UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA DREPT

NOTE DE CURS

DREPT PENAL PARTEA SPECIALǍ II

LECT. UNIV. DR. Vasile DRǍGHICI

ASIS. UNIV.DRD. Mariana MITRA

CONSTANŢA 2006

1

INFRACŢIUNI CARE ÎMPIEDICǍ ÎNFǍPTUIREA JUSTIŢIEI

DENUNŢAREA CALOMNIOASĂ (ART. 259) 1. Conţinutul legal:

“Învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anume persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Dacă cel care a săvârşit fapta declară mai înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de persoana în contra căreia s-a făcut denunţul sau plângerea, ori împotriva căreia s-au produs probele, că denunţul, plângerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce potrivit art.76.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii:

- obiectul juridic generic - este reprezentat de acele relaţii sociale care presupun buna credinţă şi corectitudinea celor care fac sesizări în faţa organelor judiciare sau participă la activitatea de administrare a probelor. Vătămarea corporală sǎvârşită de către un funcţionar public, în condiţiile alin. 1 se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relaţii sociale privind onoarea, demnitatea şi chiar libertatea persoanei împotriva căreia se face plângerea sau denunţul ori în contra căreia se ticluiesc sau se produc probele. 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ - poate fi: 1. orice persoană care răspunde penal 2. o persoană cu capacitate de exerciţiu restrânsă care depune un denunţ sub o plângere, mincinoase 3. reprezentantul unei persoane juridice indiferent că este publică sau privată Participaţia este posibilă în toate cele trei forme: coautorat, instigare şi complicitate. Existǎ coautorat când douǎ sau mai multe persoane întocmesc şi semneazǎ împreunǎ un denunţ calomnios, neavând importanţǎ dacǎ fiecare dintre coautori acţioneazǎ în nume propriu.

- subiectul pasiv principal - este reprezentat de stat prin organele judiciare a căror activitate este periclitată. - subiectul pasiv secundar - persoana contra căreia s-a făcut plângerea sau denunţul mincinos, sau împotriva căreia s-au produs sau ticluit probele. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material - acţiune de învinuire mincinoasă a unei persoane de comiterea unei infracţiuni, iar conform alin. 2 în producerea sau ticluirea de probe mincinoase. Învinuirea reprezintǎ acuzarea unei persoane cǎ ar fi sǎvârşit o infracţiune. Învinuirea trebuie sǎ priveascǎ o persoanǎ determinatǎ.

2

- urmarea imediatǎ - starea de pericol ce se creează pentru înfăptuirea justiţiei. Există şi o urmare socialmente periculoasă secundară care constă în lezarea onoarei şi demnităţii persoanei învinuite pe nedrept. 3B. Latura subiectivǎ:

- forma de vinovatie - intenţia directǎ şi indirectă. 4. Forme.Modalitǎţi. Sancţiuni FORME: 1. Acte pregǎtitoare: sunt posibile dar nu se pedepsesc; 2. Tentativa: este posibilă, dar nu se pedepseşte; 3. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care denunţul, probele sau plângerea sunt aduse la cunoştinţa organelor judiciare competente. MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ când se produc ori se ticluiesc probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. SANCŢIUNI: - închisoarea de la 6 luni - 3 ani (art.259 alin.1) - închisoarea de la 1 an - 5 ani (art.259 alin.2) - în alin. 3 este prevăzută o circumstanţă atenuantă legală specială. Astfel, dacă cel care a săvârşit fapta declară mai înainte de a se pune în mişcare acţiunea penală faţă de persoana contra căreia s-a făcut denunţul sau plângerea, pedeapsa se reduce potrivit art.76 C. pen. MĂRTURIA MINCINOASĂ (ART. 260) 1. Conţinutul legal:

“Fapta martorului care într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase, ori nu spune tot ceea ce ştie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Fapta prevăzută în alineatul precedent nu se pedepseşte dacă, în cauzele penale mai înainte de a se produce arestarea inculpatului, ori în toate cazurile mai înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie ce urmare a mărturiei mincinoase, martorul îşi retrage mărturia. Dacă retragerea mărturiei a intervenit în cauzele penale după ce s-a produs arestarea inculpatului sau în toate cazurile după ce s-a pronunţat o hotărâre sau după ce s-a dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, instanţa va reduce pedeapsa potrivit art.76. Dispoziţiile alin. 1-3 se aplică în mod corespunzător şi expertului sau interpretului.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii:

- obiectul juridic specific - este reprezentat de acele relaţii sociale privind înfăptuirea justiţiei care presupun comportarea cu onestitate a celor care participă la activitatea judiciară în calitate de martori, experţi sau interpreţi.

- obiectul material – nu existǎ; 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ - este calificat putând fi un martor, expert sau interpret.

3

Participaţia este posibilă în forma: instigării şi complicităţii. Coautoratul este posibil doar atunci când o expertiză este efectuată de o echipă de mai mulţi experţi.

- subiectul pasiv - principal este reprezentat de stat - subiectul pasiv - secundar este o persoană fizică sau juridică, parte în proces, ale cărei drepturi sau interese sunt lezate ori vătămate prin săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material - este reprezentat atât de o acţiune (face afirmaţii mincinoase) cât şi de o inacţiune (nu spune tot ce ştie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat). - urmarea imediatǎ - starea de pericol ce se creează la adresa înfăptuirii justiţiei precum şi în atingerea care poate fia dusă intereselor legale ale unei persoane fizice sau juridice. - raportul de cauzalitate - rezultă însăşi din săvârşirea infracţiunii. 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovatie - intenţia directǎ sau indirectă. 4. Forme. Sancţiuni FORME: 1. Acte pregǎtitoare: sunt posibile dar nu se pedepsesc; 2. Tentativa: este posibilă, dar nu se pedepseşte; 3. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ dupǎ ce audierea s-a terminat, în momentul semnǎrii declaraţiei de cǎtre acesta, iar în cazul expertului în momentul în care raportul de expertizǎ a fost predat organului judiciar. SANCŢIUNI: - închisoarea de la 1-5 ani (art. 260 alin. 1) - art. 260 alin. 2 prevede o cauză de nepedepsire ; - în alin. 3 este prevăzută o circumstanţă atenuantă legală specială atunci când retragerea mărturiei a intervenit în cauzele penale după ce s-a produs arestarea inculpatului sau în toate cauzele după ce s-a pronunţat o hotărâre sau după ce s-a dat o soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase. În acest caz pedeapsa se reduce potrivit art.76 C. pen. ÎNCERCAREA DE A DETERMINA MĂRTURIA MINCINOASĂ (ART. 261) 1. Conţinutul legal :

“Încercarea de a determina o persoană prin constrângere ori corupere, să dea declaraţii mincinoase într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Dispoziţile din alin. precedent se aplicǎ şi în cazul în care fapta este sǎvârşitǎ faţǎ de un expert sau interpret.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii:

4

- obiectul juridic specific - este reprezentat de acele relaţii sociale privind înfăptuirea justiţiei a căror existenţă nu ar fi posibilă fără să asigure o protecţie a martorilor, eperţilor şi interpreţilor care participă la proces.

- obiectul juridic secundar - relaţiile sociale referitoare la cinstea, onoarea, sănătatea, integritatea corporală, a persoanelor faţă de care se încearcă acte de corupere sau de constrângere.

- obiectul material - lipseşte, dar când infracţiunea se săvârşeşete prin constrângere fizică, asupra unui martor, expert sau interpret, obiectul material este corpul acestei persoane. 2B. Subiecţii infracţiunii:

- subiectul activ - poate fi orice persoană. Participaţia este posibilă în toate cele trei forme: coautorat, instigare şi complicitate. - subiectul pasiv - principal este reprezentat de stat; - subiectul pasiv - secundar este persoana celui chemat în proces în calitate de martor, expert sau interpret şi care suportă acţiunea de constrângere sau corupere desfăşurată de subiectul activ. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material - este reprezentat de o acţiune a unei persoane de a încerca să determine mărturia mincinoasă a altei persoane, prin constrângere sau corupere. În situaţia în care se încearcǎ determinarea unei persoane sǎ depunǎ mǎrturie falsǎ prin rugǎminţi, sugestii, simple aluzii, fapta nu va constitui infracţiune. Acţiunea de determinare nu trebuie sǎ reuşeascǎ, rǎmânând la stadiul de tentativǎ de instigare la mǎrturie mincinoasǎ, dar pe care legiuitorul a incriminat-o distinct. - urmarea imediatǎ - starea de pericol ce se creează la adresa înfăptuirii justiţiei. - raportul de cauzalitate - nu trebuie dovedit. 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovatie - intenţia directǎ. 4. Forme. Sancţiuni FORME: 1. Acte pregǎtitoare: sunt posibile dar nu se pedepsesc; 2. Tentativa: este posibilă, dar nu se pedepseşte; 3. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul exercitǎrii actelor de constrângere sau corupere asupra unui martor, expert sau interpret, dar fǎrǎ a avea loc determinarea de a depune mǎrturie mincinoasǎ. 4. Modalităţi faptice: constrângere sau corupere. SANCŢIUNI: închisoarea de la 3 luni - la 2 ani, sau amenda.

ÎMPIEDICAREA PARTICIPĂRII ÎN PROCES (ART. 2611) 1. Conţinutul legal:

“Împiedicarea participării într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză, a unui martor, expert, interpret sau apărător, săvârşită prin violenţă, ameninţare sau prin orice alt mijloc de constrângere îndreptat împotriva sa, a soţului

5

sau a unei rude apropiate, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 7ani. Tentativa se pedepseşte” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii:

- obiectul juridic specific - este reprezentat de acele relaţii sociale care se referă la soluţionarea temeinică şi legală a unei cauze judiciare

- obiectul juridic secundar - relaţiile sociale privind libertatea, sănătatea şi integritatea corporală, a persoanelor.

- obiectul material - este corpul martorului, expertului, interpretului sau apărătorului,în situaţia săvârşirii faptei prin acte de violenţă.

2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ - poate fi orice persoană. Participaţia este posibilă în toate

cele trei forme: coautorat, instigare şi complicitate. - subiectul pasiv - principal este reprezentat de stat

- subiectul pasiv - secundar este persoana celui chemat în proces în calitate de martor, expert, interpret sau apărător, soţul acestora sau o rudă apropiată împotriva căruia are loc acţiunea de constrângere şi care suportă consecinţele nemijlocite ale faptei. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material - este reprezentat de o acţiune de împiedicare ce se poate realiza prin violenţe, ameninţǎri, şantaj; - urmarea imediatǎ - starea de pericol ce se creează la adresa înfăptuirii justiţiei. - raportul de cauzalitate - rezultă din materialitatea faptei. 3B. Latura subiectivǎ: -forma de vinovatie - intenţia directǎ. 4. Forme. Sancţiuni FORME: 1. Acte pregǎtitoare: sunt posibile, nu se pedepsesc. 2. Tentativa: este posibilă şi se pedepseşte. 3. Modalităţi faptice: violenţă, ameninţări sau oricare formă de constrângere. SANCŢIUNI: - închisoarea de la 6 luni- la 7 ani. - în cazul tentativei închisoarea de la 3 luni- la 3 ani şi 6 luni.

NEDENUNŢAREA UNOR INFRACŢIUNI (ART. 262) 1. Conţinutul legal:

“Omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în art. 174, 175, 211, 212, 2151, 217 alin.2-4, 218 alin.1 şi art.276 alin.3 se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani. Fapta prevăzută în alin. 1, săvârşită de soţ sau de o rudă apropiată, nu se pedepseşte.

6

Nu se pedepseşte persoana care, mai înainte de a se fi început urmărirea penală pentru infracţiunea nedenunţată, încunoştinţează autorităţile competente despre acea infracţiune sau care, chiar după ce s-a început urmărirea penală ori după ce vinovaţii au fost descoperiţi, a înlesnit arestarea acestora.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii:

- obiectul juridic specific - este reprezentat de acele relaţii sociale care se referă la prompta înfăptuire a justiţiei;

- obiectul material – nu existǎ; 2B. Subiecţii infracţiunii:

- subiectul activ - poate fi orice persoană care a luat cunoştinţă de săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute în art. 262 C. pen. Participaţia este posibilă doar în forma instigǎrii şi complicitǎţii. Soţul sau ruda apropiatǎ a fǎptuitorului nu poate fi subiect activ al acestei infracţiuni.

- subiectul pasiv - este reprezentat de stat. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material - este reprezentat de omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea unei infracţiuni din cele prevăzute în art. 262 C. pen. - urmarea imediatǎ - starea de pericol ce se creează pentru înfăptuirea justiţiei prin atitudinea pasivă a făptuitorului. - raportul de cauzalitate - urmarea imediată este implicită. 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovatie - poate fi intenţia cât şi culpa. Dacǎ fǎptuitorul urmǎreşte sǎ dea un ajutor autorului infracţiunii nedenunţate pentru a îngreuna urmǎrirea penalǎ, se va reţine un concurs de infracţiuni între nedenunţare şi favorizarea infractorului. Nedenunţarea exclude o înţelegere prealabilǎ cu autorul infracţiunii nedenunţate deoarece în aceste caz avem o complicitate moralǎ. 4. Forme. Sancţiuni FORME: 1. Acte pregǎtitoare: nu sunt posibile. 2. Tentativa: nu este posibilă. 3. Fapt consumat: fapta se consumǎ în momentul în care fǎptuitorul, deşi avea posibilitatea realǎ de a denunţa o infracţiunie autoritǎţilor, nu o face. 4. Modalităţi faptice:o singură modalitate normativă prevăzută în art. 262 alin.1. SANCŢIUNI: - închisoarea de la 3 luni - la 3 ani. - conform art. 262 alin. 2 făptuitorul nu se pedepseşte dacă are calitatea de soţ sau rudă apropiată cu autorul infracţiunii nedenunţate. - conform art. 262 alin. 3 fapta nu se pedepseşte dacă făptuitorul încunoştinţează autorităţile despre săvârşirea infracţiunii, înainte de începerea urmăririi penale. OMISIUNEA SESIZĂRII ORGANELOR JUDICIARE(ART. 263) 1. Conţinutul legal:

7

“Fapta funcţionarului public care luând cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte atribuţiile de serviciu, omite sesizarea de îndată a procurorului sau a organului de urmărire penală potrivit legii de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani. Dacă fapta este săvârşită de către un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau control, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 7 ani.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii:

- obiectul juridic specific - este reprezentat de relaţiile sociale care se referă la înfăptuirea justiţiei.

- obiectul juridic secundar - relaţiile sociale privind activitatea de serviciu care este grav afectată prin neîndeplinirea cu promptitudine de către funcţionarii publici a obligaţiei de a sesiza organele judiciare cu privire la infracţiunile săvârşite în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplinesc sarcinile. 2B. Subiecţii infracţiunii:

- subiectul activ - este calificat, fiind doar un funcţionar public în sensul art. 147 alin. 1 C. pen., iar nu şi un funcţionar, în sensul art. 147 alin. 2 C pen. Participaţia este posibilă doar sub forma: instigării şi complicităţii.

- subiectul pasiv - este reprezentat de stat. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material - este reprezentat de o inacţiune, omisiunea de a sesiza de îndată organele de urmărire penală potrivit legii de procedură penală. Comite aceastǎ infracţiune, directorul unei şcoli care a aflat cǎ un profesor a luat mitǎ şi nu sesizeazǎ de îndatǎ organele judiciare. - urmarea imediatǎ - starea de pericol ce se creează pentru înfăptuirea justiţiei prin atitudinea pasivă a făptuitorului, iar în secundar constă în atingerea adusă desfăşurării în bune condiţii a activităţii de serviciu în cadrul unui organ sau al unei instituţii de stat al unei unităţi din cele la care se referă art. 145 C. pen. - raportul de cauzalitate - nu trebuie dovedită. 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovatie - poate fi intenţia cât şi culpa. Aceastǎ infracţiune poate veni în concurs cu infracţiunea de favorizare a infractorului. 4. Forme. Modalitǎţi. Sancţiuni. FORME: 1. Acte pregǎtitoare: nu sunt posibile. 2. Tentativa: nu este posibilă; 3. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul neîndeplinirii obligaţiei de a sesiza organele judiciare. Fapta se poate prelungi în timp putând avea şi un moment al epuizǎrii. MODALITǍŢI: o modalitate normativă simplă prevăzută în art. 263 alin. 1 şi într-o modalitate agravată prevăzută în art. 263 alin. 2. dacă fapta este săvârşită de către un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau control. SANCŢIUNI:

8

- închisoare de la 3 luni la 5 ani – în forma tip şi - închisoare de la 6 luni la 7 ani – în forma agravatǎ. FAVORIZAREA INFRACTORULUI(ART. 264) 1. Conţinutul legal:

“Ajutorul dat unui infractor, fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii, pentru a îngreuna sau a zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 7 ani. Pedeapsa aplicatǎ favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevǎzutǎ de lege pentru autor. Favorizarea fǎcutǎ de soţ sau de o rudǎ apropiatǎ nu se pedepseşte. 2. Condiţii preexistente : 2A. Obiectul infracţiunii:

- obiectul juridic specific - este reprezentat de relaţiile sociale care se referă la înfăptuirea justiţiei penale sub aspectul tragerii la răspundere penală a celor care au săvârşit infracţiunea sau al executării pedepselor definitive pronunţate prin hotărâri judecătoreşti în condiţiile legale.

- obiectul material - nu-l întâlnim, de cele mai multe ori. Atunci când ajutorul dat unui infractor priveşte în mod direct un bun, acel bun va fi obiect material al infracţiunii. 2B. Subiecţii infracţiunii:

- subiectul activ- poate fi orice persoană care răspunde penal. Participaţia este posibilă în toate cele trei forme: coautorat, instigare şi complicitate.

- subiectul pasiv - este reprezentat de stat. - subiectul pasiv- secundar - este orice persoană ale cărei interese au fost

prejudiciate prin săvârşirea infracţiunii de către subiectul activ. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material - este reprezentat de o acţiune de ajutor dată unui infractor. Ajutorul poate fi dat prin acte omisive sau comisive, personal sau prin intermediar. Nu se considerǎ ajutor declaraţiile mincinoase date de o persoanǎ, vom reţine eventual infracţiunea de mǎrturie mincinoasǎ. Dacǎ ajutorul dat constituie o infracţiune se vor aplica regulile concursului de infracţiuni. Întotdeauna ajutorul trebuie dat unui infractor, indiferent de calitatea lui – autor, instigator, complice. - urmarea imediatǎ - starea de pericol ce se creează pentru înfăptuirea justiţiei - raportul de cauzalitate - rezultă din materialitatea faptei. 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovatie - poate fi intenţia directă sau indirectă. 4. Forme. Sancţiuni. FORME: 1. Acte pregǎtitoare: sunt posibile, dar nu se pedepsesc; 2. Tentativa: este posibilă, dar nu se pedepseşte;

9