1.Deschiderea mostenirii si importanta juridica a acestui moment(1) Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.***Potrivit art. 954 CC in vigoare mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.Prin urmare deschiderea mostenirii are loc fie prin moartea fizic constata, fie prin moartea declarata judecatoreste.Trebuie retinut ca disparitia unei persoane nu are effect deoarece cel disparut este socotit a fi in viata daca nu a intervenit o hotarare declarative de moarte ramasa definitive.Referitor la DATA deschiderii succesiunii este momentul mortii PF despre a carei mostenire este vorba.Dovada mortii se poate face cu orice mijloc de proba(certificate de deces, hot declarative de moarte).Daca este cazul persoanele interesate pot dovedi si ora si minutul mortii nu numai data in cazul persoanelor cu vocatie succesorala.***Importanta juridica a acestui moment consta in faptul ca in functie de aceasta data:-se determina capacitatea de a mosteni si vocatia succesorala, compunerea si stabilirea valorii masei succesorale.-se det momentul inceperii, ca regula, a curgerii termenului de prescriptive a dreptului de optiune succesorala-se det legea aplicabila,in caz de conflict a legii in timp.-se det momentul pana la care retroactiveaza acceptarea sau renuntarea la mostenire.-se determina momentul initial al indiviziunii, in cazul in care sunt mai multi mostenitori si Acela la care retroactiveaza efectul declarative al partajului.

2.Locul deschiderii mostenirii si importanta juridica a acestui momentART 954 ALIN (2) Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.Nu are relevanta daca a murit acolo sau nu si nici daca defunctul avea o alta resedinta.Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva.(3) Daca ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul Romaniei, mostenirea se deschide la locul din tara aflat in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa existe cel putin un bun imobil al celui care lasa mostenirea. In cazul in care in patrimoniul succesoral nu exista bunuri imobile, locul deschiderii mostenirii este in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa se afle bunuri mobile ale celui ce lasa mostenirea. Atunci cand in patrimoniul succesoral nu exista bunuri situate in Romania, locul deschiderii mostenirii este in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat.(4) Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator atunci cand primul organ sesizat in vederea desfasurarii procedurii succesorale este instanta judecatoreasca.IMPORTANTA JURIDICA A STABILIRII LOCULUI DESCHIDERII MOSTENIRII consta in faptul ca:-acest loc det competenta teritoriala a instantei de judecata care va judeca actiunile referitoare la mostenire(petitia de ereditate, anularea certificatului de mostenitor,etc)-secretarul Consiliului Local al localitatii ultimului domiciliu al defunctului poate cere (daca mostenirea cuprinde bunuri immobile) deschiderea procedurii succesorale notariale si , daca este cazul, luarea masurilor de conservare.-procedura succesoarala notariala este de competenta notarului public de la locul deschiderii mostenirii.3.Conditiile pentru a mosteni - capacitatea de a mosteniPentru ca o persoana sa poata mosteni ea trebuie sa indeplineasca trei conditii generale:sa aiba capacitate succesorala ,sa aiba vocative succesorala(adica sa fie chemata la mostenire),sa nu fie nedemna de a mosteni.Aceste conditii trb sa fie indeplinite cumulative indifferent ca este vb de mostenirea legala sau testamentara.Capacitatea de a mosteni este prevazuta la art 957 CC in vigoare conform caruia o persoana poate mosteni daca exista la momentul deschiderii mostenirii.Prin urmare orice pers care exista la data deschiderii mostenirii are capacitate succesorala.Prin urmare aceasta nu este legata direct de capacitate de fol si cea de exercitiu ci priveste existenta in viata a persoanei succesibile.***Au capacitate succesoarala atat persoanele nascute si aflate in viata la data deschiderii mostenirii cat si cele inca nenascute dar concepute la data deschiderii mostenirii,cu conditia de a se naste vii chiar daca nu viabile(se considera conceput la data deschiderii mostenirii orice copil, cu vocatie succesorala,nascut inainte de implinirea a 300 de ile de la data mortii pers despre a carei mostenire este vorba).Au de asemenea vocatie succesorala si pers disparate(sunt socotite de lege a fi in viata pana la declararea jud a mortii) si persoanele juridice existente la data deschiderii mostenirii care au capacitate succesorala de la data inregistrarii , de la data actului de infiintare, de la data autorizarii constituirii lor sau de la data oricarei cerinte prevazute de lege.Trebuie precizat ca pers juridice pot dobandi mostenirea numai in temeiul unui testament(prin legat).***Persoanele care nu au capacitate succesorala sunt:-pers predecedate(care au murit inaintea deschiderii mostenirii) si pers juridice desfiintate-pers fizice inca neconcepute la data deschiderii mostenirii-comorientii (pers decedate in aceeasi imprejurare fara a se putea stabili ca una ar fi supravietuit celeilalte) si codecedatii (pers cu vocative succesorala reciproca, ce au decedat in acelasi timp dar nu in aceeasi imprejurare si nu se poate stabili ca una ar fi supravietuit celeilalte.4.Conditiile pentru a mosteni - vocatia la mostenirePentru ca o persoana sa poata mosteni ea trebuie sa indeplineasca trei conditii generale:sa aiba capacitate succesorala,sa aiba vocative succesorala(adica sa fie chemata la mostenire),sa nu fie nedemna de a mosteni.Aceste conditii trb sa fie indeplinite cumulative fie ca e vb de mostenirea legala sau testamentara.Potrivit art 962 din CC in vigoare, pentru a putea mosteni, o persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege sau sa fi fost desemnata de catre defunct prin testament.Rezulta ca vocatia succesorala este determinarea pers indreptatite sa vina la mostenire, care se face fie prin lege, fie prin testament.Legea confera vocative succesorala, adica cheama la mostenire rudele defunctului, sotul supravietuitor si statul(comuna,orasul,municipiul).Testamentul cheama la mostenire pers fizice sau juridice instituite ca legatari prin vointa testatorului.5.Nedemnitatea succesorala - notiune,caractereNedemnitatea succesorala este sanctiunea civila a decaderii din dreptul de a mosteni care se aplica persoanei(cu capacitate si vocatie succesorala) vinovata de o fapta grava fata de de cujus.Sanctiunea nedemnitatii opereaza fie de drept, in temeiul legii, fie in baza unei hotarari judecatoresti, iar nu in temeiul vointei defunctului.Caracterele juridice ale nedemnitatii:-se aplica numai daca faptele au fost savarsite cu vinovatie, deci implicit de persoane avand discernamant.-se aplica atat in cazul mostenirii legale cat si testamentare(noutate adusa de NCC)-se aplica si produce efecte numai in privinta autorului faptei-nu poate fi extinsa la alte mosteniri, nedemnul fiind inlaturat numai de la mostenirea pers fata de care s-a facut vinovat prin faptele comise.-efectele nedemnitatii pot fi inlaturate expres de catre cel care lasa mostenirea,fie prin testament, fie prin act authentic notarial(defunctul il poate ierta pe nedemn-alta noutate adusa de NCC).6.Nedemnitatea de drept si efectele acesteiaDin dispozitiile art 958 si 959 NCC rezulta ca nedemnitatea este de doua feluri:de drept si judiciara.1) Este de drept nedemna de a mosteni: a) persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea; b) persoana condamnata penal pentru savarsirea, inainte de deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului.Conform alin(2) al art 958 NCC In cazul in care condamnarea pentru faptele mentionate la alin. (1) este impiedicata prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea opereaza daca acele fapte au fost constatate printr-o hotarare judecatoreasca civila definitiva.(3) Nedemnitatea de drept poate fi constatata oricand, la cererea oricarei persoane interesate sau din oficiu de catre instanta de judecata ori de catre notarul public, pe baza hotararii judecatoresti din care rezulta nedemnitatea.Efectele nedemnitatiiEfectele nedemnitatii sunt prevazute la art. 960NCC.Exista trei tipuri de efecte:fata de nedemn,fata de descendentii nedemnului si fata de terti. Efectele nedemnitatii fata de nedemn(1) Nedemnul este inlaturat atat de la mostenirea legala, cat si de la cea testamentara.(2) Posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii este considerata posesie de rea-credinta.Efectele nedemnitatii fata de descdendentii nedemnului.In contradictie cu CC de la 1864 aceasta sanctiune nu mai produce efecte fata de descendentii defunctului , acestia putand veni la mostenirea defunctului atat in nume propriu cat si prin reprezentarea ascendentului lor nedemn.Efectele nedemnitatii fata de terti.Conform art 960 alin (3) Actele de conservare, precum si actele de administrare, in masura in care profita mostenitorilor, incheiate intre nedemn si terti, sunt valabile. De asemenea, se mentin si actele de dispozitie cu titlu oneros incheiate intre nedemn si tertii dobanditori de buna-credinta, regulile din materia cartii funciare fiind insa aplicabile.7.Nedemnitatea judiciara si efectele acesteiaPotrivit alin 1 al art 959 poate fi declarata nedemna de a mosteni: a) persoana condamnata penal pentru savarsirea, cu intentie, impotriva celui care lasa mostenirea a unor fapte grave de violenta, fizica sau morala, ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei; b) persoana care, cu rea-credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului; c) persoana care, prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel care lasa mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul.***Conform alin (2) Sub sanctiunea decaderii, orice succesibil poate cere instantei judecatoresti sa declare nedemnitatea in termen de un an de la data deschiderii mostenirii. Introducerea actiunii constituie un act de acceptare tacita a mostenirii de catre succesibilul reclamant.(3) Daca hotararea de condamnare pentru faptele prevazute la alin. (1) lit. a) se pronunta ulterior datei deschiderii mostenirii, termenul de un an se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.(4) Atunci cand condamnarea pentru faptele mentionate la alin. (1) lit. a) este impiedicata prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea se poate declara daca acele fapte au fost constatate printr-o hotarare judecatoreasca civila definitiva. In acest caz, termenul de un an curge de la aparitia cauzei de impiedicare a condamnarii, daca aceasta a intervenit dupa deschiderea mostenirii.(5) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. b) si c), termenul de un an curge de la data cand succesibilul a cunoscut motivul de nedemnitate, daca aceasta data este ulterioara deschiderii mostenirii.(6) Comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii poate introduce actiunea prevazuta la alin. (2), in cazul in care, cu exceptia autorului uneia dintre faptele prevazute la alin. (1), nu mai exista alti succesibili. Dispozitiile alin. (2) (5) se aplica in mod corespunzator.Efectele nedemnitatiiEfectele nedemnitatii sunt prevazute la art. 960NCC.Exista trei tipuri de efecte:fata de nedemn,fata de descendentii nedemnului si fata de terti.Efectele nedemnitatii fata de nedemn(1) Nedemnul este inlaturat atat de la mostenirea legala, cat si de la cea testamentara.(2) Posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii este considerata posesie de rea-credinta.Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului.In contradictie cu CC de la 1864 aceasta sanctiune nu mai produce efecte fata de descendentii defunctului , acestia putand veni la mostenirea defunctului atat in nume propriu cat si prin reprezentarea ascendentului lor nedemn.Efectele nedemnitatii fata de tertiConform art 960 alin (3) Actele de conservare, precum si actele de administrare, in masura in care profita mostenitorilor, incheiate intre nedemn si terti, sunt valabile. De asemenea, se mentin si actele de dispozitie cu titlu oneros incheiate intre nedemn si tertii dobanditori de buna-credinta, regulile din materia cartii funciare fiind insa aplicabile.

8.Principiile generale ale devolutiunii legale. ExceptiiIn temeiul legii sunt chemate la mostenire rudele defunctului si, alaturi de ele, sotul supravietuitor (doar in lipsa acestora statul).1)Principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legaliClasa de mostenitori este categoria de rude care, in mod colectiv exclude o alta categorie sau este exclusa de ea.Codul civil stabileste patru clase de mostenitori legalia.clasa I, clasa descendentilor in linie directa, alcatuita din copii, nepoti, stranepoti, ai defunctuluib.clasa a II-a mixta clasa ascendentilor privilegiati (parintii defunctului) si a colateralilor privilegiati (fratii si surorile defunctului si descendentii pana la al iV-lea grad inclusiv)c.clasa a III-a, clasa ascendentilor ordinari (bunici, strabunici ai defunctului fara limita de grad)d.clasa a IV-a clasa colateralilor ordinari (unchile si matusile, verii primari si fratii surorile bunicilor defunctului)Rudele sunt chemate la mostenire in ordinea claselor.Prin exceptie sotul supravietuitor al defunctului, chiar daca nu este ruda ruda cu acesta si nu face parte din nici o clasa,el vine in concurs cu oricare dintre acestia chemati la succesiune. Deci sotul supravietuitor nu inlatura nici o clasa de mostenitori, dar nici nu este inlaturat de la mostenire (indiferent de clasa).2)Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeiasi clasaIn cadrul aceleiasi clase, rudele de grad mai apropiat inlatura de la mostenire pe cele mai indepartate in grad.Exceptii:a)in cadrul clasei a II a parintii defunctului(rude de gradul I) nu inlatura de la mostenire pe fratii si surorile defunctului(rude de gradul II) ci vin impreuna la mostenire.b)reprezentarea succesorala3)Principiul egalitatii intre rudele din aceiasi clasa si din acelasi grad chemate la mostenireDaca mostenitorii defunctului fac parte din aceeasi clasa si sunt de acelasi grad de rudenie, ei vor imparti mostenirea in parti egale. Exceptii:a)imparteala pe tulpini in cazul venirii la mostenire a rudelor de acelasi grad prin reprezentare succesoralab)imparteala pe linii a mostenirii in cazul in care sunt chemati doi sau mai multi colaterali privilegiati(frati si surori) proveniti din parinti diferiti sau intre descendentii fratilor sau surorilor de diferite categorii.

9.Reprezentarea succesorala - notiune,natura juridica,conditii de aplicareNotiune.Potrivit art 965 NCC prin Reprezentare succesorala, un mostenitor legal de grad mai indepartat, numit reprezentant, urca, in virtutea legii, in drepturile ascendentului sau, numit reprezentat, pt a culege partea din mostenire ce I s-ar fi cuvenit acestuia daca nu ar fi fost nedemn fata de defunct sau decedat la data deschiderii mostenirii.Reprezentarea succesorala este un beneficiu al legii deoarece prin efectele pe care le produce inlatura consecintele inechitabile ale principiului proximitatii gradul de rudenie si ale principiului egalitatii intre rudele de acelasi grad.Mostenirea nu se va imparti in mod egal intre succesori (pe capete), ci dupa numarul descendentilor de gradul I (pe tulpini).Trebuie precizat ca reprezentarea succesorala este admisa in privinta descendentilor copiilor defunctului si in privinta descendentilor din frati si surori.Conditiile reprezentatii succesoraleDescendentii copiilor defunctului si descendentii din frati si surori, pot beneficia de reprezentare succesorala numai daca sunt indeplinite trei conditii:1)cel reprezentat sa fie decedat sau declarat nedemn la data deschiderii mostenirii O persoana in viata nu poate fi reprezentata daca renunta la mostenire.Persoana disparuta de asemenea nu poate fi reprezentata deoarece atata timp cat nu exista o hot declarative de moarte aceasta este considerate de lege a fi in viata.2)Reprezentantul trb sa fie descendent in linie dreapta al defunctului sau descendent din fratii sau surorile defunctului pt ca locul celui reprezentat sa fie util. Conditia este indeplinita daca cel reprezentat ar fi avut chemare la mostenire.3)Reprezentantul sa indeplineasca conditiile necesare pentru a-l mosteni pe defunct (sa aiba vocatie si capacitate succesorala, sa nu fie nedemn).Reprezentantul nu trebuie sa indeplineasca conditiile necesare pentru a-l mosteni pe reprezentat ci pe defunct.10.Efectele reprezentarii succesorale-generale si particulare*Efectele generale ale reprezentarii succesoraleEfectele reprezentarii succesorale constau in faptul ca reprezentantul urca in locul si gradul celui reprezentat si deci va culege din mostenire partea care I s-ar fi cuvenit acestuia.Asa fiind, mostenirea se va imparti pe tulpini, iar nu pe capete(dupa nr celor care vin la mostenire).In acest sens art 968 alin.1 prevede ca in cazurile in care opereaza reprezentarea succesorala, mostenirea se imparte pe tulpina.Prin tulpina se intelege:-inauntrul clasei I, descendentul de gradul intai care culege mostenirea sau e reprezentat la mostenire-inauntrul clasei a II a, colateralul privilegiat de gr II care culege mostenirea sau este reprezentat la mostenire.Daca aceeasi tulpina a produs mai multe ramuri in cadrul fiecarei ramuri subdivizarea se face tot pe tulpina, descendentilor de acelasi grad din ramura impartinduli-se intre ei in mod egal.De asemenea trb precizat ca pers care mostenesc prin reprezentare sunt mostenitori legali, si ei vin atat la pasivul cat si la activul mostenirii in cotele parti cuvenite.De asemenea in calitate de mostenitori legali ei se bucura de dreptul de optiune succesorala, putand, independent unul de altul sa accepte sau sa renunte la aceasta mostenire.Efectele particulare ale reprezentarii succesoralePotr art 969 alin.1 NCC, copii nedemnului conceputi inainte de deschiderea mostenirii de la care nedemnul a fost exclus vor raporta la mostenirea acestuia din urma bunurile pe care le-au mostenit prin reprezentarea ndemnului, daca vin la mostenirea lui in concurs cu alti copii ai sai, conceputi dupa deschiderea mostenirii de la care a fost inlaturat ndemnul.Raportul se face numai in cazul si in masura in care valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a deposit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit sa il suporte ca urmare a reprezentarii.Raportul se face potrivit dispozitiilor prevazute de NCC la art. 1146-1154.11.Clasa I de mostenitori legali - drepturile si caracterele juridice ale acestor drepturiClasa I de mostenitori sau clasa descendentilor cuprinde copiii, nepotii, stranepoti etc. defunctului din casatorie, din afara casatoriei sau din infiere.Potr art 975 alin 1 NCC decendentii sunt copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit.Aceasta clasa vizeaza atat copii din casatorie si din afara acesteia cat si copii adoptati.In present nu mai exista decat o forma de adoptie si anume infierea spre deosebire de VCC care deosebea intre adoptia cu efecte depline si cea cu efecte restranse.In cazul impartirii mostenirii intre descendenti acestia dobandesc intreaga mostenire pe care o vor imparti in mod egal daca vin singuri la mostenire,iar daca vin in concurs cu sotul supravietuitor culeg impreuna o cota de .Din punct de vedere al caracterelor juridice ale drepturilor lor succesorale, mostenitorii din aceasta clasa:a)sunt mostenitori rezervatari adica beneficiaza in temeiul legii de o parte din mostenire si anume rezerva succesorala de care defunctul nu poate dispune prin donatii sau legate.b)sunt mostenitori sezinari adica au dreptul de a intra in stapanirea de fapt a patrimoniului succesoral chiar inainte de eliberarea certificatului de mostenitor si posibilitatea de a exercita drepturile si actiunile defunctuluic)pot veni la mostenire atat in nume propriu cat si prin reprezentare succesoralad)sunt obligati sa raporteze donatiile primate de la cel care lasa mostenirea, adica sa readuca la masa succesorala bunurile primate cu titlul de donatie(daca donatia a fost facuta fara scutire de raport).

12)Clasa a II a de mostenitori legali-drepturile si caracterele juridice ale acestor drepturi.Conform art 976 CC clasa a II a sau clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati este alcatuita din parintii defunctului(din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie) precum si din fratii si surorile defunctului(din casatorie si din afara acesteia sau din infiere) si decendentii acestora pana la gradul al patrulea inclusiv.Conform alin (3) Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati vin la mostenire daca descendentii nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni. Dispozitiile art. 963 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.Art. 977Impartirea mostenirii intre sotul supravietuitor, ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati (1) Daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs atat cu ascendenti privilegiati, cat si cu colaterali privilegiati ai defunctului, partea cuvenita clasei a doua este de doua treimi din mostenire.(2) Daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs fie numai cu ascendenti privilegiati, fie numai cu colaterali privilegiati ai defunctului, partea cuvenita clasei a doua este de o jumatate din mostenire.Art. 978Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati se imparte intre acestia in functie de numarul ascendentilor privilegiati care vin la mostenire, dupa cum urmeaza:a) in cazul in care la mostenire vine un singur parinte, acesta va culege un sfert, iar colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor, vor culege trei sferturi;b) in cazul in care la mostenire vin 2 parinti, acestia vor culege impreuna o jumatate, iar colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor, vor culege cealalta jumatate.Art. 979Absenta ascendentilor privilegiati sau a colateralilor privilegiati (1) In cazul in care colateralii privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni, ascendentii privilegiati vor culege mostenirea sau partea din mostenire cuvenita clasei a doua.(2) In cazul in care ascendentii privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni, colateralii privilegiati vor culege mostenirea sau partea din mostenire cuvenita clasei a doua.Art. 980Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita ascendentilor privilegiati se imparte intre acestia in mod egal.Art. 981Impartirea mostenirii intre colateralii privilegiati (1) Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita colateralilor privilegiati se imparte intre acestia in mod egal.(2) In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire prin reprezentare succesorala, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se imparte intre ei pe tulpina.(3) In cazul in care colateralii privilegiati sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se imparte, in mod egal, intre linia materna si cea paterna. In cadrul fiecarei linii, sunt aplicabile dispozitiile alin. (1) si (2).(4) In ipoteza prevazuta la alin. (3), colateralii privilegiati care sunt rude cu defunctul pe ambele linii vor culege, pe fiecare dintre acestea, partea din mostenire ce li se cuvine.Caracterele juridice ale dreptului la mostenire ale ascendentilor privilegiati.Ascendentii privilegiati sunt mostenitori rezervatari si sezinari.Ei pot veni la mostenire numai in nume propriu si nu sunt obligati sa raporteze donatiile primite de la defunct.Caracterele juridice ale dreptului la mostenire ale colaterilor privilegiati.Fratii si surorile defunctului pot veni la mostenire numai in nume propriu, in timp ce descendentii lor, pana la gradul al patrulea inclusiv pot veni la mostenire si prin reprezentare succesorala.Colateralii privilegiati nu sunt mostenitori rezervatari si nici sezinari si ei nu sunt obligati sa raporteze donatiile primate de la defunct.

13.Clasa a III a de mostenitori legali-drepturile si caracterele juridice ale acestor drepturi.Aceasta clasa cuprinde acendentii ordinary care potr art 928 alin 1 CC sunt rudele in linie dreapta ascendenta ale defunctului, cu exceptia parintilor acestuia(de exemplu bunici,strabunici, fara limita in grad).Conform alin 2) Ascendentii ordinari vin la mostenire daca descendentii, ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni. (3) Ascendentii ordinari vin la mostenire in ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.(4) In concurs cu sotul supravietuitor, ascendentii ordinari ai defunctului, indiferent de numarul lor, culeg impreuna un sfert din mostenire.(5) Mostenirea sau partea din most cuvenita ascenden ordinari de acelasi grad se imparte intre acestia in mod egal.Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor ordinariAcestia nu sunt nici mostenitori rezervatari si nici sezinari.Ei pot veni la mostenire numai in nume propriu si nu sunt obligati sa raporteze donatiile primate de la defunct..

14.Clasa a IV a de mostenitori legali-drepturile si caracterele juridice ale acestor drepturiPotrivit art 983 alin.1 NCC, aceasta clasa este formata din colateralii ordinari ai defunctului si anume rudele colaterale ale acestuia pana la gradul al patrulea inclusiv ,cu exceptia colateralilor privilegiati(de exemplu unchii, matusile si verii primari din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie).(2) Colateralii ordinari vin la mostenire daca descendentii, ascendentii privilegiati, colateralii privilegiati si ascendentii ordinari nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni. Dispozitiile art. 964 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.(3) Colateralii ordinari vin la mostenire in ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.(4) In concurs cu sotul supravietuitor, colateralii ordinari ai defunctului, indiferent de numarul lor, culeg impreuna un sfert din mostenire.(5) Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita colateralilor ordinari de acelasi grad se imparte intre acestia in mod egal.Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor ordinari.Ei pot veni la mostenire numai in nume propriu,nu sunt mostenitori rezervatari si nici sezinari si de asemenea nici nu sunt obligati la raportul donatiilor.

15.Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor - cota succesorala,dreptul de abitatie si dreptul specialConform Art. 970 sotul supravietuitor il mosteneste pe sotul decedat daca, la data deschiderii mostenirii, nu exista o hotarare de divort definitiva.SS mosteneste cu conditia ca pe langa conditiile generale cerute de lege(capacitate,vocative succesorala si sa nu fie nedemn) el trebuie sa aiba calitatea de sot la data deschiderii mostenirii.Art. 971Vocatia la mostenire a sotului supravietuitor (1) Sotul supravietuitor este chemat la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali.(2) In absenta persoanelor prevazute la alin. (1) sau daca niciuna dintre ele nu vrea ori nu poate sa vina la mostenire, sotul supravietuitor culege intreaga mostenire.Art. 972Cota succesorala a sotului supravietuitor (1) Cota sotului supravietuitor este de:a) un sfert din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii defunctului;b) o treime din mostenire, daca vine in concurs atat cu ascendenti privilegiati, cat si cu colaterali privilegiati ai defunctului;c) o jumatate din mostenire, daca vine in concurs fie numai cu ascendenti privilegiati, fie numai cu colaterali privilegiati ai defunctului;d) trei sferturi din mostenire, daca vine in concurs fie cu ascendenti ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.(2) Cota sotului supravietuitor in concurs cu mostenitori legali apartinand unor clase diferite se stabileste ca si cand acesta ar fi venit in concurs numai cu cea mai apropiata dintre ele.(3) Daca, in urma casatoriei putative, doua sau mai multe persoane au situatia unui sot supravietuitor, cota stabilita potrivit alin. (1) si (2) se imparte in mod egal intre acestea.Art. 973Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor (1) Sotul supravietuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor sale beneficiaza de un drept de abitatie asupra casei in care a locuit pana la data deschiderii mostenirii, daca aceasta casa face parte din bunurile mostenirii.(2) Dreptul de abitatie este gratuit, inalienabil si insesizabil.(si un drept real, temporar)(3) Oricare dintre mostenitori poate cere fie restrangerea dreptului de abitatie, daca locuinta nu este necesara in intregime sotului supravietuitor, fie schimbarea obiectului abitatiei, daca pune la dispozitia sotului supravietuitor o alta locuinta corespunzatoare.(4) Dreptul de abitatie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii mostenirii. Acest drept inceteaza, chiar inainte de implinirea termenului de un an, in caz de recasatorire a sotului supravietuitor.(5) Toate litigiile cu privire la dreptul de abitatie reglementat prin prezentul articol se solutioneaza de catre instanta competenta sa judece partajul mostenirii, care va hotari de urgenta, in camera de consiliu.

Art. 974Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor Cand nu vine in concurs cu descendentii defunctului, sotul supravietuitor mosteneste, pe langa cota stabilita potrivit art. 972, mobilierul si obiectele de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor.De exemplu:bunurile care serveau la mobilarea locuintei si obiecte de uz casnic:aspirator, masina de spalat etc.Nu fac parte din categorie:autoturismul,motocicleta,bunuri de uz professional etc.

16.Testamentul - notiune,caractere,continuta.notiune - actul unilateral, personal si revocabil, prin care o persoana, numita testator, dispune, in una dintre formele cerute de lege, pentru timpul cand nu va mai fi in viatab.caractere - este un act juridic unilateral. Testamentul este un act juridic intrucat presupune omanifestare de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice si este unilateral intrucat presupunenumai manifestarea de vointa a autorului sau-este un act juridic personal.Aceasta inseamna ca testamentul nu poate fi intocmit decatde catre parte personal,. Manifestarea de vointa trebuie sa fie obligatoriu a partii, exprimata personal, intr-una dintre formele prevazute de lege. -este un act juridic individual. Astfel,este interzis sub sanctiunea nulitatii absolute, ca doua sau mai multe persoane sa-si afirme dispozitiile de ultima vointa prin acelasi act, indiferent daca testeaza una in favoarea celeilalte sau in favoarea unui tert. In reglementarea actuala aceasta interdictie poarta denumirea de "testament reciproc". -este un act revocabil. Autorul sau poate, pana in ultima clipa a vietii sale, sa modifice sau sa revoce testamentul pe care l-a incheiat. O persoana poate, in timpul vietii sale, sa intocmeasca , sa modifice sau sa revoce, ori de cate ori doreste, testamentul sau-este un act de dispozitie.Aceastacaracteristica este proprie testamentului cel putin in privinta legatelor care sunt acte juridice cu titlu gratuit, mai precis liberalitati, prin care se diminueaza un patrimoniu si se imbogateste un altul, fara primirea unui contraechivalent.-este un act juridic solemn.Codul civilpermite testatorului incheierea actului sau numai in formele permise de lege.-este un act juridic pentru cauza de moarte adica isi produce efecte doar dupa moartea testatorului. c.continut Testamentul contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum si la desemnarea directa sau indirecta a legatarului. Alaturi de aceste dispozitii sau chiar si in lipsa unor asemenea dispozitii, testamentul poate sa contina dispozitii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor testamentare anterioare, dezmostenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali si alte dispozitii care produc efecte dupa decesul testatorului.17.Conditiile de validitate ale testamentuluiConditiile de fond1.1.Capacitatea.In aceasta privinta este necesar ca testatorul sa aiba capacitatea de a dispune prin liberalitati, iar cel in favoarea caruia s-a dispus sa aiba capacitatea de a primi prin testament. Incapacitatile de a dispune prin testament sunt urmatoarele:a)incapacitatea totala a minorului care nu a implinit varsta de 16 ani de a dispune prin testament b)incapacitatea minorului intre 16-18 ani care nu poate dispune prin testament decat de 1/2 din ceea ce ar putea dispune ca major c)incapacitatea minorului intre 16-18 ani care nu poate dispune prin testament in favoarea tutorelui sau; Este exceptat de la aceasta incapacitate minorul intre 16-18 ani care poate dispune in favoarea tutorelui sau cu conditia ca acesta din urma sa fie un ascendent al sau d)incapacitatea interzisului judecatoresc si a celui care fara a fi pus sub interdictie este lipsit de discernamant in momentul incheierii testamentului.1.2.Consimtamantul.Pentru validitatea oricarui act juridic, si deci si a testamentului, se cere ca la baza lui sa existe o vointa libera si nealterata de vreun viciu, cum sunt eroarea, dolul sau violenta. Absenta consimtamantului atrage sanctiunea nulitatii absolute, caci lipseste unul din elementele esentiale ale actului juridic.Sanctiunea care intervine in cazul dolului este nulitatea relativa a testamentului. 1.3.Obiectul.Pe langa conditiile privind capacitatea si consimtamantul analizate mai sus, pentru validitatea testamentului se cere ca acesta sa aiba un obiect determinat sau determinabil si in acelasi timp licit.1.4.Cauza.Cauza dispozitiilor testamentare trebuie sa fie licita si morala. Conditiile de formaAsa cum rezulta din insasi definitia testamentului el este un act juridic solemn. Pentru a fi valid legiuitorul cere respectarea anumitor conditii de forma prin care vointa testatorului trebuie sa se exprime pentru a putea produce efecte juridice. In concluzie este ceruta forma ad validitatem.De principiu lipsa formei ceruta de lege este sanctionata cu nulitatea absoluta a testamentului

18.Testamentul olografTestamentul olografeste acela pentru a crui validitate se cere ca testatorul s l scrie, dateze i semneze cu mna lui. Testamentul este nul absolut dac nu sunt respectate aceste condiii de validitate la ntocmirea luiAvantaje - poate fi fcut oriunde i oricnd dorete testatorul, - este gratuit(prin exceptie nu cand se cere expertiza grafoscopica si trebuie achitate cheltuielile cerute de expert)- este supus celor mai simple formaliti, ns acest lucru l face i mai uor de atacat, spre deosebire de testamentul autenticDezavantaje - costuri mai mari la dezbaterea motenirii(sunt situaii cnd va trebui efectuat o expertiz grafoscopic - voina testatorului poate fi uor influenat prin sugestie sau captaie de ctre persoanele interesate. - este foarte uor de falsificat - este mult mai uor de atacat n instan fa de testamentul autentic a crui contestare este mai anevoioas, Condiiile de validitate ale testamentului olograf-Scrierea testamentului olografTestatorul trebuie s scrie testamentul n ntregime cu propria mn, fr ca aceasta s fie "condus" de o ter persoan.Testamentul olograf se poate scrie pe orice fel de suport material, cu orice instrument de i in orice metod de scriere.Testamentul scris de o alt persoan este nul.-Data testamentului olograf.Data redactrii testamentului prezint o deosebit importan practic, deoarece: - permite a se verifica mprejurarea dac testatorul avea sau nu capacitate la momentul ntocmirii testamentului; - n cazul pluralitii de testamente succesive, Datarea testamentului trebuie s cuprind anul, luna i ziua redactrii acestuia, n litere sau cifre.Data trebuie scris integral de mna testatorului. Totui, jurisprudena mai veche a admis ca fiind valabil data parial scris de mna testatorului, parial tiprit.-Semntura testamentului olograf.Prin semntur, testatorul atest ctestamentul este opera sa i c exprim ultima lui voin.Semntura trebuie s fie manuscris. Semntura fiind o formalitate esenial, lipsa ei atrage nulitatea absolut a testamentului.19.Testamentul autenticTestamentul autenticeste testamentul autentificat de notarul public sau de o alt persoan nvestit cu autoritate public de ctre stat, potrivit legii. Cu ocazia autentificrii, testatorul poate fi asistat de unul sau de 2 martori.Avantaje:- face mai dificila folosirea mijloacelor dolosive;- asigura pastrarea testamentului;- garanteaza indeplinirea dispozitiilor de ultima vointa (un exemplar ramane la notarul public);- poate fi folosit si de aceea care nu pot sa scrie.Dezavantaje:- nu asigura pastrarea secretului de ultima vointa a celui care il foloseste- necesita cheltuieli materiale- necesita timp pentru intocmirea lui.Intocmirea testamentului autenticConform art 1044 alin.1) Testatorul isi dicteaza dispozitiile in fata notarului, care se ingrijeste de scrierea actului si apoi i-l citeste sau, dupa caz, i-l da sa il citeasca, mentionandu-se expres indeplinirea acestor formalitati. Daca dispunatorul isi redactase deja actul de ultima vointa, testamentul autentic ii va fi citit de catre notar.(2) Dupa citire, dispunatorul trebuie sa declare ca actul exprima ultima sa vointa.(3) Testamentul este apoi semnat de catre testator, iar incheierea de autentificare de catre notar.Autentificarea testamentului autenticConform art 1045 alin. Indeplinirea operatiunii de autentificare a testamentului se constata printr-oincheiere de autentificare a notarului publicsi se face de regula, la sediul biroului notarului public.Daca se constata ca nu sunt indeplinite conditiile de autentificare cerute de lege, notarul va da, numai daca testatorul staruie in cerere, o incheiere de respingere care va trebui sa cuprinda motivul pentru care cererea a fost respinsa, precum si calea de atac pe care testatorul o poate face la judecatorie si la termenul in care poate fi exercitata.Daca nu se indeplinesc toate formalitatile esentiale testamentul va fi nul absolut ca testament autentic,insa va putea fi valabil ca testament olograf, daca a fost scris in intregime, datat si semnat de mana testatorului.Testametul autentic face dovada deplina pana la inscrierea in fals.Exista si cazuri de Autentificarea in situatii particulare .Potr Art. 1.045(1) In cazul acelora care, din pricina infirmitatii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul public, indeplinind actul, va face mentiune despre aceasta imprejurare in incheierea pe care o intocmeste, mentiunea astfel facuta tinand loc de semnatura. Mentiunea va fi citita testatorului de catre notar, in prezenta a 2 martori, aceasta formalitate suplinind absenta semnaturii testatorului.(2) Declaratia de vointa a surdului, mutului sau surdomutului, stiutori de carte, se va da in scris in fata notarului public, prin inscrierea de catre parte, inaintea semnaturii, a mentiunii consimt la prezentul act, pe care l-am citit.(3) Daca surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv, in imposibilitate de a scrie, declaratia de vointa se va lua prin interpret, (4) Pentru a lua consimtamantul unui nevazator, notarul public va intreba daca a auzit bine cand i s-a citit cuprinsul testamentului, consemnand aceasta in incheierea de autentificare.Potr art 1046 In scop de informare a persoanelor care justifica existenta unui interes legitim, notarul care autentifica testamentul are obligatia sa il inscrie, de indata, in Registrul national notarial tinut in format electronic, potrivit legii. Informatii cu privire la existenta unui testament se pot da numai dupa decesul testatorului.20.Testamentele privilegiateTestamentele privilegiatesunt testamente autentice n formsimplificat,ntocmite de persoane care, temporar, se afl n situaii excepionale, prevzutede lege. Astfel de situatii sunt: starea de rzboi pe teritoriu strin sau prizonier la inamic, ntr-un loc asediat, fr comunicaie cu exteriorul etc. Aceste testamente se numesc privilegiate datorit faptului c, pentru ntocmirea lor, legea permite formaliti mai reduse, in interesul testatorilor.n ceea ce privete formele testamentelor privilegiate, acestea sunt:1.Testamentul militarilor2. Testamentul fcut n timp de boal contagioas3.Testamentul maritimn ceea ce privete condiiile de form ale testamentelor privilegiate, acestea, sub sanciunea nulitii absolute, trebuie ntocmite n form scris.De asemenea, legea cere ca toate testamentele privilegiate, sub sanciunea nulitii absolute, s fie semnate de ctre urmtoarele persoane: - de testator, iar n ipoteza n care nu tie sau nu poate s semneze, se face meniune despre aceast mprejurare, precum i despre cauza mpiedicrii; - de agentul instrumentator; - de cel puin unul dintre cei doi martori, fcndu-se meniune despre motivul care a mpiedicat semnarea testamentului i de ctre cellalt.Testamentele privilegiate i produc efectele de la data deschiderii motenirii, dar numai dac testatorul a decedat n mprejurrile excepionale, care l-au mpiedicat s testeze n formele ordinare. n caz contrar, testamentele i pierdeficacitatea dup6 luni (n cazul testamentului militarilor i cel altestamentului fcut pe timpul unei boli contagioase) i, respectiv, dup 3 luni (n cazul testamentului maritim) de la data cnd a ncetat cauza care l-a mpiedicat pe testator s testeze n formele ordinare .Testamentele privilegiate, fiind considerate testamente autentice simplificate, au fora probant corespunztoare acestora.21.Revocarea testamentelorRevocarea voluntar expres(art 1051)(1) Untestamentnu poate fi revocat expres, n tot sau n parte, dect printr-un act autentic notarial sau printr-un testament ulterior.(2) Testamentul care revoc un testament anterior poate fi ntocmit ntr-o form diferit de aceea a testamentului revocat.(3) Revocarea expres a testamentului fcut printr-un act autentic notarial sau printr-un testament autentic se va nscrie de ndat de ctrenotarn registrul naional notarial prevzut la Art. 1046.Revocarea voluntar tacit(art 1052)(1) Testatorul poate revoca testamentul olograf i prin distrugerea, ruperea sau tergerea sa. tergerea unei dispoziii a testamentului olograf de ctre testator implic revocarea acelei dispoziii. Modificrile realizate prin tergere se semneaz de ctre testator.(2) Distrugerea, ruperea sau tergerea testamentului olograf, cunoscut de testator, atrage de asemenea revocarea, cu condiia ca acesta s fi fost n msur s l refac.(3) Testamentul ulterior nu l revoc pe cel anterior dect n msura n care conine dispoziii contrare sau incompatibile cu acesta. Efectele revocrii nu sunt nlturate n caz de caducitate sau revocare a testamentului ulterior.22.Testamentul - notiune,caractere juridice,proba si interpretarea testamentului ! Notiune,caractere juridice vezi subiectul 16a. proba(1) Orice persoan care pretinde un drept ce se ntemeiaz pe untestamenttrebuie s dovedeasc existena i coninutul lui n una dintre formele prevzute de lege.(2) Dac testamentul a disprut printr-un caz fortuit sau de for major ori prin fapta unui ter, fie dup moartea testatorului, fie n timpul vieii sale, ns fr ca acesta s i fi cunoscut dispariia, valabilitatea formei i cuprinsul testamentului vor putea fi dovedite prin orice mijloc de probb.interpretarea(1) Regulile de interpretare a contractelor sunt aplicabile i testamentului, n msura n care sunt compatibile cu caracterele juridice ale acestuia.(2) Elementele extrinseci nscrisului testamentar pot fi folosite numai n msura n care se sprijin pe cele intrinseci.(3) Legatul n favoarea creditorului nu este prezumat a fi fcut n compensaia creanei sale.

23.Legatul - notiune si clasificareLegatul este o dispozitie testamentara prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care, la decesul sau, urmeaza sa dobandeasca cu titlu gratuit intregul sau patrimoniu sau o fractiune din aceasta ori anumite bunuri determinateA.Clasificarea legatelor dupa obiectul lorLegatul universal este dispozitia prin care testatorul lasa dupa moarte, uneia sau mai multor persoane, universalitatea bunurilor sale. Legatul este universal daca confera vocatie la intreaga mostenireLegatul cu titlu universal Legatul este cu titlu universal daca confera legatarului vocatie la o cota parte din mostenire, cota parte exprimata printr-o fractiune matematica sau prin indicarea unei mase succesorale , determinate prin natura lor juridica de imobile sau de imobileLegatul cu titlu particular orice legat care nu este cu titlu universal ete singular, el nu are un drept eventual launiversalitatea succesiunii sau la o fractiune din acea universalitate, ci numai asupra unuor bunuri dterminate, indiferent de numarul si valoarea acestor bunuriB.In functie de modalitati-legatul pur si simplu este legatul care nu este afectat de nici o modalitate. -legatul cu termen-legatul sub conditie conditia care afecteaza existenta (nasterea sau desfiintarea) legatului poate fi suspensiva sau rezolutorie-legatul cu sarcina specifica liberalitatilor, sarcina- ca modalitate a legatului este o obligatie impusa de testator legatarului, care dupa acceptarea legatului este tinut s-a execute. 24.Legatul alternativ,conjunctiv,al bunului altuia,al rentei viagere sau al unei creante de intretinerea.legatul alternativ - in cazul n care legatarului cu titlu particular i-a fost lsat fie un bun, fie altul, dreptul de alegere revine celui inut s execute legatul, dac testatorul nu a conferit acest drept legatarului sau unui terb.legatul conjunctiv - (1) Legatul cu titlu particular este prezumat a fi conjunctiv atunci cnd testatorul a lsat, prin acelai testament, un bun determinat individual sau generic mai multor legatari cu titlu particular, fr a preciza partea fiecruia.(2) n cazul legatului conjunctiv, dac unul dintre legatari nu vrea sau nu poate s primeasc legatul, partea lui va profita celorlali legatari.(3) Prevederile alin. (2) se aplic i atunci cnd obiectul legatului conjunctiv l constituie un dezmembrmnt al dreptului de proprietatec.legatul bunului altuia - (1) Cnd bunul individual determinat care a fcut obiectul unui legat cu titlu particular aparine unei alte persoane dect testatorul i nu este cuprins n patrimoniul acestuia la data deschiderii motenirii, atunci se aplic dispoziiile prezentului articol.(2) Dac, la data ntocmirii testamentului, testatorul nu a tiut c bunul nu este al su, legatul este anulabil.(3) n cazul n care testatorul a tiut c bunul nu este al su, cel nsrcinat cu executarea legatului este obligat, la alegerea sa, s dea fie bunul n natur, fie valoarea acestuia de la data deschiderii motenirii.d.legatul rentei viagere sau al unei creante de intretinere - Cnd obiectul legatului cuprinde o rent viager sau o crean de ntreinere, executarea acestuia este datorat din ziua deschiderii motenirii.25.Executiunea testamentaraExecuiunea testamentar privete modalitile n care vor fi aduse la ndeplinire dispoziiile de ultim voin ale lui de cuius. Aceste dispoziii pot fi puse n executare de ctre motenitorii legali ai defunctului sau de ctre legatarii universali, dar testatorul poate desemna prin testament una sau mai multe persoane care s aib aceast misiune i anume de a aduce la ndeplinire ntocmi dispoziiile testamentare, care poart denumirea de executori testamentari.Execuiunea testamentar este reglementat n art. 1077-1085 din noul Cod civil.Desemnarea unui executor testamentar se poate face numai prin testament, dup regulile de desemnarea a legatarului, iar revocarea unei asemenea dispoziii la fel.Un element de noutate este acela c desemnarea executorului testamentar se poate face i de ctre un ter care este indicat tot de ctre testator prin testament.Aa cum rezult din dispoziiile art. 1078 din noul Cod civil, persoana desemnat ca executor testamentar trebuie s aib capacitate deplin de exerciiu, la data deschiderii succesiunii.Testatorul poate desemna una sau mai multe persoane ca executori testamentary.Pot avea calitatea de executor testamentar i notarii, cu condiia de a nu fi nvestii cu derularea procedurii succesorale notariale, precum i avocaii. Natura juridic a instituiei executorului testamentarntruct n vechiul Cod civil nu existau dispoziii legale care s determine expres natura juridic a execuiei testamentare, n doctrin s-a susinut c executorul testamentar este un mandatar special al testatorului, astfel c i se aplic regulile de la contractul de mandat, n msura n care legea nu dispune altfel. n Noul Cod civil, prelundu-se teza majoritar exprimat n doctrin, prin art. 1082 alin. 2, se prevede c: Executorul testamentar rspunde ca un mandatar n legtur cu executarea dispoziiilor testamentare.Calificat, aadar, ca un mandat de natur special, execuiunea testamentar are caracteristici care o aseamn cu mandatul, dar i unele care o deosebesc.

Doctrina a scos n eviden urmtoareleasemnrii cu mandatul de drept comun:a) Acceptarea ca i refuzul execuiunii testamentare sunt, la fel ca la contractul de mandat, facultative. b) Executorul testamentar are aceleai obligaii ca i mandatarul; are obligaia de a ndeplini mandatul, de a sa socoteal i de a rspunde pentru faptele persoanei substituite n executarea mandatului. c) La fel ca la contractul de mandat, puterile executorului testamentar au caracter intuitu personae, astfel c moartea celui desemnat ca executor testamentar atrage ncetarea mandatului. Execuiunea testamentar fiind un mandat cu caracter special exista si deosebirifa de mandatul propriu-zis:a) Atribuiunile executorului testamentar ncep la moartea testatorului pe cnd cele ale mandatarului nceteaz la moartea mandantului. Motenitorii testatorului nu pot revoca executorul testamentar dect n cazurile i condiiile stabilite de lege, pe cnd n cazul contractului de mandat, motenitorii mandantului, n cazul excepional al continurii mandatului i dup moartea mandantului, pot s-l revoce pe mandatar oricnd;b) Executorul testamentar poate fi numit numai prin testament, aadar ntr-o form solemn, pe cnd la contractul de mandat, care are caracter consensual, numirea mandatarului se poate realiza chiar n mod tacit;c) n timp ce la contractul de mandat limitele mputernicirii mandatarului sunt lsate la libera apreciere a prilor, limitele i atribuiile executorului testamentar sunt determinate imperativ de ctre legiuitor;d) n cazul mandatului obinuit, mandatarul poate renuna oricnd la mandat , notificnd mandantului renunarea sa, executorul testamentar ns odat ce a acceptat misiunea nu poate renuna la ea dect sub forma unei declaraii autentice notariale.Atribuiile i puterile executorului testamentarArt. 1079 din nou Cod civil prevede n aceast privin c Executorul testamentar are dreptul s administreze patrimoniul succesoral pe o perioad de cel mult 2 ani de la data deschiderii motenirii, chiar dac testatorul nu i-a conferit n mod expres acest drept.Prin testament, dreptul de administrare poate fi restrns doar la o parte din patrimoniul succesoral sau la un termen mai scurt.Termenul de doi ani poate fi prelungit de ctre instana de judecat, pentru motive temeinice, prin acordarea unor termene succesive de cte un an.Noul Cod civil, prin art. 1080 acord executorului testamentar urmtoarele atribuii:a. de a cere, n condiiile legii, punerea sigiliilor, dac printre motenitori sunt i minori, persoane puse sub interdicie judectoreasc sau disprute;b. s struie n a se face inventarul bunurilor motenirii n prezena sau cu citarea motenitorilor;c. s cear instanei s ncuviineze vnzarea bunurilor, n lips de sume suficiente pentru executarea legatelor. Instana poate ncuviina vnzarea imobilelor succesorale numai dac nu exist motenitori rezervatari. d. s depun diligene pentru executarea testamentului, iar n caz de contestaie pentru a apra validitatea sa, att pe cale principal prin justiie, ct i pe cale incidental;e. s plteasc datoriile motenirii, dac a fost mputernicit n acest sens prin testament. n lipsa unei astfel de mputerniciri el va putea achita datoriile numai cu ncuviinarea instanei de judecat. Am precizat mai sus controversa din vechea doctrin n legtur cu plata de ctre executorul testamentar a creditorilor motenirii. n prezent el nu poate face astfel de pli pur i simplu n puterea legii, ci, fie cu ncuviinarea testatorului, fie a instanei de judecat;f. s ncaseze creanele motenirii;g. executorul testamentar poate proceda la partajarea bunurilor succesorale , dac a avut n acest sens abilitarea testatorului, iar proiectul prezentat de ctre el este aprobat de toi motenitorii.ncetarea execuiunii testamentareAtribuiile executorului testamentar nceteaz, potrivit art. 1085 din noul Cod civil n urmtoarele cazuri:- n cazul n care au fost executate sau este imposibil aducerea a ndeplinire a dispoziiilor cuprinse n testament;- n cazul n care executorul testamentar renun la execuiunea testamentar n forma unei declaraii autentice notariale. - n cazul n care executorul testamentar a fost pus sub interdicie;- n cazul n care executorul testamentar a fost revocat de ctre instana de judecat la cererea motenitorilor defunctului pentru motive temeinice- n cazul n care a expirat termenul de exercitare a dreptului de administrare, afar de cazul n care instana de judecat decide prelungirea termenului.Potrivit art. 1082 din noul Cod civil, executorul testamentar are obligaia de a da socoteal la sfritul fiecrui an, pentru gestiunea sa, succesorilor universali, chiar dac nu exist motenitori rezervatari. Aceast obligaie se transmite motenitorilor executorului astfel c n cazul n care el a decedat nainte de a-i fi ndeplinit aceast obligaie ea urmeaz s fie ndeplinit de motenitorii si. Obligaia de a da socoteal exist evident i n ipoteza c execuia testamentar ar dura mai puin de un an. n ceea ce privete executarea dispoziiilor testamentare, executorul testamentar rspunde la fel ca un mandatar.n cazul pluralitii de executori testamentari, rspunderea lor este solidar, cu excepia cazului n care testatorul le-a mprit atribuiile i fiecare dintre ei s-a limitat la misiunea ncredinat.

26.Rezerva succesorala si cotitatea disponibila,cotitatea disponibila speciala a sotului supravietuitora.notiuniRezerva succesoral(art 1086) este partea din bunurile motenirii la care motenitorii rezervatari au dreptul n virtutea legii, chiar mpotriva voinei defunctului, manifestat prin liberaliti ori dezmoteniri.Sunt mostenitori rezervatari:SS,descendentii si ascendentii privilegiati.Rezerva succesorala a fiecarui mostenitor este de jumatate din cota succesorala care in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor I s ar fi cuvenit ca mostenitor legal.Cotitatea disponibil(art 1089) este partea din bunurile motenirii care nu este rezervat prin lege i de care defunctul putea dispune n mod nengrdit prin liberaliti.b.cotitatea disponibila a SS*art 1090)(1) Liberalitile neraportabile fcute soului supravieuitor, care vine la motenire n concurs cu ali descendeni dect cei comuni lor, nu pot depi un sfert din motenire i nici partea descendentului care a primit cel mai puin.(2) Dac defunctul nu a dispus prin liberaliti de diferena dintre cotitatea disponibil stabilit potrivit Art. 1089 i cotitatea disponibil special, atunci aceast diferen revine descendenilor.(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic n mod corespunztor atunci cnd descendentul menionat la alin. (1) a fost dezmotenit direct, iar de aceast dezmotenire ar beneficia soul supravieuitor.27.Ineficacitatea legatelorPrin ineficacitatea legatelor vom intelege acele ipoteze in care ele nu-si produc efectele pe care, in principiu, ar trebuisale produca.In privinta cauzelor care duc la ineficacitatea legatelor se amintesc in doctrinanulitatea, revocarea si caducitatea, dar uneori s-a mai adaugat si reductiunea legatelor, cu toate ca efectul reductiunii liberalitatilor excesive este tot caducitatea acelor legate. Toate cauzele de ineficacitate au aceleasi efect si anume desfiintarea retroactiva a legatelor, insa pe cand cauzele de nulitate (relativa sau absoluta) existau anterior sau concomitent cu momentul intocmirii testamentului, cauzele de revocare sau cele de caducitate sunt intotdeauna posterioare acestui moment. In cazul revocarii ca si cauza de ineficacitate aceasta este de doua feluri : voluntara, cand se datoreaza vointei unilaterale a testatorului si judecatoreasca cand este determinata de unele fapte culpabile ale legatarului si se pronunta prin hotarare judecatoreasca.28.Revocarea legatelorRevocarea este de doua feluri : voluntara, cand se datoreaza vointei unilaterale a testatorului si judecatoreasca cand este determinata de unele fapte culpabile ale legatarului si se pronunta prin hotarare judecatoreasca.1.Revocarea voluntara a legatelor este supusa dispozitiilor privind revocarea voluntara a testamentului.Testamentul este prin esenta lui revocabil in tot cursul vietii testatorului a.Revocarea voluntara expresa.Potrivitart. 920 C. civ., revocarea voluntara expresa se poate realiza fie printr-un nou testament, din cele reglementate de lege, fie printr-un act authentic notarial. b.Revocarea voluntara tacita sau indirecta.Revocarea este considerata tacita atunci cand testatorul nu o declara in mod expres dar vointa sa revocatorie rezulta fara echivoc din acte sau fapte juridice savarsite de el sau cunoscute numai de acesta.Codul civilprevede urm cazuri de revocare tacita si anume: incompatibilitatea sau contrarietatea dintre dispozitiile testamentului ulterior cu cele ale testamentului anterior instrainarea voluntara a bunului care face obiectul legatului.-prin distrugerea, ruperea sau stergerea testamentului olografRevocarea judecatoreasca a legatelor.Revocarea judecatoreasca a legatelor nu se datoreaza manifestarii de vointa a testatorului ci ea poate fi ceruta, in cazul neindeplinirii, fara justificare a sarcinii instituite de testator.Testatorul poate institui in cuprinsul testamentului unele sarcini pe care legatarul, de vreme ce a acceptat legatul, este obligat sa le aduca la indeplinire, dupa data deschiderii succesiunii.Revocarea judecatoreasca a legatului poate fi solicitata si pentru ingratitudine in urm cazuri:1. daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l a instiintat.2.daca legatarul se face vinovat de fapte penale,cruzimi sau injurii grave fata de testator ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului.29.Caducitatea legatelor.Caducitateaeste o cauz de ineficacitate a legatului instituit valabil si nerevocat, care const n imposibilitatea executrii lui, din cauze obiective posterioare ntocmirii testamentului sau pentru c legatarul a renunat la el dup deschiderea motenirii.Ceea ce au n comun nulitatea, revocarea i caducitatea este faptul c toate duc laineficacitatea (lipsirea de efecte a legatelor). Motivele i condiiile ineficacitii difer ns dela una la alta.Cazuri de caducitate.Orice legat devine caduc atunci cand:a) legatarul nu mai este in viata la data deschiderii mostenirii;b) legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii mostenirii;c) legatarul este nedemn;d) legatarul renunta la legat;e) legatarul decedeaza inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul, daca aceasta avea un caracter pur personal;f) bunul ce formeaza obiectul legatului cu titlu particular a pierit in totalitate din motive care nu tin de vointa testatorului, in timpul vietii testatorului sau inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul.31. Reductiunea liberalitatiilor excesive stabilirea rezervei si a cotitatii disponibile , caile de realizare 1.Stabilirea rezervei succesorale i a cotitii disponibile. Rezerva succesoral i cotitatea disponibil se determin n funcie de valoarea masei succesorale la data deschiderii motenirii. Aa fiind, una dintre problemele importante care se pun este aceea de a stabili masa succesoral rmas dup defunct. Masa succesoral nu se confund cu bunurile efectiv gsite n patrimoniul defunctului la data deschiderii motenirii.Noiunea de mas succesoral include, pe lng aceste bunuri, i bunurile pe care defunctul le donase n timpul vieii, bunuri a cror valoare se adaug la activul net al motenirii, doar pentru efectuarea unui calcul pe hrtie. Potrivit art.1091alin.1 C.civ, valoarea masei succesorale, n funcie de care se determin rezerva succesoral i cotitatea disponibil, se stabilete astfel:a) determinarea activului brut al motenirii, prin nsumarea valorii bunurilor existente n patrimoniul succesoral la data deschiderii motenirii b) determinarea activului net al motenirii, prin scderea pasivului succesoral din activul brut; c) reunirea fictiv, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donaiilor fcute de cel care las motenirea; Potrivit art.1091 alin.2 C.civ, n vederea aplicrii art.1091 alin.1 lit. c C.civ, se ia n considerare:-valoarea bunurilor donate la data deschiderii motenirii, inndu-se seama de starea lor n momentul donaiei, din care se scade valoarea sarcinilor asumate prin contractele de donaie; -dac bunurile au fost nstrinate de donatar, se ine seama de valoarea lor la data nstrinrii;-dac bunurile donate au fost nlocuite cu altele, se ine cont de valoarea, la data deschiderii motenirii, a bunurilor intrate n patrimoniu i de starea lor la momentul dobndirii; totui, dac devalorizarea bunurilor intrate n patrimoniu era inevitabil la data dobndirii, n virtutea naturii lor, nlocuirea bunurilor nu este luat n considerare (n acest caz, apreciem c se va lua n considerare valoarea bunului donat, la data deschiderii motenirii, inndu-se cont de starea acestuia n momentul donaiei );-n ipoteza n care bunul donat sau cel care l-a nlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent de data pieirii, donaia nu se va supune reunirii fictive;-sumele de bani sunt supuse indexrii n raport cu indicele inflaiei, corespunztor perioadei cuprinse ntre data intrriilor n patrimoniul donatarului i data deschiderii motenirii.n schimb, conform art. 1091 alin.3C.civ., nu se va ine seama n stabilirea rezervei de darurile obinuite(daruri manual