drept fiscal sinteza

8/6/2019 Drept Fiscal Sinteza

1/44

C1-FiscalIntroducere in dreptul fiscal

Dreptul fiscal= ramura a dr.public care cuprinde un ansamblu de norme

care reglementeaza acele aspecte legate de V pub.care privesc in principal impozitele sitaxele in relatie directa cu platitorii acestora.Administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a oricaror altor sume

datorate la buget la un moment dat se realizeaza cu respectarea dispozitiilor Coduluifiscal (Cf), Codului de procedura fiscala (Cpf) si a reglementarilor date in aplicareaacestora.

Cpf constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor,taxelor, contributiilor si altor sume datorate la buget. E de retinut ca acolo unde Cpf nudispune, sunt aplicabile dispozitiile C.proc.civ.

Aplicarea unitara la nivelul intregii tari a Cpf si Cf e asigurata de ComisiaFiscala Centrala.

Aceasta are dreptul de a emite decizii privind aplicarea unitara a acestoracte normative. Deciziile au forta obligatorie pentru functionarii organelor fiscale.Raportul juridic fiscalCpf face o distinctie intre continutul raportului de drept procesual fiscal si

continutul raportului de drept material fiscal.Raportul de drept material fiscalse refera la acele relatii sociale care sunt

reglementate de norme din care rezulta creanta fiscala, continutul creantei fiscale sicuantumul creantei fiscale.

Raportul de drept procesual fiscal se refera la relatiile socialereglementate de norme juridice din care rezulta dr. si oblig.partilor in legatura custabilirea, exercitarea si stingerea dr.si oblig.specifice raporturilor de drept material fiscal.

Cpf ne detaliaza subiectele raportului jur.fiscal:- statul- unitatile adm.-teritoriale- contribuabiliiAcestea sunt subiecte sui generis.Mai pot dobandi calitatea de subiecte si alte persoane care la un moment

dat dobandesc dr.si oblig.in cadrul rap.jur.fiscal.In Cpf este reglementat ANAF.Contribuabilul poate actiona in nume propriu sau poate fi reprezentat

printr-un imputernicit.

Aspecte generale privind sistemul fiscal

Sistemul fiscal este alcatuit din ansamblul impozitelor, taxelor si a altorcontributii prelevate de la pers.fiz., pers.jur. si entitatile fara personalitate juridica sidestinate alimentarii bugetului public.

Sistemul fiscal cuprinde o totalitate de impozite, taxe, contributii,varsaminte si alte categorii similare care sunt concepute sa greveze V intregii societati.

1


2/44

S-a dovedit in practica faptul ca pt.o buna functionare a unei economii enecesara stabilitatea sist.fiscal.

Modificarile frecvente operate in cadrul sistemului fiscal al unui stat audrept efect dificultatea cunoasterii si aplicarii unitare a dispozitiilor fiscale precum sineincrederea investitorilor.

Dupa 1989 s-a demarat un proces de reglementare a unui sist.fiscalspecific unui stat in tranzitie catre economia de piata.La nivelul anului 1990 aveam ca situatie curenta economie planificata si

toate parghiile statului interventionist centralizat.Din pacate, persoanele care au decis modificari structurale si-n sistemul

fiscal din90 proveneau tot din Partidul Comunist si aveau cunoasterea economieicentralizate. Procesul a fost lent, de multe ori neinspirat si s-a derulat prost.

S-a incercat instituirea unui sistem coerent, echitabil si eficient, dar doar lanivel declarativ.

S-au creat premisele legislative necesare derularii procesului deprivatizare, desfasurarilor activitatii bazate pe libera initiativa, au fost atrase investitii

straine si s-a incercat si reusit o reducere a propr.pub. si incurajarea dezvoltariipropr.private.

Un moment important a constat in decizia de a introduce TVA, impozitindirect, initial cu cota de 22%, cu anumite exceptii temporare la anumite produsealimentare.

Pentru buget a fost o masura eficienta deoarece TVA este un impozit careatinge toate transferurile de propr.si prestarile de servicii.

Pentru cetateanul de rand masura a fost dura pt.ca s-a introdus f.devremesi pentru ca TVA afecteaza patrimoniul consumatorului final.

Ca o caracteristica generala a abordarii impozitelor, pana in 2005

impozitul pe profit era 25%, iar impozitul pe V in transe procentuale progresive siajungea pana la 40%.In perioada 1990-1997 au fost elaborate si emise succesiv acte normative

de atragere a investitorilor straini. Inca din start s-a observat diferentierea fata de capitalulautohton in sensul ca anumite facilitati erau destinate doar investitorilor straini.

Chiar daca s-au emis aceste reglementari, ele nu au fost lasate destul timpin vigoare pentru a profita.

In zona reglementarilor valutare s-au mentinut restrictiile atata timp catUE nu ne-a obligat sa le retragem. Pt.perioada 1990-1998 -> lipsa de convertibilitate amonedei, restrictiile valutare si repatrierea de valuta.

Intre 1998-2005, 2006 s-a renuntat succesiv la restrictiile valutare. Abia in2007 Romania a finalizat procesul de inlaturare a restrictiilor valutare.

Intre 1990-1995 au fost gandite niste mecanisme de privatizare care seaplicau anumitor paturi sociale si care presupuneau emiterea unor titluri de valoare (ex.Metoda MEBO de privatizare).

S-au dat titluri unor persoane fara o minima intelegere a fenomenuluieconomic si in lipsa pietei de tranzactionare. Primele reglementari in materie de bursa s-au dat la inceputul lui 97, piata bursiera a inceput sa functioneze dupa 98. Chiar si in2007 e modesta piata bursiera.

2


3/44

Diferente mari la impozitare pana in 2005.In 2005- restructurarea sist.fiscal si introducerea cotei unice-16% la

impozitul pe profit, 16% la impozitul pe V.Corelat cu liberalizarea pietei valutare si cu iminenta aderarii la UE,

mediul de afaceri romanesc a devenit atractiv.

Fiscalitate= sist.de percepere al impozitelor si taxelor necesare realizariifunctiilor statului.Nivelul fiscalitatii e reprezentat de acea parte din PIB care este prelevata

pe calea impozitului.Marimea prelevarii intr-o economie e determinata de anumiti factori:- ponderea sectorului public- nivelul cotelor de impozitare- proportiile evaziunii fiscale- dimensiunile nevoilor bugetareStructura fiscalitatii e data de diversitatea de impozite si taxe si de raportul

intre impozitele directe si impozitele indirecte.

Istoria a dovedit faptul ca o societate libera poate exista numai in cadrulunui sistem bazat pe proprietate privata si economie de piata.Astfel de sisteme sunt construite cu respectarea unor principii ale

fiscalitatii a caror incalcare are drept efect imediat evaziunea si frauda fiscala, inflatia sideteriorarea competivitatii.

C2-Fiscal

Politica fiscalSistemul fiscal este alctuit din totalitatea impozitelor i taxelor preluate

de la persoanele fizice i juridice pentru alimentarea bugetelor publice.Fiscalitatea este sistemul de percepere a impozitelor i taxelor.Politica fiscal = ansamblul de instrumente de intervenie a statului n

economie, referitor la formarea veniturilor, alocarea cheltuielilor i meninerea unuiechilibru bugetar.

Politica fiscal poate fi: a) de neutralitate (atunci cnd nu ar influena nmod direct procesele economice)

b) intervenionist

Politica fiscal determin volumul resurselor de alimentare a bugetelorpublice, proveniena resurselor, raportul ntre resursele interne i cele externe, metodelede prelucrare, obiectivele urmrite i rata fiscalitii.

Scopurile politicii fiscale, la un moment dat, pot fi de natur pur fiscal,ns pot fi i de natur general-public, social, militar etc.

Parte a aciunilor economice ale statului, politica fiscal interacioneaz cu politicile sectoriale, financiar-monetare, sociale, instituionale etc. (ex: n S.U.A. Congres Vs. Preedinte).

3


4/44

Obiectivele politicii fiscale urmresc stimularea agenilor economici,creterea calitii i competitivitii produselor, stimularea consumului, reducerea poluriii creterea general a nivelului de trai.

Coordonatele majore ale politicii fiscale sunt:A. Rata fiscalitii

B. Finanarea deficitului bugetarA. Se determin ca raport ntre impozitele i taxele efectiv ncasate i

P.I.B. Referitor la cuantificarea contribuiei persoanelor fizice i la formarea fondurilorpublice, prin decizii de politic fiscal se poate opta ntre o contribuie egal repartizat io contribuie difereniat n funcie de criterii.

n legtur cu impozitele efectiv ncasate la un moment dat, ntremultiplele teorii economice se remarc i concluziile economistului Arthur Laffer, care adezvoltat o teorie prin care a ncercat s determinepunctul optim al randamentului unuiimpozit. Studiile au artat faptul c creterea susinut a presiunii fiscale determin oscdere a veniturilor efectiv ncasate de ctre stat.

Arthur Laffer a intrat n istorie desennd, n anii 1970, un grafic pe unerveel, ntr-un restaurant, la o cin cu 2 personaje: Donald Rumsfeld i Dick Cheney.La acel moment a lansat o teorie ilustrat prin graficul Curba lui Laffer. Teoria ademonstrat c scderea impozitelor i taxelor, pn la un anumit nivel, are drept efectcreterea veniturilor efectiv ncasate, deoarece scderea impozitelor stimuleaz economia.

n calitate de consilier pe probleme economice al preedintelui R.Reagan aimplementat cu succes teoria n S.U.A., fiind i n prezent o persoan de referin nlegtur cu problematica cotei unice i cu ideea meninerii impozitelor la un nivel relativsczut.

B. n doctrina economic s-a impus principiul conform cruia pentru unstat este avantajos s se menin echilibrul bugetar (V=Ch.).

n timp, anumite economii funcionale au demonstrat faptul c soluia ceamai bun din punct de vedere economic este meninerea unui deficit bugetar controlat.Soluionarea finanrii deficitului se realizeaz de ctre stat tot prin prghii de politicfiscal.

Modalitile de finanare a deficitului bugetar includ datoria public subtoate aspectele, nstrinarea de bunuri mobile i imobile din proprietatea statului iemisiunea monetar.

ntre instrumentele politicii fiscale reinem pe de o parte numrul ivarietatea de impozite i taxe, iar pe de alt parte facilitile fiscale.

n orice stat cu o economie funcional dezvoltat n condiii democratic,politica fiscal trebuie s respecte principiile: (trebuie completate din carte)

- impunerii echitabile.- politicii financiare.- politicii economice.

Dreptul statului de a reglementaun sistem de impunere (impozitare)

4


5/44

Principalele teorii care justific acest drept:1. Teoria organicHepel dreptul de impunere este un produs necesar dezvoltrii

popoarelor. Scopul impozitrii trebuie s fie constituirea de venituri publice care sunt

necesare meninerii ordinii n stat.2. Teoria co ntractului socialJ.J.Rousseau, T.Hobbes n temeiul unui contract ncheiat ntre ceteni i

stat, cetenii sunt de acord s renune la o parte din liberti, realizeaz anumite sacrificiifinanciare, iar n schimb, statul garanteaz prestarea unor servicii.

3. Teoria echivaleneiA.Smith, Montesquieu impozitele sunt preul serviciilor prestate de stat.

Statul modific i poate modifica unilateral cotele de impozitare, n funcie de calitateaserviciilor prestate.

4. Teoria sacrificiului / a datorieiStatul nu este un organism creat prin voina tuturor cetenilor. Statul este

un produs necesar dezvoltrii istorice. Dac suntem de acord cu ideea c viaa socialeste condiionat de existena statului, atunci dreptul statului de a impune este oconsecin a obligaiei statului de a ndeplini nite funcii necesare ntreinerii vieiisociale.

Maxime n legtur cu acest drept (aparinnd lui A.Smith):1. maxima justiiei cetenii au obligaia de a plti anumite

impozite, avnd n vedere veniturile concret realizate, sub protecia statului. Persoaneletrebuie s plteasc un impozit proporional cu beneficiul realizat.

2. maxima certitudinii impozitele trebuie s fie stabilite n actenormative i nu trebuie s fie arbitrare.

3. maxima comoditii termenele i procedeele de percepere aimpozitelor trebuie s fie determinate a.. s fie pe ct posibil convenabilecontribuabilului.

4. maxima economiei contribuiile trebuie reduse la minimul posibilfa de necesiti.

Dubla impunere= supunerea la impunere a aceleiai materii impozabilepentru aceeai perioad de timp de ctre 2 sau mai multe autoriti din 2 sau mai multestate diferite.

Poate interveni i pe plan naional, n cadrul aceluiai stat, cnd aceeaimas impozabil este impozitat succesiv.

Forme de manifestare:a) economic impozitarea n cadrul aceluiai stat, n mai multe

rnduri, a aceleiai mase impozabile.b) juridic de regul, avem de a face cu impozitarea aceleiai

materii de ctre 2 state diferite n acelai timp.Dubla impunere intervine deoarece statele folosesc criterii diferite de

impozitare:

5


6/44

- domiciliul sau sediul fiscal.- cetenia.- criteriul teritorialitii.Pentru a permite dezvoltarea relaiilor internaionale este necesar evitarea

dublei-impuneri, iar acest fapt se poate realiza prin reglementri specifice:

- acte interne ale statelor.- convenii bilaterale de evitare a dublei-impuneri.- acorduri bi i multilaterale care s aib drept obiect i prevederi

fiscale(ex: impozit pe profit sau pe dividende).Romnia a semnat peste 60 de convenii de evitare a dublei impuneri.

Metode de evitare a dublei impuneri:a) metoda scutirii.b) metoda creditrii.

a) stabilete faptul c statul de reziden al beneficiarului unui venit nu

impoziteaz acele venituri care au fost impozitate de un alt stat.Exist 2 forme:- scutire total (statul de reziden nu ia n calcul venitul impozitat de un

alt stat la determinarea masei impozabile).- scutire parial (venitul realizat i impozitat n alt stat nu se impoziteaz

direct i de statul de reziden, dar se are n vedere la calcularea materiei impozabile).b) statul de reziden ia n calcul i veniturile realizate i impozitate ntr-

un alt stat cu precizrile:- dac se aplic o creditare total, statul de reziden scade din impozitul

datorat, n ntregime, impozitul pltit n strintate.- dac se aplic o creditare ordinar, statul de reziden deduce din impozit

o sum mai mic dect impozitul efectiv, pltit n alt stat (aceast metod a fost avut nvedere la stabilirea legislaiei n Romnia).n situaia n care un stat a semnat convenia de evitare a dublei impuneri

sau acorduri internaionale cu relevan fiscal, textul conveniilor i acordurilor vaprevala fa de legislaia naional.

Elementele definitorii ale veniturilorpublice fiscale

Veniturile publice fiscale sunt parte ale veniturilor publice ordinare, caresunt prelevate pe cale impozitelor i taxelor. Toate veniturile publice fiscale suntcaracterizate prin elemente comune:

6


7/44

a) Denumirea n raport de materia sa financiar-economic, avemde-a face cu impozite, taxe, vrsminte, contribuii.

b) Debitorul (subiectul impunerii) pot fi persoane fizice saujuridice, obligate conform legii la plata unor taxe, impozite etc.

Nu ntotdeauna debitorul unei obligaii este i pltitorul acesteia

(ex: impozitul pe salariu debitorul este salariatul, iar pltitorul este angajatorul)c) Obiectul (materia impozabil) n principiu sunt venituri saubunuri.

d) Unitatea de evaluare este elementul care exprim cuantumulunitar n raport cu baza de calcul. Poate fi cot procentual sau fix (de impozit).

e) Unitatea de impunere este unitatea n care se exprim obiectulsau materia impozabil (lei, mp, ha).

f) Asieta modul de aezare a unui impozit. Presupune determinareaobiectului impunerii, identificarea subiectului, materiei impozabile i stabilireacuantumului de plat.

Cunoaterea i evaluarea materiei impozabile se poate realiza prin

evaluare: - direct (declaraia persoanei de impunere la profesiile libere declaraiile estimate la nceputul anului).

- indirect (se aplic unor bunuri care necesit aprecieri exterioare cldiri, terenuri statul stabilete jaloane de apreciere).

g) Perceperea / ncasarea procedeul specific plat:- direct.- prin stopaj la surs.- prin aplicare i anulare de timbre fiscale mobile.h) termenele de plat -i) eventuale nlesniri

j) rspunderea debitorilor k) calificarea venitului bugetar n cauz

C3-FiscalObligatia fiscala

Obligatia fiscala= continutul fundamental al raportului juridic fiscal siconsta in obl.jur.stabilita in mod unilateral de catre stat in sarcina pers.fiz.si jur. de a plati

o suma de bani la termene prestabilitate in contul bugetelor publice.Temeiul legal: C.p.fiscala. C.p.f. reglementeaza cadrul general de manifestare a obligatiei

fiscale, si anume:- obligatia de a declara bunurile si V impozabile sau, dupa caz, de a

declara impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetelor publice (obligatiide plata principale)

7


8/44

- obligatia de a calcula si inregistra in evidentele contabile si cele fiscaletoate sumele datorate bug.publice

- obligatia a plati la termenele legale toate categoriile de sume datoratebugetelor publice

- daca este cazul, obligatia de a plati majorari de intarziere aferente

obligatiei principale (obligatii de plata accesorii)- obligatia de a calcula, a retine si a varsa la termenele legale sumelecuvenite bugetelor publice care fac obiectul stopajului la sursa (ex. impozitul pe salariu)

- orice alte obligatii care revin contribuabililor in aplicarea legii fiscale

Conceptul de obligatie fiscala nu este sinonim cu cel de creanta fiscala.Obligatia fiscala este o obligatie corelativa dr. de creanta fiscala (dr. patrimonial carerezulta din raportul de dr.material fiscal).

C.p.f. reglementeaza si cadrul general de manifestare a dr.decreanta fiscala:

- dr.de a percepe impozite, taxe, contributii (creante fiscale principale)

- dr.de a percepe majorari de intarziere (creante fiscale accesorii)- dr.la rambursarea TVA- dr.organului fiscal de a solicita stingerea obl.fiscale de catre orice platitor

in locul debitorului- dr.contribuabilului la restituirea sumelor platite in masura in care plata

unor creante fiscale a fost facuta fara temei legal.

Particularitatile obligatiei fiscale

Izvorul obligatiei: Intotdeauna legea sau actul normativ cu valoare delege care trebuie sa instituie obligativitatea platii unor sume la bug.pub.

Beneficiarul obligatiei: Desi creditorul direct e statul prin organelefiscale, beneficiarul este intreaga societate pt. ca V colectate sunt alocate in modobligatoriu sub forma Ch publice.

Obiectul obligatiei: Intotdeauna intr-o suma de bani chiar dc. ne referimla un V in produse (impozitul aferent acelor produse o sa fie in bani).

Cum se individualizeaza: Obligatoriu in forma scrisa. Conditiile destabilire si de modificare sunt expres prevazute de legea fiscala si in multe cazuri diferade la o categorie de V (venituri) la alta.

Stingerea obligatiei fiscale: Se poate realiza prin mijloace comune sialtor obligatii (executarea silita, plata, prescriptia), dar si prin mijloace specifice(compensare, scadere, anulare).

Ca tipologie de obligatie juridica, obligatia fiscala e o obligatie de a faceavand ca premisa generala marirea patrimoniului sau detinerea in proprietate a unorbunuri. In legatura cu detinerea in proprietate a bunurilor ca generator al obligatiei deplata, obligatia fiscala apare drept o obligatie propter rem (urmareste bunurile oriunde).

Individualizarea obligatiei fiscale se realizeaza prin intermediul titlului decreanta fiscala.

8


9/44

Titlul de creanta fiscala= act juridic unilateral intocmit de catre organelede specialitate sau alte pers.imputernicite conform legii prin care se stabileste si seindividualizeaza intinderea unei obl.de plata care revine unui anumit contribuabil.

Particularitatile titlului de creanta fiscala

1. Este un act juridic unilateral ( deoarece obl.fis. e impusa unilateral decatre stat).

2. Emis in forma scrisa.3. Este un act juridic declarativ de dr.&obl. care constata pe de o parte dr.

statului de a incasa o suma de bani si pe de alta parte obl.contribuabililor de aplati. Nu este un act jur. constitutiv de dr.&obl. pt.ca obl. fis. e preinstituita prinlege si doar individualizata in titlul de creanta fiscala. Avand in vederecaracterul declarativ de dr.&obl. se poate justifica si efectul retroactiv in ceea cepriveste calcularea obl.

4. Este un act juridic cu caracter executoriu de drept (nu tb. Investit cu

titlu executoriu)=> org.fis.poate sa treaca direct la executarea silita faraindeplinirea unor formalitati prealabile.

Tipologiia) Explicite A.j. care au fost redactate exclusiv in scopul constatarii unor obl.de

plata la bug.pub. (ex. toate actele de impunere prevazute de legea fiscala la un momentdat: procesele-verbale de impunere, declaratiile contribuabililor, alte documente deevidenta intocmite de contribuabili, declaratia vamala.

b) ImpliciteA.j. care, pe langa constatarea obligatiei de plata a unor sume de catre

contribuabili la bug.pub., au un alt continut principal.Desi intocmite cu alt scop decat fiscal, titlurile respective

individualizeaza si obl.fis.Ex. statele de plata ale salariilor

documentele care atesta repartizarea dividendelor orice act de control financiar in masura in care constata si obligatia

de plata la bug.pub.

Exigibilitatea obl.fiscale

Exigibilitatea obl.fis.= momentul de la care statul poate cere executareacreantei (contribuabilul poate plati pana la data respectiva oricand; dar de la care o sa fiesanctionat pt.neplata).

Temeiul legal general: C.p.f.Fiecare obl.fis. dupa ce e individualizata devine exigibila dupa cum

urmeaza:- fie la o data concreta stabilita de actele normative care reglementeaza

V bug.(C.f. are inscrise scadente precise pt.majoritatea V)

9


10/44

- in situatia in care actele normative fiscale nu precizeazadate concrete de plata pt.anumite V, scadenta e stabilita de MFP prinordin al ministrului Finantelor. Uneori avem ordin comun al min. Fin.si al min. Administratiei si Internelor

- obl.fis.e stabilita in urma unui control financiar => regula

speciala: obl.se va plati intr-un anumit termen de la scadenta.Scadenta o stabileste in functie de momentul comunicarii proc.-vb.decontrol:

a. contribuabilul semneaza doc.de control=> data semnarii= datacomunicarii

b. contribuabilul nu semneaza doc.de control=> se comunica cu datade primire:

b1. comunicarea s-a facut intre 1 si 15 inclusiv ale unei luni=>platatb.facuta pana in data de 5 a lunii urmatoare

b2. comunicarea s-a facut intre 16 si 31=>plata tb.facuta pana in data de20 a lunii urmatoare

Simpla contestare a actelor de control nu suspenda automat obl.de plata.Pentru ca ea sa fie suspendata tb.sa se solicite si sa se aprobe de catre instanta aceasta.

Daca termenul de plata se sfarseste intr-o zi nelucratoare=> termenul deplata e devansat si cuprinde si ziua lucratoare imediat urmatoare.

Neexecutarea in termen a unei obl.fis. atrage o forma a raspunderiipatrimoniale specifica dr.fiscal: obligarea la plata de majorari de intarziere.

De-a lungul timpului, ca sanctiuni pt.neplata in termen: dobanzi, penalitatide intarziere, majorari de intarziere.

Temeiul legal principal pt.perceperea de majorari de intarziere: C.p.f.

Principiile generale privind aplicarea majorarilor de intarziere

1. sanctiunea intervenita pt.neplata la termen a obl.fis.2. cuantumul majorarilor de intarziere se stabileste prin decizie de

catre organul fiscal3. majorarile se fac V la bug.caruia ii apartine creanta principala4. in cazul platilor realizate prin transfer bancar si care nu-s decontate

in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului (debitorului), responsabilitateava apartine tot debitorului obligatiei (avand dr.de regres impotriva bancii)

5. in cazul creantei fiscale care se stinge prin compensare, eventualelemajorari de intarziere se datoreaza pana la data stingerii integrale a creantei fiscale

De principiu, maj.de intarziere se calculeaza pt.fiecare zi de intarziereincepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la achitarea integralaa sumei datorate.

Exceptii:- in cazul impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume care sunt stinse

prin executare silita, maj.sunt datorate pana la data intocmirii proc.-vb. de distribuire,inclusiv

10


11/44

Daca plata pretului, in urma executarii silite, se face in rate, maj. secalculeaza pana la data intocmirii proc.-vb.de distribuire a avansului. Pt.suma ramasa deplata, maj. vor fi suportate de catre cumparator.

- impozitele, taxele, contributiile datorate de un debitor declarat insolvabil maj.de intarziere se vor calcula pana la incheierea proc.-vb.de constatare a

insolvabilitatii, inclusiv data respectiva.Situatii de exceptie cu reguli speciale sunt prevazute de C.p.f. pt.impozitul

pe profit si impozitul pe V global. Nivelul maj. de intarziere = 0,1% din suma datorata pe fiecare zi de

intarziere.Acest nivel poate fi modificat prin legi bugetare anuale.Nu se percep majorari la majorari, insa cand se percepeau dobanzi si

penalitati de intarziere, se percepeau concomitent.

C4-FiscalModificarea obligaiei fiscale

Temeiul legal general: Codul de procedur fiscal.n doctrin exist 4 situaii principale care au drept efect modificarea obligaiei

fiscale:I. Modificarea elementelor n raport de care s-a fcut individualizarea obligaiei

fiscale.II. Modificarea situaiei juridice a contribuabilului.III. Acordarea de ctre organele fiscale de nlesniri.IV. Modificarea actelor normative prin care sunt reglementate venituri bugetare.

I. Uneori, ntre momentul emiterii unui titlu de crean fiscal i stingerii obligaieifiscale pot s se modifice anumite elemente care s duc la schimbarea maseiimpozabile.

n viaa economic sunt numeroase astfel de situaii, n unele cazuri contribuabilulcorectnd din proprie iniiativ declaraiile fiscale, iar n altele fiind incidente aspecteexterioare:

- n urma admiterii contestaiei formulat n instan de ctre contribuabil, instanaconstatnd prin hotrre, c obligaia fiscal a fost greit stabilit.- n urma controlului exercitat de organele fiscale se constat prin acte de control c

obligaia fiscal nu a fost corect determinat i se stabilete cuantumul corect alacesteia.

II. n cazul contribuabilului persoan juridic, poate avea loc o reorganizare aactivitii,divizare, fuziune sau poate interveni insolvena i ncetarea

11


12/44

activitii. Incidena oricrei astfel de situaii va avea ca efect modificareaobligaiei fiscale.

III. n conformitate cu dispoziiile fiscale, la cererea temeinic justificat acontibuabilului, organul fiscal competent conform legii, poate acorda, pentruobligaii fiscale restante pe care le administreaz, nainte de nceperea

executrii silite i chiar i n timpul procedurilor de executare, anumitenlesniri la plat.Codul de procedur fiscal reglementeaz mai multe categorii de nlesniri:- ealonri la plata obligaiilor principale.- amnri la plata obligaiilor principale.- ealonri la plata obligaiilor secundare (accesorii) majorri de ntrziere.- amnri i/sau scutiri ori amnri i/sau reduceri de majorri de ntrziere (e

posibil ca pentru perioada nlesnirilor, contribuabilul s fie obligat la plata demajorri).

- scutiri sau reduceri de impozite i taxe locale.De regul, legislaia fiscal oblig debitorii ca, pentru a beneficia de nlesniri, s

constituie garanii, care s acopere creana pentru care s-a acordat o form de nlesnire.IV. Legea fiscal este de direct aplicare, iar organele fiscale au obligaia de a aplicaimediat orice modificare i de a aduce la cunotina publicului orice eventualemodificri.

Pentru sistemul fiscal romnesc se observ un fenomen de amendare continu aactelor normative care reglementeaz veniturile fiscale. Din aceast cauz se remarci un fenomen de cunoatere insuficient a legii, uneori chiar de organele fiscale.

Teoretic, Codul fiscal prevede o perioad de 6 luni de trenziie, pn la intrarea nvigoare a unei modificri. Practic, se pot observa ample i continue amendamente laprincipiile i regulile fiscale.

Procedura complet de acordare a nlesnirilor la plat este prevzut n acte

normative cu caracter special dedicate acestor instituii. Nerespectarea condiiilor de acordare a nlesnirilor determin exigibilitateacreanei fiscale i posibilitatea declanrii sau continurii procedurilor de executaresilit.

Stingerea obligaiei fiscale

Exist situaii comune cu alte ramuri de drept, dar i cazuri de stingere a obligaieifiscale specifice dreptului fiscal.

A. comune: prescripia, plata, executarea silit.B. speciale: compensarea, anularea, scderea.

1. Plata 2 modaliti:a) direct, efectuat de ctre contribuabil.b) indirect, efectuat de alt persoan dect contribuabilul:- reinere la surs mod de percepere a obligaiei fiscale, stabilit imperativ de lege

pentru situaii expres determinate.- angajamentul de plat asumat n form autentic de o ter persoan.- un act autentic prin care se constituie o garanie n favoarea statului n locul unui

contribuabil.

12


13/44


14/44

- compensarea opereaz ntr-un interval de timp care trebuie s se ncadreze ntermenul de 5 ani (prescripie).

- taxele pltite prin timbre fiscale mobile nu se restituie.- prin compensare se pot stinge creanele reciproce care privesc acelai buget,

ambele pri dobndind att calitatea de debitor, ct i de calitatea de creditor.

- organul fiscal poate dispune compensarea ori de cte ori constat existena unorcreane reciproce, mai puin n cazul deconturilor negative de T.V.A.Compensarea este alternativ cu restituirea, de principiu. n fapt, restituirea

intervine, n dreptul fiscal, atunci cnd nu este posibil compensarea.Codul de procedur fiscal prevede faptul c se pot restitui contribuabilului la

cerere urmtoarele sume:- sume pltite fr niciun titlu de crean.- sume pltite n plus fa de titlu de crean fiscal.- sume pltite ca urmare a unei erori de calcul.- sume pltite suplimentar datorit aplicrii eronate a legii.- sume contestate n hotrri judectoreti.

Pentru sumele de restituire de la bugetul de stat, contribuabilul are dreptul sncaseze dobnzi, care se calculeaz dup scurgerea unui termen de 60 de zile de lacomunicarea ctre contribuabil a deciziei de impunere.

Data stingerii obligaiei fiscale n cazul compensrii este diferit:- dac avem n vedere compensarea la cerere similar cu solicitarea de restituire,

data compensrii este data nregistrrii cererii la organul fiscal.- dac avem n vedere compensarea din oficiu, data stingerii obligaiei fiscale este

data nregistrrii operaiunii de ctre trezorerie n temeiul unei note decompensare, ntocmit de organul fiscal.

- situaii de compensare prevzute de acte normative speciale, data compensrii seprevede n actul normativ.

3. ScdereaNu este o modalitate propriu-zis de stingere a obligaiei, deoarece operaiunea de

scdere din dreptul fiscal presupune scoaterea anumitor sume scadente din evidenacurent a organului fiscal i trecerea ntr-o eviden separat, pn la ndeplinireatermenului de prescripie.

Prescripia este de fapt cazul de stingere i n aceste situaii care presupun acestemodificri n evidena organelor fiscale.

n lege se face difereniere ntre cazurile care au drept efect scderea care privescpersoane fizice i cele care au n vedere persoane juridice. n cazul persoanelor fiziceavem n vedere ipotezele:

- a decedat fr s lase avere, n schimb, avea obligaii fiscale de ndeplinit.- contribuabilul cu obligaii scadente a disprut fr s lase bunurile n urmrire.- contribuabilul este insolvabil i nu deine bunuri sau venituri care s poat fi

executate silit.n cazul persoanelor juridice, scderea intervine dac urmare a aplicrii procedurii

insolvenei nu s-au putut acoperi integral creanele fiscale sau persoana juridic i-ancetat activitatea altfel dect prin faliment, fr s existe n patrimoniu suficiente resursepentru a acoperi obligaiile fiscale scadente.

14


15/44

Att n cazul persoanelor fizice, ct i n cazul persoanelor juridice, starea deinsolven se poate constata de ctre organul fiscal care administreaz respectiva crean,fr s fie necesar intervenia unei instane de judecat. n mod concret, organul fiscalntocmete un proces verbal specific, prin care constat starea de insolvabilitate.

C5-Fiscal

Cazuri de stingere a obligatiilor fiscale (continuare)

4. Anularea = actul de clementa al statului in legatura cu anumite obligatiifiscale.

Acest act de clementa intervine rar, numai in cazul in care intervin anumitecircumstante deosebite care reclama o anumita intelegere a organelor fiscale.

Aceste acte de clementa pot fi: -cu aplicabilitate generala-pot viza anumiti contribuabili determinatiSituatii:

Caz de amnistie fiscalaOrganul fiscal decide ca anumite categotii de venituri naincasate pentru o

anumita perioada de timp sa nu mai fie urmarite silit.Anularea unor obligatii fiscale individuale

Se face prin acte ale MFP care constata faptul ca cheltuielile de executaresilita sunt mai mari decat creanta fiscala urmarita. Codul de Procedura fiscala prevede faptulca se anuleaza aceste obligatii fiscale care la 31 decembrie a anului fiscal sunt in suma maimica de 10 lei.

5. PrescriptiaIn situatia in care dreptul de a executa silit un titlu de creanta fiscal nu esteexercitat in termen legal, acesta se prescrie si pe cale de consecinta se produc urmatoareleefecte:

- se stinge dreptul statului de a urmari si de solicita incasarea unui anumit venit;- se stinge obligatia contribuabilului de a plati suma mentionata in titlu de creanta

fiscala.In mod particular in dreptul fiscal se stinge si dreptul contribuabilului de a

solicita restituirea eventualelor sume platite in plus fata de titlul de creanta fiscala.Termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita incepe la

scadenta creantei fiscale.Dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 5 ani de la finele

anului fiscal in care a luat nastere respectivul drept.Termenul de calculeaza de la 1 ianuarie al anului urmator.Dreptul de a cere compensarea si/ sau restituirea unor sume se prescrie tot

in termen de 5 ani.Ca si in cadrul dreptului Civil, sumele platite de debitor dupa incheierea

termenului de prescriptie nu se restituie intrand pe regimul obligatiilor naturale.

15


16/44

Prescriptia in dreptul fiscal este afectata de cazul de intrerupere sisuspendare a cursului.

A. Cazuri de intrerupere:Sunt aplicabile :

- dispozitiile generale ale dr. Civil si dispozitiile exprese ale unor norme specialefiscale;- realizarea unor acte voluntare de plata de catre debitor inainte sau in cursul

executiei silite;- indeplinirea de buna voie de catre debitorul contribuabil a unor acte de

executare pe parcursul executiei silite;- constatarea insolvabilitatii contribuabilului.

B. Cazuri de suspendare:Sunt aplicabile:

- dispozitii ale dr. Civil +

- situatia in care suspendarea se constata prin hotarare judecatoreascadefinitiva;- pe perioada acordarii unor inlesniri de catre creditorul fiscal;- in situatia in care debitorul sustrage venuturi sau bunuri de la urmarire sau

executarea silita.!!! Codul de procedura fiscala satbileste principiul conform caruia in situatia

in care organul fiscal constata implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cereexecutarea silita, acesta trebuie sa inceteze orice masuri ed realizare a respectivei creante.

6. Darea in plataCreantele fiscale administrate prin MFP, prin ANAF si creantele fiscale

apartinand bugetelor locale pot fi sustrase la cererea debitorului si cu acordul expres alcreditorului fiscal prin trecerea in proprietatea statului sau in proprietatea unitatiiadministrativ teritoriale a unor bunuri imobile care fac sau no obiectul executiei silite.

Organul fiscal va intocmi o documentatie si o cerere specifica pe care ledepune la o comisie special conceputa pentru formalitatile de dare in plata.

Aceasta comisie se numeste prin ordin al ministrului FP sau prin hotarariale organelor locale.

Comisia va analiza dosarul respectiv numai in situatia in care pentru bunuloferit de debitor exista o solicitare de preluare in administrare.

Dupa analizarea dosarului, comisia poate admite sau respinge cererea dedare in plata.

In cazul admiterii cererii comisia va dispune ca organul fiscal saintocmeasca un proces verbal care sa constate:- trecerea bunurilor in proprietate publica;- stingerea creantei fiscale.

Comisia, de principiu, respinge cererea, daca bunurile oferite nusunt de uz sau de interes public.

Procesul verbal de trecere a bunurilor in proprietatea publica a statului saulocala valoreaza titlu de proprietate.

16


17/44

Bunurile preluate astfel trebuie date in administrarea unei institutii publice.Pana la intrarea in vigoare a acestui act de administrare, bunurile raman in

custodia organului fiscal care l-a preluat.In cazul in care bunurile preluate au fost revendicate si restituite unor terte

persoane, debitorul contribuabil va fi din nou obligat la plata acelor creante fiscale care au

fost stinse prin darea in plata.Creanta fiscala renaste la data restituirii bunului imobil catre tert.Pe perioada termenului de prescriptie a creantei fiscale si, ulterior, preluand

bunul ca efect al darii in plata, acea comisie speciala poate revoca in tot sau in parte deciziade stingere a creantei fiscale si de trecere a bunului in proprietate publica.

CPF pemite revocarea daca comisia ia cunostinta de anumite aspecteprivind bunurile imobile care nu i-au fost cunoscute la data aprobarii procedurii de stingeresi care ar fi determinat sa nu aprobe cererea.

Pentru perioada cuprinsa intre data trecerii bunului imobil in proprietatepublica si data revocarii deciziei, debitorul contribuabil nu datoreaza majorari de intarziere.

7. Executarea silitaIn cazul in care debitirul nu isi plateste de buna voie impozitele si taxele lascadenta, organul fiscal competent procedeaza la actiunea de executare silita.

Organele fiscal care administreaza creantele fiscale sunt abilitate de lege sainstituie masuri asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita.

In momentul in care organul fiscal demareaza procedura de executare silita,acesta se transforma in organ de executie.

Pentru efectuarea procedurii de executare este competent oragul fiscal in acarui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile.

Daca se impune urmarirea mai multor buniri aflate in circumscriptii diferite,coordonarea executarii o va realiza organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are

domiciliul fiscal debitorul.Atunci cand se constata ca exista pericolul evident de instrainare,substituire, sustragere de la executare, organul fiscal in raza caruia se afla domeniul fiscalal debitorului poate proceda la indisponibilizarea si la executarea silita, indiferent de loculunde se gasesc bunurile.

In situatia debitorilor solidari, organul de executare coordonator va fi cel ina carui raza teritoriala isi are domicilul fiscal debitorul despre care exista indicii ca detinemai multe venituri sau bunuri urmaribile.

Organul fiscal transformat in organ de executare, realizeaza procedurile deexecutare silita prin intermediul executorilor fiscali.

CPF stabileste drepturi si obligatii executorilor fiscali.Impozitele, taxele si alte sume cuvenite bugetului public, no pot fi urmarite

de niciun creditor in proceduri de executare silita.In cazul asocierilor fara personalitate juridica (ex. Societate Civila de

Avocati), daca este emis un titlu executoriu pe numele asocierii, organul de executare vaputea urmari atat bunurile din patrimoniul asocierii cat si bunuri personale ale partenerilordin asociere.

Titlul executoriu si conditii de declansare a executarii silite

17


18/44

Executarea silita a unei creante fiscale se poate realiza in temeiul unui titluexecutoriu.

Titlul de creanta fiscala devine titlu executoriu la data la care creanta fiscaladevine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege.

Modificarea unui titlu de creanta fiscala astrage automat modificarea titluluiexecutoriu.Titlul de creanta transformat in titlu executoriu emis de organul fiscal

trebuie sa indeplineasca anumite elemente:- elementele comune ale actului administrativ fiscal la care CPF adauga cateva

solicitari exprese:o Codul de identificare fiscalao domiciliul fiscalo oricare alte date de identificareo cuantumul si natura sumelor datorate.

In cazul debitorilor solidari se emite 1 singur titlu executoriu.

Anumite titluri executorii sunt emise chiar de organul fiscal, iar alte titluripot fi emise de alte organe. Ex. Politia contaventiile rutiere.CPF precizeaza ca indiferent de emitent actul fiscal ajuns titlu executoriu

trebuie sa indeplineasca conditii specifice(de identificare a contribuabilului, mentionareaexpresa a sumei de plata si natura debitorului).

Daca organul fiscal constata ca un titlu executoriu emis de un organ nefiscalno indeplineste conditiile din CPF va restitui titlul respectiv emitentului (nu-l pune inexecutare).

Reguli generale de executare silita

I. Executarea silita se poate intinde asupra tuturor bunurilor si veniturilordebitorului care au caracter urmaribil, comform legii.II. Valorile bunurilor urmaribile trebuie sa se faca in masura necesara pentru

realizarea creantei fiscale si a recuperarii cheltuielilor de executare;III. In cazul bunurilor supuse unui regim special de circulatie, organul de

execuatare trebuie sa respecte acele conditii speciale impuse de lege;IV. In cazul procedurilor de executare silita organul fiscal poate recurge la una

sau mai multe modalitati de executare silita concomitent;V. Executarea silita se deruleaza pana la stingerea integrala a creantelor

principale, accesorii si a cheltuielilor de executare;VI. Daca titlul executoriu prevede obligatia debitorului de a plati majorari de

intarziere fara ca acestea sa fie determinate ca si valoare, majorarile vor fi calculate decatre organul de executare. Dupa calculare, organul de executare le consemneaza intr-unproces verbal care consemneaza titlul executoriu pentru aceste majorari;

VII. Orice garantii reale in legatura cu care au fost efectuate formalitatile depublicitate vor fi opozabile si organelor fiscale, ca oricarui tert.

Cine are garantie reala inregistrata (pentru opozabilitate) are drept depreferinta in fata statului.

18


19/44

C6-Fiscal

-continuare-

In toate procedurile de executare silita creditorul fiscal tb.sa indice titlulexecutoriu cu aratarea naturii si cuantumului debitului care face obiectul executarii.

Executarea silita se declanseaza printr-un act juridic specific numitsomatie.

Daca in timp de 15 zile de la primirea somatiei debitorul nu-si executaobligatia, se continua masurile de executare.

Pentru valabilitatea declansarii executarii silite este obligatoriu ca somatiasa fie insotita de un exemplar al titlului executoriu.

Ca si act jur.,somatia va tb.sa indeplineasca toate conditiile specificeactului adm.fiscal la care se adauga urmatoarele:

- nr.dosarului de executare- suma pt.care se incepe exec.silita- termenul in care debitorul urmeaza sa plateasca suma prevazuta-n titlul

executoriu- consecintele nerespectarii de catre debitor a acestor dispozitii

Daca executarea silita nu are ca obiect sume de bani, inaintea executarii,organul de executare va dispune evaluarea bunurilor.

Aceasta procedura de evaluare poate fi realizata de proprii expertievaluatori ai organului fiscal sau de catre experti independenti.

In dreptul fiscal, exec.sil. se suspenda in anumite cazuri specifice intrecare:

a) prin decizia instantei de judecata sau decizia creditorului fiscalb) prin acordarea de inlesniri de platac) prin efectul unei H.G. in cazuri exceptionale pentru o perioada de max

6 luni aprobata o singura data pt.acelasi debitorExec.sil. se intrerupe in cazurile generale conform dreptului comun.

Nu se intrerupe exec.sil.in perioada in care un contribuabil e declaratinsolvabil.

Exec.sil. inceteaza la momentul la care sunt stinse obligatiile prevazute intitlul executoriu sau daca titlul executoriu a fost anulat/ desfiintat.

In urma incetarii exec.sil., organul de exec.are obligatia de a ridicamasurile de executare silita intr-un termen de max.5 zile de la data incetarii executarii.

19


20/44

Executarea silita prin poprire

Sunt supuse executarii silite prin poprire urmatoarele categorii:- sumele de bani- titlurile de valoare- alte bunuri mobile incorporale detinute/ datorate cu orice titlu de catre

terti debitorului Nu se supun procedurilor de poprire sumele reprezentand credite

nerambursabile sau orice alte finantari primite de la institutii sau alte organismeintl.pt.derularea unor programe/ proiecte.

In cazul sumelor urmaribile in valuta detinute in banci, banca, in calitatede tert poprit, va trebui sa faca convertirea in lei fara consimtamantul titularului fonduluila cursul de schimb al bancii din data popririi.

Sumele reprezentand venituri banesti ale debitorului pers.fiz., realizate caangajat, precum si pensiile, ajutoarele si indemnizatiile de orice fel sunt supuse urmaririinumai in parte, in conformitate cu prevederile C.proc.civ.

In mod concret, poprirea se infiinteaza printr-o adresa transmisa de catreorganul de executare tertului poprit prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Adresa de infiintare, insotita de 1 exemplar al titlului executoriu, este, deregula, transmisa in copie si debitorului.

Poprirea se infiinteaza la momentul primirii de catre tertul poprit a adreseide infiintare insotita de titlul executoriu.

Spre deosebire de dr.comun, in dr.fiscal, poprirea nu-i supusa validarii decatre instanta!

Odata infiintata poprirea, tertul poprit are urmatoarele obligatii:- sa plateasca organului fiscal in conturile indicate sumele datorate ca

obligatii fiscale principale, accesorii si cheltuielile de executare

si, dupa caz:- sa indisponibilizez bunurile mobile incorporale poprite si sa instiinteze

organul fiscal despre aceastaDaca sumele detinute de terti pt.debitor sunt poprite de mai multi creditori,

se va proceda la distribuirea sumelor dupa o ordine de preferinta specifica prevazuta deCpf.

Daca debitorul aplica de bunavoie sumele prevazute in somatie, organelefiscale vor instiinta tertii popriti pt.a sista indisponibilizarea conturilor.

In situatia in care sumele prevazute in titlul executoriu nu pot fi onorate inaceeasi zi, bancile vor mentine masura popririi si le vor achita in transe din incasarilezilnice ale debitorului.

Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza osuma de bani debitorului urmarit sau daca se invoca alte neregularitati privind infiintareapopririi, mentinerea sau desfiintarea popririi va fi decisa de instanta de judecata in a careiraza teritoriala isi are sediul tertul poprit.

Si in cadrul popririi, debitorul poate sa conteste valabilitatea titluluiexecutoriu si a masurilor de executare. Mecanismul=contestatia la executare.

20


21/44

Executarea silita a bunurilor mobile, altele decat cele care facobiectul popririi

Sunt:

- bunurile mobile corporale- bunurile care sunt detinute de debitor (deci nu cele detinute de tertpentru debitor)

Cpf stabileste faptul ca sunt supuse exec.sil.orice bunuri mobile aledebitorului cu exceptiile prevazut de lege.

In cazul debitorului pers.fiz.nu pot face obiectul exec.sil.anumite bunurimobile necesare vietii si muncii debitorului precum si familiei sale:

- bunurile mobile care servesc la continuarea studiilor si la formareaprofesionala

- bunurile strict necesare uzului personal sau casnic atat debitorului catsi familiei

- obiectele de cult religios daca nu sunt mai multe de acelasi fel- alimentele necesare debiorului si familiei pe o perioada de 2 luni- daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, nu pot face obiectul

executarii alimentele strict necesare pana la noua recolta- combustibilul necesar debitorului si familiei pt.incalzit si prepararea

hranei calculat pt.3 luni de iarnaDaca in cazul popririi aveam somatia, in cazul bunurilor mobile, altele

decat cele supuse popririi, avem sechestrarea si valorificarea acestora.Sechestrul se instituie printr-un document specific, procesul-verbal de

sechestru.Cpf stabileste faptul ca bunurile nu vor fi sechestrate daca prin

valorificarea acestora nu s-ar putea acoperi decat cheltuielile de executare.De la data intocmirii pr-vb.de sechestru, bunurile sechestrate suntindisponibilizate.

Cate 1 exemplar al pr-vb.de sechestru se comunica debitorului si, daca ecazul, custodelui (echivalentul tertului poprit de la poprire).

Actele de dispozitie care ar interveni ulterior indisponibilizarii sunt lovitede nulitate absoluta.

Bunurile mob.sechestrate vor putea fi lasate in custodia debitorului, vorputea fi preluate in custodie de creditor sau vor putea fi ridicate si depozitate la un tert, iardecizia apartine organului de executare.

Atunci cand bunurile sunt lasate in custodia debitorului sau in custodiaunui tert si se constata ca exista pericolul de substituire/ degradare, organul de executareare posibilitatea sa aplice un sigiliu asupra bunurilor.

Evident ca daca custodele este o alta pers.decat creditorul sau debitorul,aceasta este remunerata pentru activitatea respectiva.

Executarea silita a bunurilor imobile

Sunt supuse executarii silite bunurile imobile proprietatea debitorului.

21


22/44

Daca debitorul detine un bun imobil in coproprietate cu alte persoane,exec.sil.se poate intinde numai asupra bunului atribuit debitorului in urma partajuluijudiciar.

In cazul pers.fiz.nu se poate supune exec.sil.spatiul minim de locuitnecesar debitorului si familiei.

Si aici avem sechestrarea si valorificarea bunurilor.Sechestrarea se face prin semnarea unui proces-verbal de sechestru.Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile constituie ipoteca legala.Dr.de ipoteca confera creditorului fiscal, in raport cu alti posibili creditori,

aceleasi dr.ca si dr.de ipoteca conform normelor comune.La instituirea sechestrului, precum si pe tot parcursul exec., organul de

executare poate numi un administrator sechestru (echivalentul custodelui) pentruadministrarea bunurilor imobile, inclusiv pentru apararea in eventuale litigii.

Administrator sechestru poate fi: creditorul, debitorul sau un tert.Cand acesta este un tert, el este remunerat pentru activitate.Dupa primirea pr-vb. de sechetru, debitorul poate solicita organului de

executare in termen de 15 zile de la comunicare sa i se permita ca plata creantei fiscale sase faca din veniturile generate de bunurile imobile sau din alte venituri ale sale.Organul de executare poate accepta o asemenea solutie cu conditia ca,

printr-un astfel de procedeu, creanta fiscala si cheltuielile de executare sa fie stinseintegral intr-un termen de max 6 luni.

Daca se aproba o astfel de cerere, executarea silita se suspenda.Daca creanta fiscala nu-i stinsa in termen de 15 zile de la comunicarea pr-

vb.de sechestru, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor imobile.Cpf prevede mai multe modalitati de valorificare a bunurilor imobile

sechestrate:- valorificarea printr-o metoda aleasa de catre creditor si debitor, adica

prin intelegerea partilor- o vanzare directa- o vanzare la licitatieAceste bunuri pot fi vandute in regim de consignatie (prin intelegerea

partilor, prin case de licitarii, societati de brokeraj).

C7-Fiscal

Impozitul pe profit

-impozit direct-Venit la bugetul de stat

Contribuabili:

22


23/44

1. PJ romane, de principiu, platesc imp.pe profit (IPP incontinuare) pt.activitatile desfasurate in Ro/strainatate2. PJ straine care desfasoara activitati prin intermediulunui sediu permanent in Ro (de discutat la seminar: ce e sediulpermanent?)

3. PJ straine si PF nerezidente care desf.activitati in Rointr-o asociere fara personalitate juridica (K de asociere; nu creeaza o nouaPJ)4. PJ straine care realizeaza venituri din/in legatura cuproprietati imobiliare situate in Ro sau realizeaza venituri din instrainareaunor titluri de participare detinute la o PJ romana (actiuni, parti sociale)5. PF nerezidente si PF romane pt.venituri realizate in Rosi strainatate din asocieri fara personalitate jur.(impozitul datorat de catrePF trebuie calculat, retinut si varsat de PJ)

Sfera de cuprindere:

- pt. 1: impozitul se aplica asupra profitului impozabilobtinut din orice sursa atat in Ro, cat si in strainatate- pt. 2: impozitul se aplica asupra profitului impozabl

atribuit sediului permanent din Ro- pt. 3: impozitul se aplica asupra profitului impozabil al

asocierii- pt. 4: impozitul se aplica asupra profitului impozabil

aferent respectivelor operatiuni- pt. 5: se va aplica asupra profitului asocierii

In cazul acestor asocieri fara personalitate jur., fiecare asociat va suporta

un impozit proportional cu cota de participare la asociere.Sunt scutite de la plata IPP urmatoarele entitati (cu titlu de ex.):- Trezoreria statului- Institutiile publice pt.fondurile publice- PJ romane care platesc impozitul pe venitul intreprinderilor- Fundatiile romane constituite in temeiul unui legat- Cultele religioase pt.acele activitati care sunt necesare intretinerii- Institutiile de invatamant particular acreditate- Asociatiile de proprietari- Fondurile de garantare a depozitelor in sist.bancar- Fonduri de compensare a investitiilor- BNROrganizatiile non-profit, organizatiile sindicale si cele patronale sunt

scutite de la plata IPP pt.anumite tipuri de venituri:- cotizatiile si taxele de inscriere- contributiile banesti/in natura realizate atat de membri, cat si de

simpatizanti- taxele de inregistrare

23


24/44

- eventualele donatii si sponsorizari- in general veniturile realizate pana intr-un plafon de 15.000 Euro

Cotele de impozitare

Avem o cota de 16%.Exceptii putine:- Soc.Nat.Nuclear Electrica care beneficiaza de facilitati pana la

sfars.2010- Zonele defavorizate- pt. anumite activitati desfasurate de persoane cu handicap

Un caz particular privind cota de impozitare este in legatura cu activitatilede natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, cazinourilor, discotecilor si pariurilorsportive contribuabilii au obligatia de a plati cel putin 5% din veniturile realizate (dinintrari).

Calculul profitului impozabil

Se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa sicheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor din care se scad veniturile neimpozabilesi la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

V - Ch(V) - V neimpozabile + Ch nedeductibile

Ex.de venituri neimpozabile:- dividendele primite, incasate de o PJ de la o PJ romana- diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare

datorita incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune- veniturile din anularea unor cheltuieli pt.care nu s-a

acordat deducere- veniturile neimpozabile prevazute expres in acte

normative- dividendele incasate de o PJ romana de la o filiala care

functioneaza intr-un stat membru UE

Pt.determinarea profitului impozabil sunt considerate Ch deductibilenumai cele efectuate in scopul realizarii V impozabile!

Ex.de cheltuieli deductibile:- Ch cu achizitionarea ambalajelor- efectuate pt.protectia muncii- pt.prevenirea accidentelor de munca si bolilor

profesionale- Ch reprezentand contributii pt.asigurarea de accidente de

munca, boli profesionale, riscuri profesionale

24


25/44

- Ch de reclama si publicitate- Ch de transport in tara si strainatate- Ch pt.marketing, studiul pietei, promovare pe piete noi/

existente, participarea la targuri si expozitii, editarea de materiale informative- Ch de cercetare si altele

Ch deductibile, dpdv al deductibilitatii, se impart in 2 categ.:1.Ch deductibile integral2.Ch cu deductibilitate limitata

Regula: atunci cand CF nu mentioneaza deductibilitatea limitata se vaconsidera ca o anumita Ch este deductibila integral.

Ex.de Ch cu deductibilitate limitata:- Ch de protocol- Ch cu indemnizatia de deplasare acordata salariatului

pt.deplasari in Ro si strainatate- Ch sociale (tichete de masa, indemnizatii de deces etc.)- Ch cu asigurarile sociale in limita a 200Euro (inclusiv

asigurari facultative)- Ch cu sponsorizare, mecenat, burse private

Leasing financiar Leasing operational

Utilizatorul e tratat ca proprietar(dpdvfiscal)

Locatorul e tratat ca proprietar(dpdv fiscal)

Amortizarea bunului care face obiectulunui K de leasing se face de catre utilizator

...se face de catre locator.

Utilizatorul deduce dobanda Locatorul deduce rata de leasing

Pierderile fiscale anuale

Conf.CF, ele se recupereaza din profiturile impozabile obtinute inurmatorii 5 ani consecutivi.

Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora.Recuperarea se va realiza proportional, la fiecare termen de plata a IPP.

V realizate in leg.cu activitati desf.intr-un sediu permanent in Ro

Principii de determinare a profitului impozabil:1.Se includ in V impozabile numai V atribuibile sediului permanent dinRo

2.Se includ in Ch deductibile doar acele Ch care sunt real.pt.obt.Vmentionate la pct.1.

V realizate de PJ straine din/in leg.cu propr.imobiliare din Ro:- V realizate din inchiriere sau cedarea folosintei imobilului

25


26/44

- castigul realizat din transferul dr.de propr.asupra imob.- castigul realizat din transferul altor dr.legate de propr.imob.din Ro- castiguri realizate din transferul de titluri de participare la o PJ romana

daca cel putin 50% din valoarea mijloacelor fixe sunt propr.imob.situate in Ro- V realizate din exploatarea unor resurse naturale situate in Ro

Legislatia romana reglementeaza creditul fiscal ca mod de evitare adublei impuneri.

Daca o PJ romana obtine V dintr-un stat strain si daca V sunt impozitateatat in Ro, cat si in statul strain, atunci impozitul platit in statul strain se deduce din IPPcalculat in Ro.

C8-Fiscal

Impozitul pe profitTermenele de plata

De regula se plateste trimestrial (alteori, anual), pana la data de 25, inclusiv, aprimei luni, care urmeaza trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.

In cazul asocierilor fara pj. Intre pf si pj, pj are obligatia de a calcula, a retine si avarsa impozitul pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare trimestrului pt care sedistribuie rezultatele asocierii.

In anumite situatii, plata se realizeaza anual, cu plati anticipate, efectuatetrimestrial.

1.Institutiile de credit, pj romane si sucursale din Romania ale bancilor pj straine,acestea vor derula si vor plati impozitele(I) pe profit pana la 15.04, a anului urmatorceluipentru care se calc I.2. Organizatiile non-profit vor declara si plati I pana al 15.02 a anului urmator celui ptcare se calculeaza impozitul.3. Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura de cereale, pomicultura,viticultura, vor declara /+ plati I pana al 15 feb a anului urmator.

O alta situatie particulara este cea a pj ce-si inceteaza existenta in timpul anuluifiscal,, acestea au obligatia de a depune declaratia p profit + oblig de a plati I, pana ladata depunerii situatiei financiare la Registrul Comertului.

Exista 2 momente distincte:

Depunerea declaratiei I declarat; Plata propriu-zisa.

C Fiscal prevede date exacte pana la care se depun declaratiile si trebuie platit I. Odata cu depunerea decl anuale de I pe profit, daca este cazul, contribuabilii vor depune odeclaratie si cu privire la platile efectuate catre pers nerezidente. Contribuabilii suntraspunzatori pt calculul I si modul de redactare a declaratiilor. Daca org fiscale constataca s-a platit mai putin, contrib. vor datora si majorari de intarziere. Daca, in urmacontrolului fiscal sau a reverificarii de catre contrib, se obs ca a declarat sume mai mari,

26


27/44

contrib are dr de a solicita restitutia sau comutarea, dar va putea primi dobanda doar dupa60 de zile.

La declaratiile ca nu reflecta realitatea, poate fi vorba de greseli de calcul sau uneigresite incadrari a unor cheltuieli in categoria cheltuielilor deductibile, suntem in prezentaunor contraventii, pt care cotrib va plati o amenda + majorari.

Daca situatia reala nu e reflectata in declaratie de impunere, deoarece contrib asustras de la inregistrare si de la impozitare, anumite venituri, atunci ne aflam in fata unuicaz de evaziune fiscala (de regula constituie infractiune, pedeapsa cu inchisoare).

Impozitul pe dividende

= un I direct, care se face venit la bug de stat.Obiectul, ac I se aplica dividendelor obtinute de soc comerciale (SC).Dividendul este beneficul realizat si distribuit catre actionari. Divid poate lua forma unorplati in natura, bani, sau alocar de noi actiuni in SC.Dividendele se distribuie din profitul net obtinut de SC si se impart intre actionari, in

functie de : Cota de participare la captalul social; Decizia Adunarii Generale a Actionarilor (AGA).Beneficiul net + profitul net al societatii, care se deterina ca Profitul impozabil I peprofit.Contribuabil = pf si pj, rom si straine, ce detin actiuni intr-o SC.

PF cad sub incidenta I veniturilor, sub forma de dividende, din tara si dinstrainatate. PF, nerezidente, cad sub incidenta CF(cod fiscal) Rom, cu exceptia in careConventiile de evitare a dublei impuneri, prevad o alta reglementare.

La pj asemanator pf , CF se aplica atunci cand Conventiile de evitare a dubleiimpuneri nu prevad altceva.

Uneori, daca sunt indeplinite unele conditii, dividendele platite de o soc rom uneipj UE, pot fi scutite de plata I pe dividende.Avem distinctie intre debitorul I si platitor. Calitatea de platitor o are SC ce

distribuie dividendele. Ea are obligatia de a a calcula, retine si depune declaratiaprivind Ipe dividend.

Cota de impozitare = 16%, daca conventiile de evitare a dublei impuneri nustabilesc o situatie mai favorabile. Daca avem o astfel de conventie, pers nerezidenta vatrebui sa obtina un certificat de rezidenta fiscala in Rom.

Moneda de plata este LEUL. Cand dividendele se obtin in natura, bunurile seevalueaza si in final I se plateste tot in lei.Plata I pe dividende

I se retine, plateste si se declara pana la 25, inclusiv, a lunii urmatoare, in care s-aplatit dividendul catre actionari (Metoda de plata stopaj la sursa).Este necesar sa se faca distinctia intre:

Distribuirea dividendelor catre actionari. Plata efectiva catre actionari

Distribuirea dividendelor catre actionari este consemnata in hotararea AGA; inbaza acestei hotariri, ulterior, SC plateste efectiiv catre actionari sumele reprezentatnddividendele. Daca unele sume distribuite in timpul anului, nu au fost platite actionarilor

27


28/44

pana la sf anului fiscal, in care s-a aprobat situatia financiara anuala, impozitele pedividende, aferent dividendelor distribuite si neplatite, trebuie varsate la bugetul de statpana la 30 dec. a anului respectiv.

I pe reprezentanta

= I direct, se face venit, la bug de statContrib= pj straine care au cate o reprezentanta autorizata sa functioneze in Rom.

Autorizarea este data de Ministerul Economiei, Comertului si Finantelor.I se plateste anual, pentru un an fiscal, I este egal cu ehivalentul in LEI al sumei

de 4000 euro. Pt determinarea echivalentului in lei se are in vedere, cursul de schimbcomunicat de BNR, ca fiind aplicabil in ziua platii.

In cazul pj straine, care in timpul unui an fiscal desfiinteaza/infiinteaza oreprezentanta in Rom, I pe anul acela se calculeaza proportional cu nr de luni de existentaa reprezentantei.

Plata I pe reprezentanta pj au obligatia de a varsa I la bug de stat in 2 transe

egale, pana al 20 iunie, respectiv 20 dec. Contrib au oblig de a depune o declaratie fiscalaanuala ref la plata I pe reprezentanta pana la 28 sau, dupa caz, 29 febr a anului deimpunere.

Reprezentantele pj straine sunt obligate sa conduca evidenta contabila conformlegii romane si nu conform legislatiei aplicabilei soc-mama.

I pe veniturile microintreprinderilor

= I direct, venit la bud de stat.Microintreprindea = pj rom care, la 31 de a anului fiscal precedent, indeplineste

cumulativ coditiile speciale:

1. realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, inproportie mai mare de 50% din veniturile totale;

2. sa aiba intre 1-9 salariati;3. Venitul anual ala anului precedent sa se incadreze in plafonul de 100.000, calc

in lei.4. Capitalul social al pj este detinut de persoane, altele decat statul, autoritati

locale si instit publ.I pe venitul microintreprinderilor este un I optional; la infiintarea unei SC,

actionarii pot alege sa se constituie ca SC platitoare de I pe profit, sau ca SC speciala,platitaore de I pe venitul microintreprinderilor. Pj platitoare de I pe profit pot opta pt plataI pe venitul microintreprinderilor, incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplineste

conditiile specialem si daca nu ai mai fost platitoare de I pe venit. O pj care se infiinteazapoate opta pt plata ac tip de impozit daca indeplineste conditiile spec la constituire,In cazul in care o pj, microintreprindere, nu mai indeplineste oricare din conditiile

speciale, va deveni platitoare de I pe profit.NU pot opta pt acest regim special, urmatoarele pj romane:

Pers care desf activit in domeniul bancar;

28


29/44

Pers care desf activit in domeniul asigurarlor., reasigurarilor, pietei decapital, exceptie fac cele ce desfasoara activitate de intermediere in acdomenii;

Pers care desf activit in domeniul jocurilor de noroc, pariuri sportive,cazinouri;

Pers care, intre actionari, au un actionar pj, care are peste 250 angajati.Orice microintreprindere poate opta pt plata I pe profit in locul I pe veniturilemicrointreprinderii, incepand cu anul fiscal urmator, chiar daca continua sa indeplineascaconditiile speciale.

I se aplica asupra veniturilor obtinute din orice surse, cu exceptii legale ca:veniturile din variatia stocurilor, subventii guvernamentale, veniturile din provizioane etc.

Cota de impozitare reprezinta 2%, in anul 2007, 2,5%, in 2008, 3%, in 2009.Aceste cote se aplica direct veniturilor, nu profitului impozabil.

La asocierile fara pj intre o microintreprindere si o pf, microintrep va aveaobligatia de a calcula, retine si varsa si I datorat de pf, I calculat prin aplicarea unei cotede 1,5% la veniturile din asociere ale pf.

Daca in cursul unui an fiscal, o micritrep depaseste plafonul de100.000 euro, sau pnderea veniturilor provenite din consultanta+management este mai mare de 50%,micriitrep va plati impozit pe profit, luand in calcul veniturile si cheltuielile realizatede lainceputul anului fiscal, fara a mai putea benefica pe viitoar de regimul special almicrointreprinderii.

Plata I se efectueaza trimestrial, pana la 25 a lunii urmatoare trimestrului pt carese calculeaza. Pana la aceeasi data, va trebui depusa si declaratia de impunere relevanta.Contrib este respnonsabil de modul in care e redactata declaratia de impunere.

C9 FISCAL

Impozitul pe venit

Temei legal Codul Fiscal; I direct, ce se face venit la bugetul de stat; Contribuabilii p.f.:

o Rezidente;o Nerezidente, care desfasoara activit independente prin intermediul unui

sediu permanent in Ro;o Nerezidente, care desfasoara activitati dependente in Ro;

o Nerezidente pentru alte venituri speciale din Ro.Activitatea dependenta se desfasoara pe baza unui contract de munca (I pesalarii). Activitatea independenta se desfasoara pe baza altor tipuri de relatii decat cele demunca (avocatul - contract de colaborare).

I pe venit se aplica urmatoarelor categorii de venituri:1. in cazul pf rezidente, cu domiciliul in Ro, I se aplica asupra tuturor V

obtinute in Ro si in strainatate;

29


30/44

2. in cazul pf rezidente ce nu sunt cetateni Ro, I se aplica asupra V obtinutein Ro;

3. in cazul pf nerezidente, ce desfasoara activit indep prin intermediul unuisediu permanent din Ro, I se va aplica asupra V permanente.

4. in cazul pf nerezidente ce desfasoara activit dependente in Ro, I s aplica

asupra V ce provin din respective activitate.In conformitate cu CF, I pe V se aplica , in principiu, urm categ de V: V din activit. Indep; V din salarii; V din cedarea folosintei bunurilor; V din investitii; V din pensii; V din activitati agricole; V din premii si jocuri de noroc; V din transferal proprietatilor imobiliare; Daca legea reglementeaza si pt alte surse (?)

Majoritatea V sunt impozabile, Exceptii, V neimpozabile:

Ajutoarele, indemnizatiile de orice fel, cu destinatie speciala, acordate dela bugetul de stat;

Sumele incasate din asigurari reprezentand despagubiri, sume asig si oricealte dreptruri derivand din contractul de asigurare;

Despagubirile pt pagubele suportate ca urmare a unor calamitati naturale sidespagubirile pentru cazuri de invaliditate su deces;

Pensile pentru invalizii de razboi, orfanii si vaduvele de razboi; Contravaluarea cupoanelor ce repr bonuri de valoare care se acorda cu

titlu gratuit;

Sumele primite sub forma de sponsorizare sau de mecenat, bursele, V obtde membrii misiunilor diplomatice si consulare, pe baza de reciprocitate; Orice avantaje in bani sau natura primite de pers handicapate, veterani de

razboi, invalizi, vaduve de razboi; Premiile obt de sportivii medaliati la campionate mondiale, europene si

olimpice.Cota de I 16% se aplica la V immpozabil afferent diecarei categ. din: active

indep, salarii, inchirieri, investitii, pensii, V agricole, premii.V din activit indep:

Activit indep = cuprind V comerciale, V din profesii libere si V din dr de proprintelectuala realiz de o pf in mod individual sau sub forma de asociere.

V comerciale: V ce provin din fapte de comert ale contrib, din prestarea deservicii si din practicarea unei meserii;

Profesii libere: V din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, auditorfinanciar, consultant fiscal, contabil autorizat, consultant de plasament in valimob, architect s.a. profesii care sunt desf in mod independent si in temeiul unorlegi speciale (in CF lista nu e exhaustiva);

30


31/44

V obt din valorificarea dr de propr intelectuala, ac pot conveni din brevete deinventie, desene si modele, monstre, procedee si tehnici, know-how, dr de autor sidr conexe s.a. asemenea conf legilor speciale in materie.Ceea ce nu e valorificabil, nu este impozabil.V impozabile si neimpozabile in legatura cu ac drepturi:

V neimpozabile: V obt prin aplicarea efectiva in tr(?) prin intermediul unui titular sau a

unor licente, a unor inventii brevetate in RO in primii 5 ani de la primaaplicare, perioada calculate de la data inceperii aplicarii si care trebuie sase incadreze in perioada de valabilitate a brevetului;

V obt de titularul unui brevet prin cesionarea acestuia.De ac prevederi speciale, ce repr beneficii in materie fiscala se bucura pf ce

exploateaza inventia, respective titularul brevetului.Imp pe V (categ):V brut (Vb) (V pe orice sursa) impozabil/ neimpozabil. I nu se aplica Vb , ci

asupra V impoizabil. V impozabil se det ca Vb chelt efectuate realizarii V, pe baza

datelor din contabilitatea simpla.1. Vb cuprinde sumele incasate si echivalentul, in lei, a V naturale, toate proveninddin activit independente;

2. V sub forma de dobanda din eventualele creante utilizate in legatura cu activeindep;

3. castigurile din transferal activelor din patrim afacerii utiliz intr-o active indep;4. V din angajamentul de a nu desfasura o activit indep sau de a nu concura cu o alta

pers;5. V din anularea/scutirea unor datorii aparute in legatura cu o activitate

independenta.Nu sunt Vb urmatoarele categorii:

1. aporturile iu numerar si echivalentul in lei a aporturilor in natura facute lainceperea unei activitati sau pe parcursul desfasurarii activit de catre pfimplicate in active indep;

2. sumele primite sub forma de credite/ imprumuturi;3. sumele primate ca despagubiri;4. sumele/ bunurile5. sume/ bunuri primate sub forma de sponsorizari, donatii.

In cazult cheltuielilor, unele sunt deductibile, altele nu. Pt ca cheltfacute in legatura cu activit indep sa fie deductibile, trebuie sa indepl cond gen:

sa fie realizate in scopul realizarii V; sa fie justificate in documente;

sa fie cuprinse in exercitiul financiar al anului, in cursul caruia a fost platite; sa respecte regulile speciale privind amortizarea; chelt cu prime de asig sa respecte reg speciale impuse in materie.

Anumite chelt sunt deductibile limitat: sponsorizare, mecenat, burse private, cheltde protocol, chelt soc, pierderi privind bunuri perisabile, chelt cu tichete de masa,contributii la fonduri facultative de pensii, prime de asigurare voluntara de sanatate (200E/pers), cotizatii la asociatiile profesionale.

Nu sunt chelt deductibile:

31


32/44

sume utiliz de contrib pt uz pers sau al familiei; sume platite cu titlul de I pe V; donatiile de orice fel; amenzi, confiscari, majorari de intarziere; ratele aferente creditelor; dobanzile aferente creditelor; sumele/ val bunurilor, constatate ca lipsind din gestiune; sume/ bunuri supuse confiscarii.

Contribuabilii ce obt V din activitati indep sunt oblig sa organizeze contabilitatein partida simpla sis a completeze 2 registre: registrul de incasari si plati si registrul deinventar.

Registrul de inventar:In el se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activ. Pe cale de

exceptie de la oblig conducerii contab in partida simpla e impozitarea pe baza de normape V.

Lista activitatilor si cuantumul impozitelor in cazul aplicarii norm de V sunt

stabilite de Min Fin.

C10-Fiscal

Venitul net din dr.de propr.intelectuala se stabileste prin scaderea din Vbrut a urmatoarelor Ch:

- o Ch deductibila = cu 40% din V brut- contributiile sociale obligatorii efectiv platite

In cazul lucrarilor de arta monumentala, V net se stabileste prin scadereadin V brut a urmatoarelor:

- o Ch deductibila = cu 50% din V brut- contributiile sociale obligatorii efectiv platiteUrmatoarele categorii de V obliga platitorii V sa calculeze, sa retina la

sursa si sa verse impozitul sub forma unor plati anticipate din V platite:- V din dr.de propr.intelectuala- V din vanzarea bunurilor in regim de consignatie- V din desfasurarea unor activitati in baza unor K de agent, comision

sau mandat comercial- V din activitati desfasurate pe baza de conventii civile

- V din activitati de expertiza contabila si tehnica- V obtinute de o PF dintr-o asociere cu o PJ, asociere care nu da nastere

unei PJPlatitorii V enumerate mai sus vor retine la sursa un impozit de 10

procente aplicat la V brut, cu exceptia acelei ultime situatii a asocierii dintre p PF si o PJ.In acel ultim caz, daca avem prezenta unei microintreprinderi in asociere,

PJ va retine la sursa un impozit calculat prin aplicarea la V brut al PF a cotei deimpozitare specifica microintreprinderii.

32


33/44

Daca nu suntem in prezenta unei microintreprinderi, se aplica cota de laPJ.

Termenele de plata:

Impozitul retinut la sursa se va varsa la bugetul de stat pana in data de 25,inclusiv, a lunii urmatoare celei in care a fost platit V.Cu exceptia acestor cazuri speciale care presupun partial/ total stopajul la

sursa de catre platitorul V, de regula contribuabilii acestor categorii de V au obligatia sadeclare si sa efectueze plati anticipate in contul impozitului anual datorat.

Cota e, de regula, de 16%, iar platile anticipate se fac avand in vederesituatia financiara a anului precedent.

In anul in care se incepe o activitate, contribuabilul e lasat sa apreciezesingur nivelul de V pe care considera ca-l va realiza.

La sf.anului fiscal se va realiza o regularizare cu urmatoarele consecinte:- daca prin plati anticipate contribuabilul a platit mai mult decat trebuia,

sumele platite in plus sunt supuse restituirii sau compensarii (restituirea opereaza lacerere)- daca prin platile anticipate, contribuabilul plateste mai putin decat

impozitul total datorat, lui i se va acorda un termen de max 60 de zile de la comunicareadeciziei de impunere pt.plata diferentei

Venitul din salarii

Def: Prin salarii retinem toate V in bani si/sau natura obtinute de o PFcare desfasoara activitati in baza unui K individual de munca sau in baza unui statutspecial de lege, inclusiv indemnizatiile pt.incapacitate temporara de munca.

Cf mai prevede un criteriu special care listeaza sume asimilate salariilor:- indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii dedemnitate publica

- indemnizatii din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese incadrul unei PJ fara scop lucrativ

- dr. de solda lunara, indemnizatiile, primele, sporurile si orice altedr.ale personalului militar

- indemnizatiile si alte sume incasate de administratorii companiilornationale, soc.nat., regiilor autonome si soc.comerciale cu capitalmajoritar de stat

- sumele incasate de membrii fondatori ai soc.com.constituite prin

subscriptie publica + orice sume incasate de reprezentantiisoc.com.private in AGA, Cons.de Administratie, Comitetul de Directiesi Comisia de Cenzori

- orice indemnizatii, de regula cu caracter lunar, incasate de asociatulunic al unei soc.com.

In conformitate cu prevederile Cf, anumite sume nu se includ in Vsalariale:

- ajutoarele de inmormantare

33


34/44

- orice ajutoare pt.pierderi produse ca urmare a calamitatilor naturale- ajutoarele pt.boli grave- ajutoarele pt.boli incurabile- ajutoarele pt.nastere- V reprezentand cadouri pt.copiii minori ai salariatilor

- + orice sume cu destinatia celor listate platite din fonduri specialeconstituite la bugetele publiceSi in cazul impozitului pe salarii legislatia face distinctia intre V brut si V

net.Impozitul, de regula, nu se aplica direct la V brut.Tot de regula, PF au dr.la deducerea din V net lunar a unei sume numita

de lege deducere personala.Deducerea personala se acorda lunar pt.V din salarii care provin de la

locul unde PF isi are functia de baza.Deducerea personala se acorda diferit in functie de 2 criterii:- nivelul V salariatului

- nr.persoanelor aflate in intretinereIn cazul contribuabililor care realizeaza V brute lunare de 1000-3000RON, deducerile personale sunt degresive (scad) fata de cele prevazute pt.salaritatii cu Vbrute care se incadreaza intr-un plafon de 1000RON.

Contribuabilii care realizeaza V din salarii in suma bruta mai mare de3000 RON nu beneficiaza de vreo deducere personala.

Persoanele in intretinere: sotia/sotul, copiii, rude ale sotului pana la gr.II,inclusiv, cu conditia ca acestea sa nu obtina V mai mari de 250 RON.

Daca o pers.e intretinuta de mai multi contribuabili, acestia trebuie sadetermine cui i se atribuie deducerea pers. Dc.nu se inteleg, decide instanta de judecata.

Beneficiarii V din salarii datoreaza un impozit lunar final care se

calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii V.Impozitul se calculeaza si se determina diferit in cazul functiei de baza siin cazul celorlalte eventuale locuri de munca.

Daca contribuabilul are mai multe locuri de munca, va trebui sa hotarascasi sa comunice organului fiscal unde isi stabileste functia de baza.

La locul unde se afla functia de baza impozitul pe V se determina prinaplicarea unei cote de 16% asupra unei baze de calcul determinata ca diferenta intre V netdin salarii si urmatoarele sume:

- deducerile personale- cotizatia sindicala platita- contributiile la fonduri facultative de pensii in limita a 200 EuroV net din salarii aplicat functiei de baza se calculeaza prin deducerea din

V brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni.In celelalte situatii care nu-s locul unde se afla functia de baza, cota de

16% se aplica asupra unei baze de calcul determinate ca diferenta intre V brut sicontributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a V.

Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand panala 2% din impozit pt.sustinerea entitatilor non-profit, unitatilor de cult si acordarea deburse private.

34


35/44

Obligatia calcularii, retinerii si varsarii acestei sume de pana la 2% dinimpozit revine organului fiscal compentent.

Platitorii de salarii si de V asimilate salariilor au obligatia de a calcula siretine impozitul aferent fiecarei luni la data efectuarii platii veniturilor.

Platitorii au obligatia sa vireze impozitul la bugetul de stat pana in data de

25, inclusiv, a lunii urmatoare cele pt.care se platesc respectivele V.Informatii relevante referitoare la calcularea impozitului pe V din salarii secuprind in niste documente speciale care poarta numele de fise fiscale.

Orice platitor de salarii sau V asimilate are obligatia sa completeze fiselefiscale pe toata durata de efectuare a platii salariilor.

Platitorul are obligatia sa pastreze toate fisele fiscale ale tuturor salariatilorpe intreaga durata a angajarii acestora si totodata sa transmita organului fiscal o copie afiselor fiscale aferente fiecarui an pana in ultima zi a lunii februarie a anului curentpt.anul fiscal anterior.

Veniturile din pensii

Def: Inteleg prin pensii sume primite cu titlu de pensie din partea unorfonduri infiintate din contributii sociale obligatorii facute catre un sistem de asigurarisociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la buget.

V impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din V brut a uneisume lunare de 900 RON si a contributiilor obligatorii care trebuie supotate de PFconf.legii.

Orice platitor de V din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitulaferent, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat.

Impozitul se calc.prin aplicarea unei cote de 16% asupra V lunarimpozabil.

Impozitul se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bug.destat pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare.

Ca si-n cazul salariilor, impozitul retinut e impozitul final, fara ca vreuncontribuabil sa mai aiba obligatii suplimentare de plata.

In cazul unor pensii ca nu se platesc lunar, impozitul se stabileste prinimpartirea pensiei la fiecare din lunile carora le este aferenta.

In mod similar drepturile de pensie restante tb.defalcate pe lunile la care serefera.

In cazul V din pensii si/sau al diferentelor de V din pensii stabilite

pt.perioade anterioare, impozitul se retine la data efectuarii platii si se vireaza pana indata de 25 a lunii urmatoare.

Veniturile din cedarea folosintei bunurilor

35


36/44

Def: V in bani si/sau natura care provin din cedarea folosintei bunurilormobile si imobile obtinute de catre proprietari, uzufructuari sau alt detinator legal, cuconditia sa nu se incadreze in V din activitati independente.

V brut reprezentand totalitatea sumelor de bani si echivalentul in lei al Vin natura stabilite pe baza chiriei/ arendei prevazute in K incheiat intre parti pt.fiecare an

fiscal. Nu are relevanta momentul incasarii chiriei sau arendei.V brut se majoreaza cu valoarea acelor Ch care cad conf.dispozitiilor

legale in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal in situatia incare sunt efectuate de cealalta parte contractanta.

V net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din Vbrut a Ch determinate prin aplicarea unei cote de 25% asupra V brut.

Contribuabilii pot opta pt.determinarea V net in sistem real sau pe bazadatelor din contabilitate in partida simpla.

Un contribuabil care realizeaza V din cedarea folosintei bunurilor cuexceptia V din arendare datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe V (cota = 16%

din V net). Contabilitate in partida simpla => V net= V ChCelalalt sistem => V net= V brut 25% V brut

C11-FiscalTaxa pe valoare adugat

Avem de-a face cu un bun indirect, nu conteaz c se numete tax. Se face venitla bugetul de stat i este reglementat de Codul fiscal.

La TVA este un mixaj, sunt nite condiii care trebuie ntrunite cumulativ.

Cnd persoana fizic suport TVA, ea este consumatorul final. n cazul persoaneijuridice este diferit. Pltesc TVA cnd cumpr materiile prime, dar cnd vnd colectezTVA de la consumatorii finali. Societile n sine nu sunt afectate, ele joac TVA-ul ncontinuare. Vor face eventual credite mai lungi pentru a acoperi diferena de 19%.

Operaiuni impozabile n Romnia pentru scopurile reglementrii TVA = aceleoperaiuni care ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele condiii:

1) operaiunile constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau prestare deservicii efectuat cu plat (deci nu sunt donaii);

2) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este situat n Romnia;3) livrarea bunurilor i prestarea serviciilor sunt realizate de ctre persoane

considerate impozabile de dispoziiile fiscale privind TVA.La aceste condiii se mai adaug o situaie: importul de bunuri efectuat n

Romnia de ctre orice persoan cu condiia ca locul importului s fie teritoriulRomniei. Nu ne intereseaz msurile care se afl sub nite regimuri suspensibile.

Din toat aceast pleiad de activiti, majoritatea cad sub incidena legislaieiprivind TVA. Sunt ns extraordinar de multe situaii de excepie.

Din acest cadru general nu toate sunt taxate la fel. Operaiunile impozabileconform prevederilor speciale n materia TVA se pot ncadra ntr-una din urmtoarelecategorii:

36


37/44

1) operaiune taxabil pentru care se aplic cotele prevzute de lege la unmoment dat;

2) operaiuni scutite de la plata TVA, cu drept de deducere (operaiuni pentrucare nu se datoreaz TVA, dar n legtur cu care este permis deducerea taxeipentru achiziii);

Nu pltesc = nu colectez, dar am pierdut la leasingul de... , am diverse cheltuieli,de aceea i cer statului bani pentru ceea ce am cheltuit, iar statul mi d bani pentru asta. icer statului bani care i-am pltit pentru TVA.

3) operaiuni scutite de la plata TVA, fr drept de deducere = operaiuni pentrucare nu se datoreaz TVA (nu se colectaz), dar nici nu este permisdeducerea TVA pltit pentru materii prime i alte achiziii (statul nuncurajeaz aceste activiti);

4) situaia importurilor i al achiziiilor intracomunitare care sunt scutite de atx,conform unor prevederi legale speciale pe baza unor decizii la nivel europeanla un moment dat.

Persoana impozabil

drept fiscal sinteza

Documents