drept penal sinteza

7/25/2019 Drept Penal Sinteza

1/26

DREPT PENALPartea generala

I. Notiuni introdutive

Definitie: Dreptul penaleste sistemul nomelor juridice care reglementeaza relatiile de aparare sociala prin interzicerea ca

infractiuni, sub sanctiuni specifice denumite pedepse, a faptelor periculoase pt. valorile sociale (prevazute la art. 1C. p.) , in scopul apararii acestor valori, fie prin prevenirea infractiunilor, fie prin aplicarea pedepselor celor care lesavarsesc.

Institutiile fundamentale ale dreptului penal sunt: IN!"C#I$N%", !"&'$ND%!%" '%N"" si &"NC#I$N%".

Obiectul dreptului penal: relatiile de aparare sociala (se nasc intre membri societatii pt respectarea valorilo sociale), relatiile de represiune penala (dupa savarsirea infractiunii, intre stat si infractor) relatiile de aparare sociala represive si de conformare (se nasc in momentul intrarii in vigoare a legii penale si au

rol preponderent preventiv)

Caracterele dreptului penal: caracterul autonom (are un obiect propriu de reglementare, adica relatiile de aparare sociala specifice acestei

ramuri), caracterul unitar (unitatea principiilor care strabat legislatia penala cu privire la infractiune, raspunderea penala si

sanctiuni art. *+ C.p.) caracterul de drept public (in apararea valorilor sociale este interesata societatea, statul ca reprezentant al

acesteia).

Sarcinile dreptului penal: asigurarea prevenirii infractiunilor (prin incriminarea faptelor periculoase si prin amenintatrea cu sanctiunea

prevazuta de lege), asigurarea cadrului legal de realizare a functiei de aparare sociala asigurarea dezvoltarii noilor valori si relatii sociale.


2/26

Principiile fundamentale ale dreptului penal

'rincipiul legalitatii: se refera la faptul ca intreaga activitate in domeniul dreptului penal se desfasoara pe baza legii si inconformitate cu aceasta. 'otrivit acestuia, o fapta c-iar daca este periculoasa nu poate fi considerata infractiune atata timpcat prin lege nu se califica ca atare. %ste menit sa constituie o garantia a libertatii persoanei impotriva abuzurilor si

arbitrajului din activitatea aparatului judiciar. 'rincipiul umanimului: presupune ca intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentaleale omului. &pre eemplu, in dispozitiile art. /, al. , partea a doua se prevede: 0%ecutarea pedepsei nu trebuie sacauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnatului.0

'rincipiul egalitatii in fata legii penale: eprima regula ca toti indivizii din societate sunt egali in fata legii, conform art.1+ din Constitutie care prevede: 0...Nimeni nu este mai presus de lege.0

'rincipiul prevenirii avaririi faptelor preva!ute de legea penala: presupune ca intreaga reglementare juridicopenalatrebuie sa asigure prevenirea savarsirii faptelor periculoase atat prin conformare, cat si prin constrangere fata de cei caresavarsesc aceste fapte.

Infractiunea ete unicul temei al rapunderii penale: acesta functioneaza ca o garantie a libertatii persoanei, intrucatfara savarsirea unei infractiuni nu se poate antrena raspunderea penala.( art. 1, al. , C.p.)

'rincipiul peronalitatii rapunderii penale: potrivit caruia atat obligatia ce decurge dintro norma penala de a avea oanumita conduita, cat si raspunderea ce decurge din nesocotirea acelei obligatii revin persoanei ce nu sia respectatobligatia, savarsind fapta interzisa, si nu alteia ori unui grup de persoane. Cu alte cuvinte, nu se poate antrena raspunderea

penala pentru fapta altuia.

'rincipiul individuali!arii anctiunilor de drept penal: se refera la stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal infunctie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile de indreptare a acestuia.( art. , C.p.)


3/26

I!voarele dreptului penal

Constitutia !omaniei ca izvor de drept penal: prin aceasta se consacra valorile sociale fundamentale ale statului roman:suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea sa, persoana umana cu drepturile si libertatile sale, proprietateaprivata si publica, ordinea de drept valori ce vor fi aparate impotriva incalcarilor grave, prin norme de drept penal.

Codul penal al !omaniei: ete principalul i!vor al dreptului penal. "cesta este structurata pe parti: 'artea generala cuprinde 2 titluri: legea penala si limitele ei de aplicare, infractiunea, pedepsele, inlocuirearaspunderii penale, minoritatea, masurile de siguranta, cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintelecondamnarii si intelesul unor termeni sau epresii.

Partea speciala este structurata pe 13 titluri: infractiuni contra sigurantei statului, infractiuni contra persoanei,infractiuni contra patrimoniului, infractiuni contra autoritatii, infractiuni care aduc atingere unor activitati de interespublic sau altor activitati reglementate de lege, infractiuni de fals, infractiuni la regimul stabilit pentru anumiteactivitati economice, infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala, infractiuni contracapacitatii de aparare a !omaniei, infractiuni contra pacii si omenirii.

egile penale complinitoare: sunt menite sa completeze reglementarile penale4 nu contin incriminari noi si cuprind in

eclusivitate numai norme de drept penal. &unt considerate izvoare de drept penal: /533+, *35336, 7.$.8.115331, etc

egi speciale nepenale cu dispozitiuni penale: legile care contin incriminari separate fata de codul penal si au un caracterpenal numai daca in continutul lor sunt prevazute fapte sanctionate penal.

#ratatele si conventiile internationale: in masura in care sunt ratificate. 'ot fi socotite ca izvoare directe ale dreptuluipenal ( cele prin care statul roman sa angajat sa incrimineze anumite fapte) sau izvoare indirecte (cele privitoare la

asistenta juridica internationala sau drepturile omului)

Decretele prezidentiale: daca intervine gratierea individuala sau colectiva


4/26

Raporturile "uridice penale

In cazul in care raportul juridic penal ar lua nastere prin savarsirea infractiunii, acesta ar putea fi definit ca raportulreglementat de norma juridica penala, intre stat si infractor in virtutea caruia statul are dreptul de a pedepsi peinfractor, iar infractorul are obligatia sa suporte pedeapsa.

Raporturi "uridice de conformare si raporturi juridice de conflict: realizarea normelor juridice prin respectare are loc incadrul unor raporturi numite 0de conformare0. Numai daca se incalca dispozitiile normei fie ea pro-ibitiva sau onerativa,realizarea dreptului are loc prin constrangere, in cadrul unui raport 0de conflict0.

Subiectele raportului "uridic penal: unul din subiecte va fi intotdeauna statul. In raporturile de conformare, acesta impune tuturor destinatarilor legii penale, norme obligatorii4 aici cel deal doilea

subiect este nedeterminat. in raporturile de conflict statul impune celuilalt subiect, care este determinat, sa suporte consecintele faptei sale,

adica sa suporte raspunderea penala, in consecintapedeapsa.

Continutul raportului "uridic penal: in raporturile de conformare: dreptul statului de a pretinde o anumita conduita si obligatia corelativa a celuilalt

subiect (p.f. sau p.j.) de asi conforma conduita eigentelor cerute. in raporturile de conflict: dreptul statului in impunerea unei sanctiuni pentru savarsirea infractiunii si obligatiainfractorului de a suporta consecintele savarsirii faptei sale pedeapsa.

Obiectul raportului "uridic penal: se refera la conduita ce trebuie realizata.

Inceputul raportului "uridic: in cadrul raportului juridic de conformare: odata cu intrarea in vigoare a normei penale, iarin cadrul raportului juridic de conflict raportul juridic se naste la savarsirea infractiunii, cand raportul de conformare saincalcat.

Defaurarea raporturilor "uridice penale: raportul juridic de conformare se desfasoara de la formarea sa pana laiesirea din vigoare a normei penale, iar cadrul raportului juridic de conflict desfasurarea caestuia are loc din momentulsavarsirii infractiunii pana in momentul ramanerii definitive a -otararii judecatoresti.


5/26

Stingerea raporturilor "uridice penale: raportul juridic penal de conformare se stinge prin:

a) iesirea din vigoare a normei penale4b) pierderea calitatii ceruta de lege4c) savarsirea faptei interzise dand nastere raportului juridic penal de conflict

raportul juridic penal de conflict se stinge:a) prin eecutarea sanctiunii aplicate infractorului4b) prin interventia unei cauze care inlatura raspunderea penala sau eecutarea pedepsei.

Legea penala

In sens larg, legea penala se refera la orice norma de drept penal, sens pe care il are in vedere si art. 161 C.p. In sensrestrans, conceptul de lege penala desemnaza actul normativ emis de 'arlament, dupa o procedura speciala.

Clasificare: legi penale generale si legi penale speciale legi penalepermanentesi legi penale temporare legi penale ordinaresi legi penale extraordinare

Normele de drept penal sunt o specie de norme de drept cu un specific, determinate de particularitatea reglementariirelatiilor de aparare sociala.

Norme penale generale si norme penale speciale:

a) generale: prevad conditiile in care se nasc, modifica ori sting raporturile juridice penale.b) speciale: prevad conditiile in care o fapta constituie infractiune, pedeapsa ce se aplica

Norme penale unitare si norme penale divizate:a) unitare: cuprind in continutul lor atat dispozitia cat si sanctiunea, deci sunt completeb) divizate: se impart in norme de incriminare cadru si norme de trimitere si de referire


6/26

Aplicarea legii penale in patiu principii #

Principiul teritorialitatii: consacrat de art. * C.p.: 0egea penala se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul!omaniei.0 In notiunea de 0teritoriul !omaniei0 se intelege, conform art. 16 C.p.: 0intinderea de pamant si apele cuprinse intre

froniere, cu subsolul si spatiul aerian al acestuia.0 Deasemenea art. 16* C.p. prevede: 0prin infractiuni savarsite pe teritoriul tarii se intelege orice infractiune comisa peteritoriul aratat in art. 16 C.p. sau pe o nava ori aeronava romana.0

%ceptii de la principiul teritorialitatii: se refera la: infractiunile savarsite de persoanele care se bucura de imunitate de jurisdictie penala, infractiunile savarsite de militarii unei armate straine aflate in trecere sau stationare pe teritoriul tarii.

Imunitatea de jurisdictie: legea penala nu se aplica infractiunilor savarsite de reprezentantii diplomatici ai statelor straine,sau de alte persoane care, in confomitate cu conventiile internationale, nu sunt supuse jurisdictiei penale romane, cum ar fi:

sefii de state, sefii de guverne, ministrii de eterne, personalul te-nic si administrativ din cadrul misiunilordiplomatice, reprezentantii 7N$, agentii consulari, care au doar o imunitate partiala.

Principiul peronalitatii: se mai numeste si nationalitatii active si este prevazut in art. 6 C.p.: 0egea penala romana seaplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, daca faptuitorul este cetatean roman sau daca, neavad nicio cetatenie,are domiciliul in tara.0

'rin acest principiu se stabileste competenta exclusiva si neconditionata a legii penale romane, in sensul ca aceastase va aplica indiferent daca faptuitorul a fost condamnat in strainatate. 'edeapsa eecutata in strainatate se deduce dinpedeapsa pronuntata de instantele romane.

Principiul realitatii: este cunoscut si sub denumirea deprincipiul protectiei reale sau al nationalitatii pasive(art. / C.p.)'rin el se consacra aplicarea legii penale romane infractiunilor savarsite in strainatate, daca acestea sunt contra statuluiroman, contra vietii unui cetatean roman sau prin care sa pricinuit o vatamare grava integritatii corporale unui cetateanroman, de catre un cetatean strain ori de un apatrid care nu domiciliaza in !omania.


7/26

Principiul univeralitatii: consacra aplicarea legii penale romane infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, alteledecat cele aratate la art. / C.p., daca infractorul este cetatean strain ori apatrid care nu are domiciliul in !o. De asemeneaconsacra cooperarea !o. la lupta comuna a statelor impotriva crminalitatii. %ste posibila numai daca nu sa dispus altfel princonventiile internationale.

E$tradarea

%ste un act bilateral intre doua state in baza caruia un stat pe al carui teritoriu sa refugiat un infractor sau condamnat ilpreda la cerere, altui stat pt a fi judecat ori pus sa eecute pedeapsa la care fusese condamnat.

a etradare participa intotdeauna doua state: statul solicitat - pe teritoriul caruia se afla infractorul sau condamnatul statul solicitant care poate fi:

a) statul pe teritoriul caruia sa savarsit infractiunea4 b) statul impotriva intereselor caruia a fost savarsita infractiunea4 c) statul al carui cetatean este infractorul4

elurile etradarii: activa (cand se cere etradarea) pasiva (cand se acorda etradarea)


8/26

Aplicarea legii penale in timp principii #

Principiul activitatii: potrivit acestuia legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare(art. 13 C.p.). Intrarea in vigoare a unei legi penale nu coincide cu publicarea acesteia in 9onitorul 7ficial, ci la trei !iledupa aceata.

Principiul neretroactivitatii legii penale% 0egea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite,nu erau prevazute infractiuni.0 De aici reiese faptul ca legea penala care incrimineaza fapte ce anterior nu erau prevazute cainfractiuni nu se aplica faptelor savarsite mai inainte de intrarea ei in vigoare.

Principiul retroactivitatii legii penale% are in vedere situatia in care la data cand este savarsita fapta, aceasta esteprevazuta de legea in vigoare ca infractiune, dar ulterior, este adoptata o noua lege care dezincrimineaza fapta si care seaplica si faptelor savarsite inainte de intrarea ei in vigoare. In mometul intrarii in vigoare a noii legi, inceteaza eecutareapedepselor, a masurilor de siguranta si a masurilor educative pronuntate in baza legii vec-i.

Principiul ultractivitatii legii penale temporare%$ltractivitatea este cunoscuta numai legilor temporare. Conform art.1+ C.p. legea penala temporara se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat era in vigoare c-iar daca faptele nu au fosturmarite sau judecate in acel interval de timp.

Principiul aplicarii legii penale mai favorabile%este consacrat in art. 1* C.p. si are in vedere ipoteza in care de lasavarsirea infractiunii pana la judecata definitiva a cauzei intervin una sau mai multe legi penale succesive, cand se vaalege dintre acestea, legea penala mai favorabila infractorului, ce va fi aplicata.

Determinarea legii penale mai favorabile: & criterii:

1) al conditiilor de incriminare) al conditiilor de tragere la raspundere*) al sanctiunilor penale (pedepsei)

"ceste criterii de determinare trebuie sa conduca la o solutie mai blanda pt. infractor si nu la o aprecieregenerala a legii penale mai favorabile. criteriul cel mai des folosit este cel al pedepselor principale.


9/26

Inlaturarea caracterului penal al faptei

Cauzele care inlatura caracterul penal al unei fapte se pot imparti in:

a) cauze care inlatura caracterul penal al faptei prin inlaturarea vinovatiei4

b) cauze care inlatura caracterul penal al faptei prin lipa pericolului ocialc) cauze care privesc prevederea in legea penala a faptei.

a. Cau!ele care inlatura caracterul penal al faptei prin inlaturarea vinovatiei

'. LE(ITI)A APARARE 0Nu constitue infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita in starea de legitima aparare.0

Conditiile legitimei aparari, conform art. 66 C.p., sunt pe deo parte privitoare la atacsi pe de alta privitoare la aparare. Conditiile atacului%

1. &a fie material* direct* imediat i in"ut. a)Atacul sa fie material: aceasta conditie este indeplinita cand in relizarea atacului se foloseste fortafizica ori instrumente, mijloace care sunt in masura sa produca o modificare fizica a valorilor ocrotite. $natac verbal nu da dreptul unei riposte legitime.

b)Atacul sa fie direct: acesta este direct cand se indreapta si creaza un pericol nemijlocit pt.valoarea sociala ocrotita.

c)Atacul sa fie imediat: este imediat atunci cand pricolul pe care il reprezinta valoarea sa ivit, esteactual sau pe cale sa se iveasca (pericol iminent). Deci atacul este imediat atunci cand este dezlantuit saueste pe cale sa se dezlantuie. Dupa consumarea atacului, apararea nu mai este legitima, deoarece nu se

mai desfasoara impotriva unui atac imediat. d)Atacul sa fie injust: adica sa nu aiba un temei legal in baza caruia se efectueaza. "tacul este justsi nu poate da nastere unei legitime aparari daca consta dintro activitate prevazuta sau permisa de lege..Atacul sa fie indreptat impotriva persoanei care se apara, ori impotriva alteia sau impotriva unui

interes obstesc. Drepturile acestor persoane pot privi: viata, integritatea coporala, sanatatea, libertatea,onoarea, averea.

*. Atacul sa puna in pericol grav persoana celui atacat ori interesul obstesc: caracterul grav al


10/26

pericolului care ar ameninta valorile ocrotite se apreciaza in functie de intensitatea acestuia, de urmarile ireparabile ori greude remediat care sar produce in cazul in care intervin.

Conditiile apararii% 1.Apararea se relizeaza printr-o fapta prevazuta de legea penala; . Apararea sa fie precedata de atac: are in vedere desfasurarea apararii dupa inceputul atacului cand

acesta devine actual. &impla presupunere ca agresorul va dezlantui un atac nu da dreptul la o aparare legitima. *.Apararea sa se indrepte impotriva agresorului pt. a inceta atacul si a salva valorile periclitate. 6. Apararea sa fie necesara pt. inlaturarea atacului: necesitatea apararii se apreciaza atat sub raportulintinderii in care aceasta poate fi facuta cat si sub raportul intensitatii.

/. Apararea sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul.'roportionalitatea dintre aparare si atac nu este de orin matematic si nu presupune ec-ivalenta mijoacelor, ci arein vedere respectatrea unei ec-ivalente intre actul de aparare si cel de atac, astfel ca la atacul indreptatimpotriva integritatii corporale se poate riposta doar cu o fapta de aparare ce priveste integritatea coporala aagresorului

Depasirea limitelor legitimei aparari: are loc cand apararea este vadit disproportionala fata de gravitatea atacului si deimprejurarile in care acesta a avut loc.

'rezumtia de aparare legitima: 0ce instituie o prezumtie de aparare legitima pt. cel care savarseste faptapt. a respingepatrunderea fara drept a unei peroane prin violenta, viclenie, efractie, sau alte asemenea mijloace intro locuinta, incapere,dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare.0


11/26

+. STAREA DE NECESITATE

0%ste in stare de necesitate acela care savarseste fapta pt. a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturataltfel, viata, integritatea coporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau de interes obstesc.0E$% spargerea unui zid, a unei incuietori pt. a salva o persoana imobilizata intro incapere. Conditiile in care o fapta este savarsita in starea de necesitate privesc pe deo parte pericolul, iar pe de alta faptasavarsita pt. salvarea valorilor sociale.

Conditii privitoare la pericol%1. Pericolul sa fie iminent: adica sa fie pe cale sa se produca4 acest lucru permite luarea unor masuri de salvare

mai inainte ca el sa devina actual. . Pericolul iminent sa ameninte anumite valori sociale: viata, integritatea coporala, sanatatea peroanei, un bunimportant al acestuia ori un interes obstesc. *. Pericolul sa fie invitabil: adica sa nu poata fi inlaturat in alt mod decat prin savarsirea faptei prevazute delegea penala.

Conditiile actiunii de alvare% 1. &a se realizeze prin comiterea unei fapte prevazute de legea penala. . "ctiunea de salvare prin savarsirea faptei prevazuta de legea penala sa fi constituit sigurul mijloc de inlaturarea pericolului. *. 'rin actiunea de salvare sa ne se cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care sar fi produs dacapericolul nu era inlaturat. E$% nu va fi in stare de necesitate persoana care, pt. a salva de la inundatie gradina sa de legume,distruge un baraj de o valoare mai mare.

6. apta sa nu fie savarsita de catre sau pt. a salva o persoanacare avea obligatia de a infrunta pericolul. E$%

pompierul nu poate invoca starea de necesitate in neindeplinirea ordinului de a localiza incendiul.


12/26

&. CONSTRAN(EREA ,I-ICA SI CONSTRAN(EREA )ORALA

Contrangerea fi!ica %stepresiunea pe care o forta careia nu i se poate rezista o eercita asupra unei alte persoane in asa fel incataceasta comite o fapta prevazuta de legea penala fiind in imposibilitatea fizica sa actioneze altfel.

E$%militarul sec-estrat nu se poate prezenta la unitate.

Constrangerea fizica inlatura caracterul penal al faptei.

Contrangerea morala %ste presiunea eercitata prin amenintarea cu un pericol grav, pt. persoana faptuitorului ori a altuia si subimperiul carei cel amenintat savarseste o fapta prevazuta de legea penala.

E$% sub amenintarea cu pistolul functionarul intocmeste un act fals.Constrangerea morala inlatura caracterul penal al faptei.

. CA-/L ,ORT/IT

Desemneaza situatia, starea, imprejurarea in care actiunea sau inactiunea unei persoane a produs un rezultat pe careacea persoana nu la conceput si nici urmarit si care se datoreaza unei energii a carei interventie nu a putut fi prevazuta.

E$% un tractorist in timp ce ara cu tractorul, atinge cu plugul un obuz, ramas neeplodat in pamant in timpul razboiului,care eplodeaza si raneste un muncitor agricol.

&ursa imprejurarilor fortuite pot fi: fenomenele naturii (cutremure, furtuni, trasnete, alunecari de teren, etc.) te-nicizarea activitatilor umane (defectarea unui mecanism, uzura prematura a unei piese, etc.)

conduita imprudenta a unei persoane (aparitia brusca in fata unui autove-icul in viteza) starea maladiva a unei persoane (epilepsie, lesin, atac de cord).

Conditii de eistenta: rezultatul sa fie consecinta intervetiei unei imprejurari straine de vointa si constiinta faptuitorului4 faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii care a produs rezultatul4 fapta sa fieprevazuta de legea penala;


13/26

0. IRESPONSA1ILITATEA

%ste starea de incapacitate psi-ofizica a unei persoane care nu poate sa isi dea seama de semnificatia sociala aactiunilor sau inactiunilor sale ori nu poate fi stapana pe ele. Iresponsabilitatea priveste incapacitatea psi-ica a persoanei ata sub aspect intelectiv cand acesta nusi poate da seamade semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor ei cat si sub aspect volitiv cand nusi poate determina sau dirija in modnormal vointa. Incapacitatea psi-ica se poate datora: unor anomalii care impiedica dezvoltarea facultatilor psi-ice (idiotenia,infantilism, cretinism, debilitate mintala), unor maladii neuropsi-ice (somn natural, somn -ipnotic, lipotimie), unor tulburaripsi-ice provocate prin intoicatii (stari de inconstienta datorate consumului de alcool, substante stupefiante, alimentealterate, etc.) Iresponsabilitatea inlatura caracterul penal al faptei.

2. 1ETIA

!eprezinta o stare psi-ofizica anormala datorata efectelor pe care le au asupra organismului si facultatilor psi-ice alepersoanei, anumite substante ecitante sau narcotice consumate ori introduse in corpul sau. ;etia poate fi: cauza care inlatura caracterul penal al unei fapte (art. 6< alin. 1 C.p.), circumstanta agravanta (art. / alin.1 lit. e C.p.), circumstanta atenuanta sau agravanta (art. 6< alin. C.p.) ;etia poate fi cauza care inlatura caracterul penal al unei fapte, numai in cazul betiei accidentale. E$% o persoanalucreaza intrun mediu cu vapori de alcool si fara sa isi dea seama in-aleaza vapori si ajunge in statrea de betie.

3. )INORITATEA ,APT/ITOR/L/I

"rt.


14/26

4. EROAREA DE ,APT

%ste reprezentarea gresita de catre cel care savarseste o fapta prevazuta de legea penala din momentul savarsirii faptei,reprezentare determinata de necunoasterea sau cunoasterea gresita a unor date ale realitatii. "ceasta are influenta asupravinovatiei faptuitorului, putand c-iar so inlature.

Conditii (pt. a inlatura caracterul penal al faptei): sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala4 in momentul savarsirii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut eistenta unor stari, situatii sau imprejurari de care

depinde caracterul penal al faptei4 starea, situatia sau imprejurarea care nu au fost cunoscute pot sa reprezinte un element constitutiv al

infractiunii sau o circumstanta a acesteia4 Nu va fi inlaturat caracterul penal al unei fapte cand eroarea poarta asupra indentitatii persoanei in cazul unor infractiunicontra persoanei sau asupra obiectului material al infractiunii.

b. Inlaturarea caracterului penal al faptei prin lipa pericolului ocial

"rt. 121 C.p. prevede: 0nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca prin atingerea minima adusauneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind vadit lipsita de importanta, nu prezinta gradul de pericolsocial al unei infractiuni.0

Cand pericolul social concret nu este suficient pt. caracterizarea faptei ca infractiune, caracterul penal este inlaturat,iar faptuitorului i se aplica o anctiune cu caracter adminitrativprevazuta de art.


15/26

persoana si conduita faptuitorului.c. Lipa prevederii in legea penala

"re loc atunci cand o fapta nu ete preva!uta ca infractiune in legea penala au e de!incriminea!a fapta princoaterea in afara ilicitului penal. 'revederea in legea penala este inlaturata si atunci cand lipseste dubla incriminare,care este o cerinta in cazul aplicarii pricipiului univarsalitatii.


16/26

ACTELE PREPARATORII

!eprezinta prima faza a periodei eterne a activitatii infractionale si constau in anumite acte, activitati de procurare dedate, informatii ori adaptarea mijlocelor sau instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea infractiunii cat si de creareaconditiilor favorabile savarsirii acesteia.

Conditii:a) din continutul activitatii sa rezulte neindoielnic ca acesta este efectuata pt savarsirea infractiunii.

b) actul preaparator sa se concretizeze intro activitate obiectiva de crearea conditiilor. E$% procurarea de instrumente,de date, de informatii in legatura cu locul si timpul unde urmeaza sa fie savarsita infractiunea. c) activitatea de pregatire sa nu cuprinda acte ce intra in continutul elementului material al laturi obiective, sa nu facaparte din actele de eecutare.

d) actele de pregatire sa fie intentionate.

TENTATI5A

%ste definita ca forma a infractiunii ce consta in punerea in eecutare a -otararii de a savarsi infractiunea, eecutare carea fost intrerupta ori nu sia produs efectul, desi eecutarea a fost efectuata in intregime.

%ste forma a infractiunii deoarece intotdeauna rezultatul nu se va produce fie datarita intreruperii actului de eecutare,fie datorita altor imprejurari, cand actul de eecutare a fost efectuat in intregime.

Conditii:a) existenta unei hotarari sau rezolutii de a savarsi o infractiune , care se maifesta prin intentie (directa sau indirecta)

ca forma a vinovatiei, fiind eclusa culpa (simpla sau cu prevedere) sau praeterintentiaE$% lovirea unei persoane in cap cu o coada de topor, avand ca urmare o fractura craniana, infirmitate fizica

permanenta, constituie tentativa la infractiunea de omor4

b) rezolutia infractionala sa fie pusa in executare,

c) executarea sa fie intrerupta ori sa nu-si produca efectul, prin care se marc-eaza limita superioara a tentativei si odelimiteaza de infractiunea consumata.


17/26


18/26

Apecte generale privind anctiunilede drept penal

&anctiunile de drept penal reprezinta consecinte ale incalcarii normelor penale.

Caractere: sunt prevazute de norme penale si se aplica ori se iau numai de catre organele penale4 au caracter retributiv, represiv, implica o restrangere a drepturilor, o privatiune, o suferinta4 au ca scop prevenirea savarsirii de noi fapte periculoase atat de cel caruia i se aplica sanctiunea cat si prin

eemplificarea fata de ceilalti4 sunt necesare pt. apararea valorilor sociale si sunt inevitabile atunci cand sa stabilit raspunderea penala a

faptuitorului.

In codul penal sunt prevazute * categorii de sanctiuni:

pedepele* maurile de iguranta maurile educative.

PEDEPSELE Conform art. / C.p.: 0'edeapsa este omasura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului.&copul pedepsei esteprevenirea savarsirii de noi infractiuni.0

Dupa rolul si importanta atribuita pedepsei, acestea se disting:

1. Pedepele principale # &unt acele pedepse care au rolul important in sanctionarea infractorului, suntprevazute in lege pt. orice infractiune, se pot aplica singure sau insotite de alte pedepsecomplementare, accesorii si de alte sanciuni de drept penal. "cestea sunt:

a) detentiunea pe viata:b) inc-isoarea de la 1/ zile la *3 de ani:c) amenda.


19/26

Detentiunea pe viata% este pedeapsa cea mai severa din legislatia penala actuala. Consta in lipsirea de libertate acondamnatului pt. tot restul vietii. "re un caracter perpetuu si este o pedeapsa absolut determinata. %ste prevazuta spree$emplu pt.: infractiunile de omor deosebit de grav, infractiunile contra sigurantei transporturilor, infractiuni contra capacitatiide aparare, infractiuni contra pacii si omenirii. Detentiunea pe viata este prevazuta alternativ cu pedeapsa inc-isorii pana la/ de ani pt. marea majoritate a infractiunilor. Nu este alternativa cu inc-isoarea, ci unica in cazuri: pt. infractiunea degenocid savarsita in timp de razboi si pt. infractiunea de tratamente neomenoase in timp de razboi.Neaplicarea pedepsei: daca infractorul a implinit +3 de ani4 daca infractorul este minor (se aplica inc-isoare intre / si 3 de ani)Inlocuirea pedepsei: cand condamnatul implineste in timpul eecutarii varsta de +3 de ani, pedeapsa se inlocuieste cuinc-isoarea de / de ani. "ceasta masura este facultativa, nu obligatorie.

Inc7ioarea%consta in lipsirea de libertate prin plasarea intrun mediu inc-is unde este supus unui regim de viata si demunca impus. %ste prevazuta de cele mai multe ori singura, si intro anumita masura ca pedeapsa alternativa cu amendaori cu pedeapsa detentiunii pe viata. imitele ei sunt intre 1/ zile si *3 de ani.

Amenda% consta in suma de bani pe care condamnatul este constrans sa o plateasca in contul statului. unctia deconstrangere a pedepsei amenzii se realizeaza prin micsorarea patrimoniului si implicit o ingreunare a vietii acestuia, iar incazul persoanei juridice, o diminuare a profitului si a posibilitatii de dezvoltare.

%ecutarea pedepsei amenzii: condamnatul trebuie sa plateasca amenda penala in termen de trei luni de la ramanerea definitiva a

-otararii decondamnare4 cand condamnatul se afla in imposibilitate de a ac-ita integral amenda, la cererea motivata a acestuia,

poate eslona plata amenzii in rate lunare pe cel mult ani4

neplata amenzii sau a ratelor lunare atrage dupa ea eecutarea silita a -otararii de condamnare4 daca si de la eecutarea silita condamnatul se sustrage cu reacredinta, in codul penal a fost prevazuta

posibilitatea inlocuirii amenzii cu inc-isoarea.


20/26

+. Pedepele complementare

&unt menite sa completeze represiunea instituita prin pedeapsa principala. Indeplinesc alaturi de cele pricipale functiide constrangere, de reeducare si de eemplaritate.

'edepsele comlementare sunt de feluri: '8 Interzicerea unor drepturi: consta in interzicerea pe o perioada intre unu si 13 ani a unuia sau mai multor drepturi

prevazute de lege. Conform art. +6 C.p. se pot interzice ca pedeapsa comlemenatara:a) dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice4b) dreptul de a ocupa o functie implicand eercitiul autoritatii de stat4c) dreptul de a ocupa o functie sau de a eercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de

care sa folosit condamnatul la savarsirea infractiunii4d) drepturile parintesti4e) dreptul de a fi tutore sau curator.

"plicarea acestei pedepse este obligatorie ori de cate ori este prevazuta de lege, cu conditia ca pedeapsa principalastabilita sa fie de cel putin ani. %ste faculatativa cand nu este prevazuta de lege, insa instanta apreciaza motivat ca estenecesara aplicarea ei. "ceasta pedeapsa se eecuta dupa eecutarea pedepsei.

1) Degradarea militara: consta in pierderea gradului militar si a dreptului de a purta uniforma. &eaplica doar celor care au calitatea de militar activ sau rezervisti.

In acest caz, gradul militar si dreptul de a purta uniforma sunt pierdute pt. totdeauna, pedeapsa constand tocmai inpierderea acestora.

"ceasta pedeapsa se aplica in mod obligatoriu in cazul infractiunilor grave care au atras aplicarea pedepsei cu

inc-isoarea mai mare de 13 ani sau detentiunea pe viata. &e aplica facultativcand pedeapsa aplicata este inc-isoarea decel putin / ani si cel mult 13 si cand a fost pronuntata pt. o infractiune savarsita cu intentie.


21/26

&. Pedepele acceorii

&unt pedepse alaturate, secundare, accesorii ale pedepselor principale, inc-isoarea si detentiunea pe viata si constauin interzicerea drepturilor prevazute in art. +6 lit. ac.

&pre deosebire de pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi care puteau consta si in interzicerea unuia saumai multor drepturi, pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prevazute la art. +6 lit. ac, fara a mai fi nevoie deindeplinirea vreunei conditii.

'edeapsa accesorie se eecuta din momentul cand -otararea judecatoreasca de condamnare a ramas definitiva simomentul cand eecutarea condamnarii sa stins.PEDEPSELE APLICATE PERSOANELOR 9/RIDICE

Conform art. /*1 C.p. pedepsele sunt:Pedeapsa principala este amendaPedepsele complementare sunt:

dizolvarea persoanei juridice4 suspendarea activitatii p.j. pe o durata de la * luni la un an sau suspendarea uneia din activitatile

peroanei juridice pe o durata de la * luni la * ani4 inc-iderea unor puncte de lucru ale p.j. pe o perioada de la * luni la * ani4 interzicerea de a participa la procedurile de ac-izitii publice pe o durata de la unu la * ani4 afisarea sau difuzarea -otararii de condamnare.

)AS/RILE DE SI(/RANTA

&unt sanctiuni de drept penal, preventive, prevazute de lege, care se iau de instanta de judecata fata de persoanelecare au savarsit fapte prevazute de legea penala pt. a inlatura o stare de pericol generatoare de noi fapte prevazute delegea penala.

9asurile de siguranta nu sunt consecinte ale raspunderii penale si nu depind de gravitatea faptei savarsite, ele putandfi luate c-iar daca faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa, fiindca luarea acestor masuri este provocata de eistenta starii depericol pe care o reprezinta in special persoana faptuiotorului.

&e iau de regula pe o durata nedeterminata (atata timp cat dureaza si starea de pericol).


22/26

Conform art. 11 C.p. masurile de siguranta sunt:a) obligarea la tratament medical4b) internarea medicala4c) interzicerea de a ocupa o functie sau de a eercita o profesie, o meserie ori o alta ocupatie4d) interzicerea de a se afla in anumite localitati4e) epulzarea strainilor4f) confiscarea speciala4g) interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o durata determinata.


23/26

PL/RALITATEA DE IN,RACTORI

,orme.'8 Pluralitatea necear: ;natural:84 cu alte cuvinte, infrac=iunea poate fi comis> datorit> naturii sale juridice ?i con=inutului ei legal

numai prin cooperarea mai multor persoane, fiecare av@nd calitatea de autor al infrac=iunii, nu de coautori.

+8 Pluralitatea contituit:, este o form> a pluralit>=ii de infractori creat> prin asocierea sau gruparea mai multor persoane Anvederea comiterii de infrac=iuni. Infrac=iunea care presupune o astfel de pluralitate (eemplu: complot, asocierea pentru comiterea deinfrac=iuni) se consum> prin simplul fapt al ini=ierii sau constituirii asocia=iei interzise de lege, sau prin aderarea sau sprijinirea An orice moda acesteia, nemaifiind necesar> pentru eisten=a respectivei infrac=iuni (complot, asociere) comiterea efectiv> a vreuneia dintreinfrac=iunile care intr> An scopul grup>rii de persoane4 dac> fapta respectiv> sa comis, va eista un concurs de infrac=iuni.

&8 Pluralitatea oca!ional: ;participa a pluralit>=ii de infractori, eistent> An situa=ia An care, o infrac=iuneprin con=inutul ei legal se poate comite de o singur> , dar An concret se comite de mai multe persoane, care contribuie cu acte de aceea?inatur> sau de natur> diferit> la comiterea infrac=iunii.

BBB &unt reglementate alte dou> forme ale pluralit:


24/26

PARTICIPA=IA PENAL>

Defini c@nd mai multe persoane Antre care sa stabilit o leg>tur> subiectiv>, coopereaz> ocazional cu acte materiale sauintelectuale la comiterea aceleia?i infrac=iuni, cooperarea nefiind cerut> de con=inutul legal al infrac=iunii.

,orme.n raport de natura contribu=iei fiec>rui participant, eist> trei forme de cooperare la comiterea unei fapte:a. cu acte de e$ecutare # autorat6coautorat4b. cu acte ?ndreptate pre formarea 7ot:r@rii de a comite infrac fie Andreptate Ampotriva aceluia?i obiect juridic. Infrac=iunea trebuie s>se realizeze cel pu=in An forma tentativei pedepsibile4 An caz contrar, nu se poate vorbi de participa=ie. "ctele participan=ilor dob@ndesc relevan=>juridic> doar din momentul comiterii unei infrac=iuni4

08 Cooperarea mai multor peroane : nu fie cerut: de con de legea penal>. "utorul este cel care comite infrac=iuneaAn mod nemijlocit, particip> cu acte de eecutare la s>v@r?irea acesteia.

Coautoratul #eist> c@nd o infrac=iune a fost An mod nemijlocit comis> de mai multe persoane, care au participat cu acte de eecutare.

Intigarea # instigatorul este persoana care, cu inten=ie, determin> o alt> persoan> s> comit> o fapt> prev>zut> de legea penal>.Instigarea presupune eisten=a a dou> persoane instigatorul ?i instigatul (poten=ialul autor al infrac=iunii).


25/26

Complicitatea # complicele este persoana care cu inten=ie Anlesne?te sau ajut> An orice mod la comiterea faptei, sau care promite Anaintesau An timpul comiterii faptei c> va t>inui bunurilor provenite din aceasta sau c> va favoriza pe f>ptuitor, c-iar dac> dup> comiterea fapteipromisiunea nu este Andeplinit>. Complicitatea constituie o contribu=ie indirect> la comiterea infrac=iunii. &ub aspectul raportului de cauzalitate alinfrac=iunii, contribu=ia complicelui este o condi=ie care favorizeaz> manifestarea cauzei.

Pedeapa ?n ca! de participa dou> sisteme de sanc=ionare:

1. diversificarea pedepsei, potrivit c>ruia se aplica o pedeaps> diferit> pentru participan=i An func=ie de contribu=ia fiec>ruia4. al doilea sistem sanc=ionator este cel al parific>rii legale a pedepsei, adoptat An actualul cod penal, potrivit c>ruia se aplic> tuturor

participan=ilor aceea?i pedeaps> legal>.

PARTICIPA=IA I)PROPRIE

Defini cooperarea material> a mai multor persoane la comiterea aceleia?i infrac=iuni,mai trebuie s> eiste Antre respectivele persoane o leg>tur> subiectiv>. Cu alte cuvinte, toate persoanele trebuie s> ac=ioneze cu inten=ie lacomiterea faptei.

n cazul participa=iei improprii, situa=ia este distinct>4 de?i fapta este comis> Ampreun> de mai multe persoane, cooperarea lor esteeclusiv de ordin material, nu ?i de ordin psi-ic. Cu alte cuvinte, unele persoane ac=ioneaz> cu inten=ie iar altele din culp> sau c-iar f>r> vinov>=ie


26/26

/NITATEA DE IN,RAC=I/NE

no ?ipluralitate aparent de infraciuni4 desemneaz> activitatea infrac=ional> format> dintro singur> ac=iune sauinac=iune, unicitate ce decurge din natura faptei sau din voin=a legiuitorului, prin care se realizeaz> con=inutul unei singure infrac=iuni.

Categorii%E unitatea natural: de infractiuni categoria unit>=ii de infrac=iune determinat> de unicitatea ac=iunii sau inac=iunii, de unicitatea

rezultatului, de unicitatea formei de vinov>=ie cu care este comis> infrac=iunea de realitatea obiectiv>4

Infrac sub aspect obiectiv printrun singur obiect juridic, o singur> ac=iuneinac=iune, un singurrezultat, iar sub aspect subiectiv printro singur> form> de vinov>=ie4 majoritatea infrac=iunilor se realizeaz> An form> simpl>4

Infrac prin prelungirea An mod natural a ac=iunii sau inac=iunii component> a laturii obiective dup>consumare, p@n> la Antreruperea acesteia, moment care marc-eaz> epuizarea infrac=iunii continuate4 caracterul unic al acesteiinfrac=iuni este evident, fiind dat de unicitatea de obiect, subiect, ac=iune, rezultat ?i rezolu=ie infrac=ional>

Infrac prin devierea ac=iunii infrac=ionale de la obiectul juridic vizat la alt obiect juridic(de aceea?inatur> sau de natur> diferit>), fie datorit> devierii ac=iunii infrac=ionale, fie datorit> erorii infractorului cu privire la identitatea obiectului4

E unitatea legal: de infractiuni categoria unit>=ii de infrac=iune determinat> de voin=a legiuitorului(nu de realitatea obiectiv>), carereune?te An con=inutul unei infrac=iuni dou> sau mai multe ac=iuni sau inac=iuni ce ar putea realiza fiecare An parte con=inutul unor infrac=iuni

distincte4 ra=iunea leg>tura str@ns> dintre ac=iunile componente dat> de elementul subiectiv4 Infrac comite la diferite intervale de timp An realizarea aceleia?i rezolu=ii infrac=ionale, ac=iuni sau

inac=iuni care prezint> fiecare An parte con=inutul aceleia?i infrac=iuni. Infrac ca element component sau ca circumstan=> agravant> o ac=iune sau inac=iune

care prin ea Ans>?i constituie o infrac=iune4o '. Infrac ca element component An cazul infrac=iunilor a c>ror form> de baz> are

caracter comple t@l->rie4o +. Infrac ca circumstan=> agravant> An cazul infrac=iunilor a c>ror form> de baz>

are caracter simplu sau comple furt prin efrac=ie4

# Infrac atingerea momentului consumativ corespunz>tor unei anumite infrac=iuni, f>r> onou> interven=ie din partea infractorului, A?i amplific> progresiv rezultatul, ori se produc urm>ri noi, corespunz>toare unor infrac=iuni mai grave4are caracter absorbant, fiecare nou con=inut mai grav realizat le absoarbe pe cele precedente4

# Infracrei con=inut se realizez> prin repetarea faptei de un num>r de ori suficient Anc@t s> indiceobi?nuin=a4 caracterul infrac=ional este dat de repetarea cu o anumit> regularitate a unor fapte antisociale identice, An a?a fel Anc@t s> indiceobi?nuin=a infractorului4

drept penal sinteza

Documents