1.Clsaificarea normelor de competenta

In fucntie de obiect normele de drept procesial civil se impart in 3:- Nrme de organizare judiciara- au ca obiect determinarea instantelor judecatoresti si a

parchetelor de pe langa acestea, statutul magistratilor, cu privire la care se cerceteaza cariara magistratilor, dr si indatoririle acestora incompatibilitatii si interdictii, rapunderea magistratilor, compunerea si constituirea competentelor de judecata si legat de acestea incopatibilitatea, abtinerea si recuzarea.

- Normele de competenta au ca obiect o delimitare a atributiilor instantelor judecatoresti de atributiile recunoscute altor organe de juristictie ori cu activitate jurisdictionala, precu si o repartizare a pricinilor intre instante de grad diferit ori o repartizare inte instantele de acelasi grad

- Norme de procedura propiruzisa au ca obiect modul de judecata a pricinilor civile si de punere in executare a titlurilor executoreti In fucntie de intindera campului de aplicare :-norme generale – se aplica In toate cazurile si in orice materie daca legea nu prevede in mod expres altfel. - norme special sunt cele care se aplica numai intr-o anum materie expres stabilita de lege. Aceasta se aplica cu prioritate fata de norma generala pt ca tocmai aceasta a fost rostul editarii ei.

Norma generala se completeaza cu norma special pt ca ar inseamna sa se extinda campul de aplicare a normei special la materiei pt care nu a fost edicatata. In fuctie de caracterul conduitei pe care o prescriu normle sunt:

- Normele imperative impugn partilor sau instantelor o anum actiune sau inactiune si sub sanctiune nu ingaduie sa nu se aplice sau sa se deroge de la ele in caz contrar ele fiind supuse unor sanctiuni

- Normele dispositive suplinesc sau interpreteaza vointa ne exprimata sau insufficient de clar exprimata a partilor in actele lor juridice ori protejaza interesele uneie din parti, ingaduid sa se deroge de la continutu lor.

2.Definiti notiunde de dr procesual civil si fazele judecatii

- Reprezinta ramura dr care cuprinde totalitatea normelor juridice care regelemnteaza modul de desfasurae a activitatii organelor judiciare si a celorlalti participant a procesului civil, precum si rapoartele care se masc in cadrul acestei activitati a procesului civil. Procesul civil constituie un mijloc de aparare atat pt reclamantul a carui dr se consolideaza prin atmiterea in mod irevocabli al cereri sale, dar si pt paratul careia I se ofera posibilitatea sa se opuna pretentiilor adversarului si daca dovedeste lipsa de temeinicie a acestuia prin respingerea cereri reclamantului isi va consolida el situatia juridical premergatoare conflictului. Dr procesual civil apare ca fiind ansamblui normelor juridice care reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti.

- Din definitia procesului civil reies 2 faze.1) Faza judecatii- cuprinde judecata in prima instant si judecata in caile de atac.

- Judecate prcurge 3 etape – etapa scrisa Etapa dezbaterilor Etapa deliberarii si pronuntarii

2) Faza executarii silite : intervine in cazul inncare hotararea sau un alt titlu executoriu poate fi pus in executare, iar debitorul nu-si executa obligatia de buna voie.Are doua modalitati:- executare silita directa atunci cad creditorul tinde sa obtina realiz in nat a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei debitorului inscrisa in titlu executoriu , decoi tinde sa obtin executare in tocmai a obiectului obligatiei.- executarea silita indirecta: atunci cand creditorului unei sume de bani urmareste sa-si indestuleze creanta din sumele obtinute prin valorificarea bunurilor debitorului.

3. Principiile fundamentale

1. Principiulu liberului aces la justitie.Regelementeaza cadrul titlului privitor la dr libertatii si indatoririlor fundamentale dr fundamental privind acecesul liber la justitie. Orice pers se poate adresa justitiei pt aparatea drepturilor a libertatilor si a intereselor sale legitime . nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drep. Accesul liber la justitie nu poate fi cosiderat ca fiid ingradit prin satabilirea unor taxe de timbru fiid normal ca justitiabilii care atrag un folos nemijlocit din activitatea desf de instantele judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. 2. Principiul dreptului la un proces echitabil.

Toate pers au dreptul la un process echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil de catre o instanta impartial si independenta constituia potrivit legii. Cat priveste aspectul privitor la necesitatea ca procesul sa fie echitabil, in doctrina s-a aratat aceasta dorinta trebuie interpretata in sensu de a asigura repspectarea unor pricipii fundamentale precum contadictialitatea, dr de aparare egalitaea. Respecatea cerintei ca solutionarea cauzelor sa aiba loc intr-un termen rezonabil, trebuie apreciata de la caz la caz in functie de durata procedurii, natura pretentiilor complexitatea procesului, dificultatea dezbaterilor incalcarea rolului instantei, exerciatea cailor de atac astfel incat pana la solutionarea finala a cererii aceasta sa nu ajunga lipsita de interes.

3. Pricipiul contardictolitatii.Contradictionalitatea preupune ca judecatoru trebuie sa asculte deopotiva pe cel care a sesizat instant cat si pe cel care se apara. Fiecare parte are dr de a participa la prezentarea argumentata si dovedirea pretentiilor sau apararilor sale precum si dr de a discuta si combate sustinerile si probele celei lalte parti. Fiecarei parti trebuie sa I se ofere posibilitatea sa-si exprime punctul de vedere asupara chestiilor de fapt sau de drept invocate de instant din oficiu in scopul aflarii adevarului si pronuntrii unei hotarari legale si teeinice. In temeiul acestui pricipiu partile au dreptul de a

face cereri de a propune si administra probe de a pune concluzii cu privire la toate problemele de fapt si de drept care intereseaza rezolvarea pricinii.

4. Pricipiul rolului active al judecatorului:Da calsificarea exacta cererii, in fucntie de continutul sau , iar nu in functie de denumirea data de parte. Cererea de chemare in judeacta sau pt exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chear daca poarta o denumire gresita . in exercetiul rolului activ judecatorul poate urmarii si atenuarea unor dispozitii legale restrictive , prin aplicarea altor dispozitii legale.

5. Pricipiul dr la aparare: Are o valoare constitutional si este garantat. In tot parcursul procesului, partile au dr sa fie asistate de un avocet ales sau numit din oficiu; partile au dr sa fie reprezentate sau dupa caz asitate de un aparator numit din oficiu potrivil legii. Indifferent ca sunt pronuntate intr-o procedura contencioasa ori intr-una gratioasa, hotararile judecatoresti trebuie sa exprime adevarul si sa nu contravina legii.

6. Pricipiul disponibilitatii: 1. Dr persoanei interesate de a porni sau nu actiunea civila 2. Dr de a detemina limitele cererii de chemare in judecata sau ale aparatii3. Dr de a renunta la judecata sau la dr subiectiv, dr de achiesare, dr de a stinge

litigiul pric cotranzactie4. Dr de a ataca sau nu hotararea prin intermediul cailor legale de atac

4.Definitia si elementele actiunii civile:

Actiunea civila ar putea fi definita ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care se poate realiza protectia judiciara a repturilor subiective si a situatiilor judiciare ocrotite de lege .

Elementele:

1. Partile sunt titularul dr subiectiv incalcat sau contetat si cel despre care se pretinde ca l-a impedicat pe titular in exercitiul normal al dreptului. In cererea de chemare in judecata partile se numesc reclamant si parat in apel appellant si intimant in recurs recurrent in intimant in contestatia in anulare cnontestator si intimat in revizuire revizuent si intimat in faza executarii silite creditor si debitor

2. Obiectul actiunii civile este protectia unui drept sau a unor interese pt realizarea carora calea justitiei este obligatorie . obiectul cererii de chemare in judecata este pretentia concreta a reclamantului ceea ce solicita prin crere. Exeptiile procesuale au ca obiect incalcarea unor norme de organizare judiciara de competenta sau de procedura sau lipsuri privitoare la exercitiul dr la actiune. Masurile asiguratorii au ca obiect indisponibilizarea si conservarea unor bunuri. Caile de atac au ca obiect schimbarea, anularea, modificarea sau casarea hotararilor judecatoresti atacate.

Execuatea silita are ca obiect bunurile debitorului care po fi valorificate pt realizarea creantei creditorului.

3. Cauza actiunii civile este scopul urmarit de acela care apeleaza la actiune fie pt a pretinde , fie pt a se apara. Distinctia dintre cauza actiunii si cauza cererii de chemare in judecata, aceasta din urma fiind temeiul juridic al cererii, fundamental raportului liticios. Cauza cererii de judecata nu trebuie confundata cu motivul cererii care este temeiul ce serveste la justificarea cauzei.

5.Conditiile de exercitiu ale actiunii civile. Afirmarea unui drept

Conditii pt a putea fi exercitat dr pe calea actiunii civile

- Sa fie recunoscut si ocrotit de lege , adica sa nu intre In continutul unui raport juridic care sa contravina normelor legale imperative sau a regulilor de convietuire sociala

- Sa fie exerciatat potrivit scopului care a fost recunoscut de lege - Sa fie acual, sa nu fie supus unui termen sau contitii suspensive - Sa fie exercitat cu buna credinta

Aceste contitii sunt necesare cand se solicita ralizarea dreptului adica obligarea paratului la o prestatie concreta si nu atunci cand se solicita doar contestarea sau existenta sau inexistenta unui drept.

Exeptii

-de la conditia ca dreptul sa fie actual si nascut : cererea pt predarea unui imobil, la implinirea termenului de locatiune, poate fi facuta chear inainte de implinirea acestui termen.

- Executarea la termen a unei obligatii alimentare sau a altor prestatii periodice

- presedintele instantei va putea incuviinta inainte de implinirea termenului cererea pt executarea la termen a unor obligatii ori de cate ori va aprecia ca cererea este indreptatita pt a preintampina reclamantului o paguba insmnata pe care acesta ar suferi-o daca ar astepta implinirea termenului

Sanctiunea pt nerespectarea conditiilor consta in faptul ca actiunea va fi respinsa ca nefondata sau daca dreptul nu este nascut va fi respinsa fiind actiune prematura.

6.Conditiile de exercitiu ale actiunii civile . Interesul

Oricce justitiabil care apeleaza la mijloacele procesuale trebuie sa justifice un interes personal direc adica sa poata dovedi ca are un folos practic imediat pt punerea im miscare a actiunii. Intersul nu trebuie sa urmareasca un castig material, trebuie sa fie si unul maoral si trebuie sa apartina reclamantul

Conditii:

- Sa fie legitim daca nu este legitim dr este exercitat impotriva legii care este sanctionat juridic si cu amenda.

- Sa fie nascut si actual, sa existe deja im momentul in care se formuleaza cererea de chemare in judecata. Este actual si daca se dovedeste ca cel interesat nu ar recurge la o actiune in momentul respectiv s-ar expne prin aceasta la un prejudiciu.

- Sa fie personal si direct, sa apartica celui care recurge la actiune, nu este ingaduit ca unep personane sa apere interesul altei personae. Interesul colectiv prin exceptie exista entitati care au acet interes procesual de a actiona in instanta in numele si pt alte pers: MIniseterul Public, Directia de protective a copilului, sindicatele, protectia consumatorului, asociatiile de proprieteri. Lipsa de interes in promovarea oricarei forme procedurale conduce la respingerea actiunii ca fiind lipsita de interes. Poate fi invocate pe calea exceptiei din oficiu sau partea interesata in orice faza a procesului civil.

7.Conditiile de exercitiu ale actiunii civile. Calitatea procesuala

Presuoune existent unei identitati intre reglamant si titularul dreptului pretins judecatii (calitate procesuala activa ) iar pe alta parte presupune identitate intre parat si titualrul obligatie correlative dr dedus judecatii (calit procesuala pasiva). Trebuie dovedit innconcret in cadrul fiecatui litigiu, iar sarcina probei calitatii procesuale revine reclamantului. Exisata cazuri prevazute de lege in care nu trebuie sa se dovedeasca calitatea :

- autoritatea tutelara - Ministerul Public- Ascociatiile pt protectia consumatorului - Organizatiile neguvernamentale care au ca scop protectia drrepturilor omului sau care au un

inertes legitim in combaterea discriminarii- Respingerea de catre biroul electoral de circumscriptie a unei candidature- Cererea de incuviintare a adoptiei poate fi introdusa si de directia de la domiciliul

adoptatorilor - Contestatia impotriva hotararii Biroului Electoral Central- Pt apararea drepturilor membrilor ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor

publici- Existent calitatii procesuale se poate face oricand pe timpul procesului iar pt a stabili

calitatea procesuala este necesar sa se administreze probe.

8. Calitatea procesuala

Presupune existent unei identitati intre reclamant si cel care este titularul dr din raportul juridic dedus judecatii precum si intre parat sic el obligat in acelasi araport juridic. In cazul situatiilor juridice pt a caror realizare calea justitiei este obligatorie calitatea procesuala activa apartine celui care se poate preleva de ace interes iar calit procesuala pasiva apartine celui fata de care se poate erealiza interesul respectiv astfel spus numai o pers poate fi reclamant/ a respective

parat/parata in cadrul raprtului juridic litigious ministerul public poate porni actiunea civila ori de cater i este necesar pt aparatea dr si intereselor legitime ale minorilor perosanelor puse sub interdictie . autoritatea tutelara poate sac era modificarea masurilor privitoare la drepturile si obligatiile personale si patrimoniale dintre parinti divortati si minori. Organizatiile neguvernamentale care au ca scop protectia dr omului sau care au interes legitim in combaterea discriminarii au cilitate procesula activa.

9. Clasificarea actiunilor civile.

1. in fuctie de scopul material urmarit de reclamant se disting:

- actiunile in realizarea dreptului sunt acelea prin care reclamantul, ce se pretinde titularul unui drept solicita instantei s ail oblige pe parat sa ii respecte dreptul, iar daca acest lucru nu mai este posibil, s ail oblige la despagubiri pt prejudicial suferit specifica acestor actiunii este faptul ca hotararea prin care instant se pronunta asupara lor, este susceptibila de executare silita constituind titulu executoriu.

- actiunile in constatare sunt acelea prin care reclamantul solicita instantei sa constate existent unui drept al sau impotriva paratului sau inexistenta unui drept al parautului in potriva sa , fara ca instanta sa condamne la executarea unei prestatii.

- actiunile in constituie de drept sunt acele actiuni prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoca in scopul de a creea o situatie juridica noua intre parti. Sunt acele actiuni prin care se urmareste schimbarea sau desfintarea unor raporturi juridice vechi si creearea unor raporturi juridice noi intre parti specific acestor actiuni sunt hotararile pronuntate asupra lor, produc efecte numa pt viitor.

2. Clasificarea actiunilor in functie de natura dreptului care se valorifica pt o actune:

a. actiuni patrimoniale (evolabile in bani)

- actiuni reale prin care se urmareste valorificarea unui drept real (actiunea in revendicare, actiune confesorie actiunea negatorie: actiuni reale mobiliare, atiuni relae imobiliare

- actiuni personale : prin care se valorifica un drept personal, de creanta , actiune prin care se cere executarea unui conflict actiunea pt plata unor despagubiri, actiunea pt restituirea unui imprumut

- actiuni mixte prin care se valorifica in acelasi timp un drept real si un drept de creeanta crea au aceeasi cauza, izvorasc din acelasi act juridic sau se gasesc intr-un raport de cnexitate.

b. actiuni nepatrimoniale

- actiunea de divort, actiunea in anularea casatoriei, actiunea de tagada a paternitatii, actiunea prin care se solicita incuviintarea, desfacerea sau desfintarea adoptiei.

10. Cazuriele de incompatibilitate a judecatorilor. Sunt 3 cazuri de incompatibilitate:

a. judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecarea aceleasi pricini in apel sau in recur. Aceasta presupune ca dup ace judecatorul a pronuntat o hotarare, a fot avansat la instant superioara careia ii revine competenta de a solutiona apelul sau recursul formulat inmotriva hotararii.

b. judecatorul ca a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecarea aceleasi pricini in caz de rejudecare dupa casare.

c. judecatorul nu poate solution o pricina in care a fost martor expert sau arbitru. Pt a devein incompatibil nu este sufficient ca judecatorul sa fi fost citat doar intr-o asemenea calitate, ci este necesar ca el sa fi fost efectiv audiat ca martor sau sa isi fi indeplinit insarcinarea de expert sau arbitru.

Cauze de incompatibilitate sunt de stricta interpretare si nu pot fi extinse prin analogie.

11. Interventia voluntara principala

Aceasta forma de interventie este folosita de tertul care urmareste sa I se recunoasca sau stabilieleasca un drept propriu. Este facuta sub forma unei cereri de chemare in judecata si se indreapta impotriva ambelor parti initiale din proces , reclamant si parat. Poate fi facuta numai in fata primei instante si ininte de inchiderea dezbaterilor. Se poate face cu invoirea partilor si in instant de apel. In cazul rejudecarii fondului dupa casare sunt mai multe situatii in cazul admisibilitatii interventiei principale.

- Daca s-a cast cu retinere – cererea este inatmisibila - In cazul casrii cu trimitere la instant de apel poate fi primita numai cu acordul partilor - In cazul in care casarea cu trimitere s-a facut pt necompetenta primei instante si a instantei

de apel rejudecarea fondului dupa casare echivaleaza o judecata in prima instant si cererea poate fi depusa pana la inchidera dezbaterilor.

Fiind o cerede incidentala , cererea de interventie in interes propriu este de competenta instantei care judeca cererea principala.

Instant trebuie sa verifice:

- daca tertul justifica un interes si pretinde un drept propriu - Cata cererea sa are legat cu cererea principala - Daca cererea este facuta in termen si daca partile si-au exprimat acordul in apel - Daca in raport cu natura litigiului dintre reclamant si parat inerventia volunatara principala

este adimisibila

12. Interventia voluntara accesorie

Prin interventia accesorie tertul participa voluntary la judecata pt a apara drepturila uneia dintre parti initiale ale procesului . se poate face chea inaintea instantei de recurs ne fiind necesar acordul partilor initiale. Intervenita accesorie este adisibila in orice material inclusive in contestatia la executare si litigiile privitoare la starea si capacitatea persoanelor. Este de competenta instantei investite cu judecarea cererii principale. Avaind in vedere naturajuridica a interventiei accesorii tertul are o pozitie procesuala subordonata partii in folosul careia a intervenit. Se judeca intodeauna impreuna cu cererea principal ea ne putand fi disjunsa si judecata separate. Daca rererea de interventie este in favoarea reclamantului :

- Se va admite daca se admite si cererea principala – apararea tertului i-a folosit reclamantului- Se va respinge daca se respinge si cererea principal – apararea tertului nu l-a ajutat pe

reclamant- Daca reclamantul renunta la judecata sau la dr subiectiv, ramane fara obiect si va fi respinsa

Cererea de interventie este in favoarea paratului

- Se va admite daca se respinge cererea de chemare in judecata - Se va respinge daca se admite cererea principala - Daca paratul achieseaza la pretentiile reclamtului ramane fara obiect si va fi respinsa

In ceea ce priveste suportarea cheltuielilor de judecata, daca partea in folosul careia a intervenit tertul cade in pretentii, ea singura v-a suporta cheltuielile de judecata nu si interveneientul .

13. chemarea in garantie

Orice parte poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se inderepte, in cazul cand ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau in despagubire.

Cererea facula de parat se va depune o data cu intammpinarea , cand intampinarea nu este obligatorie cererea se va de pune cel mai tarziu la prima zi de infatisare in prima instanta.

Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune pana la inchiderea dezbaterilor in prima instanta. Nerspectarea acesot tremene este sanctionalta cu judecarea separate a cererii de interventie, daca partile nu consipt sa se judece impreuna iar nu cu respingerea cererii ca tardiva.

Chemarea in garantie este folosita in materie contractuala, in cadrul litigiilor de iesire din indiviziune, in litigiile locative sau pt plata unor despagubirii si in maerie de contencios adiministrativ.

Prin formularea acestei cereri se urmareste dublu scop:

- Se da posibilitatea tertului sa administreze toate probele sis a faca toate apararile in sprijinul partii pe care o garanteaza

- Daca cel garantat pierde procesul prin aceeasi hotarare instant v-a admite si cererea de chemare in garantie daca apreciaza ca este intemeiata pt a evita un proces ulterior

Cererea de chemare in garantie formulata de reclamant:

- Se va admite daca cererea principal este respinsa - Reclamatul a cazut in pretentii- Se va respinge daca cererea de chemare in judecata este admisa

Cererea de chemare in garantie formulata de parat

- Se va admite daca cererea de chemare in judecata este admisa – paratul a cazut in pretentii - Se va respinge daca cererea de cheamre in judecata este respinsa

Solutia cererii de chemare in garantie formulate de intervenient va depinde de modul de rezolvare a cererii de interventie:

- Cererea de chemare in garantie formulata de intervenientul a carei cerere a fost admisa se va respinge ca lipsita de obiect sau de interes

- Daca este intemeiata se va adimte cererea de cheamre in garantie in cazul in care cererea de interventie a fost respinsa

14. Participarea procuroruluii la procesul civil

Procurorul poate pune concluzii in orice process civil, in orice faza a acesutia, daca apreciaza ca este necesar pt aparatea ordinii de drept a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Participarea obligatorie:

- Punerea sub interdictie si ridicarea interdictiei - Declararea disparitie si a mortii pe cale judecatoreasca precum si anularea hotararii de

declarare a mortii - Expropriere - Adoptie - Inregistarea tardiva a nasterii - Judecarea recursurilor In interesul legii

Procurorul poate in conditiile legii sa exercita cai de atat impotriva oricaror hotararii.

Poate sa exercita caile de atac indiferent daca a participat sau nu la judecarea pricinii in care s-a pronuntat hotararea respectiva. Procurorul poate sa ceara punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea minorilor ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor precum si in alte cazuri expres prevazute de lege

Poate sa cera executarea silita numai in cazurile in care poate sa si porneasca procesul civil si numai daca hotararea este in favoarea minorilor ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor precum si in alte cazuri expres prevazute de lege .

Procurorul poate sa ceara numai executarea silita a hotararilor judecatoresti si nu a altor titlui executorii

15. comeptenta materiala a judecatoriei

Judecatoriile judeca in prima instanta in ultima instate precum si in orice alte materii date prin lege in competenta lor. In prima instanta judeca toate procesele si cererile inafara de cele date prin lege in competenta altor instante. Judecatoria judeca plangerile impotriva hotararilor autoritatilo administatiilor publice cu activitate jurisdictionala si a altor organe cu astfel de activitate.

Alte materii date prin lege in competenta sa :

- Cererea de recuzare si abtinere a judecatorilor de la judecatorie - Cererea privind indreptarea, lamurirea ori completarea propriilor votarari - Cererea de asigurare a dovizor pe cale principala - Contestatia in anulare imptriva hotararilor pronuntate de judecatorie - Contestatia de la executare - Investirea cu formula executorie a cambiilor cecurilor si biletelor la ordin

Cerera prin care se declanseaza procedura somatie de plata in maerie civila sau comerciala

16. Competenta materiala a tibunalului

Tribulanlul judeca in prima instanta in apel in recurs precum si in orice alte materii date prin lege in comtetenta sa.

In prima instanta:

- Procesele si cererile in materie comerciala si a caror obiect 500000lei - Conflictele de munca - Procesele si cereile in material contenciosului administrative care nu sunt data in

competenta curtii de apel - Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala- Procesele si cererile in materie de expropriere - Cererile pt incuviintarea nulitatea sau desfacerea adoptiei - Cererile pt repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale - Cererile pt reunoasterea, incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine

In apel :

- Judecaapelurile declarate impotriva hotarailor pronuntate de judecatorii in prima instanta

In recurs:

- Judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatori care potrivit legii nu sunt supuse apelului .

Judeca in orice alte materii date prin lege in competenta lor:

- Cererea de recuzarea sau abtinere a judecatorilor de la tribunal - Cererea de recuzare cand la o judecatorie din raza sa de activitate din pricina recuzarii nu se

poate alctuii completul de judecata - Stamutarea de la o judecatorie la alta din raza sa teritoriala pe motiv de rudenie sau

afinitate - Indreptarea erorilor materiale , lamurirea sau completarea propriilor hotarari- Contestatia in anulare si revizuire indreptate impotriva prpriilor hotarari- Cintestatiile la titlu privind hotararile tribunalului

17. competenta materiala a curtii de apel

Curtea de apel udeca in prima instanta, apel, recurs si in orice alte materii date prin lege in competenta sa.

In prima instanta:

- Procesele si cererile in materie de contencios administrative privind actele autoritatilor si institutiilor centrale

In apel:

- Apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instant

In recurs :

- Recursule declarate inpotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau imotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale, care portivit legii nu sunt supuse apelului, precum si in orice alte cazurii experes prevazute de lege.

Curtea de apel judeca in orice alte materii date prin lege in competenta sa :

- Confictele de competenta intre doua tribunale sau intre un tribunal si o judecatorie din rasa sa teritoriala sau intre doua judecatorii care nu sunt in circumscriptia aceluiasi tribunal dar sunt in raza aceleias curti de apel

- Cererea de recuzare sau abtinere a judecatorilor de la curtea de apel - Cererea de recuzare de la un tribunal din raza sa de activitate atunci cand din cauza recurazii

nu se poate alcataui completul de judecata- Stramutarea pricinilor pe motiv de rudenie sau afinitate de la un tribunal la altul din

circumscriptia sa - Inrtptarea erorilor materiale, lamurirea si completarea propriilor hotararii- Cotestatia in anulare si revizuirea introduse impotriva propriilot hotarari

18. Competenta materiala a inaltei curti de casatie si justitie

Judeca in recurs, recurs in interesul legii si in orice alte materii date prin lege in competenta sa. Ca instate suprema nu are competenta de judecata in prima instanta si in apel.

Judeca in orice alte materii date prin lege in competenta sa :

- Conflicte de competenta intre doua curti de apel, intre doua tribunale sau un tribunal si o judecatorie ori doua judecatorii care nu se afla in circumscriptia aceleaiasi curti de apel. Conflicte deinfluenta intre o curte de apel si un tribunal sau o judecatorie,

- Delegarea instantei - Cererea de recuzare sau abtinere a judecatorilor din cadrul instantei - Cererea de recuzare atunci cand din pricina recuzarii la o curte de apel nu se pate alcatuii

completul de judecata - Stramutarea pe motiv rudenie sau afinitate, banuiala legitima sau siguranta publica - Indreptarea erorilor material, lamurirea si completarea propriilor hotarari sau inceieri- Contetatia la titlu, in anulare si revizuirea impotriva propriilor hotarari - Contestatia privind modul de formare si componenta biroului electoral central - Recursul impotriva sentintei curtii de apel prin care de dispune restituirea bunului cultural si

acordarea despagubirilor

19. competenat teritoriala de drept comun

Instant de dr comun din pct de vedere territorial este intanta de la domiciliul sau sediul paratului ori de cate ori prin lege nu se prevede competenta unei alte instante .

Normele de competenta teritoriala de drept comun isi gasesc aplicare atunci cand reclamantul formuleaza:

- O actiune personala indifferent daca dreptul de creanta are ca obiect un bun mobil sau imobil

- O actiune reala mobiliara - O actiune cu privirea la starea si capacitatea peroanelor daca prin lege nu se prevede altvel

20. competenta teritoriala exclusive sau absoluta

Competente teritoriale exclusive in urmatoarele cazuri:

- Cererile privitaore la bunuiri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele

- In maeriile de mostenire sunt de competenta instantei ultimului domiciliu al defunctului - Cererile In materie de societete, pana la sf lichidarii in fapt, sunt de competenta instantei

locului unde societatea isi are sediul ei principal - Cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta exlusiva a

tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului

- Pricipiile privitoare la prsoane competenta teritoriala este absoluta

Exceptii:

- In materie de divort – competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor

- Cererea In materie de adoptie – competenta tribunalului in a carei raza teritoriala se afla domiciliul adoptatorului .

- Cererea de declaralre a dispariteie sau a mortii unei personae – competenta instantei in circumscriptia careia pers respective a avut ultimul domiciliu

- Cererea pt inregistrarea tardiva a nasterii- competenta judecatoriei in a carei raza isi are domiciliul pers interesata sau unde are sediul institutia de ocrotire a copilului

- Plangerea impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei se judeca de judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita contravenia

21. Exceptia de litispendenta

Litispendenta presupune:

a. doua cerei identice printer parti, obiect si cauza , anticipand autoritatea de lucru judecat. Cererile trebuie sa fie in curs de judecata, pt ca daca una a fost suspendata , ea nu mia exista in ceeea ce intereseaza litispendenta

b. pricinile identice trebuie sa se afle pe rolul unor instante de opotriva cimpetente, pt ca daca una dintre instante nu este competenta , se invoca execptia de necompetenyta, care are prioritate fata de exceptia de litispendenta. Tocmai pt ca litispendenta apare atunci cand pricinile sunt pe rolul unor instante competete, in cazul ei nu este vb de o progare de competenta care, prin definitie, presupune extinderea competentei aspra unor cereri care nu intra in competenta obisnuita a instantei.

c. pricinile se afla inainte instantelor de fond care prevede ca exeptia de litispendenta pate fi invocate in fata instantelor de fond.

Nu exista litispendenta daca una dinte cereri se afla in fata tribunalului arbitral iar alta in fata instantei.

Exceptia litispendentei este o exceptie de procedura este tilatorie, intrucat are drept effect amanarea judecatii , este o exceptie absoluta pt ca normele care o regementeaza au character imperative , de vreme ce asta institutie procesuala este menita sa asigure o buna administrare a justitiei.

22. Exceptia de conexitate

Este o exceptie de procedura pt ca are ca effect amanarea judecatii, este o exceptie dilatore, exceptie absoluta, pt ca reunirea pricinilor poate fi facuta si de judecator, chear daca partile nu au ceruto iat interesul ocrotit prin asigurarea unei bunee administrari a justitiei este unul general. Cu tate acestea, ne invocarea execptiei sau neconexarea nu atrage nulitatea absoluta pt ca judecatorul are drept de apreciere asupra existentei cerintelor conexarii.

23. Execpia de necompetenta

Se invoca diferut in fuctie de natura competntei convocate. Necompetenta este de ordine publica in urmatoarele situatii:

- Cand se incarca competenta generala, materiala si teritoraiala exclusiva , in toate cazurile necompetenta este de ordine privata

Necompetenta de ordine publica privind necompetenta generala a institutiilor poate fi invocate de oricare dintre parti in orice stare a litigiului.

Necomptenta materiala si cea teritoriala exclusive poate fi invocate de catre judecator sau parti la prima zi de infatisare dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterii fondului

24. Conditiile de valabilitate ale actului de procedura

a. Regula in forma scrisa

b. Sa se faca dovada prin el insusi – principiul echipolentei – cazurile anume prevazute de legiuitor, un act de procedura poate fi inlocuit printr-un alt act de procedura care sa produca acelasi efect.

Cazurin in care se aplica principiul echipolentei sunt de stricta interpretare ne putand fi excluse prin analogie:

- Infatisarea partii in instanta- Partea a cerut comunicarea – termenele incep sa curga si in potriva partii care a cerut

comunicarea actului de la data care a ceruto - Comunicarea odata cu somatia – termenu de apel curge chear daca comunicarea hotararii s-

a facut odata cu somatia de executare- Apelul inainte de comunicare- daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii

aceasta se considere comnicata la data depunerii cererii de apel

C. intocmirea in limba romana

25. Nulitatea conditionata si neconditionata

a. Actele de procedura intocmite de un judecator necompetent sunt nule.

b. actele indeplinite cu neopservarea formelor legale sau chearde un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin acest act s-a pricinuit partii o vatamare ce nu poate fi inaturata numai prin anularea actului

Cazuri de nulitate neconditionata

- Neplata taxei de timbru- Nelegala compunere – costiuire a completului de judecata - Nerespectarea termenului prohibitive- Depunerea cererii de ape/ recurs direct la instant de apel sau de recurs

26. Decaderea

Este acea sanctiune procesuala care coonsta in pierderea dreptului de a exercita o cale de atat sau de a indeplini orice alt act de procedeura daca nu a fost respectat termenul imperattiv prevazut de lege.

Conditii:

- Amnarea judecatii in temeilu invoieli partilor , nu se poate incuviinta decat o sg data in cursul instantei

- Instanta v-a putea da un sg termen pt lipsa de aparare temeinic motivate - Daca dupa mandatul de aducere martorul nu se infatiseaza instanta va putea pasi la

judecata

Cazurile in care intervinde decaderea

- Cand prin lege s-a stabilit un termen fix pt savarsirea unui act de procedura sau pt exercitarea unui drept iar partea a lasat sa expire acel termen fara sa beneficieze de el

- Cand legea procesuala a stabilit ca exercitarea unui drept trebuie sa se faca intr-o anumita etapa a procesului sau intr-un anumit moment procesual iar partea nu i-a respectat aceasta cerinta

- Cand lege procesuala stabileste o anumita ordine in efetuarea actelor de procedura pe care partea nu a respectat-o.

Cazurile in care nu intervine decaderea \

- nu a fost constatata

- partea care putea sa invoce snctiunea renunta la acest drept

- decaderea priveste pe una dintre partile legate printr-un raport de solidaritate sau de indivizibilitate cu condita ca cel putin una dintre celelalte parti sa fi savarsit actul de procedura in termen

- decaderea se acopera portivit legii

- partea interesata a fost impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa ei sa efectuieze actul de procedura in termen si s-aadmis cerera de repunere in termen

Efectele decaderii

- se pierde dr procedural care nu a fost exercitat in termen. Decaderea lipseste actul de procedura de efecte in ceea ce priveste functia sa procedural

27. Repunerea in termen

Conditii:

- Partea care nu a savarsit un act de procedura inuntr-ul termenului legal imerativ trebuie sa faca dovada ca a fost impidicata dintr-o imprejurare mai presus de vointa ei care s-a produs inaintea termenului.

- In termen de cel mult 15 zile de la data incetarii impiedicarii partea intersata trebuie sa formulize atat cererea de repunere in termen sis a si efectuieze actu de procedura pe care nu l-a indeplinit in termen.

Asupra cererii de repunere in termen, intanta se va pronunta printr-o:

- incheiere atunci cand s-a cert repunerea in termen cu privire la un act de procedura care trebuie indplinit pe parcursu judecatii

- Incheioarea cand s-a cerut repunerea in termenul de exerciatere a unei cai de atac si cererea este admisa fara ca la acelasi termen sa aiba loc si judecata caii de atac.

Decizie daca s-a cerut repunerea in termenul de executare a unei cai de atac si cererea a fot admisa la celasi termen judecanduse si fosndul, sau atunci cand cererea a fost respinsa.

28. Cererea de cemare in judecata

Elementele

- Numele domiciliu sau resedinta partilor ori pt pers juridice denumirea si sediul lor- Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces iar in cazul reprezentarii prin

avocat numele acestuia si sediul professional- Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului atunci cand pretuirea este cu

putinta - Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea - Aratea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere- Semnatura – acest element este necesar intrucat pe de o parte certifica manifestarea de

vointa a reclamantului de a declansa procesul, iar pe de alta parte, certifica continulul cererii de chemare in judecata

Cererea de chemare innjudecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului obiectul ei sai semanatura v-a fi declarata nula.

Sanctiune pt lipsa elementelor esentiale ale cererii de chemare in judecata este nulitatea.

Actinile si cereiile introduse la instantele judecatoresti sunt supuse taxelor judiciare de timbu si timbrului judiciar si se taxeaza in mod diferentiat , dupa cum obiectul acestora este sau nu evaluabil in bani .

29. Cererea reconventionala

Poate fi definite ca fiind actul de procedura prin care paratul invoca pretentii proptii impotriva reclamtului.

Prin cererea reconventionala se poate urmarii:

- Comensatia judiciara – atunci cand paratula are de primit de la reclamnt o suma de bani, iar creanta sa nu este certa lichida si exigibila astfel in cat sa invoce compesatia legala prin intmpinare.

- Punerea in discurtie a valabilitatii titlului reclamantului.- Obtinerea unei obligari de plata a reclamantului

Cererea reconventionala tre sa indeplineasca conditiile prevazute pt cererea ed chemare in judecata .

Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau cand paratul nu este obligat la intampinarea cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Prin urmare atunci cand intampinarea este obligatorie cererea reconventionala trebuie depusa cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat pt judecata

Cand nu este obligatorie cererea reconventionala poate fi depusa la prima zi de infatisare.

Imtampinarea este obligatorie dar paratul nu depune intampinare ci doar cere reconventionala, cererea reconventionala nu poate fi resoinsa numai pt acest motiv

Daca hotararea este anulata casata pt recompetenta si pricina este retinuta/ trimisa spre rejudecare in prima instant cererea reconventioanala ar putea fi formulate si in etaa rejudecarii in acelsi termen.

Fiind o cere incidentala cerere reconventionala este de competenta instantei investita cu judecarea cererii principale se judeca odata cu cererea principal.

30. intampinarea

Este actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata aparanduse fata de pretentiile reclamantului

Cuprinde:

1. Exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului

2. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cereii

3. dovezile cu care se apara impotriva ficarui capat de cerere

4. semnatura

Procedura intampinarii:

1. la primirea cererii de chemare in judecata presedintele dispune o data cu citarea paratului ca acesta sa depuna intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul stability pt judecata

2. primul termen de judecata va fi astfel stabilit incat de la data primirii citatiei paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pt asi pregatii apararea iar in procesele urgente cel putin 5 zile

3. la intampinare se va alatura atat copii de pe intampinare cati reclamanti sunt si tot atatea copii de pe inscrisurile pe care se sprijina paratul + un rad de copii pt instanta

4. daca mai multi reclamanti au un sg reprezentatnt sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice se va depune la dosar pt aceste parti o sg intampinare

5. cand sunt mai multiparati ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei pt sg intampinare

6. la prima zi de infatisare instant acorda rclamtului un termen pt intregirea sau modificarea cererii

Intampinarea este obligatorie afara de cazurile in care legea prevede in mod expres astfel

Intampinarea este obligatorie in etapa judecatii in prima instant in apel in contestatie in anulare si revizuire.

Sanctiune nedepunerii de loc a intampinarii sau a ne depunerii acesteia in termenul prevazut de lege si este potrivit decaderea acestuia din dreptul de a mai propune probe in aparare.