtdobligatd sd compund un rdspuns la observatia lui

- o a-

titudine plind de consideratie, fu nevoitd Claudia sd re-cunoascd, degi cu inima deloc ugoard.

- Domnigoard Martin, continud marchizul. Am venit

sd vdd dacd sunteti gata toate trei, sE vd retrageli pentrunoapte. Dacd da, vd voi escorta prin sala de mese, caree plind de lume, p6nd in odbile dumneavoastra, cu grijdca nimeni sb nu vd abordeze pe drum.

- Vd multumesc, rdspunse Claudia. Da, a fost o zi

obositoare, iar maine ne agteaptd incd una.$i totugi, dupd ce le conduse la etaj, pe l6ngd cdteva

grupuri de bdrbati care pdlSvrdgeau in gura mare, gi dupdce se incredintd cd Flora gi Edna erau inchise in cameralor, cu uga ferecatd, marchizul nu.se grdbi sd revind nu-maidecdt la parter.

- Desigur, spuse el, e incd destul de devreme,

domnigoard Martin. $i, oric6t sunt de obosit dupd undrum atdt de lung cdlare, simt nevoia s5-mi dezmo(escpulin picioarele inainte de a md culca. S-ar putea ca gidumneavoastrd sd vd simtiti la fel, qi in plus, sd vd im-prospdtati plSm6nii cu putin aer curat. V-ar face pldceresd mb insolili la o scurtd plimbare?

Numai pldcere nu i-ar fi fdcut aqa ceva.

Dragostea invinge 39

Ei boe bine, ii rdspunse marchizul' Am sd vd aqtept

in capul scdrii.

Capitolul 3

fi fost cam zgomotoase.otoase, confirmd Claudia. Am mai locuitin ele

Dragostea invinge 41-- $i vb place zgomotul? se mirb marchizul, intorcdnd

capul s-o priveasca.Claudia se uita drept inainte, cu bdrbia ridicatd gi

nasul in v6nt. Dumnezeule, iritatd mai era! Din cauza lui?Fiindcd insistase sd fie tratatd cu respect Ei curtoazie,lahanul acela?

- Nu-mi place deloc, replicd ea. $i nu-mi place sd-mi

intre pe fereastrd nici lumina a vreo duzind de felinare,qi nici mirosul de la grajduri. Dar nu sunt decdt nigte oddioarecare, qi doar pentru o noapte. $i sunt camerele pecare le-am rezewal.

- Vd certa{i cu mine, domniqoard Martin? o intrebd

el.Aceste cuvinte o fdcurd sd intoarcd brusc capul. il

privi cu o expresie fermd qi cu spr6ncenele indltate, ince-tinind intruc6tva pasul.

- Caleagca dumneavoastrd este mult mai confortabilS

decdt ar fi fost cea pe care o inchiriaserdm, explicd ea.Camerele in care am fost plasate sunt incomparabil maibune dec6t cele care ne fuseserd repartizate. Sufrageriaprivatd a fost pe departe mai plScutd decdt sala os-pdtbriei. Dar toate acestea sunt detalii de viatd care nu-scu adevdrat necesare. Sunt lucruri pe care dumneavoas-trd gi persoanele de aceeaEi clasd le lua\i ca fiind de lasine intelese, fdrdindoiald. Eu nu fac parte din clasa dum-neavoastrd, Lord Attingsborough, $i nici nu mi-o doresc.Mai mult, sunt o femeie care gi-a croit singurd drum inviatd. N-am nevoie de un bdrbat care sd md protejeze, qinici ca un aristocrat s5-mi procure favoruri speciale.

l-auzil Nu mai fusese atdt de aspru mugtruluit de pevremea c6nd era un bdietandru. Dintr-odatd, incepea sdse uite la ea cu un interes sporit.

- Atunci, o intrebS, trebuie sd-mi prezint scuzele pen-

ceva, replicd ea. Dacd o face\i, voi fi nevoitd sd recunoscc6t de ingrat6 a fost propria mea comportare. Ar trebuisd vd fiu recunoscdtoare. $i vd sunt.

I

irlt

iiit

i1

i

Mary Balogh- Fa nu sunteti, z6mbi el.-

lntr-adevdr, nu sunt.

^ li

.plScea rdspunsul ei - era pe c6t de rezonabil, peatdt de realist.

- Ce anume v-a dat ideea de a primi qi eleve de cari-tate? se interesd el.

42 Dragostea invingefonduri nelimitate. Aqa cd a trebuit sd gdsesc un mod dea le da celor din jur ceva care sd implice servicii, in locde bani.

Sau, ar fi putut prefera gi sd nu le dea nimic.- $i totugi, replicd Joseph, cred cd vd costd foarte

scump educarea acestor fete. Trebuie sd le gdzduiti, sdle hrdnili, sd le imbrdca\i... $i presupun cb sunt maimulte la numdr decdt celelalte, ale cdror pdrinti au posi-bilitatea sd le pldteascd studiile.

- Taxele gcolare sunt destul de mari, il ldmuri ea. Nu

am de ce sb prezint scuze pentru acest lucru. Oferim in-struire de calitate, am toatd convingerea, qi orice pdrinticare sunt de altd pdrere au deplina libertate de a-gitrimi-te fetele la alte qcoli. lar gcoala mai are Ei un binefdcdtorfoarte darnic, care din picate e anonim. lntoteauna m-aapbsat greu faptul cd niciodatd nu i-am putut multumipersonal.

Ldsaserd oragul in urma lor gi mergeau pe un drumbatatorit care gerpuia printre garduri viijoase, dincolo decare se intindeau cdmpii qi pajigti. O uEoard brizd le suflain fete, ridicdnd borul de la boneta Claudiei.

- Prin urmare, spuse el, aveti at6t eleve pldtitoare,

c6t gi fete de caritate. Nu v-ati gdndit la o diversificare gimai largd? Ali avut vreodatd eleve cu handicapuri, de e-xemplu?

- Oloage, vreti sd spuneti? Sau surde? Sau incete la

minte? Mbrturisesc cd incd nu m-am gdndit. Ar fi tot felulde provocdri cdrora sd le fac fa{d nu-i aga?

- $i nu v5 pute{i ridica la indltimea lor?Claudia cdzu pe g6nduri, in timp ce-gicontinuau plim-

barea.-

Nu gtiu, mdrturisi ea. Nu m-am confruntat niciodatdcu o asemenea posibilitate. Cred cd majoritatea pdrintilorde copii handicapati

- mai ales dacd au fete

- ii consi-

derd incapabili sd invete in orice mod normal, aga cd nicimdcar nu incearcd sd-i inscrie la vreo gcoalS. Dacd arvrea, totugi, Ei ar veni la mine... ei bine, nu gtiu cumle-aq rdspunde. Cred cd ar depinde de soiul de handicap.

43

44 Mary Balogh

Claudia c getd din nou la ceea ce avea sa rdspundd.Nu era, conc ise Joseph, o femeie dedatd .onr"iluti,foifrivole.

^ ndeva, depafte, ldtrd un cdine. in jurul lor se ldsarns area.

Dragostea invinge 45sa rdspunda la o micd incurajare. Sau, poate, existaseun anumit bdrbat, un vis anume...

Dar, la urma urmei, nu era cdtuqi de putin treaba lui,nu-i aga?

- GuvernantS? repetd, cdnd vdzu cd n-avea sd mai

continue dacd n-o incuraja.-

La o familie cu trei copii mici qi energici, prima oard,precizd ea. ii adoram. Din pdcate, tatdl lor a fost detaqatin lndia la doar patru luni dupd angajarea mea gi au ple-cat cu el. Pe urm5, am lucrat la o fata ingrozitor de prost-crescutd, care credea cd rangul ii dddea dreptul sd sepoafte cu restul omenirii exact cum i se ndzdrea.

- Ceea ce inteleg cd nu era tocmai agreabil? ii zdmbi

-loseph.-

Asta ar fi pu{in spus. lar c6nd i-am raportat cinstitfratelui ei mai mare dificultalile pe care le punea in caleaindeplinirii cu succes a indatoririlor mele

- 9i sd gtiti canu md pldngeam, tot ce fdceam era sd-i prezint rapoftulsdptdmdnal pe care mi-l ceruse

- ei bine, cdnd am fdcu-

t-o, m-a informat cd md plStea chiar foarte bine ca sd-iinstruiesc sora qi cd dacd nu-mi plScea sd fiu tratata caun vierme, nu-mi rdmdnea decdt sd gdsesc singura osolulie.

- $i ati gdsit?Continua sd zdmbeascd, pe cdnd Claudia se zbdrlea

de-a binelea de indignare, amintindu-9i scena. Marisepasul gi mai mult. Joseph se indoia cb mai vedea cevadin toate peisajele intunecate din jurul lor.

- Am plecat din casa aia ziua-n amiaza mare, povesti

ea. Am refuzat trdsura, scrisoare de recomandare, bachiar gi salariul pe o sdptdmdnd,la care aveam dreptul.$i, o lunE mai tdrziu, mi-am deschis propria qcoalS, inBath.

- indrdznesc sd spun, replicd el, cd prin asta ati

rlovedit cd nu sunteli un vierrne, domnigoard Martin. Vdfelicit.

Brusc Ai pe neagteptate, Claudia r6se, incetinindpasil.

46 Mary Balogh Dragostea invinge 47R6z6nd, Joseph ardtd spre apus.-

N-am vdzut soarele toatd ziua, spuse el, dar celpulin ni s-a ingdduit sd admirdm urmele unui asfintit.

Claudia intoarse capul, pentru a privi ddra subtire giarzdloare de rogeald cu irizdri violacee care se intindeadeasupra orizontului, apoiin sus, la bolta intunecatS, cese umplea de stele gi o lund aproape plin5.

- Ce frumusete negrditd...! murmurd ea, cu vocea

oarecum schimbatS, caldd $i feminind qi plind de un dorfard nume. lar eu am vorbit in tot timpul dsta, gi n-am ob-servat-o. Ce multe splendori ldsdm sd treacd pe l6ngdnoi fbrd sd le bdgdm in seamS!

- lntr-adevdr, rdspunse el, privind-o.

Era ceva neagteptat de atrdgdtor la o femeie care por-nise sd infrunte pieptiq viata gi credea cu pasiune insarcinile pe care gi le impunea singurS. Nu o a c[ie fi-zicd, poale, deqi ea nu era tocmai un antidot, ci...

Ei bine, nu-i pdrea rdu, la urma urmei, cd o invitasela acea plimbare. Ldsdnd la o parte dojana, ii plSceautoate lucrurile pe care le auzise de la ea. Ceea ce-i trezeaanumite sperante vagi...

Claudia oft5, cu fata incd ridicatd spre cer.-

Nici mdcar nu-mi dddusem seama c6t de multdnevoie aveam de plimbarea asta, spuse ea. E mult maiinviordtoare pentru starea de spirit dec6t retragere tim-purie la culcare.

Oare era cu adevdrat fericitd? se intrebd el. Simteavreodatd nostalgia dupd oricare dintre visele ei de fatd?Dar viala era fdcutd dintr-o succesiune de vise, unelemenite sb se implineascS, dar cele mai multe urmdnd sdfie inldturate pe mdsurd ce trecea timpul, gi numai unulsau doud avdnd privilegiul de a ddinui pdnd la moarte.Cel mai mult conta, poate, puterea de a Eti cdnd sd aban-donezi un vis

- aceea care-i deosebea pe oamenii

invingdtori in viatd de cei trigti gi plini de resentimente,care nu reuseau niciodatd sd treacd mai departe deprimele mari dezamdgiri ale vietii; sau de visdtorii aerienicare niciodatd nu-gi trdiau viata cu adevdrat.

. . Ve invidiez, remarcd Joseph, spre propria lui sur_prindere.

Mary Balogh

,l .u," pe care singurd v_a!i

Claudia igi puse o mdnd inmdnugatd pe marginea desus a p6rleazului, nu departe de co[ul lui, apoiTntouri"capul s5-l priveascd in fald, degi Joseph se indoia cd_lputea_vedea prea bine, in intunericul ce se ldsase.

- gi dumneavoastrd n-a!i fdcut la fel? ll inireOa, petonul unei profesoare severe care cere socoteard unui

elev.Joseph chicoti incet.-

Cdnd egti inzestrat din nagtere cu tiflul nobiliar de

datorie.Degi rzisase sd scape...

sau o orate cu un minimr,xaj3'5il""ti;3?,t tr?i*.?;lL?;pol,f^ imbrd(igate cu fermitatea unui 1"1 .tar. gi';;hotdrdrea de a le indeplini c6t mai bine.-

Sper cd nu urmeazd nicio intrebare, rdse el. Nu_mive{i cere sd vd spun in care dintre cele trei categorii mJinscriu, nu-i aga, domnigoara Martin?

- Nu, rdspunse ea. Vd rog sd md scuzali. M_am

surmonteazd toate obstacol

tate. De-atunci, rdmdsese un cititor avid. in copildrie qi

48 Dragostea invingetinerete, iqi petrecuse mult timp cu administratorul tatdluisau, invdt6nd sarcinile gi indatoririle unui mare mogier,gi tot timpul fusese la curent cu ceea ce se int6mpla inambele Camere ale Parlamentului, de vreme ce intr-obunS zi

- dacd trdia mai mult dec6t tatal sdu

- avea sd

fie membru al celei superioare. Dar pe tatdl lui toateaceste eforturi pareau sd-l fi nemullumit

- Parcd ai

agtepta cu sufletul la gurd sd-mi dau duhul! remarcaseel odatd, iritat cOnd Joseph se intorsese, ud, plin de noroigi in culmea fericirii, de la un Sant de scurgere nou dinAnburey, pe care-l inspectase impreund cu administra-torul.

$i astfel, viata adultd a lui Joseph fusese in esentdllnigtitd

- la drept vorbind, cu nimic deosebitd de a celor

rnai mulli dintre semenii lui de generatie. Nu scdpa dinochi activitatile de la Willowgreen, casa gi mogia modestdpe care tatdl sdu i le ddruise la implinirea vdrstei dedouazeci gi unu de ani, degi dorinta lui de a rdm6ne cdtmai aproape de Lizzie, la Londra, ilimpiedica sd se ducdacolo atdt de des pe c6t ar fi vrut. Viata sa nu fusese ca-racterizatd de niciun viciu deosebit, nici de vreo extrava-ganld excesivd

- spre deosebire de ale majoritdtii

celorlalti de-o seamd cu el. lgi plStea la timp servitorii Eitoate facturile, gi dona sume generoase multor opere debinefacere. Nu juca peste masurd la cazinouri. Nici afe-meiat nu era. Adevdrat, avusese obignuitele relatiiamoroase de scurtd duratS, cdnd era foarte tdndr, darapoi fusese Sonia, Ei dupa eaLizzie - qi chiarinainte deLizzie mai fusese gi Barbara. Toate acestea, cu multlnainte de a implini mdcar doudzeci gi cinci de ani.

Str6nse mdna pe stinghia p6rleazului, apoi gi-o des-fdcu iar, privind spre vdpaia tot mai stinsd a amurgului.De ani de zile, iqi simlea viala goalS de-a binelea, ca gicum qi-ar fi pierdut o mare parte din culoare, lds6nd inurmd prea multe tonuri cenugii. O viat5, in esentS, pa-sivd.

Acum, ins5, era in fine imboldit sd fac un pas uriaqpe care-l evitase cu hotdrdre ani de zile. PdnE la sf6rgitul

49

Mary Balogh

Dintr-odat5, igi dddu seama cd de_o buna bucatd de

50 Dragostea invinge 51cum cu sigurantd avusese de g6nd, o ridica la buze.

Claudia qi-o retrase ferm, se rdsuci pe cdlcdie fdrd ovorbd gi dispdru in camera ei. Uga se inchise cu zgomot.

Aceasta fusese o gregeald, igi spuse el, incruntdn-du-se spre uEa inchisd. ln niciun caz nu era genul de fe-meie cdreia i se sdruta m6na. Degetele ei le cuprin-seserd ferm pe ale lui, nu zdcuserd molegite, inaqteptarea unui gest galant.

La naiba, ce mai gafS!Cobori scara gi porni sd caute putinS companie. Dupd

sunetele ce se auzeau prin uga c6rciumii, deduse cd numulti dintre ceilalti muqterii se duseserd deja la culcare.

li pdrea bine. Dintr-odatd, se simtea neobignuit desingur.

Flora atipise, cu capul cdzut pe-o parte gi gura des-chisd. Edna se uita g6nditoare afard, pe fereastracaleqtii. $i Claudia la fel.

Ori de cdte ori reugea sb-l vadd pe Marchizul de At-tingsborough, se incrunta la el. lnsotitorul lor cdlSrea unalt cal inchiriat gi ardta la fel de elegant gi odihnit ca inajun, c6nd porniserd la drum din Bath. Era remarcabil dechipeg gi fermecdtor. $i mai era - degi n-o inc6nta sd re-cunoascd

- o companie surprinzdtor de plScutd. Apreci-

ase foarte mult plimbarea din seara trecutS, qi cea maimare parte a conversaliei. Era destul de inedit, sd umbleseara prin aer liber, cu un gentleman.

lar la sf6rgit, trebuise sd strice el o seard rnemorabila-

gi sd o facb sb revind la impresia initialS -

sdrut6ndu-imdna cdnd ii urase noapte bun5. Se supdrase extrem detare pe el. Se delectaserd impreund cu o conversatie debun-simt, ca intre doi egali

- sau cel putin aqa i se pdruse.

Nu avea nevoie sd i se arunce nicio firimiturd din galante-ria lui, ca gi cum ar fi fost o fetigcand proastd care flirta.

Vedea c5 incepuse iar ploaia -

toatd dimineata pi-curase in rdstimpuri. De data asta, insd, ploua de-a bine-lea

- gi, in c6teva minute, se porni o adevdratd aversd.

Trdsura se opri, vizitiul cobori de pe caprd, se auzi unschimb de glasuri, apoi uga se deschise Ei marchizul se

Mary Baloghurcd in

-caleagcd, fdrd a pune p rele pe trepte. Seaqezd 16ngd Ctaudia, care se ret in cdp5tui["fafufi? ncheta nu era foarte lungd, gi nici cu_p it de incdpdtor, aga cd Marchizul deA sd-t ur pte dintr_odatd pe tot.-Fioiuse trezi din somn, cu o tresdrire.

uzali-md dacd voi sta cu dum_

Claudia..

intoarse capul spre ea, sur6z6nd, iar Claudia, im-potr riei voinle, igi aminti de senzalia acelor buzezdm pe dosul mdinii er.- $i sper cd nu e prea incomod, addugd el, nici cdld_

aproape intotdeauna.$i le zdmbi pe r6nd la toate trei.Claudia se simlea oarecum sufocatd de prezen{a

marchizului- o senzalie remarcabil de prosteascd. De ietrebuise sdinceapd ploaia tocmai atunci? Simlea miroJmaterialului umed al mantalei lui, qi pe al coioniei. Maisimtea gi miros de cal, la fel ca in a.;un. Oric6t ar fi inCei_cat,-nu-gi putea impiedica umdrul sa-t atinga pe al lui,dupd cum se cl5tina gitresdlta trdsura, in tirip il J;r;;pe drum.

Ce prostie, sd devind dintr-odatb at6t de des_cumpdnitd

- ca o fetigcand negtiutoare, sau ca o babd

nembritatd! Ce aiureald fdrd peiechelMarc telor tot felul de intrebdri despreqcoalS - ndite, cdrora p6nd Si EJna puieasd le rb mutt dec6t'simpie inro{iri g

chicoteli. cur6nd, pdrurd sd se simtd ra rargur tor tu et.lar el, desigur, ardta cum nu se putea mai d-estins, .u jicum i s-ar fiintdmprat in fiecare zi sd impartd trdsura cLdoud absolvente de gcoald gi directoarea lor.

52 Dragostea invinge 53-

Aseard, zise Joseph intr-un tdrziu, rezem6ndu-9iumerii de coltul calegtii gi potrivindu-gi mai bine picioarelelungi, astfel inc6t sd nu atingd pe nimeni cu cizmele salede piele, pentru cdldrie, pline de noroi

- degi Claudia era

rnult prea congtientd de acele picioare -

mi-ati vorbit despreplanurile dumneavoastrd de angajare Ei speran{ele de suc-ces. Dar cu visele cum stati? Cu totii visdm. Cum ar fi vieliledumneavoastrd, daci v-a!i putea implini dorintele?

Flora nu ezitd.-

Eu m-ag mdrita cu un print, se repezi ea, qi aq locuiintr-un palat, unde ag sta toatd ziua pe un tron de aur,impodobitd numai cu diamante gi blSnuri, iar noaptea agdormi intr-un pat cu saltele de puf.

Zdmbid cu tolii.-

Totuqi, n-ai sta pe tron, Flo, ii atrase atentia Edna,care era mereu mult mai realistd, dec6t dacd te-ai mdritacu un rege.

- Ceea ce se poate aranja foarte uEor, replicd Flora,

fard sb se descurajeze. Tatdl lui ar muri tragic, a doua zidupd nuntd. A, Si printul meu ar avea doudzeci de frali gisurori, iar eu ag avea o duzind de copii, gi cu to{ii amlocui in palat, ca o singurd familie mare Ei veselS.

Oftd din adOncul sufletului, apoi izbucniin 16s.Claudia era migcatd de ultimele detalii. in realitate,

Flora se simtea foafte singurd in viatd.-

Un vis demn de toatd atentia, remarcd marchizul.Si dumneavoastrS, domnigoard Wood?

- Visul meu, rdspunse Edna, e sd am o prdvdlioard,

la fel cum au avut mama gi tata. Dar eu aq face negot cucdr\i.Toald ziua ag sta in mijlocul lor gi le-ag vinde unoroameni care le iubesc la fel de mult ca mine, qi...

Se intrerupse, roginln aceastd scurtd c vdntare, ingirase mai multe cu-

vinte laolaltd decdt o auzise Claudia rostind de-a lungulintregii zile.

- $i unul dintre clientii aceia ar fi un print chipeg, com-pletd Flora. Dar nu prin{ul meu, dacd egti at6t de bun5,Ed.

Mary Balogh

Claudia inal{d din spr6ncene, dar nu spuse nimic.

darAVUpeplinit.

54

I

Dragostea invinge 55-

A, dar aici nu e vorba de vise implinite, replicdJoseph. Nu-i aEa, domnigoarelor?

- ASa e, confirmd Flora.

- Da, domnigoard, spuse Ei Edna, in acelaEi moment.

Haideti, zice{i-ne.Jocul acesta are anumite reguli, adduga gi

Marchizul de Attingsborough, potrivindu-gi umerii astfelinc6t s-o poatb vedea mai bine. De la distanta aceea,ochii lui ardtau incredibil de albagtri.

Ce joc? Care reEuli? Totuqi, o interesase fdrb putintdde tSgadd sd audd raspunsurile celorlalli trei, recunoscuin sinea ei Claudia. Acur1"r, ii venise gi ei rdndul sdjoace"

Totuqi, se simtea foarte nemullumit5.-

Stati sd md gdndesc, zise ea, impundndu-Ei sa nurogeascd sau sb se arate f6stdcitd in vreun alt mod. Eradeosebit de stdnjenitor sE se afle intr-o asemeneasitualie, in fata celor doud eleve ale ei qi a unui domndin aristocratie.

- Agteptam, spuse acesta. Nu-i aqa, domnigoarelor?

- Da! rdspunserd intr-un glas Flora gi Edna.

- Deci, visul meu... relud Claudia, in cele din urmd.

Da, visez sd locuiesc din nou la tard, intr-o cdsuta. Cuacoperiq de stuf qi cu narcise, trandafiri gi crizanteme lngrddinS. Toate in anotimpul lor, desigur.

- Singurd, domnigoard Maftin?

Fdrd voie, Claudia il privi in ochi gi putu vedea cd sedistra enorm pe seama ei. Zdmbea ardt6ndu-gi dintii albi,perfecti. Dacd exista pe lumea asta un gentleman mainesuferit, in niciun caz nu voia sd-l cunoascS!

- Ei, addugd ea, poate cd ag avea cu mine un cd(e/.

$i, ridicdndu-gi spr6ncenele, iqi permise o clipd s5-lpriveascb in ochi, cu o expresie poznagS, in timp ce-nsinea ei il provoca sd continue cu intrebdrile.

Joseph ii sustinu privirea, chicotind incet, in timp ceEdna bdtea din palme.

- $i noi am avut un c6ine! exclamd ea. L-am iubit mairnult dec6t orice pe lume! Cred cd va trebui sd-mi iau gieu unul, in librbria mea.

Mary Balogh

altfel s-ar putea sd-l pierdelr.9: ridicd pe jumdtate, apl inainte ca sdbatd in peretete din fa!b, iar ca tini Ei ," opii.-

Vo reveni in qa, spuse el, ldsdndu ra. Oin *,liniqtite, omniqoarelor.-

O... murmurd Edna, cu regret vizibil, dupd care rogi,incurcatS.-

gi eu simt la fel, o asigurd marchizul. Am petrecutintr-adevdr o ord foafte ptacutd.

re insure{ise pe toate treiin JiY"XifiJiS8l,:ffi 13,:.T;

s i mtd n evo i a bd rbali I o r,, a'E'i; "?T::r?i#;?X': r:3pe-aproape?

;3 ffit",'?13,"'?"t:?"'l:ffi3'.XT;lilKe leia de avenea ca un genileman sd incerce sa vrdjeascd nigtedomniqoare cdrora numai de aga ceva nu le ardea.

56 Dragostea invinge 57Edna oftd qi ea.-

ln curdnd vom ajunge la Londra, spuse Claudia cufalsd voioqie, gi o vom revedea pe Vicontesa Whitleaf.

Susanna qi Peter insistaserd ca fetele qi Claudia sblocuiascd in casa lor din Grosvenor Square, pdnS-giince-peau lucrul ca guvernante.

- $i copilagul! se luminb la fatd Edna. Credeli c-o sdne dea voie sd-l vedem, domnigoard?

- Probabil va fiinc6ntatd sd vi-l arate, rdspunse Clau-

dia, cu o senzatie ce semdna incomod de mult cu unjunghi de invidie. Susanna il ndscuse pe micutul Harry cudoar o lund in urmd.

- Sper sd ne lase sd-l ludm gi in brate, addugd Flora.

La orfelinat, tineam in brate multi bebeluEi. Era ocupatiamea favorit6.

Caleagca igi continua drumul inainte gi, pentru unscurt rdstimp,^Marchizul de Attingsborough cdldri chiarpe l6ngd ea. lqi aplecd putin capul, pentru a se uitarnbuntru Ei ochii lui ii intdlnird pe ai Claudiei. Zdmbin-du-i, iqi atinse borul pdlSriei.

Claudia igi dorea -

chiar gi-o dorea cu adevdrat -

carnarchizul sd nu arate atdt de viril. Nu toti bdrbatii erauaEa

- ceea ce nu insemna cd ceilalti ar fi fost neapdrat

efeminati. Dar acest bdrbat avea o masculinitate nedreptde evidentd. $i o mai Ei gtia. Claudia spera din toatdinima sd nu-l mai revadd, dupd sosirea la Londra. Viataei era liniqtitS. Avusese nevoie sd se strdduiascd ani dezile, pentru a ajunge la o stare atdt de calmd. Nu doreadeloc sd simtd iar tot tumultul gi toate nevoile pe care Eile infruntase cu at6ta inverEunare la doudzeci Ei ceva deani, inainte de a gi le suprima cu totul.

Felul de al fi a Marchizului de Attingsborough onemu llumea ingrozitor.

O fdcea sd se simtb incomod.Cumva, ii reamintea c5, pe ldngb tot ceea ce rea-

lizase in ultimii cincisprezece ani, mai era gi femeie.Ce gentleman fermecdtoi este, comentd Flora- vE EEilUerilirrt rermecator este, comenta Floraun oftat, uitOndu-se de asemenea dupd el. De_arCUfi,

numat, cu vreo zece ani mai tdndr...!

Dragostea invingepreund cu menajera, care pbrea sb le aqtepte companiacu o plScere deosebitd.

Claudia avea de g6nd sd se simth bine pur 9i simplu.-

lar acesta e un ordin, precizd Peter, cu o lucirepoznagd in ochi, dupd ce Susanna ii ddduse vestea.M-am inv6lat sd nu rnd contrazic cu nevastS-mea cdndvorbegte pe tonul 6sta, Claudia. lnsurdtoarea cu o profe-soard ascunde pericole, dupd cum am constatat pepielea mea.

- Ardti ca un bdrbat cdlit, comentd Claudia.

Vicontele era chipeE Eifermecdtor, cu ochiveseli, mairnuit violeti dec6t albaEtri.

Susanna rdse. Dar pregetise deja o listb intreagb deactivitdti pentru amuzamentul prietenei sale, 9i de vremece rn birou pe Claudia o agtepta o scrisoare de la domnulHatchard, cu vestea neplScutd c5 fusese nevoit sd plecedin orag pentru c6teva zile, cu afaceri, 9i regreta cd n-oputea primi pe domnigoara Martin decAt dupd inapoiere,se relaxd gi o lud cu ea prin magazine Ei $alerii, qi la plim-bdri in Hyde Park.

Desigur, aceastd amdnare insemna cd ar mai fi pututsta la gcoalS incd o sdptamdnd, dar Claudia nu-qi pierduvremea frdmdnt6ndu-se din cauza acestor imprejurdrineprevdzute. $tia c6t se bucura Eleanor cd, in sfdrEit, seafla pentru un timp la conducerea qcolii. Eleanor Thompson devenise profesoar6la o vdrstd mai inaintatd, dardescoperise in aceastd ocupatie iubirea vie[ii ei - propriasa afirmare.

Pe Frances n-o vdzurd pbna in ziua concertului. Ple-case cu Lucius in vizitd la mdtuqile ei vdrstnice dln

treze gi urma sd se nevadd cu doud dintre cele mai dragiprietene ale el. Numai de-ar fi putut se vind Ei Anne -atunci fericirea ei ar fi fost desdv6rgita. Dar aceasta -fosta Anne Jewell, altd profesoard care lucrase la gcoalaei

- se afla in Wales, cu domnul Butler gi cei doi copii ai

lor.

59

Capitolul 4

i

primeascd z6mbitori, incd iscdrita.

Era intr-adevdr o casd splendidd, dar Claudia abia

sdnatate pentru o femeie care ndscuse doar cu o rund inurmd. Apoi o str6nse in brale pe Edna, care chilai inc6n_tatd cd-gi revedea fosta piofesoard, $i pe ndra, caiescoase qi ea un fel de childit de emolie, turuind cu viteza

Marchizul nu mai-rdmase. ci porni mai departe cucalul lui inchiriat, dupd ce schimba e cdteva ,riiuolritaticu.Susanna gi peter, igi luase rdm s_bun de la Claudiigi le urase Florei gi Ednei numai bine in viitoareLe roicariere de guvernante.

odaia copilului, fapt care le i

de a-l vedea, inainte de plecare. Aveau sd ia masa im_

Mary Balaghin ziua stabilitd, Claudia incepu sd se lmbrace de-

vi'eme, cu mare grijd, emotionat6 la g6ndul cle a orevedea pe Frances

- care urma sd vina rJcind cu Luciui

- dar 9i alarmatd de faptul cd acel conceft avea sd fie

mult mai simandicos dec6t se agteptase. Se pdrea cd

nu exista niciun motiv de aera cd avea emotii. Nici garderoioa gi nici modul ei de apurta o conversatie nu se potriveau cu o asemenea com_panie. $i-n plus, nu cunoqtea pe ninreni de_acolo, cuexceptia miculu ei grup cle prieteni.

se g6ndea s se strecoare in fundur sdrii chiarinainte

clatina din cap. ategoric' in timp ce gi Peter-

Md tem cd nu putem ingddui aqa ceva, Claudia.Dacd incerci, voi fi nevoit sd te escoftez personal p6ndin 16ndul int6i._ .Camerista personald a Susannei tocmai terminase

s5-i aranjeze pdrur -

in pofida protesteror craudiei cd erape _deplin capabild s-o facd Ei singurd _ c6nd Susannailqegi apdru in uqa camerei Oe toaldtd. Camerista io Oesi

chise pentru a o lSsa sd intre._

- Egtl Sata, Claudia? se interesd Susanna. Da, vdd

cd egti. gi ardli foarte etegantl-

Nu Maria e de vind cd n-am bucle sau c6rlion{i, se

de a ardta ca o oaie deghizatd in r-niel..ln consecinld, pdrul ii era pieptanat in stilul sdu

obignuit, neted, cu un coc la ceafd.'Atdta doar cd aratapu{in mai altfel decdt de obicei . parea mai lucios, maides, mai atrdgdtor. Cum izbutise camerista acea trani_formare, Claudia nu era in stare sd inleleagd.Susanna r6se.

60 Dragostea invinge

- Maria nu te-ar fi fdcut in niciun caz sd ardti aqa,

spuse ea. Are un gust impecabil. Dar ti-a reugit o piep-ten5tur5 extrem de elegantS. $i-mi place mult gi rochia.

Era o rochie simpld, verde inchis, de muselind fin5,cu talie inaltd, corsaj nedecoltat gi m6neci scurte, careClaudiei ii pldcuse in clipa cdnd o vdzuse prima oard, invitrina unei croitorese de pe Milsom Street, in Bath. lqicumpdrase trei rochii noi pentru cdldtoria la Londra, o ex-travagan{d fdrd seamdn, dar pe care o considerase nece-sard cu acea ocazie.

- $i tu, Susanna, o complirnentd ea, ardti frumoasdca intotdeauna, desigur.

Prietena ei era imbrdcatd in albastru deschis, o cu-loare foarte frumoasd, care se asorta de minune cu bu-clele ei de un ardmiu vibrant. Mai redevenise 9i zveltd cao fetiqcand, fdrb sd mai prezinte nicio urmd a sarcinii,dec6t poate pu{ind imbujorare in obraji.

- Ar cam fi timpul sd cobordm, propuse ea. Vino sd

vezi sala de balinainte de a sosi Frances qi Lucius.Claudia iEi acoperi umerii cu galul verde ca pdtrun-jelul, iar Susanna o lud de bra! Ei o trase afard din

camerd, in directia scbrii.-

Biata Frances! o compdtimi ea. Cred cd e ingrozitorde emoti ce zici?

- lnd c sb spun cd la fel cred Ei eu, rdspunse

cand preda la qcoal5, cd dacd n-au trac inaintea unuispectacol, e cel mai sigur semn cd vor cdnta prost.

Sala de bal era o incdpere de propo(ii magnifice, cuplafon inalt, poleit, de care at6rna un candelabru cu zecide lumdndri. Un perete era acoperit cu oglinzi, ddnd iluziaunui spatiu gi mai lntins, cu un candelabru identic qi cuacelagi numdr de flori, care erau puse peste tot, in urnernafl.

Podelele de lemn luceau sub girurile de scaune cutapiterie roqie care fuseserd pregetite pentru searaaceea.

6t

iI

Mary Balogh

nase niciodatd in fa{a nervozitdlii. De ce ar fi fdcut-o toc-pu{in, acea pafte pe care

lui de sear5, inchise la culoare, iar ?n urma lui veneauFrances gi Lucius. Susanna se grdbi spre ei, urmatd in_deaproape de Claudia.

oricSnd 9i... incredibil de frumoasd!

cesulii pria prietenei sale.

asta, mai ates de vreme .", J&iffi1?,r1iJ,i:,",J.;i3Tultimul concert al lui Frances.

- Ultimul, Frances? exclamd Susanna.

- O decizie foarte inleleaptd, o felicitd Claudia peFrances, strangandu-i m6inile. Ai concertat fd

Paris, Viena, Roma, Berlin, Bruxelles... $i lista n_tinua. Sper cd de data asta ai sd te odlhnegti Si tu cumse cuvtne.-

Bine, gi mult! fu Frances de acord, uitdndu_se de laclaudia la Susanna cu o rucire noud in ochi. poate chiai

m6inile la piept, cu ochii marr.Prietena ei, insd, o temperd cu un gest.-

De-ajuns, pentru acum, spuse ea, altfelil vom facepe Lucius sd rogeascd.

62 Dragostea invinge 63Nu era nevoie sd spund mai mult, desigur. ln fond,

dupd cdliva ani de cdsnicie, Frances urma sd devindmamd. Zdmbind, Susanna igi ridicd la buze m6inileincleqtate, in timp ce Claudia le strdngea gi mai tare peale lui Frances, inainte de a le da drumul.

- Haideti in salon, sd bem ceva inainte de cin5, pro-

puse Peter, oferindu-i lui Frances bratul drept, iar Claudieipe cel stdng. Susanna lud bratul lui Lucius Ei pornird gici pe urmele lor.

Dintr-odat5, Claudia se simti foarte bucuroasd cd seafla acolo

- chiar dacd seara aceea se anunla ca un fel

de grea incercare. O podidea bucuria pentru vietile fericitedin ultimii cdtiva ani ale prietenelor ei, gi nu-i fu greu s5-qi alunge sentimentul vag de invidie giinsingurare.

Se intrebd in treacdt dacd Marchizul de Attingsbor-ough avea sd apard gi elin seara aceea. Nu-l mai vdzusede la sosirea in oraq, aqa cd de-atunci fusese din noucalmS gi mul{umitd ca de obicei.

C6nd Joseph intrd in White's Club, a doua zidimineata dupd intoarcerea de la Bath, il gdsi pe Neville,Conte de Kilbourne, citind unul dintre ziarele dediminea!5. Contele il puse deoparte, in timp ce marchizulse aqeza in apropiere.

- Te-ai intors, Joe? intrebd el retoric. Cum l-ai g6sit

pe unchiul W bster?-

lnflorito gi enervat de insipiditatea inaltei societdtidin Bath, rdspunse Joseph. $i imagindndu-gi cd boalaia cam slSbit inima.

- $i i-a sldbit-o? se interesd Neville.Joseph ridicd din umeri.-

Tot ce-a acceptat sd-mi spund a fost cd medicul pecare l-a consultat acolo n-a negat. Dar nu m-a ldsat sdvorbesc eu insumi cu el. Lily ce mai face?

- Foarte bine.

- $i copiii?-

Ocupati ca de obicei, zdmbi Neville, apoi redeveniserios. Agadar, tatdl tau credea cd i se inrdutdtegte sdnS-

Mary Baloghgi te-a chemat Ia Bath. Sund cam de rdu augur.icit corect motivul?

- Portia Hunt...

tele, insd, igi aruncd mdinile in sus, cu un gestde v.

- Nu toti putem fi la fel de norocogi ca tine, replicd

marchizul.

64 Dragostea invinge 65-

N-o sd se schimbe nimic, rdspunse ferm Joseph.Am fost asearS la ea qi am rdmas qi peste noapte, barncb i-am promis sa mai revin Ei in dupd-amiaza asla,rnainte de a ma duce diseard la teatru, cu grupul luillrody. Acolo am s-o escortez pe domnigoara Hunt

- cam-

lrania incepe fdrd am6nare. Dar pe Lizzie n-am s-o negli-jr-.2, Nev. Nici daca md insor gi m-aleg din cdsnicie cu orluzind de copii.

- Da, nici nu-mi imaginez cd ai face-o. Dar md intreb

rlacd domnigoara Hunt va avea vreo obiectie sd-gi pe-lreacd aproape toatd viala la Londra in timp ce Willow-llreen va sta golin cea mai mare parte a anului.

- S-ar putea sd-mi fac alte planuri, rdspunse Joseph.

Dar, inainte de a apuca sd intre in amdnunte, furd in-lrerupli de sosirea lui Ralph Milne, Viconte de Sterne, unalt vdr de-al lor, care era nerdbddtor sd vorbeascd despreo pereche de murgi ce se vindeau la licitatie la Tatter-sall's.

Joseph acceptase invitalia la concertul din GrosvenorSquare, la vremea c6nd o insoti pe domniqoara Hunt laleatru, in seara aceea. Nu era inrudit nici cu Whitleaf, nicicu sotia lui, darii acceptase de mult ca veriin familia luicare numdra mai multi membri decOt rudele de s6nge.Cu sigurantS, considera cd era cazul sd participe la oricerlistractie unde ei avuseserd consideratia de a-l invita. $irnai voia sd se ducd gi fiindcd auzise numai lucruri bunedespre vocea Contesei de Edgecombe gi-l bucura ocaziarle a o auzi cu urechile lui.

Voia sd fie prezent deoarece Laurent -

VicontesaRavensberg, veriEoara lui intr-un fel

- pe care o vizitase

riupd plecarea de la White's, ii spusese cd aveau sd vind;rcolo gi ea gi Kit, precum gi Ducele qi Ducesa de Poft-lrey. Elizabeih, ducesa, era o altd aproape-rudd a lui. in-lotdeauna o considerase ca un fel de mdtugS, degi delapt era sora unchiului sdu prin aliantS. Voia sd fieprezent pentru ca Lily, sotia lui Neville, care fusese qica in vizitd la Lauren, il invitase la cind inainte de con-cert.

66 Mary Balogh$i mai avea sd se ducd, descoperi el pe parcursul

serii, ln ciuda faptului cE portia Hunt meigei. fra r.e_gretabil, presupunea el, dar gi inevitabil, ln fripie;urari6existente.

co n sti e nt de acest I uc ru -, n'u I 3 il

"t3:li"t3.T;, l:: ??:clar cd tat5l ei vorbise cu ea. Tocmai se pregale; ;jrdspundd afirmativ, cdnd Laurence Brody ihteireni cu oaltd intrebare.

combe urmeazdsdc6nte, r,'ilfl33,i'll?; i-t'S:-culte.

- Nu chiar toatd lumea domnule Brody, rdspunse por_

tia, cu demnitate controlatd. Eu nu sunt nerdbdbtoare sd

$l conversatie superioard la serata ei, incheie ea, cu unz6mbet spre Joseph.

LuiJoseph ii veni sd-gi tragd singur o patmb. Sigurcdnu s-ar fi dus la concert. ContesJde Edgecomn? eiamdritatb cu bdrbatul despre care portia crezuse e,aproape toatd viala, cd ur na sd fie solul ei. uiatunci se imprietenise Josetdm6nile care urmaserd dup

Regret cd trebuie sDomnigoara , spuseinvita{ia la co ul doamn

Ar fi refuzat invitalia, dac5_gi amintea _ aqa cum ar fitrebuit de tegdtura dintre solii f ' omOp- qidomniqoara Hunt. lar ea era vizibil nernu itd. in totrestul serii rdmase foarte tdcutd, iar cdnd totugivorbea,se adresa aproape exclusiv celorlalli membri aigrupuLui.

Dragostea invinge 67Joseph sosi la petrecere impreund cu Lily qi Neville,

si le prezentd omagiile sale lui Whitleaf gi Susannei. Salat1e bal, dupd cum putea sd vadd, incepuse deja sa serrmple. Prima persoand pe care o vdzu cdnd intrard fuI auren, care ridicase un bra!ca sd le atragd atentia, z6m-lrind, din cealaltd parte a sdlii. Mai erau cu ea Kit, Eliza-lreth qi Portfrey.

$i domnigoara Martin"De la intoarcerea in orag, se mai gdndise la ea de

r;ateva ori. O pldcuse mai mult dec6t s-ar fi agteptat, inlimpul cdldtoriei spre Londra. Era o femeie sobr5, in-corsetatd qi severd, adevdrat, Ei complet independentS.llar mai era gi inteligentS, qi avea un simt sec al umoru-lui.

Dar se gdndise la ea mai mult din alte motive.lntenliona sb mai poafte cu ea o discutie, inainte de ple-c,area eiinapoi la Bath, deqi probabil cd in seara asta nu

68 Mary Balogh

- A, da, desigur, spuse Lauren.

ca sa se plOngd de toli gi toate. Mama mea, insdrnsa, paresd agreeze rnalta societate din Bath.

Dragostea invinge 69Lui Joseph nu-i mai rdmase decdt sd se ageze l6ngd

I auren, pregdtindu-se sd savureze concertul. Contesa de[dgecombe nu era singura interpretd, dupd cum aflase,rlegi rdmdnea, cu sigurantd, atractia principald. Tocmai:;e pregdtea sd comenteze ceva, c6nd iqi dbdu seama cdrlomnigoara Madin se rndepdrtase doar cu c6liva pagi,panb pe culoarul central dintre scaune, unde acum:;tdtea tintuitd locului, ardtdnd de parcd ar fi vdzut ostafie. Se grdbi sd se ridice din nou in picioare.

- Domnigoard Martin? intrebd el. Nu vd simtiti bine?

Pot sd...-

Nu, il intrerupse Claudia. Vd multumesc. Vol stalAngd dumneavoastrd, totuqi, dacd se poate. Vernultumesc incd odatd.

$i se agezd grdbitd pe scaunul liber de ldngb al lui,plecdndu-gi capul. Mdinile gi le inclegtd in poald, iarJoseph observd c5-i tremurau u$or. Ciudat lucru, igispuse el, din paftea uneifemei care nu pdrea deloc slabddin fire. Dar ii era imposibil sd qtie ce se intdmplase cas o tulbure aga, gi nici ea nu-i oferea nicio explicatie.

- Domnigoara Wood gi domniEoara Baines au ajuns

cu bine la noii lor angajatori? o intrebd, sperdnd sd-ialunge din minte orice gdnd la ceea ce o gocase.

Un moment, il privi cu ochi goi.-

A... fdcu ea. Nu... lncd nu. Domnul Hatchard, omulrneu de afaceri, a fost nevoit sb plece din orag. S-a intorsazi, insd, gi a trimis vorba cd pot trece pe la dumnealuilltatne.

incepuse sd-i revind culoarea in obraji. iqi indreptd Siument.

- $iintre timp, se interesd el, v-ati distrat bine?-

A, da, desigur, rdspunse Claudia, fdrd sd intre inalte amdnunte.

Dar conceftul era gata se inceapd. Whitleaf trecusern fata spectatorilor qi statea pe estrada joasd care fu-sese pregatitd pentru cdntdreti, ca s5-i poatd vedea toatdlumea din sala de bal. Se auzird cdteva s6s6ieli din pu-blic, apoi se ldsd tdcerea.

sa va pun.-

Care trebuie sa aEtepte, toate, iubirea mea, ii ziseNeville. Cred cd tocmaiincepe conceftul.

Putu vedea, ins5, cd incepuse dintr_odatd sd arate iarintepatd gi asprd.

70 Mary BaloghConcertul incepu.Joseph era impresionat de inaltul calibru al

c6ntbretilor. Avu loc recitalul unui cvartet de coarde, oserie de numere ale unui tdndr bariton care fusese an-gajat la Opera din Viena ca sd cdnte cu incepere dintoamnd, gi un recital de pianoforte al brunetei Contesede Raymore, care era o celebritate in toatd regula qi pecare Joseph o mai ascultase cu multd pl6cere qi cu alteocazii. Mai c6ntd Ei un cdntec popular melancolic, in pro-priul ei acompaniament, cu frumoasa ei voce contralto.Dupd care, desigur, veni rdndul Contesei de Edgecombe,a cdrei voce de soprand era bogatd gi plind, degi cur6nddovedi cd putea sa atingb gi nigte note incredibil deinalte.

Lui Joseph ii era uqor sd inteleagd de ce se fdceaatdta agitatie.

Ridic6ndu-se in picioare alSturi de toti ceilalti, careaplaudau zgomotos, pentru a cere un bis dupd incheierearecitalului, Joseph iqi dddu seama cd ar fi fost lipsit deuna dintre cele mai mari experiente estetice ale vietii,dacd s-ar fi dus la seratd, rn loc sd vind acolo. Desigur,mai fusese curios qi s-o vadd in acliune pe femeia care-iluase locul Portiei Hunt in inima lui Edgecombe. O maivbzuse gi inainte, adevdrat, dar nu-i apreciase just fru-musetea cu totul deosebitS, pdnd in seara asta, c6ndfala ei ingustd gi expresivd pdrea luminatd din interior,iar parul negru ii lucea in vapaia lum6ndrilor.

C6nd contesa igi termind bisul, domnigoara Martin igltinea m6inile sub bdrbie, inclegtate foarte strdns una dealta. Ochii-i strdluceau de mdndrie gi afectiune. Profe.soarele de la qcoala ei reuqiserd intr-adevdr de minune,pe piata matrimonialb, igi spuse el. Trebuia sd fie ogcoald foarte bund, ca sd atragd in personalul ei aseme.nea talente.

in ochii domniqoarei Martin luceau lacrimi pe care nUle ldsa sd se verse, cdnd se intoarse sa se uite in spate,poate pentru a-qi