drept informational

168
Centrul „Acces-info” Apără-ţi dreptul la informaţie! Ghidul cetăţeanului Chişinău 2007

Upload: nysa-sapa

Post on 27-Nov-2015

197 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Drept Informational

Centrul „Acces-info”

Apără-ţi dreptul la informaţie!

Ghidul cetăţeanului

Chişinău 2007

Page 2: Drept Informational

CZU

Centrul “Acces-info”

Apără-ţi dreptul la informaţieGhidul cetăţeanului

Aparecu sprijinul Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului (Suedia), care nu subscrie şi nu răspunde pentru conţinutul acestei publicaţii.

Responsabili de ediţie:Vasile Spinei, Alexandru Postică.

Au colaborat:Elena Vacarciuc, Mihai Guzun, Matei Nicolaev, Mihai Lescu, Nicolae Braşoveanu.

Ghidul apareîn limba română, în versiune tipărită şi electronicăWEB://www.acces-info.org.md

Design, procesare computerizată:Centrul “Acces-info”, str. V. Alecsandri 13, bir. 19, mun. Chişinău, MD-2009, Republica Moldova

Distribuire gratuită

Page 3: Drept Informational

CupRins:

I. Norme privind accesul la informaţie .................... 4

II. Apărarea drepturilor pe cale extrajudiciară ................................................. 24

III. Apărarea drepturilor pe cale judiciară ........................................................... 37

IV. Executarea hotărîrii ............................................. 105

V. Cauze penale .......................................................... 111

VI. Sancţiuni ................................................................. 138

VII. Sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului .................................158

Page 4: Drept Informational

4

i. norme privind accesul la informaţie

Page 5: Drept Informational

5Ghidul cetăţeanului

1. Care este scopul accesului la informaţie?Accesul la informaţiile oficiale:a) contribuie la sensibilizarea cetăţenilor faţă de „su-

biectul public” şi faţă de participarea la procesul decizi-onal în domenii de interes comun, formîndu-le o opinie asupra stării societăţii în care trăiesc şi asupra autorită-ţilor care îi guvernează. O atare participare cetăţeneas-că este spre beneficiul tuturor. O autoritate administra-tivă, operînd într-un context de accesibilitate va fi mult mai eficientă, deoarece ştie că rezultatul muncii sale ar putea fi examinat de către toţi şi, prin urmare, mai bine înţeles. Ea realizează responsabilitatea pentru acţiunile sale inadecvate.

b) poate contribui la evitarea devierilor din partea autorităţilor administrative, prea des favorizate prin ceea ce numim „cultura tainei”. Această „cultură” trebu-ie să fie înlocuită printr-o cultură de accesibilitate, in-dispensabilă pentru afirmarea legitimităţii autorităţii administrative în calitatea sa de serviciu public, pentru dezvoltarea unor raporturi de încredere între autorită-ţile publice şi cetăţeni şi pentru supravegherea integri-tăţii funcţionarilor, astfel evitînd riscul corupţiei.

2. Cine poate cere informaţii?Orice persoană. Ea are dreptul de a solicita furnizo-

rilor de informaţii, personal sau prin reprezentanţii săi, orice informaţii aflate în posesia acestora, cu excepţiile stabilite de legislaţie.

Page 6: Drept Informational

6 Apără-ţi dreptul la informaţie!

Dreptul persoanei de a avea acces la informaţii, in-clusiv la informaţiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decît în condiţiile legii.

3. Cine este obligat să ne furnizeze informaţii oficiale?

Conform Legii privind accesul la informaţie, furni-zori de informaţii, adică posesori ai informaţiilor oficia-le, obligaţi să le furnizeze solicitanţilor în condiţiile pre-zentei legi, sînt:

a) autorităţile publice centrale şi locale - autorităţile administraţiei de stat, prevăzute în Constituţia Republi-cii Moldova şi anume: Parlamentul, Preşedintele Repu-blicii Moldova, Guvernul, administraţia publică, autori-tatea judecătorească;

b) instituţiile publice centrale şi locale - organizaţiile fondate de către stat în persoana autorităţilor publice şi finanţate de la bugetul de stat, care au ca scop efectua-rea atribuţiilor de administrare, social-culturale şi altor atribuţii cu caracter necomercial;

c) persoanele fizice şi juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituţia pu-blică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publi-ce şi culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de in-formaţii oficiale, inclusiv de informaţii cu caracter per-sonal.

4. Care sînt obligaţiile furnizorului de informaţie ?

Page 7: Drept Informational

7Ghidul cetăţeanului

Furnizorul de informaţii, în conformitate cu compe-tenţele care îi revin, este obligat:

- să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public şi asu-pra problemelor de interes personal;

- să garanteze liberul acces la informaţie;- să respecte limitările accesului la informaţie, pre-

văzute de legislaţie, în scopul protejării informaţiei con-fidenţiale, vieţii private a persoanei şi securităţii naţio-nale;

- să respecte termenele de furnizare a informaţiei, prevăzute de lege;

- să dea publicităţii propriile acte adoptate în con-formitate cu legea;

- să păstreze, în termenele stabilite de lege, proprii-le acte, actele instituţiilor, ale căror succesoare sînt, ac-tele ce stabilesc statutul lor juridic;

- să asigure protejarea informaţiilor ce se află la dis-poziţia sa de accesul, distrugerea sau modificarea ne-sancţionate;

- să menţină informaţiile, documentele aflate la dis-poziţia sa, în formă actualizată.

5. Care informaţii trebuie difuzate de urgenţă? Va fi difuzată de urgenţă pentru publicul larg infor-

maţia care i-a devenit cunoscută instituţiei publice în cadrul propriei activităţi, dacă această informaţie:

a) poate preîntîmpina sau diminua pericolul pentru

Page 8: Drept Informational

8 Apără-ţi dreptul la informaţie!

viaţa şi sănătatea oamenilor;b) poate preîntîmpina sau diminua pericolul produ-

cerii unor prejudicii de orice natură; c) poate opri răspîndirea informaţiei neveridice sau

diminua consecinţele negative ale răspîndirii acesteia;d) comportă o deosebită importanţă socială.

6. Care-s condiţiile pe care trebuie să le creeze furnizorul de informaţii pentru facilitarea accesului la ele a solicitanţilor?

În scopul garantării liberului acces la informaţiile oficiale, furnizorul de informaţii:

a) va asigura un spaţiu amenajat pentru documen-tare, accesibil solicitanţilor;

b) va numi şi va instrui funcţionarii responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informa-ţiilor oficiale;

c) va elabora, în conformitate cu prezenta lege, re-gulamente cu privire la drepturile şi obligaţiile funcţio-narilor în procesul de furnizare a documentelor, infor-maţiilor oficiale;

d) va acorda asistenţa şi sprijinul necesar solicitanţi-lor pentru căutarea şi identificarea informaţiilor;

e) va asigura accesul efectiv la registrele furnizorilor de informaţii, care vor fi completate în conformitate cu legislaţia cu privire la registre;

f ) va desfăşura întrunirile şi şedinţele sale în mod public, în conformitate cu legislaţia.

Page 9: Drept Informational

9Ghidul cetăţeanului

7. Ce înseamnă informaţii “din oficiu”? În scopul facilitării liberului acces la informaţie, fur-

nizorul de informaţii va publica sau va face şi în alt mod general, direct accesibile populaţiei, informaţiile ce conţin:

a) descrierea structurii instituţiei şi adresa acesteia;b) descrierea funcţiilor, direcţiilor şi formelor de ac-

tivitate ale instituţiei;c) descrierea subdiviziunilor cu competenţele lor,

programului de lucru al acestora, cu indicarea zilelor şi orelor de audienţă a funcţionarilor responsabili de fur-nizarea informaţiilor, documentelor oficiale;

d) deciziile finale asupra principalelor probleme examinate.

În conformitate cu Legea privind accesul la informa-ţie, datele indicate mai sus vor fi făcute publice în afa-ra procedurii de examinare a cererilor privind accesul la informaţie.

8. instituţiile publice sînt obligate să publice di-ferite îndrumare, liste cu informaţii, etc.?

În scopul asigurării transparenţei activităţii instituţi-ilor, eficientizării accesului la informaţie, creării condiţii-lor pentru căutarea, identificarea operativă a documen-telor şi informaţiilor, autorităţile publice, instituţiile pu-blice vor edita, cel puţin o dată pe an, îndrumare ce vor conţine liste ale dispoziţiilor, hotărîrilor, altor documen-te oficiale, emise de instituţia respectivă, şi domeniile

Page 10: Drept Informational

10 Apără-ţi dreptul la informaţie!

în care poate furniza informaţii, vor pune la dispoziţia reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă date oficiale despre propria activitate, inclusiv despre do-meniile în care poate furniza informaţii. Furnizorul de informaţii va proceda şi la alte forme de informare acti-vă a cetăţenilor şi a mijloacelor de informare în masă.

9. solicitantul de informaţie este obligat să-şi motiveze interesul pentru informaţie ?

Orice persoană care solicită acces la informaţii în conformitate cu Legea privind accesul la informaţie este absolvită de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile solicitate.

10. Cum se solicită o informaţie?În baza unei cereri scrise sau verbale. Cererea scrisă va conţine: detalii suficiente şi conclu-

dente pentru identificarea informaţiei solicitate (a unei părţi sau unor părţi ale acesteia); modalitatea accepta-bilă de primire a informaţiei solicitate; date de identifi-care ale solicitantului.

Cererea poate fi înaintată verbal în cazurile în care este posibil răspunsul pozitiv, cu satisfacerea imediată a cererii de furnizare a informaţiei. În cazul în care fur-nizorul intenţionează să refuze accesul la informaţia so-licitată, el va informa solicitantul despre aceasta şi des-pre posibilitatea depunerii unei cereri scrise.

Atenţiune: Cu excepţia cazurilor solicitării informaţii-lor cu caracter personal, solicitantul poate să nu indice în

Page 11: Drept Informational

11Ghidul cetăţeanului

cerere datele sale de identificare.

11. se pot solicita informaţii de analiză?Elaborarea şi furnizarea unor informaţii analitice, de

sinteză sau inedite pot fi efectuate în baza unui con-tract între solicitant şi furnizorul de informaţii, contra unei plăţi negociabile, dacă furnizorul va fi disponibil şi în drept să realizeze o asemenea ofertă.

12. Care sînt modalităţile accesului la informa-ţie?

Modalităţile accesului la informaţiile oficiale sînt:a) audierea informaţiei pasibile de o expunere ver-

bală;b) examinarea documentului (unor părţi ale acestu-

ia) la sediul instituţiei;c) eliberarea copiei de pe documentul, informaţia

solicitate (de pe unele părţi ale acestora);d) eliberarea copiei traducerii documentului, infor-

maţiei (unor părţi ale acestora) într-o altă limbă decît cea a originalului, pentru o plată suplimentară;

e) expedierea prin poştă (inclusiv poşta electroni-că) a copiei de pe document, informaţie (de pe unele părţi ale acestora), copiei de pe traducerea documen-tului, informaţiei într-o altă limbă, la cererea solicitan-tului, pentru o plată respectivă.

13. În ce formă trebuie prezentate informaţiile?

Page 12: Drept Informational

12 Apără-ţi dreptul la informaţie!

Extrasele din registre, documente, informaţii (unele părţi ale acestora), în conformitate cu cererea solicitan-tului, pot fi puse la dispoziţia persoanei date, într-o for-mă rezonabilă şi acceptabilă pentru aceasta, spre a fi: a) examinate la sediul instituţiei; b) dactilografiate, fo-tocopiate sau copiate într-o altă modalitate ce ar asi-gura integritatea originalului; c) înscrise pe un purtător electronic, imprimate pe casete video, audio, alt purtă-tor rezultat din progresul tehnic.

14. În ce limbă vor fi prezentate informaţiile solicitate?

Informaţiile, documentele, solicitate în conformita-te cu prezenta lege, vor fi puse la dispoziţia solicitanţi-lor în limba de stat sau în limba în care au fost elabo-rate. În cazul în care informaţiile, documentele au fost elaborate într-o altă limbă decît cea de stat, furnizorul de informaţii va fi obligat să prezinte, la cererea solici-tantului, o copie a traducerii autentice a informaţiei, documentului în limba de stat.

15. Care este procedura examinării cererilor?Cererile scrise cu privire la accesul la informaţie vor

fi înregistrate în conformitate cu legislaţia cu privire la registre şi petiţionare. Acestea vor fi examinate şi satis-făcute de funcţionarii publici responsabili de furnizarea informaţiilor.

Atenţiune: Deciziile, luate în conformitate cu Legea

Page 13: Drept Informational

13Ghidul cetăţeanului

privind accesul la informaţie, vor fi comunicate solicitan-tului într-un mod ce ar garanta recepţionarea şi conştien-tizarea acestora.

16. sînt prevăzute măsuri pentru nedivulgarea informaţiilor cu acces limitat?

În cadrul satisfacerii cererii privind accesul la infor-maţie, furnizorii vor lua toate măsurile necesare pentru nedivulgarea informaţiilor cu acces limitat, pentru pro-tecţia integrităţii informaţiilor şi excluderea accesului nesancţionat la ele.

17. Care sînt termenele de satisfacere a cererilor de acces la informaţie?

Informaţiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziţia solicitantului din momentul în care vor fi dis-ponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informaţie. Termenul de furnizare a informaţiei, docu-mentului poate fi prelungit cu 5 zile lucrătoare de către conducătorul instituţiei publice dacă:

a) cererea se referă la un volum foarte mare de infor-maţii care necesită selectarea lor;

b) sînt necesare consultaţii suplimentare pentru a satisface cererea.

18. În cît timp solicitantul trebuie să fie informat despre prelungirea termenului?

Page 14: Drept Informational

14 Apără-ţi dreptul la informaţie!

Autorul cererii va fi informat despre orice prelungi-re a termenului de furnizare a informaţiei şi despre mo-tivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea termenu-lui iniţial.

19. În ce cazuri se readresează cererile?Cererea de furnizare a informaţiei poate fi readresa-

tă altui furnizor, cu informarea obligatorie a solicitantu-lui, în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primi-rii cererii şi cu acordul solicitantului, în următoarele ca-zuri: a) informaţia solicitată nu se află în posesia furni-zorului sesizat; b) informaţia solicitată deţinută de alt furnizor ar satisface mai deplin interesul faţă de infor-maţie al solicitantului.

20. Cine semnează răspunsurile?Informaţiile oficiale, documentele, părţile acesto-

ra, extrasele din registre, copiile traducerilor, eliberate conform prezentei legi, vor fi semnate de persoana res-ponsabilă.

21. Ce va conţine refuzul accesului la informa-ţie?

Refuzul de a furniza o informaţie, un document ofi-cial va fi făcut în scris, indicîndu-se data întocmirii re-fuzului, numele persoanei responsabile, motivul refu-zului, făcîndu-se în mod obligatoriu trimitere la actul normativ (titlul, numărul, data adoptării, sursa publica-

Page 15: Drept Informational

15Ghidul cetăţeanului

ţiei oficiale), pe care se bazează refuzul, precum şi pro-cedura de recurs a refuzului, inclusiv termenul de pre-scripţie.

22. Furnizorii de informaţii sînt obligaţi să pre-zinte probe ale inexistenţei informaţiilor nedocu-mentate?

Nu.

23. Care sînt plăţile pentru furnizarea informaţi-ilor oficiale?

Pentru furnizarea informaţiilor oficiale pot fi perce-pute, în afara excepţiilor prevăzute de lege, plăţi în mă-rimile şi conform procedurii stabilite de organele repre-zentative, acestea fiind vărsate în bugetul de stat.

Atenţiune: Mărimile plăţilor nu vor depăşi mărimile cheltuielilor suportate de către furnizor pentru facerea co-piilor, expedierea lor solicitantului şi/sau pentru traduce-rea, la cererea solicitantului, a informaţiei, documentului.

24. Cum se plătesc informaţiile analitice?Plăţile pentru furnizarea informaţiilor analitice, de

sinteză sau inedite, executate la comanda solicitantu-lui, se vor stabili conform contractului dintre solicitant şi furnizorul de informaţii.

25. În ce cazuri informaţiile sînt furnizate fără plată?

Vor fi puse, fără plată, la dispoziţia solicitanţilor, in-

Page 16: Drept Informational

16 Apără-ţi dreptul la informaţie!

formaţiile oficiale care: a) ating nemijlocit drepturile şi libertăţile solicitantului; b) sînt expuse oral; c) sînt so-licitate pentru a fi studiate la sediul instituţiei; d) prin faptul că au fost furnizate, contribuie la sporirea gradu-lui de transparenţă a activităţii instituţiei publice şi co-respunde intereselor societăţii.

26. Cum se procedează în cazurile cînd informa-ţiile conţin inexactităţi?

În cazurile în care informaţia pusă la dispoziţia soli-citantului conţine inexactităţi sau date incomplete, in-stituţia publică este obligată să efectueze rectificările şi completările respective gratuit, cu excepţia cazurilor în care completarea informaţiei implică eforturi şi chel-tuieli considerabile care n-au fost prevăzute şi taxate la eliberarea primară a informaţiilor.

27. Cum se poate afla modalitatea de calculare a plăţilor?

Instituţia publică va aduce la cunoştinţa solicitanţi-lor într-un mod cît mai adecvat şi mai amănunţit posi-bil modalitatea de calculare a plăţilor pentru furnizarea informaţiei.

28. Orice persoană are acces la orice informaţie oficială?

Nu, însă exercitarea dreptului de acces la informaţie poate fi supusă doar restricţiilor reglementate prin lege

Page 17: Drept Informational

17Ghidul cetăţeanului

organică şi care corespund necesităţilor: a) respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane; b) protecţiei se-curităţii naţionale, ordinii publice, ocrotirii sănătăţii sau protecţiei moralei societăţii.

29. Care sînt informaţiile cu accesibilitate limitată?În conformitate cu legea, accesul la informaţiile ofi-

ciale nu poate fi îngrădit, cu excepţia: a) informaţiilor ce constituie secret de stat, regle-

mentate prin lege organică şi calificate ca informaţii protejate de stat, în domeniul activităţii militare, eco-nomice, tehnico-ştiinţifice, de politică externă, de recu-noaştere, de contrainformaţii şi activităţii operative de investigaţii, a căror răspîndire, divulgare, pierdere, sus-tragere poate periclita securitatea statului;

b) informaţiilor confidenţiale din domeniul afaceri-lor, prezentate instituţiilor publice cu titlu de confiden-ţialitate, reglementate de legislaţia privind secretul co-mercial, şi care ţin de producţie, tehnologie, adminis-trare, finanţe, de altă activitate a vieţii economice, a că-ror divulgare (transmitere, scurgere) poate atinge inte-resele întreprinzătorilor;

c) informaţiilor cu caracter personal, a căror divul-gare este considerată drept o imixtiune în viaţa privată a persoanei, protejată de legislaţie, accesul la care poa-te fi admis numai cu respectarea prevederilor Legii pri-vind accesul la informaţie;

d) informaţiilor ce ţin de activitatea operativă şi de

Page 18: Drept Informational

18 Apără-ţi dreptul la informaţie!

urmărire penală a organelor de resort, dar numai în ca-zurile în care divulgarea acestor informaţii ar putea pre-judicia urmărirea penală, interveni în desfăşurarea unui proces de judecată, lipsi persoana de dreptul la o jude-care corectă şi imparţială a cazului său, ori ar pune în pericol viaţa sau securitatea fizică a oricărei persoane - aspecte reglementate de legislaţie;

e) informaţiilor ce reflectă rezultatele finale sau in-termediare ale unor investigaţii ştiinţifice şi tehnice şi a căror divulgare privează autorii investigaţiilor de priori-tatea de publicare sau influenţează negativ exercitarea altor drepturi protejate prin lege.

30. Care sînt datele cu caracter personal?Datele despre o persoană fizică, ce permit identifi-

carea ei directă sau indirectă.

31. Cine are acces la datele cu caracter personal?Oricărei persoane i se va asigura accesul la informa-

ţiile cu caracter personal despre sine. Ea are dreptul: a) să ia cunoştinţă de aceste informaţii personal sau în prezenţa altei persoane; b) să precizeze aceste informa-ţii în scopul asigurării plenitudinii şi veridicităţii lor; c) să obţină, dacă este cazul, rectificarea informaţiilor sau li-chidarea lor atunci cînd ele vor fi tratate neadecvat; d) să afle cine şi în ce scop a utilizat, utilizează sau intenţi-onează să utilizeze aceste informaţii; e) să ia copii de pe documentele, informaţiile despre sine sau de pe unele

Page 19: Drept Informational

19Ghidul cetăţeanului

părţi ale acestora.

32. Cine este obligat să ia măsuri pentru protec-ţia informaţiilor?

Furnizorii de informaţii vor aplica măsurile necesa-re pentru protecţia informaţiilor contra distrugerii sau pierderii lor, contra accesului, modificării sau difuză-rii neautorizate, dar aceste măsuri nu pot limita drep-tul de acces la informaţiile oficiale în condiţiile Legii pri-vind accesul la informaţie.

33. În ce cazuri furnizorii de informaţii pot să di-vulge informaţii cu caracter personal?

Furnizorii de informaţii pot să divulge orice infor-maţii cu caracter personal şi care vor fi solicitate în con-formitate cu Legea privind accesul la informaţie doar în cazurile cînd: a) persoana la care se referă consimte di-vulgarea lor; b) informaţia solicitată, în integritatea sa, a fost pusă la dispoziţia publicului (publicată în confor-mitate cu legislaţia în vigoare), anterior datei solicitării.

34. Cum se procedează atunci cînd persoana nu consimte divulgarea unor informaţii ?

Furnizorii de informaţii, posesori de informaţie cu caracter personal, sînt obligaţi să protejeze confiden-ţialitatea vieţii private a persoanei. În cazul în care per-soana la care se referă informaţiile cu caracter personal nu consimte divulgarea lor, accesul la aceste informaţii

Page 20: Drept Informational

20 Apără-ţi dreptul la informaţie!

poate fi permis doar prin hotărîrea instanţei de judeca-tă, care a stabilit că divulgarea va fi în interesul public, adică se va referi la ocrotirea sănătăţii populaţiei, la se-curitatea publică, la protecţia mediului înconjurător.

35. Care informaţii nu pot fi secretizate?Este interzisă secretizarea informaţiilor privind: a)

faptele de încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului şi ale cetăţeanului; b) evenimentele extraordinare şi ca-tastrofele ce periclitează securitatea şi sănătatea cetă-ţenilor şi urmările lor, precum şi calamităţile, progno-zele şi urmările lor; c) starea reală de lucruri în dome-niul învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, ecologiei, agri-culturii, comerţului, precum şi a ordinii de drept; d) fap-tele de încălcare a legalităţii, inactivitatea şi acţiunile ilicite ale organelor puterii de stat şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere, dacă divulgarea acestor fapte nu va periclita securitatea Republicii Moldova.

Atenţiune: Secretizarea nu se admite în cazul în care ea se răsfrînge negativ asupra realizării programe-lor de stat şi de ramură ale dezvoltării social-economi-ce şi culturale sau reţine concurenţa agenţilor economici.

36. Care informaţii nu pot fi secret comercial?Obiecte ale secretului comercial nu pot fi: a) do-

cumentele de constituire, precum şi documentele ce dau dreptul de a practica activitate de antreprenoriat şi anumite tipuri de activitate economică ce urmează

Page 21: Drept Informational

21Ghidul cetăţeanului

a fi licenţiate; b) informaţiile în forma stabilită a dărilor de seamă statistice, precum şi a dărilor de seamă pri-vind exerciţiul economico-financiar şi alte date necesa-re pentru verificarea corectitudinii calculării şi achitării impozitelor şi a altor plăţi obligatorii; c) documentele de achitare a impozitelor, a altor plăţi la bugetul public naţional; d) documentele care atestă solvabilitatea; e) informaţiile privind componenţa numerică şi structu-ra personalului, salariul lucrătorilor, condiţiile de mun-că, precum şi cele privind disponibilitatea locurilor de muncă; f ) informaţiile cu privire la poluarea mediului înconjurător, încălcarea legislaţiei antimonopol, neres-pectarea regulilor de protecţie a muncii, comercializa-rea producţiei care dăunează sănătăţii consumatorilor, precum şi cu privire la alte încălcări ale legislaţiei şi mă-rimea prejudiciului cauzat.

37. Datele privind privatizarea constituie secret comercial?

Nu constituie obiecte ale secretului comercial al în-treprinderilor de stat şi municipale pînă la privatizare şi în procesul privatizării datele privind: a) volumul pro-prietăţii întreprinderii şi al mijloacelor ei băneşti; b) in-vestirea mijloacelor în activele rentabile (hîrtii de valoa-re) ale altor întreprinderi, în obligaţii şi împrumuturi, în fondurile statutare ale întreprinderilor mixte; c) obliga-ţiile de credit, comerciale şi alte obligaţii ale întreprin-derii, care decurg din legislaţie, şi din contractele înche-

Page 22: Drept Informational

22 Apără-ţi dreptul la informaţie!

iate de ea; d) contractele cu întreprinderile nestatale.Atenţiune: Nu constituie secret comercial pentru Ser-

viciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, pentru organele fiscale şi alte organe de stat de control documentele şi informaţiile agenţilor economici şi ale in-stituţiilor financiare privind operaţiunile la conturile ban-care, inclusiv cele referitoare la decontările pe obligaţiile financiare reciproce, precum şi documentele care confir-mă operaţiunile efectuate.

38. Cum se procedează atunci cînd accesul la in-formaţiile solicitate este parţial limitat?

Dacă accesul la informaţiile, documentele solicitate este parţial limitat, furnizorii de informaţii sînt obligaţi să prezinte solicitanţilor părţile documentului, accesul la care nu conţine restricţii conform legislaţiei, indicîn-du-se în locurile porţiunilor omise una din următoarele sintagme: “secret de stat”, “secret comercial”, “informa-ţie confidenţială despre persoană”. Refuzul accesului la informaţie, la părţile respective ale documentului se în-tocmeşte cu respectarea prevederilor Legii privind ac-cesul la informaţie.

39. În ce cazuri nu sînt aplicate restricţii la furni-zarea informaţiilor?

Nu se vor impune restricţii ale libertăţii de informa-re decît dacă furnizorul de informaţii poate demon-stra că restricţia este reglementată prin lege organică

Page 23: Drept Informational

23Ghidul cetăţeanului

şi necesară într-o societate democratică pentru apăra-rea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei sau protecţiei securităţii naţionale şi că prejudiciul adus acestor drepturi şi interese ar fi mai mare decît intere-sul public în cunoaşterea informaţiei.

40. În ce cazuri funcţionarul este absolvit de sancţiuni pentru dezvăluirea unor informaţii cu ac-cesibilitate limitată?

Nimeni nu poate fi pedepsit pentru că a făcut pu-blice anumite informaţii cu accesibilitate limitată, dacă dezvăluirea informaţiilor nu atinge şi nu poate să atin-gă un interes legitim legat de securitatea naţională sau dacă interesul public de a cunoaşte informaţia depă-şeşte atingerea pe care ar putea să o aducă dezvălui-rea informaţiei.

Page 24: Drept Informational

24

ii. Apărarea drepturilor pe cale extrajudiciară

Page 25: Drept Informational

25Ghidul cetăţeanului

41. Cum îşi poate apăra cetăţeanul dreptul la in-formaţie?

Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de informaţii poate ataca acţiunile acestuia atît pe cale extrajudiciară, cît şi direct în instanţa de contencios administrativ compe-tentă. Persoana, de asemenea, se poate adresa pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime avoca-tului parlamentar.

Atenţiune! Petiţionarul, în cazul accesului la informa-ţie, se poate adresa direct în instanţa de judecată.

42. În ce cazuri cetăţeanul se poate adresa orga-nului ierarhic superior sau în instanţa de judecată?

Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acţiune sau inacţiune a persoanei responsabile pentru primirea şi examina-rea cererilor de acces la informaţii, dar în special cu pri-vire la:

a) refuzul neîntemeiat de a primi şi înregistra cere-rea;

b) refuzul de a asigura accesul liber şi necondiţio-nat la registrele publice aflate la dispoziţia furnizorului de informaţii;

c) încălcarea termenelor şi procedurii de soluţiona-re a cererii de acces la informaţie;

d) neprezentarea sau prezentarea necorespunză-toare a informaţiilor solicitate;

Page 26: Drept Informational

26 Apără-ţi dreptul la informaţie!

e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informaţiile so-licitate;

f ) atribuirea neîntemeiată a informaţiei la categoria informaţiilor care conţin secrete de stat, secrete comer-ciale sau la categoria informaţiilor confidenţiale;

g) secretizarea neîntemeiată a unor informaţii;h) stabilirea plăţii şi mărimii acesteia pentru infor-

maţiile furnizate;i) cauzarea unor prejudicii materiale şi/sau morale

prin acţiunile ilegale ale furnizorului de informaţii.

43. În ce termen se poate adresa solicitantul or-ganului ierarhic superior?

În cazul în care persoana consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce priveşte accesul la infor-maţii i-au fost lezate, ea poate contesta acţiunile sau in-acţiunea furnizorului de informaţii la conducerea aces-tuia şi/sau la organul ierarhic superior al furnizorului în termen de 30 de zile de la data cînd a aflat sau trebuia să afle despre încălcare.

44. În ce termen organul ierarhic superior este obligat să examineze contestările?

Dacă contestaţia este adresată organului ierarhic superior acesta este obligat să examineze contestări-le solicitanţilor de informaţii în decurs de 5 zile lucră-toare şi va informa în mod obligatoriu petiţionarul des-pre rezultatele examinării în decurs de 3 zile lucrătoare. După ce organul ierarhic superior sau organul emitent

Page 27: Drept Informational

27Ghidul cetăţeanului

va examina cererea este în drept: să respingă contesta-ţia ca neîntemeiată; să admită contestaţia şi să anule-ze refuzul în tot sau în parte, să oblige organul ierarhic inferior să repună în drepturi persoana respectivă ori, după caz, să emită informaţia solicitată.

45. În ce termen poate fi depusă cererea avoca-tului parlamentar?

Cererea adresată avocatului parlamentar se depu-ne pînă la expirarea unui an din ziua încălcării presu-puse a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale pe-tiţionarului sau din ziua cînd petiţionarul a aflat despre presupusa încălcare.

Atenţiune: Cererea trebuie să fie semnată de petiţio-nar, indicîndu-se numele, prenumele (prenumele şi patro-nimicul), domiciliul acestuia. În cazul în care aceste date lipsesc, cererea se va considera anonimă şi nu se va exa-mina.

46. În ce termen avocatul parlamentar este obli-gat să informeze petiţionarul?

Avocatul parlamentar, în termen de 10 zile, trebu-ie să înştiinţeze petiţionarul că cererea lui este primi-tă spre examinare sau că primirea ei spre examinare a fost refuzată, indicînd motivele refuzului şi explicîn-du-i modalităţile care pot fi utilizate de către petiţio-nar pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor sale.

47. Ce drepturi de soluţionare a petiţiei are avocatul?

Page 28: Drept Informational

28 Apără-ţi dreptul la informaţie!

Dacă avocatul parlamentar va sesiza o încălcare a drepturilor petiţionarului, el va putea:

- să adreseze în instanţa de judecată o cerere în apă-rarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi şi li-bertăţi constituţionale au fost încălcate;

- să intervină pe lîngă organele corespunzătoare cu un demers pentru intentarea unui proces disciplinar sau penal în privinţa persoanei cu funcţii de răspunde-re care a comis încălcări ce au generat lezarea conside-rabilă a drepturilor şi libertăţilor omului;

- să sesizeze persoanele cu funcţii de răspunde-re de toate nivelurile asupra cazurilor de neglijenţă în lucru, de încălcare a eticii de serviciu, de tărăgăna-re şi birocratism.

Atenţiune: Instituţia avocatului parlamentar repre-zintă un organ extrajudiciar, iar decizia sa nu poate fi con-fundată cu decizia şi rolul instanţei de judecată.

48. Cine poate cere desecretizarea informaţiei?În cazul în care este vorba despre solicitarea acce-

sului la informaţie ce constituie secret de stat, în cali-tate de organ extrajudiciar figurează comisia interde-partamentală pentru apărarea secretului de stat. Cetă-ţenii, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi organe-le administraţiei de stat au dreptul să se adreseze co-misiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, întreprinderilor instituţiilor organizaţiilor, inclu-siv arhivelor de stat, cu cererea de a scoate de la secret

Page 29: Drept Informational

29Ghidul cetăţeanului

informaţiile ce constituie secret de stat sau secretizate neîntemeiat.

49. În ce termen structurile statale sînt obliga-

te să examineze cererile cu privire la desecretizarea unor informaţii atribuite la secret de stat?

Organele administraţiei de stat, întreprinderile, in-stituţiile şi organizaţiile, inclusiv arhivele de stat care au primit astfel de cereri sînt obligate, în termen de pînă la 3 luni, să le examineze şi să dea răspuns argumen-tat. Dacă ele nu sînt împuternicite să rezolve chestiu-nea scoaterii de la secret a informaţiilor, cererea se tri-mite, în decurs de o lună de la primirea ei, organului pu-terii de stat şi administraţiei de stat investit cu astfel de împuterniciri sau comisiei interdepartamentale pen-tru apărarea secretului de stat, ceea ce i se comunică solicitantului.

50. Ce se înţelege prin petiţie?Prin petiţie se înţelege orice cerere, reclamaţie,

propunere, sesizare, adresată organelor de resort, in-clusiv cererea prealabilă prin care se contestă un act administrativ sau nesoluţionarea în termenul stabilit de lege a unei cereri.

51. Cui îi poate fi adresată cererea prealabilă?Cererea prealabilă se adresează organului emitent.

În cazul în care organul emitent are un organ ierarhic

Page 30: Drept Informational

30 Apără-ţi dreptul la informaţie!

superior, cererea prealabilă poate fi adresată, la alege-rea petiţionarului, organului emitent sau organului ie-rarhic superior.

52. În ce limbă va fi depusă petiţia?Petiţia se depune în scris în limba de stat sau într-o

altă limbă în conformitate cu Legea cu privire la func-ţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldo-va.

53. În ce termen se examinează petiţiile?Petiţiile se examinează de către organele corespun-

zătoare în termen de 30 de zile, iar cele care nu ne-cesită o studiere şi examinare suplimentară - fără întîr-ziere sau în termen de 15 zile de la data înregistrării. În cazuri deosebite, termenul de examinare poate fi pre-lungit de către conducătorul organului corespunză-tor cu cel mult o lună, fapt despre care este informat petiţionarul.

Atenţiune: Cererea prealabilă se examinează de că-tre organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, decizia urmînd a fi co-municată de îndată petiţionarului.

54. Cum se procedează în cazurile cînd petiţia ţine de competenţa altui organ?

Dacă petiţia ţine de competenţa altui organ, ea se expediază acestui organ în termen de 3 zile lucrătoa-

Page 31: Drept Informational

31Ghidul cetăţeanului

re de la data înregistrării petiţiei, fapt despre care este informat petiţionarul.

Atenţiune: Se interzice remiterea petiţiilor organe-lor sau persoanelor oficiale, acţiunile ori deciziile căro-ra sînt atacate.

55. se admite anonimatul petiţiilor?Petiţiile trebuie să fie semnate de autor, indicîndu-

se numele, prenumele şi domiciliul. Petiţiile care nu în-trunesc condiţiile de mai sus se examinează de către organele corespunzătoare doar în cazul în care aces-tea conţin informaţii ce vizează securitatea naţională şi ordinea publică.

56. Care sînt drepturile petiţionarului?Petiţionarul are dreptul: a) să expună personal ar-

gumente organului sau persoanei oficiale care exami-nează petiţia; b) să beneficieze de serviciile avocatului; c) să prezinte organului sau persoanei oficiale care efec-tuează examinarea materiale suplimentare ori să so-licite organului sau persoanei oficiale de a cere aceste materiale; d) să ia cunoştinţă de materialele examinării; e) să primească răspuns în scris ori oral despre re-zultatele examinării; f ) să ceară repararea pagubei în modul stabilit de legislaţie.

57. Care sînt obligaţiile organului care a primit petiţia?

Organul sau persoana oficială cărora le-au fost

Page 32: Drept Informational

32 Apără-ţi dreptul la informaţie!

adresate petiţiile sînt obligate: a) să examineze petiţiile, inclusiv cererile prealabile, în termenul stabilit de lege; b) să asigure restabilirea drepturilor lezate şi recupera-rea, în condiţiile legii, a prejudiciului cauzat; c) să asi-gure executarea deciziilor adoptate în urma exami-nării petiţiilor.

58. Organul ierarhic superior are dreptul să res-pingă cererea prealabilă?

Organul ierarhic superior este în drept să respingă cererea prealabilă sau să o accepte şi să anuleze ac-tul administrativ, în întregime sau în parte, să oblige organul ierarhic inferior să repună în drepturi persoa-na respectivă ori, după caz, să anuleze actul adminis-trativ emis cu acordul său.

59. Examinarea petiţiilor este confidenţială?În procesul examinării petiţiei nu se admite divulga-

rea informaţiilor privind viaţa personală a petiţionaru-lui contra voinţei lui sau a altor informaţii, dacă acestea lezează drepturile şi interesele lui legitime, precum şi a informaţiilor ce constituie secrete de stat.

60. În ce formă sînt aduse la cunoştinţa petiţio-narului rezultatele examinării?

Rezultatul examinării se aduce la cunoştinţă petiţi-onarului în scris, iar cu consimţămîntul lui - oral.

Page 33: Drept Informational

33Ghidul cetăţeanului

61. Ce măsuri trebuie să ia organul ierarhic supe-rior atunci cînd cerinţele petiţiei s-au adeverit?

În cazul cînd cerinţele expuse în petiţie sînt re-cunoscute legale, organul sau persoana oficia-lă, care au adoptat decizia despre satisfacerea lor, sînt obligate să ia măsuri în vederea compensării prejudici-ilor materiale, în condiţiile legii, să soluţioneze proble-ma responsabilităţii persoanelor vinovate de încălca-rea legii.

62. Cum se procedează atunci cînd petiţionarul nu este de acord cu decizia organului ierarhic supe-rior?

Petiţionarii, care consideră că drepturile lor sînt le-zate şi nu sînt de acord cu deciziile organului sau per-soanei oficiale care au examinat petiţia, au dreptul de a se adresa în instanţa de contencios administra-tiv în termen de 30 de zile de la data comunicării de-ciziei, dacă, în conformitate cu legea, se adresează di-rect în instanţă, sau de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă, sau, în caz dacă în intervalul menţi-onat nu au primit răspuns - din ziua cînd trebuiau să-l primească.

63. Este prevăzută răspunderea disciplinară?Încălcarea ordinii, oficial stabilite, de organizare a lu-

crului cu petiţiile, precum şi a evidenţei sau păstrării lor de către persoanele special desemnate pentru aceasta, atrage după sine răspunderea disciplinară. În lipsa per-

Page 34: Drept Informational

34 Apără-ţi dreptul la informaţie!

soanelor indicate, răspunderea disciplinară o poartă conducătorul organului respectiv.

64. Care este organul extrajudiciar în cazul da-telor cu caracter personal şi care îi sînt atribuţiile acestuia?

În cazul informaţiilor ce constituie date cu caracter personal organul extrajudiciar responsabil de contro-lul prelucrării datelor cu caracter personal, îl constitu-ie Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Carac-ter Personal, care urmează să acţioneze în condiţii de imparţialitate şi independenţă faţă de autorităţile pu-blice.

În sarcinile Centrului Naţional pentru Protecţia Da-telor cu Caracter Personal intră următoarele atribuţii:

- urmăreşte respectarea legislaţiei cu privire la pro-tecţia informaţiei şi controlează aplicarea acesteia, în special dreptul la informaţie, acces, rectificare, contes-tare sau excludere a datelor;

- oferă instrucţiunile necesare pentru aducerea pre-lucrării datelor cu caracter personal în corespundere cu Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, fără a atinge sfera de competenţă a altor organe;

- examinează adresările subiecţilor datelor cu ca-racter personal cu privire la corespunderea conţinutu-lui datelor cu caracter personal şi a metodelor de prelu-crare, scopurilor prelucrării lor şi ia deciziile respective;

- prezintă informaţii subiecţilor datelor cu caracter

Page 35: Drept Informational

35Ghidul cetăţeanului

personal referitor la drepturile lor privind prelucrarea datelor lor cu caracter personal;

- solicită informaţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale şi primeşte gratuit aceste informaţii de la persoane fizice şi juridice;

- exercită controlul informaţiilor despre prelucra-rea datelor cu caracter personal sau antrenează pentru exercitarea unui asemenea control alte autorităţi publi-ce în limitele competenţelor acestora;

- cere de la deţinătorul de date cu caracter personal precizarea, blocarea sau distrugerea datelor cu caracter personal neveridice sau obţinute ilicit;

- ia măsurile necesare, în modul prevăzut de lege, privind suspendarea sau încetarea prelucrării datelor cu caracter personal, efectuate cu încălcarea cerinţelor Legii privind protecţia datelor cu caracter personal;

- adresează cereri în justiţie pentru apărarea dreptu-rilor subiecţilor datelor cu caracter personal şi reprezin-tă interesele acestora în instanţa de judecată;

- ţine registrul deţinătorilor de date cu caracter per-sonal;

- obţine de la deţinătorii de date cu caracter perso-nal suportul şi informaţiile necesare pentru executarea atribuţiilor centrului;

- întocmeşte, în modul prevăzut de lege, procese-verbale cu privire la încălcarea legislaţiei ce ţine de da-tele cu caracter personal;

- transmite către organele procuraturii şi alte orga-

Page 36: Drept Informational

36 Apără-ţi dreptul la informaţie!

ne de drept materiale pentru luarea deciziei cu privi-re la pornirea urmăririi penale în cazul prezenţei indi-cilor infracţiunilor legate de încălcarea drepturilor su-biecţilor datelor cu caracter personal conform compe-tenţelor;

- informează autorităţile publice, precum şi subiec-ţii datelor cu caracter personal, în baza demersurilor şi interpelărilor acestora, despre situaţia existentă în do-meniul protecţiei drepturilor subiecţilor datelor cu ca-racter personal;

- informează periodic instituţiile şi societatea des-pre activitatea sa, despre problemele şi preocupările prioritare în domeniul protecţiei drepturilor persoanei; alte atribuţii prevăzute de lege.

Page 37: Drept Informational

37

iii. Apărarea drepturilor pe cale judiciară

Page 38: Drept Informational

38 Apără-ţi dreptul la informaţie!

65. Ce înseamnă accesul liber la justiţie?Orice persoană interesată este în drept să se adrese-

ze în instanţă judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, li-bertăţile şi interesele legitime. Nici unei persoane nu i se poate refuza apărarea judiciară din motiv de inexis-tenţă a legislaţiei, de imperfecţiune, coliziune sau ob-scuritate a legislaţiei în vigoare. Renunţarea la dreptul adresării în instanţă judecătorească nu are efect juridic dacă acest act contravine legii ori încalcă drepturile, li-bertăţile sau interesele legitime ale persoanei.

Atenţiune: Asociaţiile cetăţenilor, întreprinderile, in-stituţiile şi organizaţiile au dreptul, în modul stabilit de lege, la acţiune în instanţă judecătorească pentru apă-rarea drepturilor şi intereselor legitime care le-au fost în-călcate.

66. În ce constă principiul egalităţii în faţa legii şi a justiţiei?

Justiţia în pricinile civile se înfăptuieşte pe princi-piul egalităţii tuturor persoanelor, independent de ce-tăţenie, rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, serviciu, domiciliu, loc de naştere, precum şi al egalită-ţii tuturor organizaţiilor, indiferent de tipul de proprie-tate şi forma de organizare juridică, subordonare, sediu şi de alte circumstanţe.

Page 39: Drept Informational

39Ghidul cetăţeanului

67. În ce constă dreptul la asistenţă juridică?Părţile, alţi participanţi la proces au dreptul să fie

asistaţi în judecată de către un avocat ales ori numit de instanţă, în cazurile prevăzute de Codul de procedură civilă, sau de un alt reprezentant.

Atenţiune: Asistenţa judiciară poate fi acordată în orice instanţă de judecată şi în orice fază a procesului.

68. Care e modalitatea utilizării mijloacelor teh-nice?

Pentru documentarea lucrărilor şedinţei de jude-cată şi conservarea probelor, instanţa judecătoreas-că poate utiliza orice mijloc tehnic în conformitate cu legislaţia. Înregistrarea audio-video, fotografierea, uti-lizarea altor mijloace tehnice pot fi admise numai de preşedintele şedinţei de judecată şi numai la deschide-rea şedinţei şi pronunţarea hotărîrii.

69. Ce reprezintă contenciosul administrativ?Instanţă de contencios administrativ este constitu-

ită din judecătorii desemnaţi din judecătorii, colegiile sau completele de contencios administrativ ale curţi-lor de apel, Colegiul de contencios administrativ al Cur-ţii Supreme de Justiţie, abilitate prin lege cu înfăptui-rea controlului judecătoresc al legalităţii actelor admi-nistrative emise de autorităţile publice în activitatea de organizare a executării şi de executare în concret a legii, precum şi de gestionare a domeniului public.

Page 40: Drept Informational

40 Apără-ţi dreptul la informaţie!

70. Care este scopul contenciosului administra-tiv?

Contenciosul administrativ ca instituţie juridică are drept scop contracararea abuzurilor şi exceselor de pu-tere ale autorităţilor publice, apărarea drepturilor per-soanei în spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor publice, asigurarea ordinii de drept.

71. Cine se poate adresa în instanţa de contenci-os administrativ?

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţio-narea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pen-tru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

72. Ce înseamnă litigiu de contencios adminis-trativ?

Litigiul de contencios administrativ este litigiul pa-sibil de soluţionare de către instanţa de contencios ad-ministrativ competentă, generat fie de un act adminis-trativ, fie de nesoluţionarea în termenul legal a unei ce-reri privind recunoaşterea unui drept recunoscut de lege, în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică sau un funcţionar al acestei autorităţi.

Page 41: Drept Informational

41Ghidul cetăţeanului

73. Ce înseamnă “nesoluţionare în termenul le-gal a unei cereri”?

Nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este refuzul de a primi o cerere sau faptul de a nu răspunde petiţionarului în termen de 30 de zile de la data înre-gistrării cererii de către o autoritate publică, în cazul în care legea nu dispune altfel.

74. Ce este cererea prealabilă?Cerere prealabilă este cererea prin care autorităţii

emitente sau organului ierarhic superior i se solicită re-examinarea unui act administrativ cu caracter individu-al sau normativ;

75. Cine este persoana vătămată într-un drept al său?

Persoană vătămată într-un drept al său este orice persoană fizică sau juridică care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o au-toritate publică, printr-un act administrativ sau prin ne-soluţionarea în termenul legal a unei cereri.

76. Care este obiectul acţiunii în contenciosul administrativ?

Obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunos-cut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ, emise

Page 42: Drept Informational

42 Apără-ţi dreptul la informaţie!

de: a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate aces-tora în sensul contenciosului administrativ; b) subdivi-ziunile autorităţilor publice; c) funcţionarii din structu-rile specificate la lit.a) şi b). Obiect al acţiunii în conten-ciosul administrativ poate fi şi nesoluţionarea în terme-nul legal a unei cereri referitoare la un drept recunos-cut de lege.

Cererea prin care se solicită obligarea de elibera-re a informaţiei poate fi înaintată în termen de 30 de zile. Momentul de la care curge diferă în dependenţă de faptul:

- dacă reclamantul a parcurs sau nu procedura ex-trajudiciară facultativă, prevăzută de Lege;

- dacă reclamantul a parcurs această procedură, termenul curge din momentul în care a fost comuni-cat răspunsul conducerii furnizorului de informaţii şi/sau organului superior al acestuia, iar dacă nu a primit răspuns – de la data la care trebuia să-l primească, adi-că la expirarea a 8 zile lucrătoare de la depunerea con-testaţiei;

- dacă reclamantul a sesizat direct instanţa de jude-cată, termenul va curge de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau, în caz că nu a primit răspuns, de la data la care trebuia să-l primească, adică de la expirarea termenului de 15, respectiv, 20 de zile lucrătoare, prevăzute de lege.

77. În ce cazuri şedinţele de judecată pot fi închise?

Page 43: Drept Informational

43Ghidul cetăţeanului

În toate instanţele, şedinţele de judecată sînt publi-ce. În şedinţa de judecată nu se admit minorii de pînă la vîrsta de 16 ani dacă nu sînt citaţi în calitate de parti-cipant la proces sau de martor.

Pot avea loc şedinţe închise numai în scopul pro-tejării informaţiei ce constituie secret de stat, taină co-mercială ori a unei alte informaţii a cărei divulgare este interzisă prin lege. Instanţa de judecată poate dispune judecarea pricinii în şedinţă secretă pentru a preveni di-vulgarea unor informaţii care se referă la aspectele inti-me ale vieţii, care lezează onoarea, demnitatea sau re-putaţia profesională ori la alte circumstanţe care ar pu-tea prejudicia interesele participanţilor la proces, ordi-nea publică sau moralitatea.

78. Şedinţa se declară secretă pentru întregul proces?

Şedinţa poate fi declarată secretă pentru întregul proces sau numai pentru efectuarea unor anumite acte procedurale.

79. Cum se decide examinarea pricinii în şedin-ţă secretă?

Privitor la examinarea pricinii în şedinţă secretă, in-stanţa judecătorească emite o încheiere motivată.

80. Cine poate participa la şedinţa secretă?Şedinţa secretă se desfăşoară în prezenţa partici-

Page 44: Drept Informational

44 Apără-ţi dreptul la informaţie!

panţilor la proces, iar în caz de necesitate la ea asistă de asemenea martorul, expertul, specialistul şi inter-pretul.

81. participanţii la şedinţa secretă poartă răs-pundere pentru nedivulgarea secretelor?

Instanţa judecătorească ia măsurile de rigoare în ve-derea păstrării secretului de stat, tainei comerciale, in-formaţiei despre viaţa intimă a persoanei.

Atenţiune: Participanţii la proces şi alte persoane care asistă la actele procesuale în cadrul cărora pot fi divulgate date ce constituie astfel de secrete sînt somaţi de răspun-dere în cazul divulgării lor.

82. Care sînt regulile de desfăşurare a şedinţei secrete?

Judecarea pricinii în şedinţă secretă se efectuează cu respectarea tuturor regulilor de procedură civilă.

83. Hotărîrile şedinţei secrete sînt şi ele secrete?Hotărîrile şedinţei secrete se pronunţă public.

84. Cine permite eliberarea unor copii de pe în-cheieri, rapoarte de expertiză în cazul şedinţei se-crete?

În cazul dezbaterii pricinii în şedinţă secretă, pot fi eliberate unor alte persoane decît părţile copii de pe în-cheieri, rapoarte de expertiză sau declaraţii ale martori-

Page 45: Drept Informational

45Ghidul cetăţeanului

lor doar cu permisiunea dată de preşedintele şedinţei.

85. În ce constă principiul nemijlocirii şi oralităţii în dezbaterile judiciare?

Instanţa trebuie să cerceteze direct şi nemijlocit probele, să asculte explicaţiile părţilor şi intervenien-ţilor, depoziţiile martorilor, concluziile expertului, con-sultaţiile şi explicaţiile specialistului, să ia cunoştinţă de înscrisuri, să cerceteze probele materiale, să audieze în-registrările audio şi să vizioneze înregistrările video, să emită hotărîrea numai în temeiul circumstanţelor con-statate şi al probelor cercetate şi verificate în şedinţă de judecată.

Atenţiune: Dezbaterile judiciare se desfăşoară oral şi în faţa aceluiaşi complet de judecată. În cazul înlocui-rii unui judecător în timpul judecării pricinii, dezbaterile se reiau de la început.

86. Care este modalitatea comunicării actelor de procedură?

Cererea de chemare în judecată şi actele de proce-dură se comunică participanţilor la proces şi persoane-lor interesate, contra semnătură, prin intermediul per-soanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recoman-dată şi cu aviz de primire sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirma-rea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară.

Atenţiune: Dacă i se cere să îndeplinească pentru o

Page 46: Drept Informational

46 Apără-ţi dreptul la informaţie!

altă instanţă procedura de comunicare, instanţa solicita-tă este obligată să ia de îndată măsurile necesare, con-form legii, şi să trimită instanţei solicitante dovezile de în-deplinire a procedurii cerute.

87. Cum se procedează în cazul amînării judecă-rii cauzei?

În cazul amînării judecării cauzei, nu este necesară citarea participanţilor la proces prezenţi la şedinţă. Par-ticipanţii la proces, care au fost citaţi şi nu au participat la şedinţa de judecată la care a fost amînată judecarea cauzei vor putea invoca lipsa citării ulterioare numai în cazul în care vor demonstra că au fost în imposibilitatea de a cunoaşte data judecării cauzei.

88. Ce este citaţia şi cum se înfăptuieşte înştiin-ţarea judiciară?

Instanţa înştiinţează prin citaţie participanţii la pro-ces, martorii, experţii, specialiştii şi interpreţii privitor la locul, data şi ora şedinţei de judecată sau la locul, data şi ora efectuării unor acte de procedură. Citaţiile şi în-ştiinţările se înmînează participanţilor la proces, mar-torilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor astfel în-cît aceştia să se poată pregăti de proces şi să se pre-zinte la timp în faţa instanţei. Prezentarea părţii în in-stanţă, în persoană sau prin reprezentant, acoperă ori-ce viciu de înmînare a citaţiei. Partea însă este în drept să ceară amînarea procesului dacă citaţia nu i s-a înmî-

Page 47: Drept Informational

47Ghidul cetăţeanului

nat în termen. Atenţiune: Citaţia sau înştiinţarea se trimite la adre-

sa menţionată de parte sau de un alt participant la pro-ces. Dacă persoana nu locuieşte la adresa comunicată in-stanţei, citaţia sau înştiinţarea poate fi trimisă la locul ei de muncă sau la locul unde se află.

89. Cum se procedează în pricinile de urgenţă?În pricinile de urgenţă, participanţii la proces, mar-

torii, experţii, specialiştii şi interpreţii pot fi înştiinţaţi sau chemaţi în judecată prin telegramă sau prin alte mijloace care să ateste înmînarea şi primirea înştiin-ţării sau citaţiei.

Atenţiune: Citaţia se înmînează părţii cu cel puţin 3 zile înainte de data judecării. În pricinile urgente, acest ter-men poate fi mai scurt, la discreţia instanţei.

90. Care e modalitatea înmînării citaţiei şi înşti-inţării?

Citaţia şi înştiinţarea se expediază în cazul cînd se citează:

a) statul, unităţile administrativ-teritoriale şi auto-rităţile publice în persoana conducătorului autorităţii respective, la sediul administraţiei;

b) persoanele juridice, prin împuterniciţi, la se-diul lor principal conform înregistrării de stat sau, după caz, la sediul reprezentanţei sau al filialei;

c) asociaţiile şi societăţile care nu au personalitate

Page 48: Drept Informational

48 Apără-ţi dreptul la informaţie!

juridică, prin organele lor de conducere, la sediul ad-ministraţiei lor;

d) întreprinderile şi toţi cei supuşi procedurii de reorganizare judiciară şi de insolvabilitate, prin admi-nistratorul insolvabilităţii ori prin lichidator, după caz;

e) incapabilii, prin reprezentanţii lor legali; în cazul numirii unui curator, prin acesta;

f ) personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare ale Republicii Moldova, cetăţenii Republicii Moldova trimişi ca funcţionari în organizaţii internaţi-onale, precum şi membrii lor de familie care locuiesc cu ei în străinătate, prin Ministerul Afacerilor Externe;

g) cetăţenii Republicii Moldova, alţii decît cei pre-văzuţi la lit.f ), aflaţi în străinătate în interes de servi-ciu, prin organele centrale care i-au trimis sau în a că-ror subordonare se află cei care i-au trimis.

91. Care este modalitatea expedierii citaţiilor şi înştiinţărilor?

Citaţia şi înştiinţarea se trimit prin scrisoare reco-mandată cu aviz de primire sau prin persoana împuter-nicită de judecată. Data înmînării citaţiei sau înştiinţării se înscrie pe citaţie sau înştiinţare în partea care se în-mînează destinatarului, precum şi pe cotor, care se re-stituie instanţei. Cu consimţămîntul participantului la proces, judecătorul îi poate încredinţa citaţia sau înşti-inţarea pentru a o înmîna destinatarului.

Atenţiune: Persoana împuternicită de judecător să

Page 49: Drept Informational

49Ghidul cetăţeanului

înmîneze citaţia sau înştiinţarea este obligată să restitu-ie instanţei cotorul cu semnătura de primire a destinata-rului.

92. Citaţia poate fi înmînată nemijlocit în incin-ta instituţiei ?

Citaţia şi înştiinţarea, actele de procedură pot fi în-mînate destinatarului şi în incinta instanţei. În astfel de cazuri, destinatarii prezenţi în instanţă sau reprezen-tanţii lor nu pot să refuze citaţiile şi actele de procedu-ră. Dacă remiterea acestora se face în şedinţă de jude-cată, instanţa poate acorda, la cererea persoanei intere-sate, un termen pentru a lua cunoştinţă de actele pri-mite.

93. participanţii la proces îşi pot remite reciproc actele de procedură?

Reprezentanţii părţilor şi alţi participanţi la proces pot remite unul altuia actele de procedură judiciară contra semnătură.

94. Care este modalitatea înmînării citaţiei?Citaţia sau înştiinţarea adresată persoanei fizice se

înmînează personal contra semnătură pe cotor. Citaţia sau înştiinţarea adresată unei organizaţii se înmînează persoanei cu funcţie de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul absenţei acesteia, se înmînează în acelaşi mod unui alt angajat, considerîn-

Page 50: Drept Informational

50 Apără-ţi dreptul la informaţie!

du-se recepţionată de organizaţie. Dacă nu îl va găsi pe destinatar la domiciliu sau la locul de muncă, persoana împuternicită să înmîneze citaţia sau înştiinţarea o va înmîna unuia dintre membrii adulţi ai familiei care locu-ieşte împreună cu destinatarul şi care şi-a dat acordul să o primească, iar în lipsa acestora, o va remite organi-zaţiei de exploatare a locuinţelor, primăriei satului (co-munei) ori administraţiei de la locul lui de muncă. Per-soana care a primit citaţia sau înştiinţarea este obligată să indice pe cotor numele şi raporturile sale de rudenie cu destinatarul sau funcţia sa. Totodată, ea este obliga-tă să o înmîneze destinatarului cît mai curînd posibil.

Atenţiune: În cazul absenţei temporare a destinata-rului, persoana care urmează să înmîneze citaţia sau în-ştiinţarea notează pe cotor locul în care acesta s-a depla-sat şi ziua cînd urmează să revină. Dacă locul de aflare a destinatarului nu este cunoscut, faptul se consemnează în citaţie sau înştiinţare, precum şi sursa de informaţie, data şi ora.

95. Ce este citarea publică a pîrîtului?Dacă locul de aflare a pîrîtului nu este cunoscut şi

reclamantul dă asigurări că, deşi a făcut tot posibilul, nu a reuşit să afle domiciliul acestuia, preşedintele instan-ţei dispune citarea acestuia prin publicitate. Publicarea în presă se consideră citare legală.

Atenţiune: Citaţia se publică într-un ziar republican sau local mai răspîndit în cazul în care instanţa conside-

Page 51: Drept Informational

51Ghidul cetăţeanului

ră că o astfel de măsură este necesară.

96. Cînd trebuie publicată citaţia?Publicarea citaţiei în ziar se face cu cel puţin 15 zile

înainte de data şedinţei de judecată. În cazuri de urgen-ţă, preşedintele instanţei poate reduce acest termen la 5 zile.

97. Cum se procedează atunci cînd se dovedeşte că citaţia a fost făcută cu rea-credinţă?

În cazul în care pîrîtul se prezintă în judecată şi do-vedeşte că citarea prin publicitate s-a făcut cu rea-vo-inţă, reclamantul suportă cheltuielile de citare prin pu-blicitate chiar dacă este în cîştig de cauză, iar toate ac-tele de procedură posterioare încuviinţării acestei citări se anulează.

Atenţiune: Dacă locul de aflare a pîrîtului nu este cu-noscut, instanţa va examina pricina după expirarea ter-menului de publicitate.

98. Care persoane nu pot fi audiate ca martori în judecată?

Nu pot fi citaţi în judecată şi audiaţi în calitate de martori:

a) persoanele care, din cauza vîrstei fragede ori a handicapului lor fizic sau mental, nu sînt în stare să în-ţeleagă just faptele şi să depună asupra lor mărturii ve-ridice;

Page 52: Drept Informational

52 Apără-ţi dreptul la informaţie!

b) slujitorii cultelor, medicii, avocaţii, notarii şi orice alte persoane pe care legea le obligă să păstreze secre-tul informaţiei confidenţiale primite în exerciţiul func-ţiunii;

c) funcţionarii publici şi foştii funcţionari publici, asupra datelor ce constituie secret ocrotit de lege care le-au parvenit în această calitate, dacă nu au fost degre-vaţi, în modul stabilit, de obligaţia păstrării lui;

d) persoanele care, în virtutea funcţiei profesiona-le, au participat la pregătirea, executarea sau răspîndi-rea publicaţiilor periodice, emisiunilor televizate sau ra-diodifuzate referitor la personalitatea autorului, execu-torului sau alcătuitorului de materiale ori documente, la informaţia parvenită de la aceştia în legătură cu acti-vitatea lor, dacă materialele şi documentele sînt desti-nate redacţiei;

e) judecătorii, referitor la problemele apărute în dezbaterea circumstanţelor pricinii în camera de deli-berare la pronunţarea hotărîrii sau sentinţei.

99. Care sînt regulile de prezentare a înregistră-rilor audio-video?

Persoana care prezintă o înregistrare audio-video pe un suport electronic sau de altă natură ori solicită reclamarea unor astfel de înregistrări este obligată să indice persoana care a efectuat înregistrarea, timpul şi condiţiile înregistrării.

Atenţiune: Nu poate servi ca probă înregistrarea au-

Page 53: Drept Informational

53Ghidul cetăţeanului

dio-video camuflată, dacă nu este permisă prin lege.

100. Care este modalitatea reproducerii înregis-trărilor audio-video?

Reproducerea înregistrărilor audio-video are loc în sala de şedinţe sau în o altă încăpere special amenaja-tă, consemnîndu-se în procesul-verbal al şedinţei de ju-decată semnele distinctive ale surselor de probă repro-ductivă şi data reproducerii. După aceasta, instanţa ju-decătorească audiază explicaţiile participanţilor la pro-ces. Reproducerea înregistrării audio-video poate fi re-petată în întregime sau parţial. Pentru elucidarea unor date din înregistrările audio-video, instanţa judecăto-rească poate antrena în proces un specialist sau, după caz, poate dispune efectuarea unei expertize.

101. Este asigurată păstrarea şi restituirea su-porturilor înregistrărilor audio-video?

Suporturile înregistrărilor audio-video se păstrează în instanţă judecătorească, însoţite de un registru spe-cial. Instanţa ia măsuri pentru păstrarea lor intactă.

Atenţiune: După ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă, suporturile înregistrărilor audio-video pot fi restituite persoanei care le-a prezentat. În cazuri excepţio-nale, instanţa le poate restitui printr-o încheiere şi pînă la data devenirii irevocabile a hotărîrii.

102. Este obligatorie încheierea procesului verbal?

Page 54: Drept Informational

54 Apără-ţi dreptul la informaţie!

Pentru fiecare şedinţă de judecată în primă instan-ţă şi în instanţă de apel, precum şi pentru fiecare act de procedură îndeplinit în afara şedinţei (audierea mar-torului la locul aflării lui, cercetarea înscrisurilor şi altor probe materiale la locul de aflare sau păstrare etc.), se încheie proces-verbal.

103. Ce include procesul verbal?În procesul-verbal al şedinţei de judecată sau al ac-

tului de procedură îndeplinit în afara şedinţei de jude-cată se indică momentele esenţiale ale dezbaterii pri-cinii sau ale efectuării actului procedural.

În procesul-verbal al şedinţei se indică:a) locul, data şi ora deschiderii, data încheierii şe-

dinţei de judecată;b) instanţa care judecă pricina, numele membrilor

completului de judecată şi al grefierului;c) pricina;d) prezenţa participanţilor la proces, a reprezentan-

ţilor, a martorilor, experţilor, specialiştilor şi a interpre-ţilor;

e) faptul că instanţa a explicat drepturile şi obligaţi-ile procedurale participanţilor la proces, reprezentanţi-lor, experţilor, specialiştilor şi interpreţilor;

f ) dispoziţiile preşedintelui şedinţei de judecată şi încheierile pronunţate de instanţă fără retragere în ca-mera de deliberare;

g) declaraţiile, demersurile şi explicaţiile participan-

Page 55: Drept Informational

55Ghidul cetăţeanului

ţilor la proces şi ale reprezentanţilor lor;h) depoziţiile martorilor, explicaţiile orale ale exper-

ţilor asupra raportului de expertiză, explicaţiile şi con-sultaţiile specialiştilor;

i) faptul că s-a dat citire înscrisurilor, datele exami-nării la faţa locului a probelor materiale, că s-au ascul-tat şi vizionat înregistrările audio-video;

j) raporturile reprezentanţilor autorităţilor publice;k) conţinutul susţinerilor orale;l) faptul că s-a dat citire hotărîrii şi încheierilor, că

s-a explicat cuprinsul hotărîrii şi al încheierilor pronun-ţate de instanţă, că s-au dat lămuriri asupra căilor şi ter-menului de atac al lor;

m) faptul că instanţa a explicat participanţilor la proces dreptul lor de a lua cunoştinţă de procesul-ver-bal al şedinţei de judecată şi de a formula observaţii asupra acestuia;

n) data încheierii definitive a procesului-verbal.

104. Care e modalitatea încheierii procesului-verbal?

Procesul-verbal se încheie de grefier în şedinţă de judecată sau la efectuarea actului de procedură în afa-ra şedinţei. Procesul-verbal se încheie în scris (de mînă sau dactilografiat). Pentru a asigura plenitudinea pro-cesului-verbal, instanţa poate utiliza mijloace de înre-gistrare audio şi alte mijloace tehnice.

Atenţiune: Participanţii la proces şi reprezentanţii lor

Page 56: Drept Informational

56 Apără-ţi dreptul la informaţie!

au dreptul să ia cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei de judecată şi, în decursul a 5 zile de la data semnării aces-tuia, să prezinte în scris observaţii asupra lui, indicînd ine-xactităţile şi motivele pentru care îl consideră incomplet.

105. suportul înregistrării audio se anexează la procesul-verbal?

Utilizarea mijloacelor de înregistrare audio sau a al-tor mijloace tehnice de fixare a mersului şedinţei de judecată se consemnează în procesul-verbal. Supor-tul înregistrării audio se anexează la procesul-verbal al şedinţei de judecată.

106. participanţii la proces pot solicita instanţei să dea citire unor părţi din procesul verbal?

Participanţii la proces şi reprezentanţii lor pot soli-cita instanţei să dea citire unor părţi din procesul-ver-bal ori să consemneze în procesul-verbal unele circum-stanţe pe care le consideră esenţiale în soluţionarea pricinii.

107. Care e termenul de încheiere a procesului verbal?

Procesul-verbal trebuie să fie încheiat şi semnat în cel mult 5 zile de la data încheierii şedinţei de judeca-tă, iar procesul-verbal privind efectuarea actului proce-dural cel tîrziu a doua zi de la efectuare.

Page 57: Drept Informational

57Ghidul cetăţeanului

108. Cine semnează procesul-verbal?Procesul-verbal se semnează de preşedintele şedin-

ţei şi de grefier. Modificările, rectificările şi completările procesului-verbal se menţionează în el şi se certifică de preşedinte şi grefier prin semnătură.

109. În cazurile cu privire la accesul la informa-ţie, asupra căror circumstanţe se va expune instan-ţa?

Pe parcursul examinării pricinii, în particular în de-pendenţă de cerinţele înaintate, instanţa va cerceta şi se va expune asupra următoarelor circumstanţe:

existenţa adresării reclamantului către pîrît cu o - cerere privind furnizarea informaţiei oficiale;

termenul în cadrul căruia s-a oferit răspunsul la ce-- rere, dacă a expirat termenul în cadrul căruia furnizorul trebuia să remită informaţia;

deţinerea informaţiei de către pîrît sau inexistenţa - informaţiei solicitate în posesia acestuia;

dacă informaţia se încadrează în categoriile de in-- formaţii cu accesibilitate limitată;

preponderenţa interesului public pentru divulga-- rea informaţiei cu caracter limitat;

a avut sau nu reclamantul acces real la informa-- ţia solicitată;

corespunde răspunsul oferit de pîrît cu informaţia - solicitată de reclamant, cu constatarea părţii în care in-formaţia este necorespunzătoare;

Page 58: Drept Informational

58 Apără-ţi dreptul la informaţie!

dacă informaţia a ajuns la destinatar în termenul - stabilit;

existenţa şi întinderea prejudiciului cauzat prin ne-- furnizarea sau furnizarea defectuoasă a informaţiei ofi-ciale;

alte circumstanţe care se impun a fi constatate - pentru soluţionarea corectă a cauzei depuse judecăţii.

110. Ce decizii poate lua instanţa în litigiile pri-vind accesul la informaţie?

În cazul admiterii cererii de chemare în judecată, in-stanţa va hotărî anularea actului de furnizare necores-punzătoare sau de nefurnizare a informaţiei oficiale, cu obligarea furnizorului de a elibera informaţia solicitată sau de a o furniza în modul corespunzător.

Faptul furnizării informaţiei pe parcursul examină-rii cauzei nu va determina respingerea acţiunii ca ne-întemeiată, deoarece acest fapt semnifică recunoaşte-rea acţiunii de către pîrît. Astfel, în cazul sus-menţio-nat, reieşind din faptul furnizării informaţiei solicitate, coroborat cu celelalte probe, care conduc spre conclu-zia temeiniciei cererii de chemare în judecată, instan-ţa va dispune admiterea cererii, anularea actului con-testat, va lua act că informaţia a fost deja furnizată şi va dispune neexecutarea hotărîrii judecătoreşti în aceas-tă parte, va soluţiona problema repartizării cheltuielilor de judecată conform prevederilor legii, precum şi ches-tiunea compensării prejudiciului material şi moral cau-

Page 59: Drept Informational

59Ghidul cetăţeanului

zat prin nefurnizarea informaţiei oficiale în termenul le-gal stabilit.

111. În ce cazuri funcţionarul public va fi obligat să plătească despăgubiri?

Dacă funcţionarul public, care a refuzat eliberarea informaţiei sau a furnizat-o în mod necorespunzător, fi-gurează în proces în calitate de copîrît, în cazul admite-rii pretenţiei de încasare a despăgubirilor, acesta va pu-tea fi obligat la plata acestora în mod solidar cu furni-zorul de informaţii, la care este angajat funcţionarul re-spectiv prevăzut de Legea contenciosului administra-tiv. Funcţionarul public care a încălcat dispoziţiile legii, în contextul furnizării informaţiei oficiale, nu este privat de posibilitatea chemării în garanţie a superiorului său ierarhic, care i-a ordonat de a nu furniza sau de a furniza informaţia în modul calificat ca fiind „necorespunzător”, conform Legii contenciosului administrativ.

Atenţiune: Faptul răspunderii civile, la care poate fi atras funcţionarul conform alineatului precedent, nu-l de-grevează pe acesta de răspundere administrativă, prevă-zută de legislaţie, iar în cazul în care fapta persoanei res-ponsabile întruneşte elementele constitutive ale infracţi-unii prevăzute de Codul penal, aceasta va fi trasă la răs-pundere penală.

112. sînt valabile cererile privind accesul la in-formaţie ce se conţin în dosarele aflate pe rol în in-stanţele de judecată?

Page 60: Drept Informational

60 Apără-ţi dreptul la informaţie!

Cererile privind accesul la informaţiile ce se conţin în dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti nu intră sub incidenţa Legii privind accesul la informaţie, aceste informaţii fiind susceptibile de furnizare în mo-dul stabilit de legea procesuală care este aplicabilă ca-tegoriei respective de pricini.

113. Atribuirea informaţiilor la secret de stat poate fi atacată în instanţele de judecată?

Motivarea atribuirii informaţiilor la secret de stat poate fi atacată în instanţele de judecată. Dacă instanţa de judecată recunoaşte secretizarea informa-ţiilor drept neîntemeiată, aceste informaţii urmează a fi scoase de la secret în modul stabilit de lege.

114. Cum se procedează în cazul cînd se invocă secretul comercial?

În cazul în care este vorba despre refuzul în care se invocă secretul comercial, legislaţia nu prevede careva organe de control. Astfel legislaţia cu privire la secre-tul comercial prevede doar calea judiciară prin care se va solicita desecretizarea informaţiilor ce constituie se-cret comercial.

115. Cum se procedează atunci cînd persoana nu consimte divulgarea informaţiei despre sine?

Dacă este vorba despre accesul la informaţie cu ca-racter personal, iar persoana la care se referă informaţia

Page 61: Drept Informational

61Ghidul cetăţeanului

cu caracter personal nu consimte divulgarea informa-ţiei, accesul la această informaţie poate fi permis doar prin hotărîre judecătorească. Instanţa de judecată va admite cererea de furnizare numai dacă va stabili că di-vulgarea este în interes public, adică se referă la ocro-tirea sănătăţii populaţiei, securitatea publică şi protec-ţia mediului înconjurător. În acest context, se va analiza balanţa dintre prejudiciul adus persoanei prin divulga-re şi interesul public pentru informaţia respectivă, prin prisma „testului proporţionalităţii”.

Atenţiune: Dacă interesul public devansează preju-diciul adus persoanei, acţiunea de furnizare a informaţi-ei va fi admisă, în caz contrar soluţia fiind respingerea ac-ţiunii.

116. Ce condiţii trebuie să întrunească informa-

ţia cu caracter personal?Litigiile privind accesul la informaţia cu caracter

personal se vor soluţiona cu aplicarea prevederilor din Legea privind accesul la informaţie. Pentru ca informa-ţia să fie considerată cu caracter personal, este necesa-ră existenţa următoarelor condiţii:

- informaţia să se refere la o persoană privată. Drep-tul la viaţă privată aparţine numai persoanelor fizice, dar nu şi persoanelor juridice. Concomitent, este exclu-să din acest criteriu informaţia despre activitatea publi-că a persoanelor fizice, activitate care nu se încadrea-ză în noţiunea de „viaţă privată” (ex.: activitatea funcţi-

Page 62: Drept Informational

62 Apără-ţi dreptul la informaţie!

onarului public). Totodată, reieşind din raţionamentul CEDO, persoanele „publice” trebuie să accepte ingerin-ţe în viaţa lor privată în mai mare măsură decît persoa-nele obişnuite;

- persoana privată să fie identificată sau identi-ficabilă. Se consideră că persoana este identificabilă atunci, cînd se cunosc datele de identificare ale aceste-ia (nume, prenume, patronimic). Se consideră identifi-cabilă persoana în privinţa căreia există suficiente indi-cii pentru a fi identificată;

- dezvăluirea informaţiei să constituie o violare a in-timităţii persoanei, prin care se înţelege că divulgarea informaţiei deţinută de posesor ar fi în măsură să adu-că atingere vieţii particulare şi de familie a persoanei fi-zice vizate.

Întrunirea criteriilor enunţate califică informaţia ca fiind „informaţie confidenţială despre persoane”, fapt ce îi obligă pe posesorii acestor informaţii de a le proteja, adică de a nu le divulga.

Atenţiune: Informaţia ce se referă strict la datele de identificare ale persoanei nu constituie informaţie confi-denţială, fiind pasibilă de a fi divulgată. Această informa-ţie nu ţine exclusiv de identificare în cazul în care este în-soţită de alte împrejurări, care oferă datelor de identifica-re un caracter confidenţial (de exemplu, secretul referitor la datele de identificare ale adoptatorilor, conform Codul familiei).

Page 63: Drept Informational

63Ghidul cetăţeanului

117. În ce cazuri furnizorul de informaţii dispune de dreptul de a divulga informaţii cu caracter per-sonal unei terţe părţi?

Furnizorul de informaţii, care posedă informaţia personală, dispune de dreptul de a furniza această in-formaţie către o altă persoană decît cea la care se referă numai în două cazuri expres şi limitativ prevăzute:

- persoana la care se referă informaţia consimte di-vulgarea acesteia. Consimţămîntul trebuie să fie clar, neechivoc şi exprimat anume în privinţa informaţiei so-licitate, inclusiv în privinţa volumului acesteia. În caz de litigiu, sarcina probaţiunii existenţei consimţămîntului persoanei vizate pentru eliberarea informaţiei incumbă furnizorului care a eliberat informaţia;

- informaţia solicitată, în integritatea sa, a fost pusă la dispoziţia publicului anterior datei solicitării.

Atenţiune: Nu prezintă importanţă juridică mijlocul de informare în care a fost anterior publicată informaţia, important fiind faptul publicării acesteia conform legisla-ţiei (de exemplu, informaţia a fost publicată într-un ziar raional).

118. informaţia inclusă pe un purtător de infor-

maţie se consideră publicată?Dacă informaţia a fost inclusă pe un purtător de in-

formaţie care nu este destinat difuzării sau comerciali-zării, informaţia nu se va considera publicată, reieşind din sensul textului de lege enunţat. În alte cazuri, fur-

Page 64: Drept Informational

64 Apără-ţi dreptul la informaţie!

nizorii de informaţii nu dispun de dreptul de a elibe-ra informaţia cu caracter personal, cu excepţia situaţi-ei în care există o hotărîre judecătorească definitivă în acest sens, conform Legii privind accesul la informaţie, în urma constatării preponderenţei interesului public faţă de necesitatea nedivulgării informaţiei cu caracter personal.

119. informaţiile cu caracter personal ale unui

funcţionar public pot deveni informaţii de interes public?

Informaţiile cu caracter personal ale unui funcţionar public, altele decît cele ce se referă la datele de identi-ficare, pot deveni informaţii de interes public în măsu-ra în care afectează capacitatea de exercitare a funcţi-ei publice de către funcţionarul respectiv. Totodată, tre-buie să se ţină cont de faptul că persoanele publice şi persoanele care exercită funcţii publice au dreptul la respectul vieţii lor private şi de familie. Astfel, în cazul în care funcţionarul nu consimte divulgarea acestor in-formaţii, instanţa de judecată va permite, prin hotărîre, accesul la aceste informaţii. Explicaţiile enunţate se re-feră, în primul rînd, la informaţiile cu privire la studii, di-plome, calificări, titluri, grade ştiinţifice, experienţă de muncă, serviciu militar, sancţiuni disciplinare etc.

Atenţiune: O categorie aparte de informaţii care nu se referă direct la capacitatea propriu-zisă a persoanei de a exercita o funcţie publică, ci se referă la moralitatea

Page 65: Drept Informational

65Ghidul cetăţeanului

persoanei vizate, din punctul de vedere al opiniei publice, poate fi informaţia despre antecedentele penale, decla-raţiile privind veniturile şi bunurile deţinute în proprieta-te privată, informaţiile ce relevă conflictele de interese etc. Informaţiile despre viaţa privată a persoanelor publice şi a persoanelor care exercită funcţii publice pot fi dezvălui-te dacă acestea constituie un subiect de interes public, le-gat direct de modul în care ei şi-au exercitat sau îşi exerci-tă atribuţiile. Răspîndirea acestor informaţii nu trebuie să aducă prejudicii inutile terţilor.

120. Cine au competenţele de a judeca cauzele?Competenţă de judecare a acţiunilor în contencio-

sul administrativ au: judecătoriile de sector şi raionale; curţile de apel; Curtea Supremă de Justiţie.

121. Care sînt competenţele judecătoriilor de sector şi raionale?

Judecătoriile de sector sau raionale examinează li-tigiile ce ţin de refuzul de acces la informaţie sau neso-luţionarea în termenul legal a cererii în cazul în care in-formaţia a fost solicitată de la autorităţile publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul satului, comu-nei sau oraşului, de serviciile publice descentralizate organizate în mod autonom în unitatea administrativ-teritorială respectivă, de funcţionarii publici din cadrul organelor şi serviciilor menţionate şi de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, care prestează servicii

Page 66: Drept Informational

66 Apără-ţi dreptul la informaţie!

publice, precum şi de către notarii de stat sau privaţi.

122. Care sînt competenţele curţilor de apel?Curţile de apel examinează în primă instanţă litigi-

ile ce ţin de nesoluţionarea în termenul legal a cererii de acces la informaţie sau refuzul neîntemeiat de a eli-bera informaţia solicitată de la autorităţile publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul raionului, mu-nicipiului, unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, de serviciile publice descentralizate organiza-te în mod autonom în unitatea administrativ-teritoria-lă respectivă, de serviciile publice desconcentrate, de funcţionarii publici din cadrul organelor şi serviciilor menţionate, precum şi de persoanele de drept privat de nivelul respectiv asimilate autorităţilor publice, care prestează servicii publice.

Atenţiune: Curtea de Apel Chişinău, ca instanţă de contencios administrativ, judecă în primă instanţă litigiile legate de nesoluţionarea cererilor de acces la informaţie sau refuz de acces la informaţie eliberate de autorităţile publice centrale, de autorităţile publice autonome consti-tuite de către autorităţile publice centrale şi de funcţiona-rii publici din cadrul acestor organe. Ca instanţe de recurs Curţile de apel judecă recursurile depuse împotriva hotă-rîrilor emise de judecătoriile de sector şi cele raionale.

123. Care sînt competenţele Curţii supreme de Justiţie?

Page 67: Drept Informational

67Ghidul cetăţeanului

Exercită controlul asupra legalităţii actelor adminis-trative cu caracter individual adoptate şi/sau emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern, prin care sînt lezate drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice, în afara actelor exceptate de la controlul judecătoresc; verifică legalitatea hotărî-rilor Consiliului Superior al Magistraturii în cazurile pre-văzute de lege. Prin lege, Curţii Supreme de Justiţie i se pot atribui spre judecare în primă instanţă şi alte cate-gorii de cauze.

Atenţie: Ca instanţă de recurs, Curtea Supremă de Justiţie judecă recursurile declarate hotărîrilor pronunţa-te în primă instanţă de curţile de apel, precum şi alte re-cursuri date prin lege în competenţa sa.

124. Care sînt competenţele Curţii Constituţio-nale?

Curtea Constituţională: a) exercită la sesizare con-trolul constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi ho-tărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Repu-blicii Moldova, a hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; b) interpretează Constituţia; c) se pronunţă asupra iniţiativelor de realizare a Constitu-ţiei; d) confirmă rezultatele referendumurilor republi-cane; e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează manda-tele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova;

Page 68: Drept Informational

68 Apără-ţi dreptul la informaţie!

f ) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Par-lamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldo-va, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribu-ţiile mai mult de 60 de zile; g) rezolvă excepţiile de ne-constituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie; h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.

125. Acţiunile de contencios administrativ pot fi înaintate oricărei judecătorii sau curţi de apel?

Acţiunile de contencios administrativ pot fi înainta-te în judecătoriile sau curţile de apel în a căror rază teri-torială îşi are domiciliul reclamantul (persoana care ini-ţiază procesul) sau îşi are sediul pîrîtul (persoana împo-triva căreia este îndreptată acţiunea), cu excepţia cazu-rilor cînd prin lege este stabilită o altă competenţă.

126. pricina poate fi strămutată într-o altă in-stanţă?

Dacă, în cadrul judecării pricinii, se stabileşte că li-tigiul este de competenţa unei alte instanţe judecăto-reşti, instanţa de contencios administrativ îşi declină competenţa şi strămută pricina în instanţa competen-tă.

127. Care sînt cerinţele faţă de forma şi conţinu-tul cererii de chemare în judecată?

Page 69: Drept Informational

69Ghidul cetăţeanului

Oricine pretinde un drept împotriva unei alte per-soane ori are un interes pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept trebuie să depună în in-stanţa competentă o cerere de chemare în judecată. Cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă ur-mătoarele date:

- instanţa căreia îi este adresată;- numele sau denumirea reclamantului, domiciliul

ori sediul lui; dacă reclamantul este o persoană juridi-că, datele bancare, codul fiscal, numele reprezentantu-lui şi adresa lui, în cazul în care cererea se depune de re-prezentant;

- numele sau denumirea pîrîtului, domiciliul ori se-diul lui;

- esenţa încălcării sau a pericolului de încălcare a drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ale re-clamantului, pretenţiile lui;

- circumstanţele de fapt şi de drept pe care recla-mantul îşi întemeiază pretenţiile, demonstrarea probe-lor care confirmă circumstanţele;

- pretenţiile reclamantului către pîrît; - valoarea acţiunii, dacă aceasta poate fi evaluată;- date despre respectarea procedurii de soluţionare

prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară dacă au fost întreprinse anumite măsuri de acest gen;

- documentele anexate la cerere.Cererea de chemare în judecată poate cuprinde şi

alte date, importante pentru soluţionarea pricinii, pre-

Page 70: Drept Informational

70 Apără-ţi dreptul la informaţie!

cum şi demersurile reclamantului.

128. Cine trebuie să semneze cererea?Cererea trebuie să fie semnată de reclamant sau de

o altă persoană împuternicită prin procură autentifica-tă notarial, unde va fi indicat expres dreptul de a depu-ne o cerere de chemare în judecată.

Atenţiune: În cazul persoanelor juridice procura nu trebuie să fie autentificată notarial, fiind necesar numărul de înregistrare al procurii, data întocmirii şi ştampila per-soanei juridice care eliberează procura.

129. Ce documente se anexează în mod obliga-toriu la cerere?

La cererea de chemare în judecată se va anexa în mod obligatoriu:

- copiile de pe cererea de chemare în judecată şi de pe înscrisuri, certificate în modul stabilit, într-un nu-măr egal cu numărul de pîrîţi şi de intervenienţi, dacă ei nu dispun de aceste acte, plus un rînd de copii pen-tru instanţă. Dacă înscrisurile sînt făcute într-o limbă străină, instanţa poate dispune prezentarea traducerii lor în modul stabilit de lege;

- documentele care certifică circumstanţele pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile şi copiile de pe aceste documente pentru pîrîţi şi intervenienţi, dacă aceştia nu dispun de ele;

- procura sau un alt document ce legalizează împu-

Page 71: Drept Informational

71Ghidul cetăţeanului

ternicirile reprezentantului.Atenţiune: Cererea de chemare în judecată poate fi

formulată şi împotriva funcţionarului public al autorită-ţii publice pîrîte care a elaborat refuzul contestat sau care a refuzat să elibereze informaţia. În cazul în care acţiunea se admite, funcţionarul public poate fi obligat să plăteas-că despăgubirile solidar cu autoritatea publică respecti-vă.

Dacă a fost atras la proces funcţionarul public el poa-te chema în garanţie superiorul său ierarhic care i-a ordo-nat să refuze accesul la informaţie sau nu a răspuns în ter-men.

131. Cum se procedează în cazurile cînd cererea nu este completă?

La primirea cererii de chemare în judecată, judecă-torul va verifica dacă cererea întruneşte exigenţele pre-văzute de lege. În caz contrar, reclamantul trebuie să facă imediat completările sau modificările cerute ori să depună copii de pe cerere şi copii autentificate de pe înscrisurile pe care îşi întemeiază pretenţiile.

132. Cum se procedează în cazurile cînd lichida-rea imediată a neajunsurilor este imposibilă?

Atunci cînd lichidarea imediată a neajunsurilor nu este posibilă, cererea se consemnează în registrul de in-trare a documentelor, iar reclamantului i se va acorda un termen pentru a aduce cererea în conformitate cu

Page 72: Drept Informational

72 Apără-ţi dreptul la informaţie!

cerinţele prevăzute de lege. Dacă cererea a fost primită prin poştă, reclamantului i se vor comunica în scris ne-ajunsurile şi menţiunea că acestea urmează să fie lichi-date în interiorul termenului acordat.

Atenţiune: Reclamanţii în acţiunile ce reies din refu-zul de acces la informaţie sau acordarea unui răspuns in-complet sînt scutiţi de plata taxei de stat.

133. În ce cazuri judecătorul poate refuza primi-rea cererii de chemare în judecată?

Judecătorul poate refuza primirea cererii de chema-re în judecată numai în cazurile cînd:

- există o hotărîre judecătorească irevocabilă cu pri-vire la un litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri sau o încheiere jude-cătorească prin care se admite încetarea procesului în legătură cu faptul că reclamantul a renunţat la acţiune sau că între părţi s-a încheiat o tranzacţie;

- cererea este depusă de un organ, organizaţie sau o persoană în apărarea drepturilor, libertăţilor şi interese-lor legitime ale unei alte persoane fără ca legislaţia să le delege dreptul adresării în judecată în acest scop;

- acţiunea este intentată împotriva unei persoane juridice lichidate deja.

134. În ce cazuri judecătorul poate restitui cere-rea?

Judecătorul poate restituì cererea de chemare în ju-

Page 73: Drept Informational

73Ghidul cetăţeanului

decată, dacă: - instanţa nu este competentă să judece pricina;- cererea a fost depusă de o persoană incapabilă;- cererea nu este semnată ori este semnată de o per-

soană neîmputernicită de a o semna ori este semnată fără a se indica funcţia semnatarului;

- cererea a fost depusă în numele persoanei intere-sate de către o persoană neîmputernicită de a porni şi a susţine procesul;

- la aceeaşi instanţă sau la o alta, se află în judecată un litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri;

- reclamantul îşi retrage cererea înainte de emiterea încheierii privind intentarea procesului.

135. În ce cazuri judecătorul poate să nu dea curs cererii de chemare în judecată?

Judecătorul poate să nu dea curs cererii de chema-re în judecată, dacă:

- după ce constată că cererea a fost depusă în jude-cată fără a se respecta condiţiile prevăzute pentru for-ma şi conţinutul cererii de chemare în judecată, jude-cătorul emite, în cel mult 7 zile de la depunerea cere-rii, o încheiere pentru a nu se da curs cererii, comuni-cînd persoanei care a depus cererea acest fapt de încăl-care şi acordîndu-i un termen rezonabil pentru lichida-rea neajunsurilor.

- persoana care a depus cererea îndeplineşte în ter-

Page 74: Drept Informational

74 Apără-ţi dreptul la informaţie!

men toate cerinţele enumerate în încheierea judecă-torului, cererea se consideră depusă la data prezentă-rii iniţiale în judecată. În caz contrar, ea nu se conside-ră depusă şi, împreună cu actele anulate, se restituie re-clamantului.

Atenţiune: Aceste încheieri ale instanţei de judecată pot fi atacate cu recurs în instanţa ierarhic superioară.

136. Care sînt condiţiile de judecare a pricinilor civile?

Judecarea pricinilor civile are loc în şedinţă de jude-cată cu înştiinţarea obligatorie a participanţilor la pro-ces despre locul, data şi ora şedinţei. Preşedintele şe-dinţei dispune ca rolul să fie afişat în incinta instanţei, în loc public, cu cel puţin 3 zile înaintea termenului de ju-decată. În cadrul examinării pricinii în fond, preşedinte-le şedinţei este obligat să creeze condiţii pentru ca par-ticipanţii la proces să-şi expună considerentele referi-tor la circumstanţele de fapt şi de drept ale pricinii, să facă completări şi să prezinte probe în condiţiile legii. În acest scop, judecătorul trebuie, după caz, să elucide-ze împreună cu participanţii la proces circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii şi să cerceteze probele din dosar.

137. Ce acte sînt îndeplinite de judecător la eta-pa de pregătire a cauzei?

În cadrul etapei de pregătire a cauzei pentru jude-

Page 75: Drept Informational

75Ghidul cetăţeanului

care, judecătorul, printre celelalte acte, va îndeplini ac-tele de pregătire specifice acestor cauze: va soluţiona problema atragerii în proces a funcţionarului respon-sabil de furnizarea informaţiei, care va fi atras în cali-tate de intervenient accesoriu (în interesele furnizoru-lui) sau în calitate de copîrît (la cererea reclamantului), după caz; va reclama de la furnizor, la cererea reclaman-tului (solicitantul de informaţie), registrele de evidenţă a cererilor de furnizare a informaţiei; va atrage în calita-te de intervenienţi persoanele ale căror interese ar pu-tea fi lezate prin eventuala divulgare a informaţiei.

138. Cine este reclamantul şi cine este pîrîtul?În litigiile respective, solicitantul de informaţii deţi-

ne calitatea de reclamant, iar furnizorii – calitatea pro-cesuală de pîrît.

139. În calitate de cine poate fi atras funcţiona-rul responsabil de furnizarea informaţiilor?

Funcţionarul responsabil de furnizarea informaţiei poate fi atras în proces, de regulă, în calitate de inter-venient accesoriu, la cererea sa, a uneia din părţi sau din oficiu de către instanţă. Din oficiu, instanţa va dispune atragerea în proces a funcţionarului dacă nu există o cerere în acest sens, însă circumstanţele importante ale cauzei vor putea fi elucidate numai prin atragerea func-ţionarului care a intrat în contact cu reclamantul în ca-drul procedurii de furnizare a informaţiei.

Page 76: Drept Informational

76 Apără-ţi dreptul la informaţie!

140. Cînd funcţionarul poate fi copîrît?În calitate de copîrît, conform Legii contenciosului

administrativ, funcţionarul va fi atras, numai dacă cere-rea de chemare în judecată este formulată şi împotriva acestuia şi numai dacă au fost solicitate despăgubiri.

141. Cine poate fi atras în calitate de interveni-ent?

Dacă furnizorul de informaţii nu a numit o persoa-nă responsabilă pentru efectuarea procedurilor de fur-nizare a informaţiei oficiale, în calitate de intervenient sau, după caz, de pîrît, va fi atras funcţionarul care, în mod nemijlocit, a elaborat actul contestat de furniza-re a informaţiei sau a refuzat accesul la informaţia ofi-cială.

142. Cui îi revine calitatea de pîrît atunci cînd ce-rerea a fost readresată?

Dacă cererea de furnizare a informaţiei a fost rea-dresată, calitatea de pîrît va aparţine furnizorului căruia i-a fost readresată cererea.

143. Care sînt drepturile reclamantului?Reclamantul dispune de mai multe drepturi, inclu-

siv: - să ia cunoştinţă de materialele dosarului;- să facă extrase şi copii de pe ele, să solicite recuzări, - să prezinte probe şi să participe la cercetarea lor,

Page 77: Drept Informational

77Ghidul cetăţeanului

- să pună întrebări altor participanţi la proces, mar-torilor, experţilor şi specialiştilor;

- să formuleze cereri, să reclame probe, să dea in-stanţei explicaţii orale şi scrise;

- să expună argumente şi considerente asupra pro-blemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecţii împotriva demersurilor, argumentelor şi consi-derentelor celorlalţi participanţi;

- să modifice temeiul sau obiectul acţiunii, să mă-rească ori să reducă cuantumul pretenţiilor în acţiune, ori să renunţe la acţiune;

- să atace actele judiciare şi să-şi exercite toate drep-turile procedurale acordate de legislaţia procedurală ci-vilă.

144. Care participanţi la proces au anumite pri-

vilegii?Participanţii la proces se bucură de drepturi proce-

suale egale şi au obligaţii procesuale egale, cu unele ex-cepţii stabilite de lege în dependenţă de poziţia pe care o ocupă în proces.

145. sînt prevăzute sancţiuni pentru nerespec-

tarea obligaţiilor procedurale?Toţi participanţii la proces sînt obligaţi să se folo-

sească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectă-rii obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevă-

Page 78: Drept Informational

78 Apără-ţi dreptul la informaţie!

zute de legislaţia procedurală civilă.

146. Cui îi revine sarcina probaţiunii în cazurile privind accesul la informaţie?

La examinarea în instanţa de contencios adminis-trativ a cererii în anulare a refuzului de acces la infor-maţie, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probaţiunii revi-ne ambelor părţi.

Atenţiune: Instanţa judecătorească nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul acţiunii. In-stanţa nu va admite renunţarea reclamantului la acţiu-ne, nici recunoaşterea acţiunii de către pîrît, nu va admite tranzacţia între părţi dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale per-soanei, interesele societăţii sau ale statului.

147. La şedinţa de judecată este obligatorie pre-zenţa reclamantului?

Instanţa de contencios administrativ examinează cererea cu participarea reclamantului şi pîrîtului şi/sau a reprezentanţilor acestora, în condiţiile Codului de procedură civilă, cu unele excepţii prevăzute de Legea contenciosului administrativ.

148. Care sînt termenele de judecare în prima in-stanţă?

Pricinile cu privire la accesul la informaţie se jude-

Page 79: Drept Informational

79Ghidul cetăţeanului

că în primă instanţă în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea pricinii; comportamentul părţilor în proces; conduita instanţei judecătoreşti. Respectarea termenului rezo-nabil de judecare a pricinii se asigură de către instanţă.

Atenţiune: La judecarea unei cauze concrete, respec-tarea termenului rezonabil este verificată de instanţa ie-rarhic superioară în procesul judecării pricinii pe calea de atac respectivă.

149. Care sînt atribuţiile preşedintelui şedinţei?La judecarea unipersonală a pricinii, judecătorului

i se atribuie obligaţiile de preşedinte al şedinţei. La so-luţionarea colegială a pricinii, funcţia de preşedinte al şedinţei o exercită preşedintele, vicepreşedintele in-stanţei sau unul dintre judecători. Preşedintele şedin-ţei conduce dezbaterile judiciare, ia măsuri pentru cer-cetarea exhaustivă, multiaspectuală a probelor şi cir-cumstanţelor pricinii, pentru clarificarea drepturilor şi obligaţiilor părţilor, înlăturînd din dezbateri tot ceea ce nu are legătură cu procesul. Obiecţiile participanţilor la proces împotriva actului preşedintelui se consemnea-ză în procesul-verbal al şedinţei. Preşedintele dă expli-caţii asupra acţiunilor sale. În cazul examinării colegia-le a pricinii, problema se soluţionează de întregul com-plet de judecată.

Atenţiune: În atribuţiile preşedintelui intră, de aseme-nea, şi asigurarea ordinii cuvenite în şedinţa de judecată,

Page 80: Drept Informational

80 Apără-ţi dreptul la informaţie!

dispoziţiile lui fiind obligatorii pentru participanţii la pro-ces, pentru cei care asistă în sală.

150. Există anumite norme de comportament,

special prevăzute, la şedinţa de judecată?Atunci cînd judecătorii intră în sala de şedinţe sau

se retrag în camera de deliberare, cînd se dă citire ho-tărîrii judecătoreşti sau încheierii judecătoreşti, cei pre-zenţi se ridică în picioare. Participanţii la proces, marto-rii, experţii, specialiştii şi interpreţii se adresează jude-cătorului cu formula “Onorată instanţă”, depun depo-ziţii şi dau explicaţii stînd în picioare. Excepţii se fac nu-mai cu încuviinţarea preşedintelui şedinţei. Dezbaterea judiciară a pricinii se desfăşoară în condiţii de activitate normală şi de securitate a participanţilor la proces.

151. Care sînt cerinţele faţă de deschiderea şe-dinţei?

La ora judecării pricinii, preşedintele deschide şe-dinţa şi anunţă procesul care se va judeca. Grefierul ra-portează preşedintelui şedinţei prezenţa persoanelor citate, motivul neprezentării celor absenţi. Preşedin-tele şedinţei verifică identitatea persoanelor prezente, împuternicirile persoanelor cu funcţie de răspundere şi cele ale reprezentanţilor. Martorii prezenţi înainte de audierea lor sînt îndepărtaţi din sala de şedinţe. Preşe-dintele şedinţei de judecată ia măsuri ca martorii audi-aţi să nu comunice cu cei neaudiaţi. Preşedintele şedin-

Page 81: Drept Informational

81Ghidul cetăţeanului

ţei de judecată prezintă componenţa completului, nu-meşte persoanele care participă în calitate de expert, specialist, interpret, grefier şi informează participanţii despre dreptul lor de a face propuneri de recuzare şi de abţinere de la judecată. După această procedură pre-şedintele şedinţei de judecată explică participanţilor la proces drepturile şi obligaţiile lor procedurale, iar păr-ţilor - drepturile lor.

152. Cînd se soluţionează cererile şi demersurile

participanţilor la proces?Cererile şi demersurile participanţilor la proces în

problema judecării pricinii se soluţionează prin înche-iere judecătorească, după ascultarea opiniilor celorlalţi participanţi la proces. Respingerea cererii sau a demer-sului nu decade persoana interesată din dreptul de a le înainta din nou pe parcursul dezbaterilor judiciare.

Atenţiune: Partea care, din motive temeinice, nu a prezentat în termenul stabilit de judecător, în cadrul pre-gătirii pricinii pentru dezbateri judiciare, probele necesa-re nu decade din dreptul de a le prezenta nemijlocit în şe-dinţă de judecată. Dacă nu poate depune imediat contra-probe, partea adversă este în drept să solicite amînarea procesului.

153. Cum se procedează atunci cînd participan-tul la proces nu poate veni la şedinţă?

Participanţii la proces sînt obligaţi să comunice din

Page 82: Drept Informational

82 Apără-ţi dreptul la informaţie!

timp instanţei judecătoreşti motivul imposibilităţii de a se prezenta în şedinţă de judecată şi să prezinte probe-le care dovedesc motivul. În cazul neprezentării în şe-dinţă de judecată a unui participant la proces despre a cărui citare legală nu există date, procesul se amînă. Dacă instanţei judecătoreşti nu i s-a comunicat moti-vul neprezentării în şedinţă de judecată a participantu-lui la proces citat legal sau dacă instanţa consideră ne-întemeiat motivul neprezentării, pricina se examinează în absenţa acestuia.

Atenţiune: Părăsirea şedinţei de judecată de către o parte sau de un alt participant la proces înainte de înche-ierea dezbaterilor, precum şi prezenţa în sala de şedinţe fără a lua parte la dezbateri, echivalează cu neprezentare neîntemeiată în şedinţă de judecată.

154. instanţa de judecată poate examina pricina în lipsa părţilor?

Părţile au dreptul să solicite instanţei judecătoreşti examinarea pricinii în lipsa lor şi remiterea copiei de pe hotărîre. Dacă partea solicită să-şi dovedească pretenţi-ile sau obiecţiile prin ascultarea celeilalte părţi, instan-ţa cere să se prezinte personal în faţa judecăţii. Dacă re-clamantul, înştiinţat legal despre locul, data şi ora şe-dinţei, nu s-a prezentat în judecată şi nu a comunicat instanţei motivul neprezentării sau dacă motivele sînt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate, sau dacă reclamantul nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa,

Page 83: Drept Informational

83Ghidul cetăţeanului

iar pîrîtul nu cere soluţionarea pricinii în fond, instanţa scoate cererea de pe rol dacă prin acest act procedural nu se încalcă dreptul altor participanţi la proces. În ca-zul neprezentării pîrîtului care a fost înştiinţat legal des-pre locul, data şi ora şedinţei de judecată sau dacă pîrî-tul nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa, instanţa o examinează în lipsa acestuia.

Atenţiune: În cazul amînării procesului, instanţa ju-decătorească este în drept să audieze martorii prezenţi dacă în şedinţa de judecată sînt de faţă părţile. Citarea repetată a acestor martori într-o nouă şedinţă se admite numai în caz de necesitate.

155. Care este procedura examinării pricinii în fond?

În cadrul examinării pricinii în fond, preşedintele şe-dinţei este obligat să creeze condiţii pentru ca parti-cipanţii la proces să-şi expună considerentele referi-tor la circumstanţele de fapt şi de drept ale pricinii, să facă completări şi să prezinte probe în condiţiile legii. În acest scop, judecătorul trebuie, după caz, să elucide-ze împreună cu participanţii la proces circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii şi să cerceteze probele din dosar.

Judecarea pricinii în fond începe cu un raport asu-pra pricinii, prezentat de preşedintele şedinţei sau de un judecător. După aceasta, preşedintele clarifică dacă reclamantul îşi susţine pretenţiile, dacă pîrîtul recu-

Page 84: Drept Informational

84 Apără-ţi dreptul la informaţie!

noaşte pretenţiile reclamantului şi dacă părţile doresc să încheie procesul cu o tranzacţie.

După prezentarea raportului asupra pricinii, instan-ţa judecătorească ascultă explicaţiile reclamantului şi ale intervenientului care participă din partea reclaman-tului, ale pîrîtului şi ale intervenientului care participă din partea pîrîtului, precum şi ale celorlalţi participanţi la proces. Primii care dau explicaţii sînt: procurorul, îm-puterniciţii autorităţilor publice, ai organelor şi orga-nizaţiilor, persoanele fizice care, în cazurile prevăzute de lege, au intentat procesul în apărarea drepturilor, li-bertăţilor şi intereselor legitime ale unor alte persoane. Participanţii la proces au dreptul să-şi pună reciproc în-trebări. Judecătorii au dreptul să pună participanţilor la proces întrebări în orice moment al explicaţiilor acesto-ra. Preşedintele şedinţei poate acorda de mai multe ori cuvînt părţilor, după caz.

Atenţiune: După ce ascultă explicaţiile participanţi-lor la proces, instanţa judecătorească, luînd în conside-rare opinia acestora, stabileşte consecutivitatea cercetă-rii probelor, care poate fi modificată ulterior.

156. Care sînt condiţiile de audiere a martori-lor?

Înainte de a audia martorul, preşedintele şedinţei de judecată stabileşte identitatea acestuia, îi explică drepturile şi obligaţiile, îl somează asupra răspunde-rii penale pe care o atrage refuzul de a depune mărtu-

Page 85: Drept Informational

85Ghidul cetăţeanului

rie şi depunerea cu bună ştiinţă a unor mărturii minci-noase. Martorul semnează declaraţia privind cunoaşte-rea obligaţiilor şi răspunderii lui. Declaraţia semnată se anexează la procesul-verbal al şedinţei.

Condiţiile de audiere a martorilor sînt următoarele: - fiecare martor este audiat separat;- preşedintele şedinţei constată atitudinea martoru-

lui faţă de participanţii la proces, îi propune să comu-nice instanţei tot ceea ce cunoaşte personal despre su-biectul audierii;

- martorului i se pot pune întrebări cu permisiunea preşedintelui şedinţei de judecată. Prima care pune în-trebări este persoana la a cărei cerere a fost citat mar-torul şi reprezentantul acesteia, urmează ceilalţi partici-panţi la proces şi reprezentanţii lor. Judecătorii au drep-tul să pună întrebări martorului în orice moment al au-dierii lui;

- instanţa judecătorească poate audia din nou mar-torul, după caz, în aceeaşi şedinţă sau în şedinţa urmă-toare, poate face confruntarea martorilor pentru a se clarifica asupra depoziţiilor contradictorii ale acestora;

- în cazul în care constată că întrebarea adresată martorului de către un participant la proces este ofen-satoare sau tinde să dovedească un fapt ce nu se refe-ră la pricină, instanţa judecătorească nu o va încuviin-ţa. La cererea participantului, instanţa emite o încheie-re asupra întrebării, precum şi asupra motivului respin-gerii ei;

Page 86: Drept Informational

86 Apără-ţi dreptul la informaţie!

- martorul audiat rămîne în sala de şedinţă pînă la încheierea dezbaterilor judiciare dacă instanţa nu va permite retragerea lui din sală;

- depoziţiile martorului se consemnează în proce-sul-verbal al şedinţei de judecată de către grefier şi se semnează pe fiecare pagină şi la sfîrşitul lor de preşe-dintele şedinţei, de grefier şi de martor, după ce acesta din urmă ia cunoştinţă de ele. Nedorinţa sau imposibi-litatea martorului de a semna se consemnează în pro-cesul-verbal.

Atenţiune: Orice completare, schimbare şi ştersătură în depoziţie trebuie acceptată şi semnată de preşedinte-le şedinţei, de grefier şi de martor, sub sancţiunea nulităţii lor. Locurile nescrise din depoziţie trebuie împlinite cu linii, astfel încît să nu se poată adăuga nimic.

157. Cînd se cercetează probele?Probele materiale se cercetează de instanţa jude-

cătorească şi se prezintă spre examinare participanţi-lor la proces şi reprezentanţilor lor, precum şi experţi-lor, specialiştilor şi martorilor, după caz. Persoanele că-rora li s-au prezentat probe materiale pot atrage aten-ţia instanţei judecătoreşti asupra circumstanţelor afe-rente actului cercetării.

Atenţiune: Declaraţiile depuse se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată.

158. Cînd se consideră finalizată examinarea pri-

Page 87: Drept Informational

87Ghidul cetăţeanului

cinii?După examinarea tuturor probelor, preşedintele şe-

dinţei de judecată precizează dacă participanţii la pro-ces şi reprezentanţii acestora solicită completarea ma-terialelor din dosar. Dacă nu se fac astfel de cereri, pre-şedintele declară finalizarea examinării pricinii, instan-ţa trecînd la susţineri orale.

159. Ce sînt susţinerile orale?Susţinerile orale constau în luările de cuvînt ale par-

ticipanţilor la proces. În susţinerile orale, primii care iau cuvînt sînt reclamantul şi reprezentantul lui, urmează pîrîtul şi reprezentantul lui. Intervenientul principal şi reprezentantul lui iau cuvînt după ce au vorbit părţile şi reprezentanţii lor. Intervenientul accesoriu şi reprezen-tantul lui iau cuvînt după reclamant sau pîrît din a cărui parte intervenientul participă în proces.

Atenţiune: Procurorul, reprezentanţii sau împuterni-ciţii autorităţilor publice, organizaţiilor, precum şi persoa-nele care au intentat procesul în apărarea drepturilor, li-bertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane, i-au cuvîntul primii.

160. Cine are dreptul la replică?După susţinerile orale, fiecare participant are drep-

tul la replică asupra celor expuse în susţineri. Atenţiune: Dreptul la ultima replică îl au pîrîtul şi re-

prezentantul lui.

Page 88: Drept Informational

88 Apără-ţi dreptul la informaţie!

161. Cum se desfăşoară deliberările?După încheierea susţinerilor orale, completul de ju-

decată se retrage în camera de deliberare pentru adop-tarea hotărîrii, fapt despre care preşedintele şedinţei de judecată îi anunţă pe cei prezenţi în sala de şedinţe. Din motive întemeiate, deliberările şi pronunţarea ho-tărîrii pot fi amînate cu cel mult 10 zile. În unele cazuri, se poate adopta numai dispozitivul hotărîrii, redacta-rea hotărîrii motivate amînîndu-se pe acelaşi termen. După semnarea hotărîrii, completul de judecată revine în sala de şedinţe, unde preşedintele sau unul dintre ju-decători dă citire hotărîrii judecătoreşti. După aceasta, preşedintele şedinţei lămureşte procedura şi termenul de atac împotriva hotărîrii.

162. Cine poate lua parte la deliberare?La deliberare iau parte numai judecătorii în faţa că-

rora a avut loc judecarea cauzei. Completul de judecată deliberează în secret. Divulgarea deliberărilor este in-terzisă. Completul de judecată deliberează, sub condu-cerea preşedintelui şedinţei, toate problemele prevă-zute de lege care urmează să fie soluţionate, aprecia-ză probele, determină circumstanţele şi caracterul ra-portului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admiterea acţiunii. Fiecare problemă urmea-ză să fie pusă astfel încît să se poată da un răspuns afir-mativ sau negativ.

Page 89: Drept Informational

89Ghidul cetăţeanului

163. Care este procedura consemnării rezultatu-lui deliberării?

Rezultatul deliberării se consemnează în hotărîrea integrală sau în dispozitivul ei, semnat de toţi judecăto-rii care au participat la deliberare, inclusiv de judecăto-rul care are opinie separată. Modificările operate în cu-prinsul hotărîrii se consemnează mai sus de semnătu-rile judecătorilor. Hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de in-stanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.

La deliberarea hotărîrii, instanţa judecătorească apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibi-litatea acţiunii.

Atenţiune: Dacă, în timpul deliberărilor, instanţa de judecată consideră necesară clarificarea unor noi circum-stanţe importante pentru soluţionarea pricinii sau cerce-tarea suplimentară a unor probe, instanţa judecătorească emite o încheiere de reluare a dezbaterilor judiciare. După examinarea pricinii în fond, instanţa audiază din nou sus-ţinerile orale ale participanţilor la proces.

164. În ce constă hotărîrea judecătorească?Hotărîrea judecătorească constă din partea intro-

ductivă, partea descriptivă, motivare şi dispozitiv.

Page 90: Drept Informational

90 Apără-ţi dreptul la informaţie!

În partea introductivă se indică locul şi data adoptă-rii, denumirea instanţei care o pronunţă, numele mem-brilor completului de judecată, al grefierului, al părţilor şi al celorlalţi participanţi la proces, al reprezentanţilor, obiectul litigiului şi pretenţia înaintată judecăţii, men-ţiunea despre caracterul public sau închis al şedinţei.

165. Ce se indică în partea descriptivă a hotă-rîrii?

În partea descriptivă se indică pretenţiile reclaman-tului, obiecţiile pîrîtului şi explicaţiile celorlalţi partici-panţi la proces.

166. Ce se indică în motivare?În motivare se indică circumstanţele pricinii, consta-

tate de instanţă, probele pe care se întemeiază conclu-ziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legi-le de care s-a călăuzit instanţa.

167. Ce include dispozitivul?Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecăto-

reşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judeca-tă, calea şi termenul de atac al hotărîrii.

168. Cum se procedează atunci cînd hotărîrea trebuie redactată?

Page 91: Drept Informational

91Ghidul cetăţeanului

Hotărîrea se pronunţă imediat după dezbaterea pri-cinii. Redactarea hotărîrii motivate poate fi amînată pe un termen de cel mult 15 zile, însă partea ei introduc-tivă şi dispozitivul trebuie să fie comunicate de instan-ţă în aceeaşi şedinţă în care s-au încheiat dezbaterile ju-diciare.

Atenţiune: Dispozitivul hotărîrii pronunţate trebu-ie semnat de toţi judecătorii din completul de judecată şi anexat la dosar.

169. În ce cazuri se emit hotărîri suplimentare?Instanţa care a pronunţat hotărîrea poate, din ofi-

ciu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărîre suplimentară dacă:

- nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii;

- rezolvînd problema dreptului în litigiu, nu a indi-cat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acţiunile pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească;

- nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asu-pra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, inter-preţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

Problema pronunţării unei hotărîri suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărîrii. In-stanţa emite, după examinare în şedinţă de judecată,

Page 92: Drept Informational

92 Apără-ţi dreptul la informaţie!

hotărîrea suplimentară, care poate fi atacată în ordi-nea stabilită de legislaţie.

Atenţiune: Participanţilor la proces li se comunică lo-cul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împie-dică examinarea problemei.

170. Cum se procedează atunci cînd sînt necesa-re explicaţii suplimentare?

Dacă sînt necesare explicaţii referitor la sensul, ex-tinderea sau aplicarea dispozitivului hotărîrii sau dacă hotărîrea cuprinde dispoziţii contradictorii, instanţa emitentă poate, la cererea participanţilor la proces sau a organului de executare a hotărîrii, să dea explica-ţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile con-tradictorii fără a modifica cuprinsul hotărîrii. Explicarea hotărîrii este admisibilă dacă nu a fost executată şi nu a expirat termenul de executare silită.

Atenţiune: Explicarea hotărîrii se face în şedinţă de ju-decată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică expli-carea hotărîrii.

171. Care hotărîri sînt considerate definitive?Rămîn definitive hotărîrile judecătoreşti: emise în

primă instanţă fără drept de apel; emise în primă in-stanţă, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel, în cazul în care apelul este respins; emise în apel prin care s-a rezolvat fondul cauzei.

Page 93: Drept Informational

93Ghidul cetăţeanului

172. Care hotărîri sînt considerate irevocabile?Rămîn irevocabile hotărîrile judecătoreşti: emise în

primă instanţă, după expirarea termenului de atac; emi-se în primă instanţă, atacate în apel sau recurs, după examinarea pricinii în recurs, în cazul în care recursul este respins; emise în recurs, prin care s-a rezolvat fon-dul cauzei.

173. Dacă hotărîrea este irevocabilă, se poate în-ainta o nouă cerere de chemare în judecată?

După ce hotărîrea rămîne irevocabilă, părţile şi cei-lalţi participanţi la proces, precum şi succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată cu aceleaşi pretenţii şi în acelaşi temei, nici să contesteze în alt proces faptele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea judecătorească irevocabilă.

174. În ce termen sînt expediate copiile de pe ho-tărîrea judecătorească?

Participanţilor la proces care nu s-au prezentat în şedinţă de judecată li se trimite copia de pe hotărîrea judecătorească în cel mult 7 zile de la emiterea hotă-rîrii motivate.

175. Care sînt hotărîrile pe care le adoptă instan-ţa de contencios administrativ?

Judecînd acţiunea, instanţa de contencios adminis-trativ adoptă una din următoarele hotărîri:

Page 94: Drept Informational

94 Apără-ţi dreptul la informaţie!

- respinge acţiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripţie;

- admite acţiunea şi anulează, în tot sau în parte, ac-tul administrativ sau obligă pîrîtul să emită actul admi-nistrativ cerut de reclamant ori să elibereze un certifi-cat, o adeverinţă sau oricare alt înscris, ori să înlăture în-călcările pe care le-a comis, precum şi dispune adjude-carea în contul reclamantului a despăgubirilor pentru întîrzierea executării hotărîrii.

- admite acţiunea şi constată circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliului local sau a consiliului raional, după caz.

176. Care este calea de atac a hotărîrii instanţei de judecată?

Hotărîrea emisă de judecătorie sau de curtea de apel competentă, după caz, poate fi contestată în ordi-nea de recurs conform procedurii stabilite.

177. Cine şi în ce cazuri au dreptul să declare re-curs?

Sînt în drept să declare recurs: părţile şi alţi parti-cipanţi la proces; martorul, expertul, specialistul, inter-pretul şi reprezentantul cu privire la compensarea chel-tuielilor de judecată ce li se cuvine. Părţile şi alţi parti-cipanţi la proces sînt în drept să declare recurs în ca-zul în care: nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea

Page 95: Drept Informational

95Ghidul cetăţeanului

pricinii în fond; nu au fost dovedite circumstanţele con-siderate de prima instanţă ca fiind stabilite; concluzii-le primei instanţe, expuse în hotărîre, sînt în contradic-ţie cu circumstanţele pricinii; au fost încălcate sau apli-cate greşit normele de drept material sau normele de drept procedural.

178. Cînd se consideră că normele de drept ma-

terial sînt încălcate sau aplicate eronat?Se consideră că normele de drept material sînt în-

călcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa ju-decătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie apli-cată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a in-terpretat eronat legea; a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.

179. Cînd se consideră că normele de drept pro-

cedural sînt încălcate sau aplicate eronat?Se consideră că normele de drept procedural

sînt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: - pricina a fost judecată de un judecător care nu era

în drept să participe la examinarea ei;- pricina a fost judecată în absenţa unui participant

la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şe-dinţei de judecată;

- în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului;

- instanţa a soluţionat problema drepturilor unor

Page 96: Drept Informational

96 Apără-ţi dreptul la informaţie!

persoane neantrenate în proces;- hotărîrea nu este semnată de judecător sau este

semnată de judecătorul nemenţionat în hotărîre, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

- în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de ju-decată;

- hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea compe-tenţei generale sau jurisdicţionale.

Atenţiune: Temeiurile de încălcare a normelor de drept procedural se vor lua în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţă.

180. Cine se poate alătura la recurs?Coparticipanţii (coreclamanţii, copîrîţii) şi interve-

nienţii care participă în proces din partea recurentu-lui se pot alătura la recurs, dacă poziţiile lor coincid în ceea ce priveşte temeiul recursului, prezentînd o cere-re scrisă.

Atenţiune: În cazul în care temeiurile recursului nu coincid, persoana alăturată este în drept să depună re-curs după regulile generale.

181. Cum se procedează atunci cînd recurentul principal îşi retrage recursul?

Dacă recurentul principal îşi retrage recursul sau ce-rerii de recurs nu i se dă curs, sau cererea i-a fost restitu-ită, sau există alte motive care exclud soluţionarea fon-dului, alăturarea la recurs prevăzută produce efecte ju-

Page 97: Drept Informational

97Ghidul cetăţeanului

ridice în cazul în care a avut loc în interiorul termenu-lui de recurs.

182. Care e termenul de declarare a recursului?Recursul se declară în termen de 20 zile de la data

comunicării hotărîrii sau deciziei motivate. Pentru par-ticipanţii la proces, termenul de declarare a recursu-lui începe să curgă de la data comunicării hotărîrii sau deciziei motivate, chiar dacă recursul a fost făcut ante-rior. Repunerea în termenul de 20 zile poate fi efectua-tă de instanţa de recurs numai în condiţiile strict prevă-zute de legislaţie.

Atenţiune: Recursul suspendă executarea hotărîrii. 183. Ce trebuie să includă cererea de recurs?Cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată şi tre-

buie să cuprindă: - denumirea instanţei la care se depune recursul; - numele, denumirea, calitatea procesuală a recu-

rentului sau a persoanei ale cărei interese le reprezin-tă, adresa lor;

- numele sau denumirea intimatului şi adresa lui;- data pronunţării hotărîrii atacate cu recurs;- denumirea instanţei care a emis hotărîrea în fond,

data pronunţării şi dispozitivul hotărîrii, argumentele admiterii sau respingerii acţiunii;

- esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegali-tăţii sau netemeiniciei hotărîrii atacate, solicitările recu-

Page 98: Drept Informational

98 Apără-ţi dreptul la informaţie!

rentului, propunerile respective; - data declarării recursului şi semnătura recuren-

tului.

184. Cum se procedează atunci cînd cererea este semnată de un reprezentant?

Dacă cererea de recurs se depune de un reprezen-tant, la ea se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în do-sar lipseşte o astfel de împuternicire.

185. În ce termene este înregistrat recursul şi transmis în instanţa de recurs competentă?

Preşedintele instanţei a cărei hotărîre este atacată cu recurs, după ce primeşte recursul şi înscrisurile ală-turate, care nu au fost prezentate primei instanţe, dis-pune înregistrarea recursului cel tîrziu a doua zi. După expirarea, pentru toţi participanţii la proces, a terme-nului de declarare a recursului, instanţa judecătorească a cărei hotărîre este atacată în recurs expediază, în ter-men de 5 zile, dosarul împreună cu recursul în instanţa de recurs competentă.

Atenţiune: Pînă la expirarea, pentru toţi participanţii la proces, a termenului de declarare a recursului, nimeni nu este în drept să reclame dosarul din instanţa judecă-torească. Participanţii la proces pot lua cunoştinţă de ma-terialele din dosar, de recursurile şi înscrisurile alăturate şi să înainteze referinţe motivate împotriva recursului.

Page 99: Drept Informational

99Ghidul cetăţeanului

186. Care sînt acţiunile instanţei de recurs după ce aceasta primeşte dosarul?

Instanţa de recurs, după ce primeşte dosarul îm-preună cu cererea de recurs, desemnează un judecă-tor care să prezinte raportul asupra pricinii în şedin-ţă de judecată.

Judecătorul raportor: verifică respectarea formei şi conţinutului cererii de recurs; ordonă expedierea, către participanţii la proces, a copiilor de pe recurs şi de pe înscrisurile alăturate. Intimatului i se propune să prezin-te referinţă cu cel puţin 5 zile înainte de data şedinţei de judecată; stabileşte termenul judecării pricinii şi dis-pune citarea părţilor şi a celorlalţi participanţi la pro-ces. Judecătorul raportor face parte în mod obligato-riu din completul de judecată la examinarea recursului. Dacă participarea lui în şedinţă este imposibilă, se nu-meşte un nou raportor cu cel puţin 3 zile înainte de ju-decarea pricinii.

187. În ce cazuri nu se dă curs cererii de recurs?Dacă cererea de recurs nu întruneşte condiţiile

enumerate mai sus, instanţa de recurs dispune, prin-tr-o încheiere, să nu se dea curs cererii, acordînd re-curentului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă recurentul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheierea judecătorească, recursul se consideră de-pus la data prezentării sale iniţiale. În caz contrar, cere-rea de recurs se restituie recurentului.

Page 100: Drept Informational

100 Apără-ţi dreptul la informaţie!

Atenţiune: Încheierea instanţei de recurs de a nu da curs cererii poate fi atacată cu recurs dacă face imposi-bilă judecarea de mai departe a pricinii.

188. În ce cazuri se restituie cererea de recurs?Cererea de recurs se restituie dacă:- recursul nu este declarat în temeiurile consemna-

te;- a fost depusă în afara termenului legal, iar recu-

rentul nu solicită repunere în termen;- a fost depusă de o persoană care nu este în drept

să declare recurs;- recurentul solicită restituirea recursului pînă la

dezbaterea pricinii în fond în instanţă de recurs.

189. După restituirea cererii, recursul poate fi depus repetat?

După lichidarea neajunsurilor şi respectarea celor-lalte reguli stabilite de lege pentru declararea recursu-lui, restituirea cererii nu împiedică depunerea repetată a recursului în interiorul termenului prevăzut de lege.

190. Ce aspecte verifică instanţa la judecarea pricinii?

La judecarea pricinii în recurs, instanţa verifică, în li-mitele recursului declarat, în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri, corectitudinea aplicării şi interpre-tării de către prima instanţă a normelor de drept mate-

Page 101: Drept Informational

101Ghidul cetăţeanului

rial şi procedural. Instanţa de recurs verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrii primei instanţe în întregul ei şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs.

Atenţiune: Recurentului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decît aceea din hotă-rîrea atacată cu recurs, cu excepţia cazurilor cînd con-simte şi cînd hotărîrea este atacată şi de alţi participanţi la proces.

191. Care este modalitatea retragerii recursu-lui?

Pînă la începerea dezbaterii recursului în fond, re-curentul şi reprezentantul său pot retrage recursul. Re-tragerea se face prin depunerea unei cereri scrise. Re-nunţarea reclamantului la acţiune şi tranzacţia înche-iată între părţi după depunerea recursului se prezin-tă instanţei de recurs în scris, sub formă de cerere.

192. Ce condiţii trebuie respectate în instanţa de recurs ?

În instanţă de recurs nu se poate: schimba calitatea părţilor; temeiul sau obiectul acţiunii; nu se pot înainta pretenţii noi; nu se pot prezenta probe noi, cu excep-ţia înscrisurilor. În instanţă de recurs nu se încheie pro-ces-verbal.

193. Judecarea recursului poate fi amînată, dacă e lipsă vreun participant la proces?

Page 102: Drept Informational

102 Apără-ţi dreptul la informaţie!

Neprezentarea în şedinţă de judecată a participan-tului la proces sau a reprezentantului, citaţi legal des-pre locul, data şi ora şedinţei, nu împiedică judecarea recursului.

Atenţiune: În cazul neprezentării în şedinţă de jude-cată a participantului la proces căruia nu i s-a comunicat în mod legal locul, data şi ora şedinţei sau căruia nu i s-a expediat copia de pe recurs sau de pe noile înscrisuri, in-stanţa este în drept să amîne şedinţa.

194. participanţii la proces au dreptul la explica-ţii, replici?

După examinarea cererilor şi demersurilor parti-cipanţilor la proces, instanţa de recurs este obliga-tă să asculte explicaţiile participanţilor la proces pre-zenţi în şedinţa de judecată şi ale reprezentanţilor aces-tora. Primul ia cuvînt recurentul şi reprezentantul său, după aceea intimatul şi reprezentantul său. Dacă am-bele părţi au declarat recurs, primul ia cuvînt reclaman-tul. Ordinea ascultării explicaţiilor celorlalţi participanţi la proces se stabileşte de instanţă.

Atenţiune: Părţile şi ceilalţi participanţi la proces au dreptul la o singură replică asupra problemelor apărute în cadrul dezbaterilor.

195. Care sînt drepturile instanţei de recurs?Instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în

drept:

Page 103: Drept Informational

103Ghidul cetăţeanului

- să respingă recursul şi să menţină hotărîrea primei instanţe;

- să admită recursul şi să modifice hotărîrea primei instanţe;

- să admită recursul şi să dea o nouă hotărîre fără a restitui pricina spre rejudecare, anulînd hotărîrea pri-mei instanţe dacă nu este necesar să verifice suplimen-tar dovezile prezentate în instanţă de recurs şi dacă cir-cumstanţele pricinii au fost stabilite de prima instanţă, însă normele de drept material au fost aplicate eronat;

- să admită recursul şi să caseze integral sau parţi-al hotărîrea primei instanţe, restituind pricina spre re-judecare în primă instanţă în cazul în care eroarea judi-ciară a primei instanţe nu poate fi corectată de instan-ţa de recurs;

- să admită recursul şi să caseze hotărîrea primei instanţe, luînd spre examinare pricina dacă constată că este competentă să soluţioneze pricina în primă in-stanţă sau în recurs;

- să admită recursul şi să caseze integral sau parţi-al hotărîrea primei instanţe, dispunînd încetarea pro-cesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există teme-iuri.

Atenţiune: Dacă se constată mai multe motive înte-meiate dintre care unele ţin de modificare, iar altele de ca-sare, instanţa de recurs, pentru a asigura o judecată uni-tară, casează integral hotărîrea atacată.

Hotărîrea sau încheierea casată nu are nici o putere

Page 104: Drept Informational

104 Apără-ţi dreptul la informaţie!

legală. Actele de asigurare sau de executare efectuate în temeiul unei astfel de hotărîri sau încheieri îşi pierd pute-rea legală dacă instanţa de recurs nu dispune altfel.

196. Ce trebuie să includă decizia instanţei de recurs?

Decizia instanţei de recurs trebuie să cuprindă: de-numirea instanţei care a emis decizia, completul de ju-decată; indicaţia locului şi data emiterii deciziei; nu-mele sau denumirea recurentului, calitatea lui proce-durală; expunerea succintă a circumstanţelor pricinii şi rezumatul hotărîrii atacate cu recurs; rezumatul re-cursului, al noilor înscrisuri şi referinţe prezentate în in-stanţă de recurs, al explicaţiilor participanţilor la pro-ces prezenţi la judecarea recursului; temeiurile conclu-ziilor instanţei de recurs şi referinţa la legea guvernan-tă; concluziile făcute de instanţa de recurs în urma ju-decării recursului.

Atenţiune: Decizia instanţei de recurs rămîne irevoca-bilă din momentul pronunţării.

197. Cui i se expediază hotărîrea?Instanţa de contencios administrativ care a adoptat

hotărîrea de acces la informaţie, în termen de 3 zile de la data la care hotărîrea devine irevocabilă, trimite o co-pie a hotărîrii pîrîtului pentru executare şi alta - instan-ţei de drept comun de la sediul pîrîtului pentru contro-lul executării hotărîrii şi, în caz de necesitate, pentru executare silită.

Page 105: Drept Informational

105

iV. Executarea hotărîrii

Page 106: Drept Informational

106 Apără-ţi dreptul la informaţie!

198. Care este termenul de executare a hotă-rîrii?

Hotărîrea se execută în termenul stabilit în dispozi-tivul ei, iar în cazul în care termenul nu este stipulat - în cel mult 30 de zile de la data la care hotărîrea devi-ne irevocabilă.

199. Cum se procedează atunci cînd autoritatea nu execută hotărîrea?

În cazul neexecutării în termen a hotărîrii, condu-cătorul autorităţii publice în a cărei sarcină a fost pusă executarea acesteia poate fi tras la răspundere în con-formitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Atenţiune: Conducătorul autorităţii publice care a fost obligat să achite despăgubiri sau să restituie cheltu-ielile poate înainta în instanţa de drept comun o acţiune în regres împotriva funcţionarului public vinovat de nee-xecutarea hotărîrii instanţei de contencios administrativ.

200. În ce termen se aplică executarea silită?După ce, în decursul a 30 de zile, nu a fost efectua-

tă executarea.

201. Care este termenul de executare a hotărîrii judecătoreşti?

Hotărîrea judecătorească de acces la informaţie poate fi prezentată spre executare în decurs de 3 ani de la rămînerea ei definitivă.

Page 107: Drept Informational

107Ghidul cetăţeanului

202. Cînd poate fi întrerupt termenul de pre-scripţie pentru prezentarea documentului execu-toriu?

Termenul de prescripţie pentru prezentarea docu-mentului executoriu spre executare se întrerupe: prin prezentarea documentului executoriu spre executa-re; prin executarea parţială a documentului executo-riu. După întrerupere, curgerea prescripţiei începe din nou. La calcularea noului termen de prescripţie, peri-oada scursă pînă la întrerupere nu se ia în considerare. În caz de restituire a documentului executoriu care nu a fost executat sau a fost executat parţial, noul termen pentru prezentarea documentului executoriu se calcu-lează din ziua în care documentul a fost restituit credi-torului.

203. Cui i se depune cererea de repunere în termen?

Creditorul care a omis termenul de prezentare a do-cumentului executoriu spre executare poate fi repus în termen de către instanţa de judecată. Cererea de repu-nere în termen se depune la instanţa de judecată care a adoptat hotărîrea sau la instanţa de la locul de exe-cutare, cu anexarea probelor ce dovedesc imposibilita-tea prezentării documentului executoriu spre executa-re în termen. Cererea se examinează în şedinţă de ju-decată, cu înştiinţarea prealabilă a părţilor despre locul, data şi ora examinării, însă neprezentarea lor nu împie-

Page 108: Drept Informational

108 Apără-ţi dreptul la informaţie!

dică examinarea cererii.Atenţiune: În procesul executării, părţile au dreptul:

să ia cunoştinţă de materialele procedurii de executa-re; să facă extrase din ele şi copii; să depună cereri şi de-mersuri; să participe la actele de executare; să-şi prezin-te argumentele şi considerentele asupra tuturor chestiu-nilor; să dea executorului judecătoresc explicaţii verbale şi scrise; să facă obiecţii împotriva cererilor, argumentelor şi considerentelor celorlalţi participanţi la procedura de executare; să solicite recuzarea executorului judecătoresc; să încheie tranzacţii; să atace actele executorului judecă-toresc; să exercite alte drepturi prevăzute de legislaţie.

204. În ce cazuri executorul judecătoresc poate refuza primirea documentului executoriu?

Executorul judecătoresc poate refuza primirea do-cumentului executoriu pentru executare numai dacă: documentul nu este de competenţa oficiului de execu-tare respectiv; a expirat termenul de prezentare a do-cumentului pentru executare; documentul nu este în-tocmit în conformitate cu cerinţele Codului de execu-tare.

205. Care este termenul de executare benevolă?Dacă cererea de executare silită a fost primită de că-

tre oficiul de executare, atunci executorul judecătoresc adoptă o încheiere privind intentarea procedurii de executare, care se expediază creditorului şi debitorului

Page 109: Drept Informational

109Ghidul cetăţeanului

în termen de 3 zile. După aceste acţiuni, executorul ju-decătoresc, prin încheiere, va stabili pentru executare benevolă un termen de pînă la 15 zile.

Atenţiune: Executorul judecătoresc este obligat să ex-plice părţilor dreptul lor de a încheia o tranzacţie.

206. În ce constă executarea silită?Dacă debitorul un a executat în termenii stabiliţi so-

licitarea executorului, se va purcede la executarea silită. Executarea silită constă în aplicarea de către executorul judecătoresc a unor măsuri de constrîngere stabilite de lege în privinţa debitorului, în scopul executării efecti-ve a documentului executoriu.

Atenţiune: Executarea silită se va efectua în baza ho-tărîrii irevocabile emise.

207. Cum se procedează atunci cînd debitorul nu

execută hotărîrea?Dacă hotărîrea prin care debitorul a fost obligat să

elibereze informaţii nu se execută, se întocmeşte un proces-verbal de către executorul judecătoresc, care se remite şefului oficiului de executare pentru aplica-rea sancţiunii pecuniare, iar debitorului i se stabileşte un nou termen pentru executarea hotărîrii. Amenda se aplică în mărime de la 10 la 25 de unităţi convenţiona-le persoanelor fizice şi de la 100 la 200 de unităţi con-venţionale persoanelor juridice. Achitarea amenzii nu îl scuteşte pe debitor de executarea hotărîrii. Dacă de-

Page 110: Drept Informational

110 Apără-ţi dreptul la informaţie!

bitorul încalcă repetat termenele stabilite pentru exe-cutarea hotărîrii, şeful oficiului de executare aplică din nou măsurile prevăzute în aliniatul precedent.

Page 111: Drept Informational

111

V. Cauze penale

Page 112: Drept Informational

112 Apără-ţi dreptul la informaţie!

208. Ce este prezumţia nevinovăţiei?Persoana acuzată de săvîrşirea unei infracţiuni este

prezumată nevinovată atîta timp cît vinovăţia sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de lege, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toa-te garanţiile necesare apărării sale, şi nu va fi constata-tă printr-o hotărîre judecătorească de condamnare de-finitivă. Nimeni nu este obligat să dovedească nevino-văţia sa.

Atenţiune: Concluziile despre vinovăţia persoanei de săvîrşirea infracţiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlătura-te, în condiţiile legii, se interpretează în favoarea bănuitu-lui, învinuitului, inculpatului.

209. În ce constă egalitatea în faţa legii şi a au-torităţilor?

Toţi sînt egali în faţa legii, a organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situ-aţie. Condiţiile speciale de urmărire penală şi judecare faţă de anumite categorii de persoane care beneficiază, conform legii, de un anumit grad de imunitate se asigu-ră în baza prevederilor Constituţiei, tratatelor internaţi-onale, legislaţiei în vigoare.

Page 113: Drept Informational

113Ghidul cetăţeanului

210. Ce înseamnă inviolabilitatea persoanei?Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sînt in-

violabile. Nimeni nu poate fi reţinut şi arestat decît în cazurile şi în modul stabilit de lege.

Atenţiune: Privarea de libertate, arestarea, interna-rea forţată a persoanei într-o instituţie medicală sau tri-miterea ei într-o instituţie educaţională specială se permit numai în baza unui mandat de arestare sau a unei hotă-rîri judecătoreşti motivate.

211. Cîte ore poate fi reţinută persoana?Reţinerea persoanei pînă la emiterea mandatului de

arestare nu poate depăşi 72 de ore.

212. Ce informaţii trebuie să i se aducă la cunoş-tinţă persoanei reţinute?

Persoanei reţinute sau arestate i se aduc imediat la cunoştinţă drepturile sale şi motivele reţinerii sau ares-tării, circumstanţele faptei, precum şi încadrarea juri-dică a acţiunii de săvîrşirea căreia ea este bănuită sau învinuită, în limba pe care o înţelege, în prezenţa unui apărător ales sau numit din oficiu.

Atenţiune: Organul de urmărire penală sau instan-ţa judecătorească este obligată să elibereze imediat orice persoană deţinută ilegal sau dacă temeiurile reţinerii ori arestării au decăzut.

213. percheziţia necesită consimţămîntul per-

Page 114: Drept Informational

114 Apără-ţi dreptul la informaţie!

soanei?Percheziţia, examinarea corporală, precum şi alte

acţiuni procesuale care aduc atingere inviolabilităţii persoanei, pot fi efectuate fără consimţămîntul persoa-nei sau al reprezentantului ei legal numai în condiţii-le legii.

Atenţiune: Orice persoană reţinută sau arestată tre-buie tratată cu respectarea demnităţii umane.

214. Este permisă violenţa faţă de cel reţinut? În timpul desfăşurării procesului penal, nimeni nu

poate fi maltratat fizic sau psihic şi sînt interzise orice acţiuni şi metode care creează pericol pentru viaţa şi sănătatea omului, chiar şi cu acordul acestuia, precum şi pentru mediul înconjurător.

Atenţiune: Persoana reţinută, arestată preventiv nu poate fi supusă violenţei, ameninţărilor sau unor metode care ar afecta capacitatea ei de a lua decizii şi de a-şi ex-prima opiniile.

215. Ce este inviolabilitatea domiciliului?Inviolabilitatea domiciliului este garantată de lege.

În cursul procesului penal, nimeni nu este în drept să pătrundă în domiciliu contrar voinţei persoanelor care locuiesc sau deţin sediu în ele, cu excepţia cazurilor şi modului prevăzute de lege. Percheziţiile, cercetările domiciliului, precum şi alte acţiuni de urmărire pena-lă la domiciliu, pot fi ordonate şi efectuate în baza unui

Page 115: Drept Informational

115Ghidul cetăţeanului

mandat judiciar, cu excepţia cazurilor şi modului pre-văzute de lege.

Atenţiune: În cazul efectuării acţiunilor procesuale fără mandat judiciar, organul abilitat să efectueze aceste acţiuni, imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore de la termi-narea acţiunii, prezintă instanţei de judecată materialele respective pentru controlul legalităţii acestor acţiuni.

216. Ce este inviolabilitate proprietăţii?Persoana fizică sau juridică nu poate fi lipsită în mod

arbitrar de dreptul de proprietate. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decît din motive de utilitate publică, în condiţiile legii şi conform principiilor gene-rale ale dreptului internaţional. Bunurile pot fi puse sub sechestru numai în baza hotărîrii judecătoreşti.

Atenţiune: Bunurile ridicate în cursul acţiunii proce-suale se descriu în procesul-verbal al acţiunii respective, iar persoanei de la care acestea au fost ridicate i se înmî-nează copia de pe procesul-verbal al acestei acţiuni.

217. În ce constă secretul corespondenţei?Dreptul la secretul scrisorilor, al telegramelor, al al-

tor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al ce-lorlalte mijloace legale de comunicare este asigurat de stat. În cursul procesului penal, nimeni nu poate fi lipsit sau limitat în acest drept.

Atenţiune: Limitarea dreptului prevăzut mai sus se admite numai în baza unui mandat judiciar emis în con-

Page 116: Drept Informational

116 Apără-ţi dreptul la informaţie!

diţiile legii.

218. În ce constă inviolabilitatea vieţii private?Orice persoană are dreptul la inviolabilitatea vie-

ţii private, la confidenţialitatea vieţii intime, familiale, la protejarea onoarei şi demnităţii personale. În cursul procesului penal, nimeni nu este în drept să se implice în mod arbitrar şi nelegitim în viaţa intimă a persoanei. La efectuarea acţiunilor procesuale nu poate fi acumu-lată fără necesitate informaţie despre viaţa privată şi in-timă a persoanei.

Atenţiune: La cererea organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată, participanţii la acţiunile procesu-ale sînt obligaţi să nu divulge asemenea informaţii şi des-pre aceasta se ia un angajament în scris.

219. persoana este în drept să refuze de a pre-zenta informaţii despre viaţa privată şi cea intimă?

Persoanele de la care organul de urmărire pena-lă cere informaţie despre viaţa privată şi intimă sînt în drept să se convingă că această informaţie se adminis-trează într-o cauză penală concretă. Persoana nu este în drept să refuze de a prezenta informaţii despre via-ţa privată şi intimă a sa sau a altor persoane sub pretex-tul inviolabilităţii vieţii private, însă ea este în drept să ceară de la organul de urmărire penală explicaţii asupra necesităţii obţinerii unei asemenea informaţii, cu inclu-derea explicaţiilor în procesul-verbal al acţiunii proce-

Page 117: Drept Informational

117Ghidul cetăţeanului

suale respective. Atenţiune: Probele care confirmă informaţia despre

viaţa privată şi intimă a persoanei, la cererea acesteia, se examinează în şedinţă de judecată închisă.

220. Şedinţele, la care se examinează cauze pe-nale, sînt publice?

În toate instanţele judecătoreşti şedinţele sînt pu-blice, cu excepţia cazurilor prevăzute mai jos.

221. În baza căror temeiuri poate fi interzis acce-sul în sala de şedinţă a presei sau publicului?

Preşedintele şedinţei de judecată poate limita acce-sul publicului la şedinţă, ţinînd seama de condiţiile în care se judecă cauza. Accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei sau publicului, prin încheiere motiva-tă, pe parcursul întregului proces sau al unei părţi din proces, în interesul respectării moralităţii, ordinii pu-blice sau securităţii naţionale, cînd interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor în proces o cer, sau în măsura considerată strict necesară de către instanţă cînd, datorită unor împrejurări speciale, publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiţiei. Judecarea ca-uzei în şedinţa închisă a instanţei trebuie argumenta-tă şi efectuată cu respectarea tuturor regulilor proce-durii judiciare.

Atenţiune: În toate cazurile, hotărîrile instanţei de ju-decată se pronunţă în şedinţă publică.

Page 118: Drept Informational

118 Apără-ţi dreptul la informaţie!

222. La şedinţa publică poate fi prezentă orice persoană?

La şedinţa publică poate fi prezentă orice persoană, cu excepţia minorilor sub vîrsta de 16 ani şi a persoa-nelor înarmate. Preşedintele şedinţei de judecată poa-te permite prezenţa la şedinţă a minorilor, precum şi a persoanelor înarmate care sînt obligate să poarte armă din oficiu.

223. Jurnaliştii pot efectua înregistrări audio, vi-deo, fotografia?

Preşedintele şedinţei poate permite reprezentan-ţilor mass-media, în cazurile în care cauza prezintă in-teres public, să efectueze înregistrări audio, video şi să fotografieze unele secvenţe de la deschiderea şedinţei în măsura în care acestea nu perturbează desfăşurarea normală a şedinţei şi nu aduc atingere intereselor par-ticipanţilor la proces.

224. În ce constă libertatea de mărturisire împo-triva sa?

Nimeni nu poate fi silit să mărturisească împotriva sa ori împotriva rudelor sale apropiate, a soţului, soţi-ei, logodnicului, logodnicei sau să-şi recunoască vino-văţia.

Atenţiune: Persoana căreia organul de urmărire pe-nală îi propune să facă declaraţii demascatoare împotriva sa ori a rudelor apropiate, a soţului, soţiei, logodnicului, lo-

Page 119: Drept Informational

119Ghidul cetăţeanului

godnicei este în drept să refuze de a face asemenea decla-raţii şi nu poate fi trasă la răspundere pentru aceasta.

225. E permisă aplicarea înregistrărilor audio sau video în timpul audierii persoanei?

La audierea bănuitului, învinuitului, inculpatului, părţii vătămate, a martorilor pot fi aplicate, la cererea acestora sau din oficiu, de către organul de urmărire penală ori instanţă, înregistrări audio sau video.

Atenţiune: Despre aplicarea înregistrărilor audio sau video se comunică persoanei care urmează să fie audiată înainte de începerea audierii.

226. Ce date trebuie să conţină înregistrarea au-dio sau video?

Înregistrarea audio sau video trebuie să conţină da-tele despre persoana care este audiată, persoana care efectuează audierea, toate datele care urmează să fie consemnate în procesul-verbal al audierii, conform ce-rinţelor legii, precum şi întreaga desfăşurare a audierii.

Atenţiune: Nu se admite înregistrarea audio sau vi-deo a unei părţi din audiere, precum şi repetarea specia-lă pentru înregistrare audio sau video a declaraţiilor deja făcute.

227. persoana audiată poate viziona, audia înre-gistrarea?

După terminarea audierii, înregistrarea audio sau vi-

Page 120: Drept Informational

120 Apără-ţi dreptul la informaţie!

deo se reproduce în întregime în faţa persoanei audia-te. Completările la înregistrarea audio sau video a de-claraţiilor făcute de persoana audiată se înregistrează, de asemenea, pe caseta audio sau video.

Atenţiune: Înregistrarea audio sau video se încheie cu declaraţia persoanei audiate care confirmă justeţea de-claraţiilor.

228. Declaraţiile înregistrate audio sau video se consemnează în procesul verbal al audierii?

Da. Declaraţiile obţinute în timpul audierii cu apli-carea înregistrării audio sau video se consemnează în procesul-verbal al audierii. În cazul în care înregistrarea audio sau video a declaraţiilor se reproduce în cadrul efectuării unei alte acţiuni de urmărire penală, organul de urmărire penală este obligat să facă despre aceasta o menţiune în procesul-verbal respectiv.

229. Care sînt temeiurile pentru efectuarea per-cheziţiei?

Organul de urmărire penală este în drept să efec-tueze percheziţie dacă din probele acumulate sau din materialele de investigaţie operativă rezultă o presupu-nere rezonabilă că într-o anumită încăpere ori într-un alt loc sau la o anumită persoană se pot afla instrumen-te ce au fost destinate pentru a fi folosite sau au servit ca mijloace la săvîrşirea infracţiunii, obiecte şi valori do-bîndite de pe urma infracţiunii, precum şi alte obiecte

Page 121: Drept Informational

121Ghidul cetăţeanului

sau documente care ar putea avea importanţă pentru cauza penală şi care prin alte procedee probatorii nu pot fi obţinute. Percheziţia se poate efectua şi în scopul descoperirii unor persoane căutate, precum şi a unor cadavre umane sau de animale.

Atenţiune: Percheziţia se efectuează în baza ordo-nanţei motivate a organului de urmărire penală şi numai cu autorizaţia judecătorului de instrucţie.

230. În ce cazuri percheziţia poate fi efectuată fără autorizaţie?

În caz de delict flagrant, percheziţia se poate efec-tua în baza unei ordonanţe motivate fără autorizaţia judecătorului de instrucţie, urmînd ca acestuia să i se prezinte imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore de la terminarea percheziţiei, materialele obţinute în urma percheziţiei efectuate, indicîndu-se motivele efectuării ei. Judecătorul de instrucţie verifică legalitatea acestei acţiuni procesuale.

Atenţiune: În cazul constatării faptului că percheziţia a fost efectuată legal, judecătorul de instrucţie confirmă rezultatul acesteia printr-o încheiere motivată. În caz con-trar, prin încheiere motivată, recunoaşte percheziţia ca fi-ind ilegală.

231. Care sînt temeiurile pentru ridicare de obiecte sau documente?

Organul de urmărire penală este în drept să ridice

Page 122: Drept Informational

122 Apără-ţi dreptul la informaţie!

obiectele sau documentele care au importanţă pentru cauza penală dacă probele acumulate sau materialele de investigaţie operativă indică exact locul şi persoana la care se află acestea. Ridicarea de documente ce con-ţin informaţii care constituie secret de stat, comercial, bancar, precum şi ridicarea informaţiei privind convor-birile telefonice se fac numai cu autorizaţia judecătoru-lui de instrucţie.

Atenţiune: Ridicarea de obiecte sau documente în alte situaţii se efectuează în baza ordonanţei motivate a organului de urmărire penală.

232. Care este procedura efectuării percheziţiei sau ridicării de obiecte şi documente?

În baza ordonanţei de efectuare a percheziţiei sau a ridicării de obiecte şi documente cu autorizaţia jude-cătorului de instrucţie, persoana care efectuează ur-mărirea penală este în drept să intre în domiciliu sau în alte încăperi. Pînă la începerea percheziţiei sau ridicării de obiecte şi documente, reprezentantul organului de urmărire penală este obligat să înmîneze, sub semnă-tură, persoanei la care se face percheziţia sau ridicarea copia de pe ordonanţa respectivă.

Atenţiune: Este interzis de a efectua ridicări de obiec-te şi documente sau de a face percheziţii în timpul nopţii, cu excepţia cazurilor de delict flagrant.

233. se permite ridicarea forţată a obiectelor

Page 123: Drept Informational

123Ghidul cetăţeanului

sau documentelor?La ridicarea de obiecte şi documente, după prezen-

tarea ordonanţei, reprezentantul organului de urmări-re penală cere să i se predea obiectele sau documente-le care urmează a fi ridicate, iar în caz de refuz, proce-dează la ridicarea lor forţată. Dacă obiectele sau docu-mentele ce urmează a fi ridicate lipsesc la locul indicat în ordonanţă, persoana care efectuează urmărirea pe-nală este în drept să facă percheziţie.

Atenţiune: Rezultatul percheziţiei urmează a fi pre-zentat, pentru verificare, judecătorului de instrucţie în ter-men de 24 de ore, în conformitate cu legislaţia.

234. instituţiile financiare pot invoca secretul bancar?

În cadrul efectuării percheziţiei, după prezentarea ordonanţei, reprezentantul organului de urmărire pe-nală cere să i se predea obiectele şi documentele men-ţionate în ordonanţă. Instituţiile financiare nu pot invo-ca secretul bancar drept motiv pentru a refuza prezen-tarea documentelor solicitate.

Atenţiune: Dacă obiectele şi documentele căutate se predau benevol, persoana care efectuează urmărirea pe-nală se limitează la ridicarea acestora, fără a mai efectua alte măsuri de investigaţii.

235. Obiectele şi documentele ridicate sînt de-monstrate celor prezenţi?

Page 124: Drept Informational

124 Apără-ţi dreptul la informaţie!

Toate obiectele şi documentele ridicate se prezin-tă tuturor persoanelor prezente la efectuarea perche-ziţiei sau ridicării. Obiectele şi documentele descope-rite în timpul percheziţiei sau ridicării, a căror circulaţie este interzisă de lege, trebuie ridicate indiferent de fap-tul dacă au sau nu legătură cu cauza penală.

236. persoana care efectuează urmărirea penală are dreptul să deschidă încăperile şi depozitele în-cuiate?

La efectuarea percheziţiei sau ridicării de obiecte şi documente, persoana care efectuează urmărirea pe-nală are dreptul să deschidă încăperile şi depozitele în-cuiate dacă proprietarul refuză să le deschidă benevol, evitîndu-se deteriorarea nejustificată a bunurilor. La efectuarea percheziţiei pot fi utilizate mijloace tehnice, fapt ce va fi menţionat în procesul-verbal.

237. În timpul percheziţiei este garantată confi-denţialitatea vieţii intime a persoanei?

Organul de urmărire penală este obligat să ia mă-suri pentru a nu se da publicităţii circumstanţele privi-tor la viaţa intimă a persoanei, constatate în legătură cu efectuarea percheziţiei sau ridicării.

238. Ce restricţii sînt prevăzute în timpul perche-ziţiei?

Persoana care efectuează urmărirea penală are

Page 125: Drept Informational

125Ghidul cetăţeanului

dreptul să interzică persoanelor aflate în încăpere sau la locul unde se efectuează percheziţia, precum şi per-soanelor care au intrat în această încăpere sau au ve-nit în acest loc, să plece ori să comunice între ele sau cu alte persoane pînă la terminarea percheziţiei.

Atenţiune: În caz de necesitate, încăperea sau locul unde se efectuează percheziţia pot fi luate sub pază.

239. Cine are dreptul să primească copii ale pro-cesului-verbal privind percheziţia sau ridicarea de obiecte şi documente?

Copia de pe procesul-verbal al percheziţiei sau ri-dicării se înmînează, contra semnătură, persoanelor la care au fost efectuate aceste acţiuni procesuale sau unui membru adult al familiei lor, iar în cazul absenţei lor – reprezentantului autorităţii executive a adminis-traţiei publice locale şi li se explică dreptul şi modul de contestare a acestor acţiuni procesuale. Dacă perche-ziţia sau ridicarea s-a efectuat în sediul unei întreprin-deri, instituţii, organizaţii sau unităţi militare, copia de pe procesul-verbal se înmînează reprezentantului aces-tora.

240. Care sînt temeiurile sechestrării corespon-denţei?

În cazul în care există temeiuri rezonabile de a pre-supune că corespondenţa poştală, primită sau expedi-ată de către bănuit, învinuit, poate conţine informaţii ce

Page 126: Drept Informational

126 Apără-ţi dreptul la informaţie!

ar avea importanţă probatorie în cauza penală pe una sau mai multe infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave şi dacă prin alte procedee proba-torii nu pot fi obţinute probe, organul de urmărire pe-nală este în drept să sechestreze corespondenţa poşta-lă a persoanelor indicate.

241. Ce obiecte se referă la corespondenţa poş-tală care poate fi sechestrată?

La corespondenţa poştală care poate fi sechestra-tă se referă următoarele obiecte: scrisori de orice gen, telegrame, radiograme, banderole, colete, containere poştale, mandate poştale, comunicări prin fax şi prin poşta electronică.

242. Cine decide sechestrarea corespondenţei?Despre sechestrarea corespondenţei poştale, pro-

curorul care conduce sau efectuează urmărirea penală întocmeşte o ordonanţă, care se prezintă judecătorului de instrucţie sau, după caz, instanţei de judecată pen-tru autorizare. În ordonanţă trebuie să fie, în special, in-dicate: motivele dispunerii sechestrului coresponden-ţei, denumirea instituţiei poştale asupra căreia se pune obligaţia de a reţine corespondenţa, numele şi prenu-mele persoanei sau persoanelor a căror coresponden-ţă trebuie să fie reţinută, adresa exactă a acestor per-soane, genul corespondenţei care se sechestrează şi durata sechestrului. Durata sechestrării coresponden-

Page 127: Drept Informational

127Ghidul cetăţeanului

ţei se prelungeşte în condiţiile prezentului articol. Or-donanţa cu privire la sechestrarea corespondenţei poş-tale cu autorizaţia respectivă se transmite şefului insti-tuţiei poştale respective, pentru care executarea aces-tei ordonanţe este obligatorie.

Atenţiune: Şeful instituţiei poştale comunică imediat organului care a emis ordonanţa despre reţinerea cores-pondenţei indicate în aceasta.

243. Cine poate anula sechestrarea corespon-denţei?

Sechestrul corespondenţei poştale se anulează de către organul de urmărire penală care a emis ordonan-ţa respectivă, de către procurorul ierarhic superior, de către judecătorul de instrucţie, după expirarea terme-nului de sechestru stabilit, dar în orice caz nu mai tîrziu de terminarea urmăririi penale.

244. Care e procedura examinării şi ridicării co-respondenţei sechestrate?

Prezentîndu-se în instituţia poştală, reprezentan-tul organului de urmărire penală aduce la cunoştinţă şefului acestei instituţii contra semnătură, ordonanţa de examinare şi ridicare a corespondenţei, deschide şi examinează corespondenţa. La descoperirea de docu-mente şi obiecte care au importanţă probatorie în ca-uza penală, reprezentantul organului de urmărire pe-nală le ridică sau face copiile respective. În lipsă unor

Page 128: Drept Informational

128 Apără-ţi dreptul la informaţie!

asemenea documente şi obiecte, reprezentantul orga-nului de urmărire penală dispune înmînarea corespon-denţei examinate adresatului.

245. Ce date trebuie să conţină procesul-verbal referitor la examinarea şi ridicarea coresponden-ţei?

Despre fiecare examinare şi ridicare a coresponden-ţei sechestrate se întocmeşte proces-verbal, în care, în particular, se indică de către cine, unde, cînd a fost exa-minată, ridicată corespondenţa sechestrată sau dispu-să înmînarea acesteia adresatului, genul coresponden-ţei, precum şi de pe care corespondenţă au fost făcu-te copii, ce mijloace tehnice au fost utilizate şi ce s-a de-pistat.

Atenţiune: Toţi participanţii şi cei prezenţi la aceas-tă acţiune procesuală sînt preveniţi despre obligativitatea păstrării secretului corespondenţei, nedivulgării informa-ţiei cu privire la urmărirea penală, precum şi despre răs-punderea penală. Aceasta se consemnează în procesul-verbal.

246. Cine decide interceptarea comunicărilor?Interceptarea comunicărilor (convorbirilor telefoni-

ce, prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloa-celor tehnice) se efectuează de către organul de urmă-rire penală cu autorizaţia judecătorului de instrucţie, în baza ordonanţei motivate a procurorului în cauzele cu

Page 129: Drept Informational

129Ghidul cetăţeanului

privire la infracţiunile grave, deosebit de grave şi ex-cepţional de grave, dacă din probele acumulate sau din materialele de investigaţie operativă rezultă o bănuială rezonabilă privind săvîrşirea acestora.

247. Cum se procedează în cazuri de urgenţă pri-vind interceptarea comunicărilor?

În caz de urgenţă, dacă întîrzierea obţinerii autori-zaţiei indicate mai sus ar provoca prejudicii grave acti-vităţii de administrare a probelor, procurorul poate dis-pune, prin ordonanţă motivată, interceptarea şi înre-gistrarea comunicărilor, informînd despre aceasta ime-diat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore, judecătorul de in-strucţie care, în cel mult 24 de ore, se va pronunţa asu-pra ordonanţei procurorului şi, dacă o confirmă, va au-toriza, în caz de necesitate, interceptarea în continuare, iar dacă nu o confirmă, dispune încetarea imediată a in-terceptărilor şi nimicirea înregistrărilor efectuate.

248. În ce cazuri se permite interceptarea comu-nicărilor?

Interceptarea comunicărilor în condiţiile prezentu-lui articol poate fi efectuată în cazul unor ameninţări de aplicare a violenţei, de estorcare sau de comitere a altor infracţiuni împotriva părţii vătămate, martorului sau membrilor familiilor lor, la cererea acestora, în baza ordonanţei motivate a procurorului şi cu controlul judi-ciar, conform procedurii prevăzute mai sus.

Page 130: Drept Informational

130 Apără-ţi dreptul la informaţie!

249. pentru care durată se autorizează intercep-tarea comunicărilor?

Interceptarea comunicărilor în cadrul urmăririi pe-nale se autorizează pentru o durată de cel mult 30 de zile. Interceptarea poate fi prelungită în aceleaşi condi-ţii pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungi-re neputînd depăşi 30 de zile. Durata totală a intercep-tării comunicărilor nu poate depăşi 6 luni. În orice caz, interceptarea comunicărilor nu poate dura mai mult decît pînă la terminarea urmăririi penale.

Atenţiune: Interceptarea comunicărilor va fi anulată înaintea expirării duratei pentru care a fost autorizată, în-dată ce au dispărut motivele care au justificat-o.

250. Care sînt condiţiile şi modalităţile de efec-tuare a interceptării comunicărilor?

Interceptarea şi înregistrarea comunicărilor se efec-tuează de către organul de urmărire penală. Persoane-le care sînt chemate să asigure tehnic interceptarea şi înregistrarea comunicărilor sînt obligate să păstreze se-cretul acţiunii procesuale, secretul corespondenţei şi poartă răspundere pentru încălcarea acestei obligaţii în conformitate cu prevederile Codului penal. Despre explicarea acestor obligaţii se consemnează în proce-sul-verbal al interceptării.

251. persoanele, ale căror convorbiri au fost in-

Page 131: Drept Informational

131Ghidul cetăţeanului

terceptate şi înregistrate, sînt informate despre aceasta?

Judecătorul de instrucţie, în cursul urmăririi penale, după terminarea interceptării autorizate, solicitînd opi-nia procurorului care conduce sau efectuează urmări-rea penală, în termen rezonabil, dar nu mai tîrziu de ter-minarea urmăririi penale, anunţă, în scris, persoanele ale căror convorbiri au fost interceptate şi înregistrate.

252. Ce date trebuie să conţină procesul-verbal privind efectuarea interceptării comunicărilor?

Despre efectuarea interceptării şi înregistrării co-municărilor, organul de urmărire penală întocmeşte un proces-verbal, conform legii, în care, suplimentar, se menţionează autorizaţia dată de judecătorul de in-strucţie, numărul sau numerele de telefon, adresa pos-turilor telefonice, de radio sau ale altor mijloace tehni-ce prin care s-au purtat convorbirile, numele persoane-lor care le-au purtat dacă sînt cunoscute, data şi ora fi-ecărei convorbiri separate şi numărul de ordine al case-tei pe care se face înregistrarea.

253. Comunicările înregistrate se redau şi în scris?

Comunicările înregistrate se redau integral în scris, se certifică de către organul de urmărire penală, se ve-rifică şi se contrasemnează de către procurorul care exercită nemijlocit sau conduce urmărirea penală şi se

Page 132: Drept Informational

132 Apără-ţi dreptul la informaţie!

anexează la procesul-verbal. Comunicările în altă lim-bă decît cea în care se desfăşoară urmărirea penală se traduc de traducător. La procesul-verbal se anexează, de asemenea, caseta care conţine înregistrarea comu-nicării în original, sigilată cu sigiliul organului de urmă-rire penală.

Atenţiune: Caseta cu înregistrarea comunicărilor, re-producerea în scris a acestora şi procesul-verbal al inter-ceptării şi înregistrării comunicărilor se transmit, în ter-men de 24 de ore, procurorului, care apreciază care din in-formaţiile culese au importanţă pentru cauza respectivă şi, în acest sens, întocmeşte un proces-verbal.

254. Cît timp se păstrează înregistrările?Casetele cu originalul înregistrării comunicărilor, în-

soţite de reproducerea integrală în scris a înregistră-rii şi de copiile de pe procesele-verbale, se transmit ju-decătorului de instrucţie care a autorizat interceptarea pentru păstrare în locuri speciale, într-un plic sigilat. In-stanţa judecătorească va dispune, sau prin sentinţă, ni-micirea înregistrărilor care nu au importanţă pentru ca-uză. Celelalte înregistrări vor fi păstrate pînă la depozi-tarea dosarului la arhivă.

255. Care sînt condiţiile şi modalităţile înregis-trării de imagini?

Sînt aceleaşi ca şi la efectuarea interceptărilor co-municărilor.

Page 133: Drept Informational

133Ghidul cetăţeanului

256. Care e modalitatea de păstrare a dosarele penale?

Dosarele penale şi materialele de urmărire penală se păstrează la arhivele instanţelor judecătoreşti care au judecat cauza în primă instanţă. Dosarele penale şi materialele de urmărire penală care nu sînt înaintate în instanţa judecătorească se păstrează în arhiva organu-lui care le-a întocmit. Dosarele penale şi materialele de urmărire penală care conţin secret de stat se păstrează în arhivele instituţiilor menţionate mai sus, în condiţii speciale prevăzute de legislaţia în vigoare.

Atenţiune: Accesul la dosarele şi materialele care se păstrează în condiţiile prevăzute mai sus se decide de că-tre conducătorul organului sau, după caz, preşedintele instanţei la care se păstrează acestea, cu respectarea pre-vederilor legii.

257. În ce constă confidenţialitatea urmăririi pe-nale?

Materialele urmăririi penale nu pot fi date publicită-ţii decît cu autorizaţia persoanei care efectuează urmă-rirea penală şi numai în măsura în care ea consideră că aceasta este posibil, cu respectarea prezumţiei de nevi-novăţie, şi ca să nu fie afectate interesele altor persoa-ne şi ale desfăşurării urmăririi penale. Dacă este nece-sar a se păstra confidenţialitatea, persoana care efectu-ează urmărirea penală previne martorii, partea vătăma-tă, partea civilă, partea civilmente responsabilă sau re-

Page 134: Drept Informational

134 Apără-ţi dreptul la informaţie!

prezentanţii lor, apărătorul, expertul, specialistul, inter-pretul, traducătorul şi alte persoane care asistă la efec-tuarea acţiunilor de urmărire penală despre faptul că nu au voie să divulge informaţia privind urmărirea pe-nală. Aceste persoane vor da o declaraţie în scris că au fost prevenite despre răspunderea pe care o vor purta conform cerinţelor Codului penal.

Atenţiune: Divulgarea datelor urmăririi penale de că-tre persoana care efectuează urmărirea penală sau de către persoana abilitată cu controlul asupra activităţii de urmărire penală, dacă această acţiune a cauzat dau-ne morale sau materiale martorului, părţii vătămate şi re-prezentanţilor acestora sau a prejudiciat procesul de ur-mărire penală, are ca urmare răspunderea penală prevă-zută de Codul penal.

258. Ce măsuri sînt prevăzute pentru protecţia informaţiei ce constituie secret de stat?

În cursul procesului penal, pentru apărarea informa-ţiei ce constituie secret de stat se întreprind măsurile prevăzute legislaţie. Persoanele cărora organul de ur-mărire penală sau instanţa le solicită să comunice sau să prezinte date care constituie secret de stat au drep-tul să se convingă de faptul că aceste date se colectea-ză pentru procesul penal respectiv, iar în caz contrar să refuze de a comunica sau de a prezenta date. Persoa-nele cărora organul de urmărire penală sau instanţa le solicită să comunice sau să prezinte date ce constituie

Page 135: Drept Informational

135Ghidul cetăţeanului

secret de stat nu pot refuza îndeplinirea acestei cerinţe, motivînd prin necesitatea păstrării secretului de stat, însă au dreptul să primească în prealabil de la persoa-na care efectuează urmărirea penală sau de la instanţă o explicaţie care ar confirma necesitatea furnizării date-lor menţionate, cu includerea acestei explicaţii în pro-cesul-verbal al acţiunii procesuale respective.

Atenţiune: Funcţionarul public care a făcut declaraţii privitor la datele ce îi sînt încredinţate şi care constituie se-cret de stat comunică în scris despre acest fapt conducă-torului organului de stat ce dispune de această informaţie dacă comunicarea nu îi va fi interzisă în scris de către or-ganul de urmărire penală sau instanţă.

259. Cui i se încredinţează efectuarea urmăririi penale în cauzele legate de secretul de stat?

Efectuarea urmăririi penale sau judecarea cazului în cauzele legate de informaţia ce constituie secret de stat se încredinţează numai persoanelor care au dat în scris declaraţie de nedivulgare a unor asemenea informaţii. Declaraţia de nedivulgare se ia de către conducătorul organului de urmărire penală sau preşedintele instan-ţei şi se anexează la dosarul penal respectiv. Apărăto-rii şi alţi reprezentanţi, precum şi alte persoane cărora, în conformitate cu normele de procedură penală, le vor fi prezentate spre a lua act sau comunicate în alt mod date ce constituie secret de stat vor da în prealabil în scris o declaraţie de nedivulgare a acestor date. În cazul

Page 136: Drept Informational

136 Apără-ţi dreptul la informaţie!

în care apărătorul sau un alt reprezentant, cu excepţia reprezentantului legal, refuză să dea o astfel de decla-raţie, acesta este lipsit de dreptul de a participa la pro-cesul penal în cauză, iar celelalte persoane nu vor avea acces la datele ce constituie secret de stat. Declaraţia de nedivulgare de la persoanele menţionate mai sus se ia de către persoana care efectuează urmărirea penală sau instanţă şi se anexează la dosarul penal respectiv.

Atenţiune: Obligaţia de nedivulgare asumată de că-tre participanţii la proces nu îi împiedică să ceară exami-narea datelor ce constituie secret de stat în şedinţă de ju-decată închisă.

260. Ce măsuri sînt prevăzute pentru păstrarea secretului comercial?

În cursul procesului penal, pentru apărarea informa-ţiei ce constituie secret comercial sau un alt secret ocro-tit prin lege se întreprind măsurile prevăzute de Codul de procedură penală, de Legea cu privire la secretul co-mercial şi de alte acte normative. În cursul procesului penal nu pot fi administrate, utilizate şi răspîndite fără necesitate informaţii ce constituie secret comercial sau un alt secret ocrotit prin lege.

261. persoanele au dreptul să refuze de a comu-nica sau de a prezenta date care constituie secret comercial?

Persoanele cărora organul de urmărire penală sau

Page 137: Drept Informational

137Ghidul cetăţeanului

instanţa le solicită să comunice sau să prezinte date care constituie secret comercial sau un alt secret ocrotit prin lege au dreptul să se convingă de faptul că aceste date se colectează pentru procesul penal respectiv, iar în caz contrar să refuze de a comunica sau de a prezen-ta date. Persoanele cărora organul de urmărire penală sau instanţa le solicită să comunice sau să prezinte date ce constituie secret comercial sau un alt secret ocrotit prin lege nu pot refuza îndeplinirea acestei cerinţe, mo-tivînd prin necesitatea păstrării secretului, însă au drep-tul să primească în prealabil de la persoana care solici-tă informaţii o explicaţie în scris care ar confirma nece-sitatea furnizării datelor menţionate. Funcţionarul pu-blic, angajatul întreprinderii sau al organizaţiei, indife-rent de forma de proprietate, care a făcut declaraţii pri-vitor la datele ce îi sînt încredinţate şi ce constituie se-cret comercial sau un alt secret ocrotit prin lege comu-nică acest fapt conducătorului unităţii respective, dacă comunicarea nu îi va fi interzisă în scris de organul de urmărire penală sau instanţă.

Atenţiune: Probele care dezvăluie informaţia ce con-stituie secret comercial sau un alt secret ocrotit prin lege, la solicitarea părţilor, se examinează în şedinţă de jude-cată închisă.

Page 138: Drept Informational

138

Vi. sancţiuni

Page 139: Drept Informational

139Ghidul cetăţeanului

262. Care sînt sancţiunile prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile administrative?

Articolul 58. Neîndeplinirea obligaţiei de a face publi-ce informaţiile veridice despre calitatea apei potabile

Neîndeplinirea obligaţiei de a face publice informa-ţiile veridice despre calitatea apei potabile -

atrage după sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu funcţii de răspundere în mărime de la zece la două-zeci de unităţi convenţionale.

Aceeaşi contravenţie care a cauzat îmbolnăvirea ce-tăţenilor -

atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de la treizeci la cincizeci de unităţi convenţionale.

Articolul 85/2. Neadmiterea inspectării obiectivelor sau neacordarea informaţiei despre starea mediului în-conjurător

Neadmiterea inspectorilor de stat pentru ecologie la inspectarea obiectivelor, precum şi refuzul de a acor-da informaţii sau acordarea unei informaţii denaturate despre starea mediului înconjurător -

atrag după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la cinci unităţi convenţionale şi persoa-nelor cu funcţii de răspundere - în mărime de pînă la zece unităţi convenţionale.

Articolul 92/1. Încălcarea legislaţiei cu privire la bi-

Page 140: Drept Informational

140 Apără-ţi dreptul la informaţie!

blioteciÎncălcarea modului de predare Bibliotecii Naţiona-

le şi altor centre biblioteconomice a exemplarelor de-pozitului legal pentru controlul bibliografic naţional şi evidenţa statistică -

atrage după sine aplicarea unei amenzi persoane-lor cu funcţii de răspundere în mărime de la douăzeci şi cinci la cincizeci de unităţi convenţionale.

Distrugerea sau deteriorarea fondului bibliotecii - atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţeni-

lor în mărime de la cincisprezece la douăzeci şi cinci de unităţi convenţionale.

Articolul 152/1. Prezentarea unei informaţii neauten-tice sau incomplete privind caracteristicile produselor (mărfurilor) şi serviciilor

Prezentarea consumatorului a unei informaţii neau-tentice sau incomplete privind caracteristicile produse-lor (mărfurilor) şi serviciilor, trecerea sub tăcere a indi-cilor calitativi, a proprietăţilor produselor (mărfurilor), a regulilor de folosire a lor – atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de la cinci la zece unităţi con-venţionale.

Articolul 174/21. Divulgarea secretului comercial sau a secretului fiscal

Divulgarea informaţiilor ce constituie secret comer-cial sau secret fiscal de către o persoană căreia aceste

Page 141: Drept Informational

141Ghidul cetăţeanului

informaţii i-au fost încredinţate sau i-au devenit cunos-cute în legătură cu serviciul sau munca sa -

atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de la cincizeci la şaptezeci şi cinci unităţi con-venţionale şi persoanelor cu funcţie de răspundere -

în mărime de la şaptezeci şi cinci la o sută cincizeci unităţi convenţionale.

Articolul 175/4. Împiedicarea accesului cetăţenilor la documentele din Fondul Arhivistic

Împiedicarea de către o persoană cu funcţii de răs-pundere a accesului cetăţenilor la documentele din Fondul Arhivistic -

atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de pînă la cincisprezece unităţi convenţionale.

Articolul 175/5. Neprezentarea la Fondul Arhivistic a informaţiei

Neprezentarea de către o persoană cu funcţii de răs-pundere la Fondul Arhivistic a informaţiei cu privire la componenţa şi conţinutul documentelor ce se păstrea-ză în arhivele de stat, în alte depozite de stat şi în arhi-vele persoanelor juridice ale căror documente fac par-te din Fondul Arhivistic obştesc, precum şi prezentarea informaţiei cu încălcarea termenului şi modului stabilit de legislaţie, atrage după şine aplicarea unei amenzi în mărime de pînă la cincisprezece unităţi convenţionale.

Articolul 175/6. Distrugerea documentelor din Fondul

Page 142: Drept Informational

142 Apără-ţi dreptul la informaţie!

ArhivisticDistrugerea fără autorizaţia respectivă de către o

persoană cu funcţii de răspundere a documentelor din Fondul Arhivistic, ce se păstrează în arhivele de stat, în alte depozite de stat şi în arhivele persoanelor juridice, atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de pînă la cincizeci unităţi convenţionale.

Articolul 175/7. Deteriorarea documentelor din Fon-dul Arhivistic

Deteriorarea documentelor din Fondul Arhivistic, săvîrşită prin extirparea textului sau a imaginei din do-cument sau prin inserarea în text sau în imagine a unor modificări ori completări, -

atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de pînă la zece unităţi convenţionale.

Articolul 199/3. Încălcarea legislaţiei cu privire la pe-tiţii

Încălcarea de către persoana cu funcţie de răspunde-re a modului stabilit de examinare a petiţiilor cetăţenilor sau ale organizaţiilor legal constituite adresate în nume-le colectivelor pe care le reprezintă, refuzul neîntemeiat de a examina petiţia sau tărăgănarea examinării ei, lua-rea unor decizii pe marginea lor care contravin legislaţiei în vigoare, divulgarea datelor despre persoana sau viaţa particulară a petiţionarului fără acordul lui –

atrage aplicarea unei amenzi de la zece pînă la cinci-

Page 143: Drept Informational

143Ghidul cetăţeanului

zeci de unităţi convenţionale.

Articolul 199/7. Încălcarea legislaţiei privind accesul la informaţie

Încălcarea de către o persoană cu funcţii de răspun-dere a dispoziţiilor legale privind apărarea şi asigurarea dreptului de acces la informaţie –

atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de la zece la o sută cincizeci de unităţi convenţionale.

263. Care sînt normele privind apărarea dreptu-lui la informaţie, prevăzute de Codul civil?

Articolul 15. Apărarea drepturilor personale nepatri-moniale

Drepturile personale nepatrimoniale şi alte valori nemateriale sînt apărate în cazurile şi în modul prevă-zut de prezentul cod şi de alte legi, în limita în care folo-sirea modalităţilor de apărare a drepturilor civile reiese din esenţa dreptului încălcat şi din caracterul consecin-ţelor acestei încălcări.

Articolul 16. Apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţi-ei profesionale

(1) Orice persoană are dreptul la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale profesionale.

(2) Orice persoană este în drept să ceară dezminţi-rea informaţiei ce îi lezează onoarea, demnitatea sau re-

Page 144: Drept Informational

144 Apără-ţi dreptul la informaţie!

putaţia profesională dacă cel care a răspîndit-o nu do-vedeşte că ea corespunde realităţii.

(3) La cererea persoanelor interesate, se admite apă-rarea onoarei şi demnităţii unei persoane fizice şi după moartea acesteia.

(4) Dacă informaţia care lezează onoarea, demni-tatea sau reputaţia profesională este răspîndită printr-un mijloc de informare în masă, instanţa de judecată îl obligă să publice o dezminţire la aceeaşi rubrică, pagi-nă, în acelaşi program sau ciclu de emisiuni în cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărîrii judecăto-reşti.

(5) În cazul în care un document emis de o organiza-ţie conţine informaţii care lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională, instanţa de judecată o obligă să înlocuiască documentul.

(6) În alte cazuri decît cele prevăzute la alin.(4) şi (5), modalitatea de dezminţire a informaţiilor care lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională se stabi-leşte de către instanţa de judecată.

(7) Persoana lezată în drepturile şi interesele sale, ocrotite de lege, prin publicaţiile unui mijloc de infor-mare în masă, este în drept să publice replica sa în re-spectivul mijloc de informare în masă pe contul aces-tuia.

(8) Orice persoană în a cărei privinţă a fost răspîndi-tă o informaţie ce îi lezează onoarea, demnitatea şi re-putaţia profesională este în drept, pe lîngă dezminţire,

Page 145: Drept Informational

145Ghidul cetăţeanului

să ceară repararea prejudiciului material şi moral cau-zat astfel.

a) caracterul informaţiilor răspîndite;b) sfera de răspîndire a informaţiilor;c) impactul social asupra persoanei;d) gravitatea şi întinderea suferinţelor psihice sau fi-

zice cauzate persoanei vătămate;e) proporţionalitatea între acordarea despăgubiri-

lor şi gradul în care reputaţia a fost lezată;f ) gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului;g) măsura în care această compensare poate aduce

satisfacţie persoanei vătămate;h) publicarea rectificării, replicii sau dezminţirii pînă

la pronunţarea hotărîrii judecătoreşti;i) alte circumstanţe relevante pentru cazul dat.(9) Dacă identificarea persoanei care a difuzat infor-

maţia ce lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia pro-fesională a unei alte persoane este imposibilă, aceasta din urmă este în drept să adreseze în instanţă de jude-cată o cerere în vederea declarării informaţiei răspîndi-te ca fiind neveridică.

Articolul 1404. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o persoană cu funcţie de răspundere

(1) Prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ile-gal sau nesoluţionarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu

Page 146: Drept Informational

146 Apără-ţi dreptul la informaţie!

funcţie de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcţie de răspun-dere va răspunde solidar în cazul intenţiei sau culpei grave.

(2) Persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile indicate la alin.(1).

(3) Obligaţia de reparare a prejudiciului nu se naş-te în măsura în care cel prejudiciat a omis, cu intenţie ori din culpă gravă, să înlăture prejudiciul prin mijloa-ce legale.

(4) În cazul în care o autoritate publică are o obliga-ţie impusă de un act adoptat în scopul protecţiei con-tra riscului de producere a unui anumit fel de prejudi-ciu, ea răspunde pentru prejudiciul de acest fel cauzat sau nepreîntîmpinat prin neexecutarea obligaţiei, cu excepţia cazului cînd autoritatea publică demonstrea-ză că a dat dovadă de diligenţă rezonabilă în executa-rea obligaţiei.

(5) Autoritatea publică nu răspunde pentru prejudi-ciul cauzat prin adoptarea unui act normativ sau omi-siunea de a-l adopta, sau prin omisiunea de a pune în aplicare o lege.

Articolul 1405. Răspunderea statului pentru prejudi-ciul cauzat prin acţiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată

(1) Prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condam-

Page 147: Drept Informational

147Ghidul cetăţeanului

nare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, apli-care ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu pără-si localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţi-une administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indi-ferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale or-ganelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale in-stanţelor de judecată.

(2) Statul se exonerează de răspundere în cazul cînd persoana vătămată a contribuit intenţionat şi benevol la producerea prejudiciului prin autodenunţ.

Articolul 1416. Modul de reparare a prejudiciului(1) Instanţa de judecată stabileşte felul despăgubirii

în funcţie de circumstanţe. Ea va lua hotărîre diferită de cererea păgubitului numai din motive întemeiate.

(2) Instanţa de judecată, adoptînd hotărîre cu privi-re la reparaţia prejudiciului, obligă autorul prejudiciu-lui să pună la dispoziţie un bun de acelaşi gen şi de ace-eaşi calitate, să repare bunul pe care l-a deteriorat ori să compenseze integral prin echivalent bănesc preju-diciul cauzat.

(3) Instanţa de judecată stabileşte cuantumul repara-ţiei prin echivalent bănesc în funcţie de întinderea pre-judiciului de la data pronunţării hotărîrii. Persoana vătă-mată poate cere despăgubiri suplimentare pentru preju-diciul care a apărut după pronunţarea acestei hotărîri.

Page 148: Drept Informational

148 Apără-ţi dreptul la informaţie!

(4) Repararea prejudiciului prin echivalent bănesc se face prin încasarea unei sume globale în folosul per-soanei vătămate sau prin stabilirea unei redevenţe. În cazul în care se stabileşte o redevenţă, debitorul poate fi obligat la depunerea unei garanţii.

Articolul 1422. Reparaţia prejudiciului moral(1) În cazul în care persoanei i s-a cauzat un preju-

diciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabi-lă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

(2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existen-ţa şi întinderea prejudiciului patrimonial.

(3) Reparaţia prejudiciului moral se face şi în lipsa vi-novăţiei autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudi-ciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ile-gală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi locali-tatea, aplicarea ilegală în calitate de sancţiune adminis-trativă a arestului, muncii neremunerate în folosul co-munităţii şi în alte cazuri prevăzute de lege.

Articolul 1423. Mărimea compensaţiei pentru prejudi-ciu moral

(1) Mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie

Page 149: Drept Informational

149Ghidul cetăţeanului

de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizi-ce cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate.

(2) Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în consi-derare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Articolul 1424. Termenul de prescripţie(1) Acţiunea în reparare a prejudiciului se prescrie în

termen de 3 ani începînd cu momentul în care persoa-na vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască exis-tenţa prejudiciului şi persoana obligată să-l repare.

(2) În cazul în care persoana obligată să repare pre-judiciul şi persoana prejudiciată negociază asupra pre-judiciului care urmează să fie reparat, cursul prescripţi-ei se suspendă pînă cînd una din părţi nu va renunţa la negociere.

(3) În cazul în care persoana obligată să repare pre-judiciul a dobîndit ceva, în urma faptei ilicite, din con-tul persoanei prejudiciate, prima este obligată, chiar şi după expirarea termenului de prescripţie, să restituie, în conformitate cu normele privind îmbogăţirea fără justă cauză, ceea ce a dobîndit.

264. Care sînt sancţiunile în domeniul accesului

Page 150: Drept Informational

150 Apără-ţi dreptul la informaţie!

la informaţie, prevăzute de Codul penal?

Articolul 176. Încălcarea egalităţii în drepturi a cetă-ţenilor

Încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, ga-rantate prin Constituţie şi prin alte legi, în dependen-ţă de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, aparte-nenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau ori-ce altă situaţie:

a) săvîrşită de o persoană cu funcţie de răspundere;b) soldată cu daune în proporţii considerabile, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 600

unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în fo-losul comunităţii de la 150 la 240 de ore, sau cu închisoa-re de pînă la 3 ani, în toate cazurile cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Articolul 178. Violarea dreptului la secretul corespon-denţei

(1) Violarea dreptului la secretul scrisorilor, telegra-melor, coletelor şi altor trimiteri poştale, al convorbiri-lor telefonice şi înştiinţărilor telegrafice, cu încălcarea legislaţiei,

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 200 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore.

Page 151: Drept Informational

151Ghidul cetăţeanului

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:a) cu folosirea situaţiei de serviciu;b) prin utilizarea mijloacelor tehnice speciale desti-

nate pentru dobîndirea ilicită a informaţiei;c) în interesul unui grup criminal organizat sau al

unei organizaţii criminale se pedepseşte cu amendă de la 200 la 400 unităţi

convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, sau cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

Articolul 180. Încălcarea intenţionată a legislaţiei pri-vind accesul la informaţie

Încălcarea intenţionată de către o persoană cu func-ţie de răspundere a procedurii legale de asigurare şi de realizare a dreptului de acces la informaţie, încălcare ce a cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei care a solici-tat informaţii referitoare la ocrotirea sănătăţii populaţi-ei, la securitatea publică, la protecţia mediului, se pe-depseşte cu închisoare pe un termen de pînă la 3 ani sau cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

Page 152: Drept Informational

152 Apără-ţi dreptul la informaţie!

Articolul 184. Violarea dreptului la libertatea întruni-rilor

(1) Violarea dreptului la libertatea întrunirilor prin împiedicarea ilegală a desfăşurării mitingului, demon-straţiei, manifestaţiei, procesiunii sau oricărei alte întru-niri ori a participării cetăţenilor la acestea fie prin con-strîngerea lor la participare:

a) săvîrşită de o persoană cu funcţie de răspundere;b) săvîrşită de două sau mai multe persoane;c) însoţită de violenţă nepericuloasă pentru viaţă

sau sănătate, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la

400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu în-chisoare de pînă la 2 ani.

(2) Aceeaşi acţiune:a) săvîrşită cu aplicarea armei sau a altor obiecte

care au servit drept armă ori au fost special adaptate pentru vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii;

b) însoţită de violenţă periculoasă pentru viaţă sau sănătate;

c) soldată cu cauzarea de daune în proporţii mari;d) soldată cu alte urmări grave se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani.

Articolul 204. Divulgarea secretului adopţiei(1) Divulgarea secretului adopţiei contrar voinţei

adoptatorului

Page 153: Drept Informational

153Ghidul cetăţeanului

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 240 de ore.

(2) Aceeaşi acţiune:a) săvîrşită de o persoană obligată să păstreze faptul

adopţiei ca un secret profesional sau de serviciu;b) soldată cu urmări grave se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la

500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu în-chisoare de pînă la 3 ani.

Articolul 225. Tăinuirea de date sau prezentarea inten-ţionată de date neautentice despre poluarea mediului

(1) Tăinuirea datelor sau prezentarea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere ori de că-tre o persoană care gestionează o organizaţie comerci-ală, obştească sau altă organizaţie nestatală, precum şi de către o persoană juridică, a datelor neautentice des-pre avariile cu poluare excesivă a mediului, cu polua-re radioactivă, chimică, bacteriologică sau cu alte ur-mări periculoase pentru viaţa sau sănătatea populaţi-ei, precum şi despre starea sănătăţii populaţiei afectate de poluarea mediului, dacă aceasta a provocat din im-prudenţă:

a) îmbolnăvirea în masă a oamenilor;b) pieirea în masă a animalelor;c) decesul persoanei;

Page 154: Drept Informational

154 Apără-ţi dreptul la informaţie!

d) alte urmări grave, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la

800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocu-pa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activita-te pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exer-cita o anumită activitate.

(2) Aceleaşi acţiuni soldate cu decesul a două sau mai multor persoane

se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar per-soana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichi-darea întreprinderii.

Articolul 259. Accesul ilegal la informaţia computeri-zată

(1) Accesul ilegal la informaţia computerizată, adi-că la informaţia din calculatoare, de pe suporţii materi-ali de informaţie, din sistemul sau reţeaua informatică, dacă acest acces este însoţit de distrugerea, deteriora-rea, modificarea, blocarea sau copierea informaţiei, de dereglarea funcţionării calculatoarelor, a sistemului sau a reţelei informatice, se pedepseşte cu amendă în mări-me de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de

Page 155: Drept Informational

155Ghidul cetăţeanului

ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani, iar persoana juri-dică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:a) repetat;b) de două sau mai multe persoane; c) cu violarea sistemelor de protecţie;d) cu conectarea la canalele de telecomunicaţii;e) cu folosirea unor mijloace tehnice specialese pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la

1000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunera-tă în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pe-depseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 6000 uni-tăţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea întreprinderii.

Articolul 261. Încălcarea regulilor de securitate a siste-mului informatic

Încălcarea regulilor de colectare, prelucrare, păstra-re, difuzare, repartizare a informaţiei ori a regulilor de protecţie a sistemului informatic, prevăzute în confor-mitate cu statutul informaţiei sau gradul ei de protec-ţie, dacă această acţiune a contribuit la însuşirea, de-naturarea sau la distrugerea informaţiei ori a provocat alte urmări grave, se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă ne-

Page 156: Drept Informational

156 Apără-ţi dreptul la informaţie!

remunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani, în toate cazuri-le cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un ter-men de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi con-venţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anu-mită activitate.

Articolul 304. Calomnierea judecătorului, a persoanei care efectuează urmărirea penală ori contribuie la înfăp-tuirea justiţiei

Calomnierea judecătorului sau a persoanei care efectuează urmărirea penală ori contribuie la înfăptu-irea justiţiei, însoţită de învinuirea acestora de săvîrşi-rea unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excep-ţional de grave, în legătură cu examinarea cauzelor sau materialelor în instanţa de judecată, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţio-nale sau cu muncă neremunerată în folosul comunită-ţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

Articolul 311. Denunţarea calomnioasă(1) Denunţarea calomnioasă, cu bună-ştiinţă, în sco-

pul de a-l învinui pe cineva de săvîrşirea unei infracţi-uni, făcută unui organ sau unei persoane cu funcţie de răspundere, care sînt în drept de a porni urmărirea pe-

Page 157: Drept Informational

157Ghidul cetăţeanului

nală, se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu în-chisoare de pînă la 2 ani.

(2) Aceeaşi acţiune:a) legată de învinuirea de săvîrşire a unei infracţiuni

grave, deosebit de grave sau excepţional de grave;b) săvîrşită din interes material;c) însoţită de crearea artificială a probelor acuzatoare se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la

800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Articolul 344. Divulgarea secretului de stat(1) Divulgarea informaţiilor ce constituie secret de

stat de către o persoană căreia aceste informaţii i-au fost încredinţate sau i-au devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau munca sa, dacă nu constituie trădare de Patrie sau spionaj, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

(2) Aceeaşi acţiune soldată cu urmări grave se pe-depseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Page 158: Drept Informational

158

Vii. sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului

Page 159: Drept Informational

159Ghidul cetăţeanului

265. Ce este Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) este o jurisdicţie internaţională cu sediul la Strasbourg, Franţa. Ea este alcătuită dintr-un număr de judecători egal cu cel al statelor membre ale Consiliului Europei, care au ratificat Convenţia europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, și a Libertăţilor Fundamentale.

266. În ce măsură judecătorii de la CEDO sînt in-dependenţi?

Judecătorii îşi exercită mandatul la Curte cu titlul in-dividual şi nu-şi reprezintă statul. Curtea este asigurată de o grefă alcătuită în esenţă din jurişti provenind din statele-membre (numiţi şi “referenţi”). Aceştia, fiind to-talmente independenţi de ţările lor de origine, nu re-prezintă nici reclamanţii şi nici statele.

267. Care sînt atribuţiile CEDO?CEDO examinează cererile petiţionarilor pentru a

stabili dacă Statele realizează corect Convenţia Euro-peană a Drepturilor Omului. Misiunea sa constă în veri-ficarea respectării de către Statele semnatare a dreptu-rilor şi garanţiilor prevăzute în acest document. Ea exa-

Page 160: Drept Informational

160 Apără-ţi dreptul la informaţie!

minează plîngerile (numite „cereri”) depuse de către persoane fizice, juridice sau chiar şi de către state. Plîn-gerile trebuie să fie îndreptate exclusiv împotriva gu-vernului unui stat care a ratificat Convenţia. Atunci cînd Curtea constată că statul respectiv a încălcat unul sau mai multe drepturi şi garanţii, se adoptă o hotărîre obli-gatorie, care va trebui executată de către guvernul sta-tului respectiv.

268. Cînd poate fi sesizată Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

În cazul în care o persoană se consideră lezată în-tr-un drept al său de către autorităţile naţionale, în ter-men de 6 luni de la pronunţarea deciziei irevocabile.

Atenţiune: Plîngerea se va adresa doar după epuiza-rea tuturor mijloacelor juridice şi căilor interne de soluţio-nare a cauzelor.

269. petiţionarul trebuie să fie în mod obligato-

riu cetăţean al unui stat-membru al Consiliului Eu-ropei?

Petiţionarul nu trebuie să deţină în mod obligatoriu cetăţenia unuia din ţările membre al Consiliului Euro-pei. Este suficient doar ca încălcarea invocată să fi fost

Page 161: Drept Informational

161Ghidul cetăţeanului

comisă/admisă de către organele şi instanţele unui stat semnatar, în cadrul jurisdicţiei sale şi care ar corespun-de în general cu teritoriul său.

Atenţiune: În condiţiile în care un număr tot mai mare de cetăţeni ai Republicii Moldova se află peste ho-tare la studii sau la muncă, aceștea sînt supuşi pericolului şi/sau riscului de a li se încălca drepturile de către autori-tăţile sau organele de drept ale statelor unde se află. Ast-fel, recomandăm rudelor sau persoanelor cărora le sînt în-călcate drepturile în străinătate, de asemenea, să consulte un jurist sau Organizaţie specializată.

270. Cine poate depune cerere la CEDO?Plîngerea/cererea poate fi depusă atît de către o

persoană fizică cît şi juridică (întreprindere, asociaţie etc.). Petiţia se depune personal de către persoana care se consideră victimă directă a unei presupuse încălcări. Nu puteţi depune o plîngere generală despre o lege sau o acţiune, de exemplu doar pentru faptul că vi se pare necorectă.

271. Există condiţii prealabile care trebuie înde-plinite în faţa instanţelor judecătoreşti naţionale?

Petiţionarul trebuie să parcurgă toate instanţele na-

Page 162: Drept Informational

162 Apără-ţi dreptul la informaţie!

ţionale de recurs, prevăzute de legislaţia naţională pen-tru astfel de situaţii (de obicei se are în vedere un pro-ces în faţa instanţelor judecătoreşti competente). Peti-ţionarul va încerca rezolvarea problemei sau remedie-rea situaţiei prin utilizarea corectă şi în termen a tuturor mijloacelor şi mecanismelor juridice aflate la dispoziţia sa, inclusiv prin epuizarea tuturor căilor de atac. Ast-fel, este necesar să demonstraţi că nu doar v-aţi adre-sat, ci şi faptul că în realitate aţi abordat problema în cadrul acestor proceduri şi aţi depus toate eforturile le-gale, aflate la dispoziţie pentru a vă apăra drepturile în-călcate.

Atenţiune: În termen de 6 luni din momentul pronun-ţării deciziei interne definitive (sau din momentul în care aceasta vi s-a comunicat), se expediază o cerere Curţii Eu-ropene. Dacă plîngerea va fi depusă cu încălcarea acestui termen, Curtea Europeană nu o va examina.

272. Cine este pîrîtul în cauzele expediate Cur-ţii Europene?

Petiţia poate fi depusă doar împotriva unui stat re-cunoscut oficial, care a semnat Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Curtea nu examinează plîn-geri împotriva persoanelor particulare sau a instituţiilor

Page 163: Drept Informational

163Ghidul cetăţeanului

private, spre exemplu împotriva unui Consiliu raional sau primărie. Curtea va examina doar comportamentul, acţiunile sau inacţiunile acestor autorităţi, cărora le-ar fi revenit obligaţia pozitivă de a depune toate eforturile legale de a apăra şi proteja drepturile omului.

273. Ce subiecte poate aborda CEDO?În mod obligatoriu, cererea trebuie să abordeze

unul dintre drepturile prevăzute de Convenţia Euro-peană pentru Drepturile Omului. Acestea ar putea fi, de exemplu, refuzul de a avea acces la informaţii des-pre sine (care reprezintă un drept prevăzut de artico-lul 8, protecţia vieţii private şi de familie), libertatea de exprimare prevăzută de articolul 10, libertatea întruni-rilor etc.

274. Cum se poate sesiza CEDO?Recomandăm să expediaţi o scrisoare recomandată

cu aviz de recepţie: Monsieur le Greffier de la Cour Europeene des Droits de L’ hommeCounseil de L’Europe, F-67075, Strasbourg, CEDEX

Page 164: Drept Informational

164 Apără-ţi dreptul la informaţie!

275. Care sînt condiţiile minime de prezentare a cererii?

Pentru a întruni condiţiile minime cerute de CEDO, în cazul în care veţi decide să expediaţi de sine stătător o petiţie şi fără a consulta un specialist, recomandăm următoarele: a) obiectul plîngerii trebuie expus foarte conchis şi clar într-un formular special; b) petiţia poate fi scrisă atît în una din limbile oficiale ale CEDO (engle-za şi franceza), cît şi în una din limbile oficiale ale Sta-telor care au ratificat Convenţia, adică în romană, rusă, ucraineană etc.

Atenţiune: Nu este necesar să vă deplasaţi personal la Strasbourg pentru a vă înregistra cererea sau pentru a vă expune cazul în mod verbal. Într-o astfel de situaţie, ce-rerea dvs., nu va fi examinată mai rapid şi nu veţi benefi-cia de consultaţii juridice. Toată corespondenţa cu petiţi-onarul Curtea o va efectua prin poştă sau după caz, prin fax. În caz de necesitate, Grefa va solicita documente, in-formaţii sau explicaţii suplimentare prin poştă. Nu expe-diaţi Curţii originalele documentele actelor dvs, ci doar copii de pe acestea.

276. Reprezentarea de către avocat este obliga-torie?

Page 165: Drept Informational

165Ghidul cetăţeanului

La etapa iniţială a procesului nu aveţi obligaţia de a fi reprezentat de un avocat, însă recomandăm acest lu-cru, pentru a evita unele erori sau probleme esenţiale.

277. Care sînt condiţiile de examinare a cauzei la CEDO?

Caracteristicile principale ale procedurii sînt urmă-toarele:

a) dosarul dvs., este examinat gratuit;b) nu trebuie să suportaţi decît propriile cheltuieli

(avocat, cheltuieli de investigare sau corespondenţă);c) după introducerea cererii, puteţi solicita o asis-

tenţă judiciară, această asistenţă nu se acordă în mod automat, nu se acordă imediat, dar numai la o etapă ul-terioară a procesului;

d) procesul se desfăşoară în scris, drept consecin-ţă, de obicei, nu au loc audieri şi veţi fi informat în scris despre decizia adoptată de Curte;

e) dacă cererea sau una din plîngeri este declara-tă inadmisibilă, atunci această decizie este considera-tă definitivă şi irevocabilă;

f ) dacă cererea sau una din plîngeri este declarată admisibilă, atunci Curtea încurajează părţile (persoana şi statul) să ajungă la o reglementare amiabilă. Aceas-

Page 166: Drept Informational

166 Apără-ţi dreptul la informaţie!

ta înseamnă că cele două părţi sînt invitate să convină asupra unei soluţionări a cauzei;

g) dacă nu se ajunge la o reglementare amiabilă, atunci Curtea examinează fondul cererii, adică decide dacă există sau nu o încălcare a Convenţiei.

278. Cît timp durează examinarea cererii?Ţinînd cont de numărul tot mai mare ale cererilor în-

registrate în fiecare an, prima examinare a cererii de că-tre CEDO poate avea loc între 1-3 ani. Unele cereri pot fi calificate ca fiind urgente şi examinate într-un mod pri-oritar, mai ales dacă este pus în cauză un pericol care ameninţă integritatea fizică a reclamantului.

279. Care este impactul deciziei CEDO?Atunci cînd CEDO constată o violare a Convenţiei,

ea poate acorda „o satisfacţie echitabilă”, care constă în-tr-o compensare financiară a anumitor prejudicii. De asemenea, Curtea poate cere ca Statul vizat să vă ram-burseze cheltuielile pe care le-a suportat, pentru a va-lorifica drepturile. Procedura este gratuită pentru peti-ţionar în cazurile în care CEDO nu constată încălcări.

Atenţiune: Curtea nu are competenţa de a anula de-ciziile instanţelor de judecată naţionale, precum şi actele

Page 167: Drept Informational

167Ghidul cetăţeanului

normative ale statelor-membre. Curtea nu este responsa-bilă pentru executarea hotărîrilor.

280. Ce urmează după pronunţarea hotărîrii?După pronunţarea hotărîrii sale aceasta trece sub

responsabilitatea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, care are misiunea de a verifica punerea ei în aplicare şi de a supraveghea plata eventualelor despă-gubiri financiare.

281. unde pot fi obţinute informaţii suplimenta-re referitoare la CEDO?

Pentru respectarea şi urmarea condiţiilor de depu-nere a cererii la CEDO este preferabil să vă adresaţi unui avocat cu experienţă în domeniu.

Atenţiune: Informaţii suplimentare despre Curtea Europeană poate fi obţinută pe site-ul www.echr.int

Page 168: Drept Informational