r J.ucian Blaga" din Sibiumltatea de Drept ""Simiontr103); doctor in marketing,a Bra;ov (2006-2010); doctor' din Bucureqti (20 10-2013);

lpilm€ilfiI de Analizi Eco-

gi Adminisharea Afacerilor,lrr miversitar, Facultatea de

r -Trmsilvania" din BraqovrEsitd€a,,Transilvania" din!e6 Universitatea,,Transil-)-2llf3), Centrul de Cercetdrire Hig$Tech pentru Dezvol-ff de proiect de cercetare

i{itde ori volume ale unsrrielite (monografii, cursuri"

de gi internatrionale.

Laura Pofincu

Drept in afaceriDreptul muncii aplicat sferei afacerilor. Interferenle cu teoria

generale a dreptului, drept civil general, drept comercial

Ei drept al propriete,tii intelectuale

Edt[ia2- revizuita gi addugitS -

Volumul II

Editura e"H. BeckBucuregti 2019

IENT!lor de specialitate, mai ales inlin L€gsa nr. 8/1996 privindeftttr s:ru a produselor purt6-ld fim autorizarea sau con-E, cmstituie infrac]iune qi se

n legii, se intelege realizarea,

i diect sau indirect, temporar

it* edihlra cu prestigiu

rrtrtr]e q teoria generallrqridi,tii intolectuale

I ub aI Editurii C.H. Beck.Flhrii-

rcgi : Editrra C.H.

ffirrfecuf ctbl gi drepttrrlbbribliografie. -

frtrm AndreeaNegoiffiCetelinMantu

Cuprins

Abrevieri... .."."".".. VIICapitolul I. No{iuni introductive privind dreptul muncii;i dreptul proprieti{ii intelectuale ...."........" I

Sec{iunea 1" Dreptul muncii si norma de drept al muncii ."....".""."..".... I$1" Dreptul muncii, interferenle cu dreptul civil gi dreptul comercial.."..."""""".... 1

$2. Norma juridici civild, norma juridicd eomercialS 9inorma juridicd de dreptul muncii."."".. ...""....."........ 4

Sec{iunea a2-a"Drepttsl de proprietate intelectuale........"...."""." ""........7$1" Generalitdti privind dreptul de proprietate intelectualS ........".." 7

$2. Evolulia dreptului de autor ............... 9

$3" Normele juridice aparfindnd dreptului de autor"""""". ......".".."... 10

Secliunea a 3-a. Dreptul de proprietate industriald. Normele juridiceapar,tin6nd dreptului de proprietate industrialS ....".....". 10

Capitolul II. Sediul materiei dreptului muncii, aplicat raportuluijuridic dintre operatorii economici qi angajafi.. ...""..... 13

Sec{iunea 1. Generalitdli privind imaarcle de drept ce constituiesediul materiei dreptului muncii"".""""". ".."..""..".."....""""""" 13

Secliunea a2-a.Inroarele formale de drept al muncii ......."""""...""""".. 13

$1. Izvoare de drept intern.......... .."."."""" 14

$2" Izvoare de drept al Uniunii Europene"".. .......".."." 18

Secliunea a3-a.Izxoarele dreptului de autor ".........".".". 19

Sec{iunea a -a.Iztroarele dreptului de proprietate industriald ""."...".23

Capitolullll"Aplicarealegiiindomeniulmuncii"."""""" "".""".""""""".."."""27Secliunea 1. Aplicarea legii in timp "".."...""". "".......""...."..27Sectiunea a2-a. Aplicarea legii in spaliu ."."""".."..""".."."""29

' Sectiunea a 3-a. Aplicarea legii asupra persoanelor" "..""""""""."""."..."".".29

Capitolul fV. Raportul juridic de drept al muncii qi cel aparfinindproprieti{ii intelectuale

Sec{iunea 1 " No}iunea de raport juridic civil qi de raport juridicde drept comercial"... "..""".""".31

Sec{iunea a 2-a. Raporlul juridic de drept al muncii ".........".""..."."..".. 35Seeliunea a 3-a. Raportul juridic privind dreptul de autor ".""".".."...... 38Sectiunea a 4-a. Raportul juridic privind dreptul de proprietate industriald ......".. 51

Sec{iunea a 5-a. Dreptul la marcd qi protec}ia consumatorului in comerfulelectronic prin licita{ie pub1ic6""...... ........".60

3l

.:].&

VI Drept in a;/aceri

Capitolul V. De la actul juridie la contractul individual de munc5.....""""""""""...... 65Sec{iunea 1" Contractul civil. contraclul eomercial qi contractul individual

de muncd ""."...".65Secliunea a 2-a" Defini1ia, trasarurile caracteristice qi durata contractuluiindividual de muncd..." ......."67

Secliunea a 3-a. Condi{iile ineheierii. conlinutul qi forma contractuluiindividual de muncd.... ."......78

Secliunea a 4-a. Timpul de muncd ;i timpul de odihna.... ."........""..... 95Sec{iunea a 5-a. Modificarea contractului individual de muncd ..... 103Secliunea a 6-a. Suspendarea contractului individual de muncd """". 104Seeliunea a7-a"incelarea contractului individual de muncd ...".."... 105

Capitolul VI" Teste de eyaluare "."""""""....... 110

Bibliografie ........" 149

Capitolul INo{iuni introductive privind dreptul muncii

;i dreptul propriet5{ii intelectuale

Sec{iunea 1" Dreptul muncii si norma de drept al muncii

$1. Dreptul muncii, interferen{e cu dreptul civil gi dreptul comerciar

in literatura de specialitate din Rom6nial, dreptul este definit ca fiind ansamblulregulilor asigurate qi garantate de cdtre stat, care au ca scop organizarca gi discipli-narea comportamentului uman in principalele relatii din societale, intr-un climatspecific manifestdrii coexisten{ei libertdlilor, apdrdrii drepturilor esenliale ale omuluiqijustiliei sociale,

Regulile edictate (elaborate) de cdtre stat poartd denumirea de norme juridice. Lafel ca gi in cazul altor ramuri de drept, in dreptul muncii avem in vedere normelejuridice de drept al muncii.

Dreptul na{ional (la fel ca qi dreptul international) se imparte in drept public gidrept privat2.

Figura nr.1

Dreptul public trateazd constituirea stanrlui gi a puterilor publice qi raporturiledintre stat gi particulari in general3.

I N. Popa, Teoria generali a drepfului, Ed" Actami, BucureEti, 1994,p.91.2 O" Ungureanu,Drept cMl" Introducere, Ed. All Beck, Bucuregi, 2000, p. 3"3 v"R. Guillien, Droit publie et droit priv6, in Melarges Brethe de la Gressaye, 1967,

p" 311 qi urm"

.L

2 Drept in afaceri

Dreptul privat reglementeazd actele parlicularilor care nuinteresele individualel.

Exista ramuri de drept care prezintd caracteristiei atAt de

drept privat.Este qi cazul dreptului muncii, care:

1" Se incadreazd in dreptul privat cdnd se au in veclerejuridiee:

a) contractul individual de muncS;b) contractului colectiv de munc6.2. Se incadreuzd in drepml puhlic ciind se au in vedere

juridice;a) formarea profesionala;b) timpul de muncd gi timpul de odihn6;c) qomajul;d) asigurdrile sociale;e) sindicate;f) patronate.

pun in discu{ie decAt

drept public, e6t qi de

urmdtoarele institutiile

urmatoarele institutiile

Figura nr" 2

Dreptul civil constituie ramura eea mai importanta a. dreptului privat pi are ca

domeniu acele acte pe care le poate face crice cetS{ean, indiferent de profesia sa.

Dreptul civil este dreptul privat general. deoareee guvemeazd cele maj importanteraporturi gi acte juridice ale persoanelor particulare. Toate celelalte ramuri de dreptprivat trateazi numai anumite raporturi iuridie e speciale, fiind drepturi private speciale.

Se poate spune astfel ci dreptul prir"at are ca fundament dreptul civil" Dreptulcivil constituie dreptul comun in materie de drept privat. Aceasta insemnd cf,

domind intregul drept privat, adici ori de cdte ori nu se vor afla alte dispozi{ii,se va aplica legea civili2.

Spre exempla, dreptul civil este drept.rl prir at seneral qi in domeniul dreptuluimuneii, in ceea ce privegte contracrul irr'lir:ir,al ,Je muned gi eontractului colectiv de

munc6, stabilind regulile generale ill ma-.ere de contraete. Astfel, dreptul civil

1 [" Micescu" Curs de drept civil. Ed i: 3::,' 3-curegti. 2000, p. 592 M. Diuvara, op. cit., p. 84.

ilrn in disculie dec6t

Jrept public, c6t gi de

.:::atoarele instituliile

!ir;

, ::e::ului privat gi are ca- :.J lcrent de profesia sa.

.--;-i cele mai imPortante

.:. ::,elalte ramuri cle drept

,-.- :::pturi prlvate speciale.

-:.;,-,: Jreptul civil. Dreptul

Fr-r1 at Aceasta insemnd cd

.r !e vor afla alte dispozi{ii,

:= ; in domeniul dreptului:: -i' ;ontractului colectiv de

r:::3 -\stfel, dreptul civil

n59

Nolir"mi i ntr oduc tive pr ivind dr e p t i, :: -i,rptul pt'oprietdTii intelee ttrttle 3

eonstituie dreptul comun in materie cie ;.:;:: r,rivat ;i in eeea ce privegte contractele,eu aplicabilitate qi in ceea ee prive;te cr-r:rriictol rndividual cie muncd gi contraetuluieolectiv de muned, institugii juridice de lrept a1 muncii.

Notiunea de ,,drept al muncii". la iel ca in eazul dreptului civil ori a dreptuluicclmercial, poate avea trei sensuri diterite

Intr-un prim sens, drept al rrruncii desemneazd o ramur6 de drept a sistemului declrept rom6nese, adicd totalitatea (ansamblul; normelor juridiee ce reglementeazdraporturi de drept al muncii.

In al doilea sens, drept al muncii t-tzeazd. aeea posibilitate (prerogativd) recunos-efia de lege titularului acelui drept (numit subiect activ). in baza lui, titularul poatepretinde o conduitd corespunzdtoare drepzului siu de la subiectul pasiv, iar in caz denevoie poate apela la forJa coercitiva a starului pentru preitec{ia dreptului s6u"

In acest sens, drept inseamni o putere a individului (numit drept subiectiv)"Aeeastd putere din partea unora presupune ascultare din partea altora"

Contract individual de munc5

Obliga[ie a iubiectului 2al rapornrlui.juridic

Dreptul angajatului la platasalariului pentru munca preshte

Obliga{ia operatorului econom ieangaj ator de a r ealiza. pl atasalariului in eontul angajatului

Figura nr.3

tn exemplul redat in figura nr" 3, dreptului angajatului (subiectul l) cle a primiplata salariului pentru munca prestatd ii corespunde obligalia operatorului economieangajator (subiectul 2) de a realizaplata salariului in contul angajatului, in baza con-traetului individual de muned incheiat intre angajat qi operator"ul economic angajator.Acest contract stabilegte ,,puterea" angajatului in ceea ce privegte plata salariuluipenjru munea prestatd qi ,,a.seultarea." din partea operatorului eeonomie angajator.

In al treilea sens, drept al muncii desemneazi o ramurA a qtiinlei juridice, qtiinldcare are ca obiect, drepturile persoanei fizice gi persoanei juridice din domeniuldesfrquririi raporturilor de munc6. tn acest sens. este vizata clisciplina de invdtSmdnt.

In literatura de specialitate2, dreptul civil romin a fost definit ca fiind aeea ramurdcare reglementeazd" raporturi patrimoniale gi nepatrimoniale stabilite intre persoanelefrzice qi persoanele juridice aflate pe pozilii de egalitate juridied.

Pentru a in{elege defini{ia dreptului eivil romAn trebuie precizat faptul cd estepatrimonial acel raport ai cdmi eon{inut poate fi er,a1'uar in 'bani

(pecuniar), iar nepa-trimonial (sau personal-nepatrimonial) acel raporr a1 carui con{inut nu poate f,r

evaluat in bani.

\ O. Ungurettnu, op. cit., p. I gi urm.2 Gh. Beleiu, Drept civil rom6n, Ed. $ansa SRL, Bucureqti. 199 . p. 25 gi urm.

4 Drept in afaceri

Un exemplu de raport patrimonial in domeniul dreptului eomereial sau al aface-

rilor il constituie raportul care ore ea, izvor un contruct de vdnzare-cumpdrare"De asemenea, in domeniul dreptului muneii, un exemplu de raporl juridic patri-

monial il eonstituie raportul juridic care are ca izvctr un (ontract de mune d.

Un exernplu de raport juridie nepatrimonial este rcprtrtul .iuridic care ore in confi-nutul sdu dreptul la qomaj (al persoanei fizice) sau dreptul de a forma patronate (alpersoanei juridice)"

Degi dreptul comercial qi dreptul afacerilor inslud doar raporturi patrimoniale,denarece operatorul economie/profesionistul urmireqte prioritar oblinerea profi-tului" eonsiderim cd institulia protcc{iei consumatorului include raporturi patrimo-niale, dar qi personal nepatrimoniale, av6nd in vedere caracterul social al acesteiramuri de drept.

Literatura cle specialitate din domeniul comercial romdn trateazd domeniul pro-tec{iei juridice a consumatorului ca o institu{ie juridici a dreptului comercial" Consi-derim cd se poate vorbi despre un drept special. componentS. a dreptului afacerilor,care trateazd domeniul protecliei juridice a consumatorului.

in "*ea

ce priveqte dreptul muncii, eonsiderdm cd acesta include nu cloar rapor-turi juridice patrimoniale, degi are in vedere, prioritar, rela{ia de muncd dintre opera-

torul economic angajator qi angajat in care se urmdreqte prioritar oblinerea de profit,ei gi raporturi personal-nepatrimoniale, avAnd in vedere anumite drepturi ce apar.tin

angajatului, ca.re implica in anumite cazuri qi implicarea unor institu{ii publice cu

atribufii in domeniul dreptului muncii.Aga cum ne reamintim, dreptul comercial este definit in doctrinal ca fiind ansam-

blul normelor juridice care reglementeazd activitatea comerciali, adied producerea ;icircula{ia (distribu{ia) mdrfi,rilor, executarea de lucrari qi prestarea de servicii.

$2. Norma juridici civili, norma juridiei comerciald gi normaiuridici de dreptul muneii

Norma juridici a fost definita in literatura de speeialitate din Romdniaz ca fiindc reglementare generald de conduita suseeptibila a fi impus6, in caz de nevoie, prinfo(a de constr6ngere a statului.

Consideram cd aspectele teoretice generale privind noffna juridic6 civila pot fiextinse gi in crzul nomei de drept comercial ori a normei de drept al muncii.

Prin extrapolare, considerim ed norma juridici de drept al muncii poate fi defi-niti sa fiind regula generali gi abstracta care reglementeazi., in principal, conduitaangaja{ilor gi a operatorilor economiei angajatori, subiecte ale acestor raporturijuridice, dar qi raporturile stabilite intre aee;tia $i autoritdtile publiee ce funclioneazdin domeniul dreptului muncii.

Norma juridic[ de drept al muneii, la fel ca in canrl cele eivile ori comerciale,prezinta urmdtoarele trisituri caracteristiee:

rIdem, p.9.2 E. Poenoru, Drept civil. Ieoria generald. Persoaneie, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj,

2001, p.20 9i urm.

- .-' ;i:rnereial sau al aface-

-:,::-,,1-C\mpdfAf e,

: - :e raport juridic patri-':"'-.:i ie muncd.

'. . ".,,;.iic cqre nre in con{i-,.-: -r iorma patronate (al

, :: ::Forluri patrimoniale,:::;itar obiinerea. profi-: -. -j: raporturi patrimo-

:.:ri:erul social al acestei

:,::. ::3:eMa domeniul pro-::;:::lui comercial. Consi--;:-.: a dreptului afacerilor,

::=:" include nu doar raPor-.:-r J: muncd dintre opera-

::.rriar obtinerea de profit,.* -:lrte drepturi ce aPar,tin

: -:r,: instrtutii publiee cu

:. :'rctrindr ca fiind ansam-

-;.;-a1i adica producerea 5i-:::.:3a de servicii.

t-omerciali gi norma

:,,::i: dir Romdnia2 ca Frind

:*si. ir caz d.e nevoie, prin

:,,:':;ra junciica civila pot ti- :: ,rrept al muncii.rept al muncii poate fi defi-.="-ti. in principal, conduita: :;:: aie acestor rapeirturii:- e rLrblice ce funcjioneazd

. ;:,e cir.ile ori comerciale,

Noliuni intrachtctive privind clreprt,) ii;.,; ;.; t: .teptltl proprietdlii inlelee tuale 5

a) este obligatorie, adica violarea ei a:r:ge sanclruni impotriva eelor care o inealcd,aplicdndu-se atAt in cazul angajatului. cdt ;i ::, cei al angajatorului.

(Jn exemplu tn accst sens il constiiuie nerespectarea normei juridice ce impuneobligativitatea din partea angajatului ,Xe a respeeta cclntraetul individual de munedsemnat, care atrage aplicarea unei sancriunl pentru acel angajat"

b) este generall, deoarece se aplica lururol perseianelor fizice (angaja!i) sau per-soanelorjuridice (operatorii economici aneajatori; care sunt vizate de cuprinsul ei.

Spre exemphl, norrna juridica ce impune obligalivitatea din partea angajatoruluide a incheia un contract individual de muncd in formd serisd in eazul fiecdrei per=soane angajate, prev6zutd in Codul muncii, trebuie respectatd de toti operatoriieconomici angajatori eare igi desfbqoard activitatea pe intreg teritoriul RomAniei"

c) este permanenti, in sensul in care tinde sa se aplice la o serie nedeterminatdde situalii sau cazuri asemdnhtoare, de la intrarea ei in vigozre qi pan6 la abrogare.

Astfel, spre exemplu" nonna juridica privind obligativitatea din partea angaja-torului de a inftrrma propriii angajali privind diversele aspecte ale propriei activitdli,prevdzutd de Codul rnuncij va reprezenta o obligalie pentru acel operator economieangajator in e'azul fiecdrei persoane angajate, pentru intreaga perioadd in care aceastaeste angalatd.

d) este edietati (emis5/adoptati) de citre autoritatea publici investitd euputere de a faee iegi.

Astfel, in eeea ee prive;te aplicabilitalea in cazul relalieijuridice dintre operatoruleconomic angajator gi propriii angaja!i, normele juridiee se regdsesc in Codul muncijori in alte acte nonnative, izvoare de drept al muncii.

e) este sancfionatf, prin forfa publicd, nu prin for-{6 privatd, adicd niciun consu-mator nu-qi poate faee singur dreptate.

Spre exemplu, nerespectarea unei noffne juridiee de drept al muncii de c5.tre unoperator economie angajator se verificd qi se sanclioneazl de Inspectoratul Teritorialde Munc6, nu de cdtre angajat prin sustragerea unui bun apartinAnd angajatorului incanslin care nu a primit salariul datorat.

- lacra Europa Nova, Lugoj,Figura nr.4

Drept in afaceri

Din prisma structurii lor, normele juridice ele drept al muneii, la fel ca in cazulcele civile ori eomereiale, sunt formate din:

a) lpotezS: care arai.a condiliile in care se apliea norma respectivd de clrept almuncii"

b) Dispozifie: aare explic6 conduita ceruti prin normelesubieetelor raportului juridic de muned (angajat ori angajalor),impus. permis sau interzis (sa dea, s5 faca ori sa nu faca).

c) Sancfiune: care indica efeetele nerespectirii dispoziliei

de drepl al munciiaratdnd eeea ee este

de cdtre unul dintresubieetele rapofiului jr.rridic de muned.

Normele jrridice de drept al muncii pot ii clasificate tlupa modeiul normelorcivile, eomercial ori de drept al afaeerilor.

Figura nr" 5

I. Dlpd caraclerul conduitei prescrise, normele de drept al muncii (la fel ca

normele juridice de drept eivillcomercial) se divid in:A. Norme imperative: eare impun subiectelor de elrepl obligatria de a savdrqi o

acliune sau de a se abline de a face ceva. Normele imperative se impart, la rdndul lor, in:a) Norme onerative: care obliga la o ac{iune. Un exemplu de normd orcerativd de

drept aL mu,ncii il regasim in art. 161 e"muneii care stipuleazi,,salariile se plStesc

inaintea oric5.ror alte obligalii banegti ale angajatorilor""b) Norme prohibitive: care obliga la n inac{iune. {/n exemplu de normd prohi'

hitivd d,e drept al muncii il regasim in ar1. I 82 alin. {.1) e .muncii unde se stipuleazd

,,pentru asigurarea securita{ii qi san[t5fii in munei institulia abilitatd prin lege poate

dispune interzicerea. fabricarii [...] substanfelor [...] perieuloase pentru sala:'ia!i".

B. Norme dispozitive: care permit sd se deroge de la prevederile pe care le cuprind.

Normele dispozitive se impart, la r6ndul lor" in:a) Norme permisive: care permit subieetelor de drept o anumitd. conduitd.

b) Norme supletive: eare stabilese o anumitd coriduitd eare devine obligatorie insitualia in care sutriectele cle drept nu au stabilit altf'el.

l

.l

#

:1 muneii, la fel ca in cazul

lnna respectiva de drept al

:nnele de drept al munciir,taior). arat6nd eeea ee este

,aziliei de cdtre urrul dintre

:le d'irpd modelul normelor

: :rept ai muncii (la fel ca

-::i obli*eaJia de a savdrgi o

; = impart, 1a rdndul 1or, in:

'',;:.i. ie normd onerativd de

:,,eaz6 ".salariile se pldtesc

.' :r.mplLi de normd prohi-Ll :runcii unde se stipuleaza*.:= abilitata prin lege poate

--i'.s. pentru salariali".::'. ederile pe ca-re le cuprind.

-- anumitd. conduita.:; rare devine obligatorie in

Dreptul autorului de a

i se distribui opera

1 N. Popa, op. ei1", p.42,91.2 O. Llngureanu., op. cit." p. I qi urm.

Obligalia editurii de adistribui opera autorului

Nolitmi introductive privind dreptul mtincii ;i dreptul proprietdlii intelcetuale 7

2. Dupd sfbra de aplicare, normele de drept al muncii (la fel ea normele juridieede drept civil/comercial/al afacerilor) se divid in:

A. Norme generale: care sunt aplicabile tuturor rela{iilor sociale in general sau unoranumite ramuri de drept. (In, exemplu de normd generald de drept al muncii il regdsim inafi" 1 12 alin. (1 ) C"muncii unde se stipuleazd ,,pentru salariatii angajali cu nomd intreagddurata normald a timpului de muncf, este de 8 ore pe zi Ei de 40 de ore pe sdptdm6nd".

B. Norme speciale: care sunt aplieabile numai unor categorii de relaJii din inte-riorul acestei ramuri de elrept. (Jn exemplu de nctrmd speciald de drept al muncii iLregisim tot in ar1. 112 c.muncii, dar in alin. (2), unde se stipuleazd ,,in eazul tinerilorin vdrstd de pAnd la 18 ani durata timpului de muncd este de 6 ore pe zi si de 30 deore pe sdptdmAnS".

Sec{iunea a 2-a, Dreptul de proprietate intelectuali

$l " Generaliti(i privind dreptul de proprietate intelectualf,

Pomind de la definitial dreptului: un ansamblu de norme care organizeazd"vialaineomun a cetd{enilor, o tehnicS. a convie{uir:ii umane destinatd sa disciplinezecomportamentul uman gi s6 apere societatea de excese, eunoagtem cd dreptul nationai(la fel ca gi dreptul intemalional) se imparle in drept public gi drept privat. in acesrcontext, dreptul proprietd{ii intelectuale se ineadreazd in domeniul dreptului privat euclzre aplica{ii in clomeniul dreptului comereial gi al afacerilor, dar ;i domeniuluidreptului muncii, deoarece activitatea prestatd de angajal se poate supune, intr-omultifudine de situa{ii, normelor aparlinand proprietdtii intelectuale.

No{iunea de ,,drept cirril" poate arrea trei sensuri diferite2" Astfel:Intr-un prim sens, dreptul eivil desemneazd ramura de drept civil a sistemului ele

elrept romAnesc.ln al doilea sens, dreptul civil evocd acea posibilitate (prerogativd) recunoseutd

de legea civild titularului de drept civil, iar in caz de nevoie poate apela la fo4a ceter-eitivd a statului pentru protee{ia dreptului sdu. in acest sens, avem in veeJere elreptulsubiectiv, vdzut ea o prttere a individului. Aeeastd putere din parlea unora presupuneascultare din partea altora.

Distribuirea operei

Figura nr. 6

8 Drept in qfaceri

in exemplui reclat in frgura nr. 6. dreptului autorului (subiectul 1) cle a i sedistribui upera ii corespunde obliga{ia editurii (sutriectul 2) de a distribui operaautorului, inbuza contractului incheiat intre autor gi editura. Acest contract stabilegte,,put€rea" automlui in eeea. ce privegte distribuirea operei sale qi ,,ascultarea', dinpartea editurii.

in al treilea sens, dreptul civil desemn eaz6, o ramurd a 6tiin{ei juridice.in literatura de specialitatel, dreptul civil romfln a fost definit ca hind acea

ramurd eare reglemenLeazl" raporturi patrimoniale pi nepatrimoniale stabilite intrepersoanele fizice qi persoaneiejuridiee aflate pe pozi{ii de egalitatejuridica.

Trebuie subliniat faptul ca dreptul civil nu reglementeazdtoate raporturile patri-moniale qi nepatrimoniale din societate. $i alte ramuri de drept au obiectul fcrrmat dinraporturi patrimoniale gi nepatrimoniale, cum ar fi dreptul comereial, dreptll proprie-talii intelectuale, dreptul financiar, dreptul muncii etc"

Dreptul proprieta{ii intelectuale aparfine dreptului civil. Nonnele ce reglemen-teazd dreptul proprietalii intelectuale s-au desprins, in timp, din normele ele tlreptcivil. Astfel, normele de clrept al proprietalii intelectuale reglementeaza raporturi juri-dice ce au ca obiect bunuri speeiale numile bunuri intelectuale.

Dreptul proprietdfii intelectuale reprezintf, acea ramurd de drept ce inclutle ansam-blul nomrelor juridice civile care reglementeazd urmitoarele mari institulii civile:

- dreptul de autor;- dreptul de proprietate industriala.odatd. eu dezvoltarea omenirii, a dreptului, s-au eonturat treptat qi eele doud mari

direclii de de:zvoltare a ramurii de drept ce reglementeaza relaliile sociale legate deopera de crea{ie, gi anume dreptul de autor pi dreptul de proprietate industriala.Astfel, in timp au fost adoptate nonne juridice ee reglem-enteaza dreptul de autor pidreptul de proprietate industriala.

Crea{ia intelectuala imbraca formele diverse, nea;teptate, care trebuie protejate,difuzate in anumite eondilii precis stabilite gi respectate pi trebuie stimulatd. Acesteaspecte se realizeazh prin intermediul instrumentelor juridice.

Literatura romAni de specialitatez susJine faptul ca dreptul de autor qi tlreptul rJe

proprietate industriali au un destin comun pe axa timpului. Aeeasta deoarece dreptulde autor gi dreptul de proprietate industriala au reaclionat imediat la impactuleuceririlor gtiinlei qi tehnieii pe plan mondial.

Dreptul de creafie intelectuali poate fi definit ca ansamblul normelor juriclicecare reglementeazd raporturile juridice patrimoniale qi personal nepatrimoniale,raporturi care se nasc odatd. cu crearea, transformarea gi valorifiearea bunurilor inte-lectuale de citre subiectele de drept, at6t persoane ftzice, c6t qi persoanejuridice"

Dreptul de autor, in mod special consacrat activitAdi hterare, gtiin{ifice gi artis-tice, reprezintd forma juridica necesard qi utilizata pentru stimularea activitdlii deerea{ie intelectualS"

I Gh. Beleiu" Drept civil rom6n, Ed" gansa SRL, Bucureqti. 1993, p. 25 qi urm"2 1,. Ddnild" Dreptul de autor gi dreptul de proprietate industriald, Ed. C.H. Beck, Bucureqti,

2008, p.5-9, 17, 19.