Cuprins 249

CUPRINS

CAPITOLUL I. CONSIDERA II GENERALE PRIVIND DREPTUL CONSTITU IONAL I INSTITU II POLITICE .............. 5

1. Introducere în sistemul dreptului ............................................................ 5 2. Distinc ia dintre dreptul public i dreptul privat .................................... 9 3. Apari ia i evolu ia disciplinei de drept constitu ional ......................... 11 4. Dreptul constitu ional – ramur a dreptului public i factor

structurant în sistemul de drept ........................................................... 14 4.1. Raporturile de drept constitu ional i normele de drept

constitu ional ................................................................................. 16 4.2. Subiectele raporturilor de drept constitu ional .............................. 18 4.3. Izvoarele formale ale dreptului constitu ional ............................... 20

5. Conceptul de institu ie politic ............................................................. 25 CAPITOLUL II. TEORIA CONSTITU IEI.......................................... 27

1. Constitu ia. No iune i categorii de constitu ii ..................................... 27 1.1. Apari ia Constitu iei ...................................................................... 27 1.2. No iunea de Constitu ie ................................................................. 29 1.3. Constitu ia cutumiar i Constitu ia scris .................................... 32 1.4. Forme de constitu ii scrise ............................................................. 36

2. Adoptarea, modificarea i abrogarea Constitu iei ................................ 38 2.1. Adoptarea Constitu iei ................................................................... 38 2.2. Modificarea i abrogarea Constitu iei ........................................... 40

3. Suprema ia Constitu iei ........................................................................ 41 4. Controlul constitu ionalit ii legilor ..................................................... 45

4.1. No iunea de controlul al constitu ionalit ii legilor ....................... 45 4.2. Forme de control al constitu ionalit ii legilor .............................. 46

CAPITOLUL III. TEORIA STATULUI ................................................. 50

1. Conceptul de stat .................................................................................. 50 2. Elementele constitutive ale statului ...................................................... 51

2.1. Popula ia ........................................................................................ 52 2.2. Teritoriul ........................................................................................ 54

250 DREPT CONSTITU IONAL I INSTITU II POLITICE

2.2.1. Defini ia teritoriului ................................................................ 54 2.2.2. Caracterele juridice ale teritoriului ......................................... 56 2.2.3. Organizarea administrativ a teritoriului României ............... 57

2.3. Puterea politic .............................................................................. 57 3. Forma de stat ........................................................................................ 59

3.1. Structura de stat ............................................................................. 59 3.1.1. Statul unitar ............................................................................. 59 3.1.2. Statul compus .......................................................................... 60

3.2. Forma de guvern mânt .................................................................. 63 3.2.1. Monarhia ................................................................................. 63 3.2.2. Republica ................................................................................ 64

3.3. Regimul politic .............................................................................. 66 3.3.1. Regimul politic parlamentar ................................................... 66 3.3.2. Regimul politic preziden ial .................................................... 67 3.3.3. Regimul politic semipreziden ial ............................................ 68

4. Principiul separa iei puterilor în stat .................................................... 68 CAPITOLUL IV. CET ENIA ROMÂN ........................................... 73

1. No iunea de cet enie ........................................................................... 73 2. Principiile generale ale cet eniei române ............................................ 74 3. Modurile de dobândire i de pierdere a cet eniei române .................. 75

3.1. Dobândirea cet eniei române ....................................................... 75 3.1.1. Dobândirea cet eniei române prin na tere ............................. 75 3.1.2. Dobândirea cet eniei române prin adop ie ............................ 76 3.1.3. Dobândirea cet eniei române prin acordare la cerere ............ 77 3.1.4. Procedura acord rii cet eniei române .................................... 81

3.2. Pierderea cet eniei române ........................................................... 87 3.2.1. Retragerea cet eniei române .................................................. 88 3.2.2. Aprobarea renun rii la cet enia român ............................... 88 3.2.3. Pierderea cet eniei române în alte cazuri prev zute de

lege .......................................................................................... 89 3.2.4. Procedura retragerii cet eniei române i aprob rii

renun rii la cet enia român ................................................. 90 4. Dovada cet eniei române .................................................................... 92 5. Cet enia de onoare .............................................................................. 92

Cuprins 251

CAPITOLUL V. DREPTURILE, LIBERT ILE I ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ................................................... 94

1. No iunea de drepturi i libert i fundamentale ..................................... 94 2. Principiile constitu ionale aplicabile drepturilor, libert ilor i

îndatoririlor fundamentale.................................................................... 95 3. Clasificarea drepturilor i a libert ilor fundamentale ......................... 98 4. Drepturile i libert ile fundamentale ................................................. 100 5. Restrângerea exerci iului drepturilor i libert ilor cet ene ti .......... 116 6. Îndatoririle fundamentale ale cet enilor ............................................ 117

CAPITOLUL VI. AVOCATUL POPORULUI .................................... 118

1. Scurt istoric ......................................................................................... 118 2. Rolul i atribu iile Avocatului Poporului ........................................... 119

2.1. Rolul Avocatului Poporului ......................................................... 119 2.2. Numirea Avocatului Poporului .................................................... 119 2.3. Durata mandatului Avocatului Poporului .................................... 120 2.4. Atribu iile Avocatului Poporului ................................................. 121

3. Adjunc ii Avocatului Poporului ......................................................... 122 4. Procedura de solu ionare a peti iilor ................................................... 124 5. Activitatea în domeniul privind prevenirea torturii în locurile

de deten ie .......................................................................................... 128 6. Dreptul Avocatului Poporului de a sesiza Curtea Constitu ional ..... 134 7. R spundere, imunit i, incompatibilit i ............................................ 135 8. Importan a institu iei Avocatul Poporului .......................................... 135

CAPITOLUL VII. SISTEMUL ELECTORAL .................................... 137

1. Considera ii generale .......................................................................... 137 2. Drepturile electorale ........................................................................... 138 3. Dreptul de vot ..................................................................................... 139

3.1. No iune i condi ii de exercitare .................................................. 139 3.2. Sisteme de vot .............................................................................. 140 3.3. Atributele votului ......................................................................... 140

4. Tipuri de sisteme electorale ................................................................ 142 4.1. Sistemul electoral majoritar ......................................................... 142 4.2. Sistemul reprezent rii propor ionale ........................................... 144 4.3. Sistemul electoral mixt ................................................................ 147

252 DREPT CONSTITU IONAL I INSTITU II POLITICE

Anexa nr. 1 Constitu ia României .................................................................................. 149 Anexa nr. 2 Legea cet eniei române nr. 21/1991 ......................................................... 199 Anexa nr. 3 Legea nr. 35/1997 privind organizarea i func ionarea institu iei Avocatul Poporului .................................................................................... 218 BIBLIOGRAFIE ...................................................................................... 240

Prof. univ. dr. Lumini a DRAGNE

DREPT CONSTITU IONAL I INSTITU II POLITICE

I

Prof. univ. dr. Lumini a DRAGNE

DREPT CONSTITU IONAL

I INSTITU II POLITICE

I

Edi ia a III-a,

rev zut i ad ugit

Universul Juridic Bucure ti

-2017-

Editat de Universul Juridic SRL. Editura Universul Juridic este acreditat CNATDCU (lista A2) i este considerat editur cu prestigiu recunoscut.

Copyright © 2011, 2017, Universul Juridic SRL. Toate drepturile asupra prezentei edi ii apar in Universul Juridic SRL. Nicio parte din aceast lucrare nu poate fi copiat f r acordul scris al Universul Juridic SRL.

Niciun exemplar din prezentul tiraj nu va fi comercializat f r tampila i semn tura Editurii sau,

dup caz, a Autorului/Autorilor, aplicate pe interiorul ultimei coperte.

Respect pentru autorii no tri, respect pentru profesia aleas !

Prezenta lucrare, în tot sau în parte, este purt toare de drepturi de autor, aflate sub protec ia Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe. Întrucât, în contemporaneitate, aceste drepturi sunt ignorate i înc lcate într-o m sur alarmant , în pofida sistemului valorilor i conven iilor sociale nescrise, a devenit necesar ap rarea lor prin for a i sub sanc iunea legii.

UNIVERSUL JURIDIC SRL, titular al dreptului de autor asupra prezentei lucr ri, precizeaz pentru cititorii s i:

? conform art. 140 din Legea nr. 8/1996, constituie infrac iune i se pedepse te cu închisoare de la o lun la un an sau cu amend reproducerea, f r autorizarea sau consim mântul titularului drepturilor recunoscute de lege, a operelor purt toare de drepturi de autor sau a produselor purt toare de drepturi conexe;

? conform art. 14 din Legea nr. 8/1996, prin reproducere se în elege realizarea, integral sau par ial , a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc i sub orice form , inclusiv realizarea oric rei înregistr ri sonore sau audiovizuale a unei opere, precum i stocarea permanent ori temporar a acesteia cu mijloace electronice.

Editura î i rezerv dreptul de a ac iona, prin mijloace legale i prin implicarea

autorit ilor competente, în vederea protej rii drepturilor patrimoniale de autor al c ror de in tor este în baza contractelor de editare.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României DRAGNE, LUMINI A Drept constitu ional i institu ii politice : curs universitar / Lumini a Dragne. - Ed. a 3-a. - Bucure ti : Universul Juridic, 2017- vol. ISBN 978-606-39-0189-8 Vol. 1. - 2017. - Con ine bibliografie. - ISBN 978-606-39-0192-8 34

Redac ie: tel.: 0732.320.666 e-mail: redactie@universuljuridic.ro Distribu ie: tel.: 021.314.93.15 fax: 021.314.93.16 e-mail: distributie@universuljuridic.ro

editurauniversuljuridic.ro

Portal: tel.: 0725.683.560 e-mail: portal@universuljuridic.ro

universuljuridic.ro

Libr ria UJmag: tel.: 0733.673.555; 021.312.22.21 e-mail: comenzi@ujmag.ro

ujmag.ro

!

Considera ii generale privind dreptul constitu ional i institu ii politice 5

C A P I T O L U L I

CONSIDERA II GENERALE PRIVIND DREPTUL

CONSTITU IONAL I INSTITU II POLITICE

1. INTRODUCERE ÎN SISTEMUL DREPTULUI

Omul este o fiin social , este produs al societ ii i produc tor de societate. M sura omului este alt om1.

Omul nu poate tr i izolat, ci numai în colectivitate i în cadrul acesteia oamenii intr într-o serie de rela ii sociale, multe dintre ele importante pentru colectivitatea în care tr iesc.

Comunitatea „are un rol esen ial în via a individului care este, înainte de toate, membru al unei comunit i i a c rei manier de a fi, de a gândi, de a ac iona etc. este constrâns de aceast apartenen primar ”2.

Pentru c orice comunitate uman are nevoie de o organizare, de-a lungul timpului, au ap rut o serie de reguli de conduit sau obiceiuri, care aplicate un timp îndelungat au devenit o obi nuin pentru indivizi, impunându-se con tiin ei generale a comunit ii.

„Nici o form de asociere uman nu poate func iona în mod adecvat f r instituirea unui minimum de reguli de conduit , putându-se afirma c societatea se na te odat cu geneza normei”3.

Normele î i au originea în obiceiurile unei colectivit i, având ca scop impunerea unor anumite conduite membrilor s i.

1 I. Deleanu, Institu ii i proceduri constitu ionale – în dreptul român i în dreptul

comparat, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2006, p. 4. 2 L. Bouvet, Comunitarism – Mituri i realit i, Ed. Universul Juridic i Ed.

Universitaria Craiova, Bucure ti, 2014, p. 53. În opinia autorului „Un al doilea tip de comunitate face trimitere la memorie. Este vorba despre comunit ile care se percep i care sunt percepute ca atare, datorit tradi iei lor îndelungate i a leg turii stabilite între trecut i prezent”, ar tând c „... se trece adesea de la modelul comunitar primar la acela al comunit ii politice”.

3 I. Craiovan, Tratat de teoria general a dreptului, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2007, p. 180.

6 DREPT CONSTITU IONAL I INSTITU II POLITICE

În trecut, nerespectarea acestor reguli atr gea anumite sanc iuni cum ar fi oprobiul i dispre ul public sau chiar izgonirea din comunitatea respectiv a celor care le înc lcau. Pedepsele, în antichitate sau în evul mediu, se limitau la cele corporale: pedeapsa cu moartea prin t ierea capului, arderea pe rug, spânzur toarea sau tragerea în eap ; tortura; b taia; slu irea etc.

Cu timpul, unele dintre aceste pedepse au fost înlocuite cu pedepsele privative de libertate, amenzi sau confiscarea averii.

Hegel ar ta c „Într-o stare a societ ii în care nu sunt judec tori nici legi, pedeapsa are întotdeauna forma r zbun rii i aceasta r mâne deficient , întrucât este ac iunea unei voin e subiective, deci nu este potrivit con i-nutului”4.

Dup apari ia statului, obiceiurile au fost înlocuite, treptat, prin reguli noi/norme, edictate de c tre stat i aduse la îndeplinire, la nevoie, prin for a de constrângere a statului. Necesitatea aplic rii acestor norme i a respect rii ordinii în stat a determinat crearea unor organe specializate, autorit ile publice.

„Caracterul principal al normei este acela de a stabili în cadrul societ ii o form ideal a comportamentului, un model prescriptiv pentru ceea ce trebuie s fie i nu pentru ceea ce este”5.

Formarea dreptului, ca sistem de reguli care exprim voin a de stat i a c ror respectare este asigurat de puterea statului, în cele din urm de for ele sale coercitive, constituie un proces de durat i de mare complexitate, proces care prezint particularit i de la un popor la altul, de la un stat la altul6.

Dreptul este un ansamblu de reguli de conduit , general-obligatorii, elaborate de stat i a c ror respectare este asigurat , la nevoie, de anumite organe statale create în acest scop.

Într-o opinie, dreptul este unul din cele mai profunde concerne ale civiliza iei umane, pentru c el ofer protec ia contra tiraniei i anarhiei, este unul din instrumentele principale ale societ ii pentru conservarea libert ii i ordinii, împotriva amestecului arbitrar în interesele individuale7. În alt opinie, dreptul este definit ca un complex de reguli de conduit , având

4 G.W.F. Hegel, Principiile Filosofiei Dreptului sau Elemente de Drept Natural i de

tiin a Statului, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucure ti, 1969, p. 127. 5 I. Craiovan, op. cit., p. 181. 6 M. Luburici, Teoria General a Dreptului, Universitatea Cre tin „Dimitrie

Cantemir”, Bucure ti, 1996, p. 27. 7 H. Berman, The Historical Background of American Law, in: Talks on American

Law, New York, 1970, p. 3.

Considera ii generale privind dreptul constitu ional i institu ii politice 7

menirea ca, pe calea unor dispozi ii generale referitoare la raporturile gene-rale tipice, s reglementeze, într-un anumit scop conduita-previzibil a oame-nilor, cel pu in cât prive te cadrul ei, c ci astfel regula n-ar avea sens8.

Regulile de conduit , general-obligatorii, au scopul de a reglementa conduita oamenilor într-o societate i stabilesc, totodat , drepturile i obliga-iile acestora, atât în rela iile dintre ei, cât i în rela iile dintre ace tia i stat.

Putem spune c regula de conduit general i impersonal , stabilit sau recunoscut de c tre stat, care exprim voin a de stat i a c rei respectare obligatorie este garantat de for a de constrângere a statului poart denumirea de norm juridic .

Norma juridic are un caracter prescriptiv, în sensul c impune o anu-mit conduit care const fie într-o ac iune – s faci – numite norme juridice onerative, fie într-o inac iune – s nu faci – numite norme juridice prohi-bitive, fie stabile te alegerea unui anumit comportament, numite norme juridice permisive. De asemenea, aceasta poate con ine i principii generale de drept, explicarea unor termeni legali, definirea anumitor concepte etc.

„În con inutul oric rei norme juridice este înmagazinat o anumit reprezentare con tient a legiuitorului în leg tur cu conduita posibil sau datorat a subiectelor participante la rela iile sociale. În acest sens, norma juridic este un etalon, un model de comportament, un „program”. Ea con ine preten iile i exigen ele societ ii fa de conduita membrilor s i în anumite categorii de rela ii”9

Norma juridic prezint o structur intern , numit i structur logico-juridic i o structur extern numit structur tehnico-juridic .

Structura intern a normei juridice con ine 3 elemente: ipotez , dispo-zi ie i sanc iunea. „Aceast componen trihotomic corespunde concep iei logice potrivit c reia orice regul sau prescrip ie pentru a avea semnifica ia unei norme de drept trebuie s prevad împrejur rile sau condi iile în care unele subiecte de drept vor avea o anumit conduit , apoi care este conduita prescris în acele împrejur ri i ce se întâmpl dac nu este urmat acea conduit ”10.

Ipoteza normei stabile te împrejur rile în care se aplic prevederile dispozi iei, precum i categoria de subiecte vizate de con inutul dispozi iei.

8 A. Naschitz, Teorie i tehnic în procesul de creare a dreptului, Ed. Academia,

Bucure ti, 1969, p. 87. 9 N. Popa, Teoria general a dreptului, Ed. Actami, Bucure ti, 1996, p. 151. 10 I. Craiovan, op. cit., p. 356.

8 DREPT CONSTITU IONAL I INSTITU II POLITICE

Dispozi ia cuprinde drepturile i obliga iile subiectelor la care se refer norma juridic respectiv , conduita acestora. Dispozi ia poate s impun o anumit conduit (a face) - dispozi ie onerativ , de exemplu, obliga ia so ilor de a purta numele declarat la încheierea c s toriei (art. 311 alin. 1 din Noul cod civil); îndatorirea celui care a produs un prejudiciu s -l repare integral (art. 1349 alin. 2 din Noul cod civil); obliga ia oric rei persoane s sprijine realizarea justi iei în condi iile legii (art. 11 din Noul cod de procedur civil ) etc.

Dispozi ia poate s interzic o anumit conduit (a nu face) - dispozi ie prohibitiv , cum ar fi de exemplu, interzicerea c s toriei dintre persoane de acela i sex (art. 277 alin. 1 Noul cod civil) sau dintre alienatul mintal sau debilul mintal (art. 276 Noul cod civil); dispozi ia potrivit c reia este interzis judec torului de a stabili dispozi ii general obligatorii prin hot rârile pe care le pronun în cauzele ce îi sunt supuse judec ii (art. 5 alin. 4 din Noul cod de procedur civil ) etc.

De asemenea, dispozi ia poate s prevad mai multe conduite, dintre cele stabilite tot de lege, la alegerea subiectului vizat - dispozi ie permisiv , de exemplu, „În condi iile legii, partea poate, dup caz, renun a la judecarea cererii de chemare în judecat sau la însu i dreptul pretins, poate recunoa te preten iile p r ii adverse, se poate învoi cu aceasta pentru a pune cap t, în tot sau în parte, procesului, poate renun a la exercitarea c ilor de atac ori la executarea unei hot râri. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale în orice alt mod permis de lege” (alin. 1 al art. 9 din Noul cod de procedur civil ); „Viitorii so i pot conveni s î i p streze numele dinaintea c s toriei, s ia numele oric ruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un so poate s î i p streze numele de dinaintea c s toriei, iar cel lalt s poarte numele lor reunite” (art. 282 Noul cod civil) etc.

Sanc iunea arat care sunt urm rile nerespect rii dispozi iei sau ipotezei normei juridice, adic m surile care sunt prev zute împotriva persoanelor pentru înc lcarea legii.

În literatura de specialitate, se arat c „sanc iunea asigur eficien a normei; dac ipoteza i dispozi ia prescriu ac iuni, sanc iunea reprezint modul de reac ie, r spunsul social-statal fa de conduita neconform . Sanc iunea are rolul de a descuraja, în mod deliberat, comportarea parti-cular nelegal . Toate normele sociale sunt asigurate, într-un fel sau altul, printr-o sanc iune”11.

În raport de rela iile sociale reglementate, de valorile protejate i de periculozitatea social pe care o prezint faptele, sanc iunile sunt de mai

11 N. Popa, op. cit., p. 163.

Considera ii generale privind dreptul constitu ional i institu ii politice 9

multe feluri: sanc iuni penale, sanc iuni civile, sanc iuni administrative i sanc iuni disciplinare.

Sanc iunea este o parte important a normei juridice întrucât asigur respectarea acesteia.

Structur extern a normei juridice numit i structur tehnico-juridic , semnific forma exterioar a acesteia sau modul în care este exprimat norma într-un act normativ.

Sistemul dreptului cuprinde totalitatea normelor juridice dintr-un stat, în cadrul c ruia acestea, în raport de anumite criterii sunt grupate în ramuri de drept i institu ii de drept.

Dreptul apare ca fiind ansamblul regulilor asigurate i garantate de c tre stat, care au ca scop organizarea i disciplinarea comportamentului uman în principalele rela ii din societate, într-un climat specific manifest rii coexisten ei libert ilor, ap r rii drepturilor esen iale ale omului i justi iei sociale12.

Ramura de drept poate fi definit ca fiind ansamblul normelor juridice care reglementeaz rela iile sociale dintr-un anumit domeniu al vie ii sociale, în baza unei metode specifice de reglementare i a unor principii comune13. De exemplu, ramura de dreptul civil, ramura de dreptul penal, ramura de dreptul administrativ, ramura de dreptul financiar etc.

În cadrul fiec rei ramuri de drept, normele juridice sunt grupate în institu ii de drept sau institu ii juridice.

Institu ia juridic se define te ca o totalitate de norme juridice organic legate, apar in toare unei ramuri de drept, norme ce reglementeaz un grup de rela ii sociale înrudite, dup metoda de reglementare specific ramurii respective14.

Avem, de exemplu: institu ia prescrip iei sau cea a mo tenirii în dreptul civil, institu ia cet eniei în dreptul constitu ional etc.

2. DISTINC IA DINTRE DREPTUL PUBLIC I DREPTUL PRIVAT

Distinc ia dintre dreptul public i dreptul privat î i are originea în dreptul roman, criteriul de delimitare fiind acela al intereselor ocrotite. Juris-

12 N. Popa, op. cit., p. 97. 13 Idem, pp. 244-243. 14 Idem, p. 244.

10 DREPT CONSTITU IONAL I INSTITU II POLITICE

consultul roman Ulpian ar ta c : „Dreptul public este cel care prive te situa ia unei probleme romane, dreptul privat, cel care prive te folosul câte unei singure persoane”15.

Conform acestei concep ii, „utilitatea” este un criteriu al distinc iei. Dup cum interesul normei prive te un particular sau statul, dup cum scopul urm rit de o dispozi ie legal este acela de a satisface o nevoie a statului sau una a particularilor, ne vom afla în fa a unei norme de drept privat sau în fa a unei norme de drept public16.

Dreptul public este format din acele norme juridice care au ca obiect reglementarea rela iilor sociale privind organizarea puterilor statului, raportu-rile dintre guvernan i i dintre ace tia i guverna i, raporturile dintre state, celelalte rela ii sociale care se refer la ap rarea social , la munc , precum i la rela iile financiare ori bancare.

Dreptul privat cuprinde acele norme juridice care reglementeaz rela-iile sociale patrimoniale i cele personale nepatrimoniale, la care particip

persoane fizice sau persoane juridice, private. Dreptul public este format din drept constitu ional, drept administrativ,

drept penal, drept financiar, drept interna ional .a.m.d., iar dreptul privat din drept civil, dreptul familiei, drept comercial .a.m.d.

Deosebirea dintre dreptul public i dreptul privat se poate face dup urm toarele criterii17, fiecare criteriu având ca temei:

calitatea persoanelor în cauz ; criteriu potrivit c ruia dreptul public prive te persoanele publice, el este aplicabil organelor de guvernare, rapor-turile dintre aceste organe, precum i celor dintre ele i persoanele private. Dreptul privat prive te pe particulari;

interesul; criteriul potrivit c ruia dreptul public cuprinde ansamblul regulilor prin care se asigur interesul general, interesul public; dreptul privat cuprinde ansamblul regulilor prin care se asigur interesele proprii ale particularilor;

forma raporturilor juridice; potrivit acestui criteriu dreptul public se caracterizeaz prin procedee de constrângere, mijlocul s u obi nuit de ac iune fiind actul juridic unilateral, manifestarea unilateral i autoritatea de voin din partea autorit ii publice; dreptul privat se aplic raporturilor

15 „Publicum ins quod ad statum rei Romanae spectat, privatum quod ad singulorum

utilitatem pertinet” - Institutiile, din Corpus iuris civilis, De iustitia et de iure, IV. 16 I. Craiovan, op. cit., p. 400. 17 I. Deleanu, Drept constitu ional i institu ii politice – Tratat – vol. I, Ed. Europa

Nova, Bucure ti, 1996, pp. 44-46.