1. Procedura contencioasa

- JUDECATA IN PRIMA INSTANTA -

Exist dou feluri de proceduri: contencioas i necontencioas.

Procedura contencioas presupune existena unui diferend ntre pri, a unui litigiu care trebuie s fie tranat de instan.

n schimb, procedura necontencioas se caracterizeaz prin faptul c prin cererea formulat nu se urmrete stabilirea unui drept potrivnic fa de o alt persoan.

Judecata, indiferent c este n prim instan sau n cile de atac, parcurge trei etape: etapa scris, etapa dezbaterilor i etapa deliberrii i pronunrii hotrrii.

CAPITOLUL I - ETAPA SCRISA

1. Reguli generale privind cererile in justitie

Regulile generale privind cererile adresate instanelor judectoreti sunt nscrise n art. 82-84 C.

proc. civ.

Aceste reguli sunt urmtoarele:

Potrivit art 82 orice fel de cerere adresata instantelor trebuie sa fie facuta in scris i sa cuprinda artarea instanei, numele prilor, obiectul pe scurt si semntura.

Acest text a fost modificat prin legea 202/2010 astfel, daca este cazul, in cerere trebuie sa fie indicate si mijloacele de comunicare folosite de parti, cum ar fi numarul de telefon, fax, adresa de posta electronica s.a.

Daca din motive independente de vointa prilor cererea nu poate sa fie semnata, judecatorul dupa ce identifica partea, i citete coninutul cererii dupa care va face mentiune despre aceasta pe cerere, indiferent de categoria de instanta nu mai exista semnatura prin punere de deget.

Potrivit art 83 o alta regul vizeaza modul prin care este fcut dovada reprezentantului, in cazul in care cererea nu este introdusa de parte ci de un reprezentant al partii.

Mandatarul neavocat va depune procura in original sau copia legalizata.

Avocatul isi dovedeste calitatea cu imputernicirea avocaial emis conform legii 51/1995.

Consilierul juridic depune procura sau delegatia semnata de conducatorul persoanei juridice pe care o reprezinta.

Reprezentantul legal sau judiciar depune dovada calitatii sale (acte de stare civila, dispozitia prin care e numit tutorele).

A treia regula este cuprinsa in art 84 si are in vedere faptul ca orice cerere de chemare in judecata sau de exercitare a unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.

In exercitarea rolului activ, judecatorul care nu e tinut de denumirea data de parte cererii poate sa puna in discutie o alta calificare in funcie de scopul urmrit de parte cu limitarea: dac partea e reprezentata sau asistat de o persoana calificata si se insista in calificarea data cererii, judecatorul nu poate sa schimbe calificarea pentru ca astfel ar incalca principiul disponibilitatii.

2. Procedura prealabila

2. Proceduri prealabile sesizarii instantei nu le avem la examen

Exista anumite situatii prevazute de lege prin care pentru a te adresa instantei trebuie sa se parcurga anumite proceduri prealabile.

Potrivit art 109, alin. 2 CPC in cazurile prevazute de lege pentru sesizarea instantei de judecata este necesar s se fac dovada parcurgerii unei proceduri prealabile. Dovada se ataseaza cererii de chemare in judecata.

Astfel de proceduri prealabile sunt prevzute n Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, n materia litigiilor comerciale evaluabile n bani i n materia serviciilor potale.

2.1. Primul caz in care este necesara procedura pralabila este cel in materie de contencios administrativ prevazut in Legea 554/2004 se impune ca inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al su prevazut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa se adreseze cu plangere prealabila autoritatii emitente sau daca este cazul autoritatii superioare, in termen de 30 de zile de la comunicarea actului sau de la expirarea termenului in care cererea sa trebuia soluionat.

n cazul in care dreptul a fost incalcat printr-un act administrativ normativ plangerea poate fi facuta oricand.

Autoritatea trebuie sa solutioneze plangerea prealabila in termen de 30 de zile de la data inregistrarii, instanta de judecata putand fi sesizat in termen de 6 luni de la primirea raspunsului sau de la data expirarii termenului in care trebuia sa fie solutionat plangerea prealabil.

Daca nu se face dovada parcurgerii aceste proceduri actiunea se respinge ca fiind inadmisibila ca efect al admiterii unei exceptii de fond. Parcurgerea procedurii prealabile fiind o conditie de fond.

2.2. A doua situatie in care trebuie respectata o procedura pralabila este raportul dintre profesionisti.

Potrivit art 720 indice 1 intre litigiile dintre profesionisti evaluabile in bani si de natura contractual, inainte de a se adresa instanei, reclamantul trebuie s ncerce solutionarea litigiului prin mediere sau prin conciliere directa.

In vederea rezolvarii prin conciliere directa, reclamantul il convoac pe prt la o dat care nu poate sa fie mai scurt de 15 zile de la comunicarea cererii privind pretentiile sale si a inscrisurilor pe care se ntemeiaz.

Rezultatul concilierii este consemnat intr-un inscris in care sunt trecute pretentiile reciproce ale partilor in legatura cu obiectul cererii si punctele lor de vedere.

Instanta de judecata poate fi sesizata numai alaturandu-se la cerere acest inscris sau daca prtul nu a dat curs convocrii, alaturndu-se dovada c de la data convocrii au trecut cel putin 30 de zile.

2.3. A treia situatie in care trebuie respectata o procedura pralabila este procedura prealabil din materia serviciilor postale este reglementata prin Ordonanta Guvernului nr 31/2002 care prevede ca atat expeditorul ct si destinatarul care vrea sa sesizeze instanta trebuie sa formuleze o plangere prealabila care trebuie sa fie soluionat in cel mult 6 luni de la data depunerii trimiterii potale la punctul de acces; pn la mplinirea actestui punct instanta nu paote fi sesizata.

Art 109 CPC a fost modificat prin Legea 202/ 2010 iar modificarea consta in aceea c lipsa procedurii prealabile poate fi invocat numai de ctre prt prin ntmpinare.

A fost adugat la art 109 prin Legea 202/2010 un alineat: in cazul in care este declansat un litigiu avand ca obiect dezbaterea procedurii succesorale reclamantul trebuie sa depuna o incheiere emisa de notarul public privind rezultatul verificarilor in registrele prevazute in Codul Civil sau in alte legi speciale.

In acest caz lipsa procedurii prealabile poate fi invocata atat de instanta ct si de pri.

In realitate, desi textul foloseste notiune de procedura prealabila in situatia art 109 alin 4 nu e vorba propriu-zis de o procedura prealabila, incheierea emis de notar are numai un rol probator si vizeaza deschiderea succesiunii si constatarea calitatii de mostenitor sau renuntarea la succesiune.

In lipsa acestei incheieri cererea nu va fi respinsa ca inadmisibila ci se va cere reclamantului sa depuna dovada prevazuta de Cod.

3. Cererea de chemare in judecata - continut

Cereri principale

Aciunile n funcie de calea procedural aleas de parte pentru valorificarea dreptului su sunt principale, accesorii i incidentale.

Cererea principal, prin care se declaneaz procedura judiciar, poate mbrca forma cererii de chemare n judecat, de apel, recurs, contestaie n anulare, revizuire, contestaie la executare, recurs n interesul legii.

n temeiul unor legi speciale instana poate fi sesizat prin plngere sau contestaie care, dac nu se prevede altfel, trebuie s aib coninutul cererii de chemare n judecat.

Principala cerere principala

Cererea de chemare in judecata e cererea prin care se declaneaza procedura judiciara, instanta este investita cu o cerere in prima instan.

Cererea de chemare in judecata trebuie sa aiba continutul prevazut de art 112 CPC si anume:

1. Numele, domiciliul sau reedina prilor ori, iar in cazul persoanelor juridice, denumirea i sediul lor; dup caz, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n registrul persoanelor juridice, codul fiscal i contul bancar. Textul a fost modificat si spune ca se aplica dispozitiile art 82 teza a 2-a si astfel cererea va cuprinde, dac este cazul, i datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de pri, numrul de telefon, numrul de fax, adresa de pot electronic.

Reclamantul care are domiciliul in strainatate trebuie sa-si aleaga un domiciliu in Romania unde i se vor face toate comunicarile in legatura cu procesul.

In ceea ce priveste numele, in conditiile legii speciale, numele partilor cuprinde numele de familie si prenumele prenumele trebuie sa fie specificat in intregime si nu doar initiala.

In ceea ce priveste domiciliul sau resedinta partilor, ceea ce intereseaza este locul unde partile vor locui efectiv pentru a exista siguranta ca primeste toate comunicarile in legatura cu procesul. Intereseaza domiciliul sau resedinta avute la momentul sesizarii instantei; schimbarea ulterioara a domiciliului nu afecteaza competenta instantei initial investit.

Domiciliul poate sa fie cel real sau un domiciliu ales. In aceasta ipoteza pentru a fi valabila, alegerea domiciliului trebuie sa fie facuta cu respectarea cerintelor articolului 93 care impune sa fie indicata si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura.

Daca pe parcursul procesului o parte isi schimba domiciliul, sub sanctiunea nelurii n consideraie, trebuie sa instiinteze atat instanta cat si pe adversarul su in legatur cu noua adres. Neluarea in considerare se refera la faptul c dac partea nu a ncunotiinat in special instana asupara noii adrese va fi citat la vechea adres, dei nu mai locuiete acolo, si nu poate invoca lipsa procedurii de citare.

Numai atunci cand cererea este facuta prin mandatar apare numele si calitatea celui care reprezinta partea, in caz contrar se respinge actiunea ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa.

Al 3 lea element al cererii de chemare in judecata este obiectul cererii si valoare lui dupa pretuirea reclamantului, cand acest lucru este cu putinta.

In cazul imobilelor, acesta trebuie sa fie identificate prin indicarea localitatii si a adresei postale.

Obiectul cererii de chemare in judecata este pretentia concreta a reclamantului de care instanta este tinuta pentru ca nu poate sa acorde mai mult, altceva sau mai putin decat s-a cerut.

Alt element priveste motivele de fapt si de drept ale cererii.

Motivele de fapt reprezinta imprejurarile de fapt care au dus la diferendul dedus judecatii.

Motivele de drept constituie cazua cererii de chemare in judecata, fundamentul raportului juridic litigios de care, spre deosebire de obiect, instanta nu mai este inut.In legatura cu acest element al cererii se poate aplica art 84 si in urma punerii in discutie a partii sa se poata da calificarea corecta cererii.

Alt element priveste dovezile pe care se sprijina fiecare capat de cerere.

Daca reclamantul vrea sa administreze proba cu inscrisuri, va trebui sa ataseze cererii, inscrisurile in copie certificata de el ca sunt conform cu originalul. Daca vrea sa obtina marturisirea paratului trebuie sa solicite chemare acestiua la interogatoriu si daca vrea sa administere proba testimoniala (cu martori) trebuie sa indice numele si adresele martorilor.

Semnatura este elementul prin care isi insuseste tot ce este in cerere si pt a fi valabila, semnatura trebuie facuta olograf, nefiind suficienta dactilografierea numelui reclamantului si nici aplicare unei stampile cu numele sau.

In cazul in care reclamantul constesta semnatura aplicata pe cerere si sustine ca nu a dat mandat unei alte persoane pt a-l reprezenta se poate proceda la o verificare de scripte, reclamantul fiind pus sa semneze inaintea instantei.

Daca in urma comapararii semnaturii facute in fata instantei cu semnatura aplicata pe cerere judecatorul nu este lamurit, poate dispune ca verificare sa se faca printr o expertiza grafoscopica.

Dintre toate elementele enumerate de art 112 unele sunt considerate esentiale iar altele neesentiale.

Art 133 spune ca cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele, obiectul si semnatura se va declara nula. sunt considerate esentiale pt cererea de chemare in judecata, numele, obiectul si semnatura deoarece textul se refera numai la aceste 3 elemente; celelalte sunt elemente neesentiale pt cererea de chemare in judecata.

In cazul in care lipsesc elementele neesentiale ale cererii de chemare in judecata sanctiunea este nulitatea care intervine in conditiile art 105 alin 2, paratul trebuie sa faca dovada vatamarii pe care o sufera prin lipsa acestui obiect.

4. Depunerea cererii de chemare in judecata

Depunerea cererii de chemare in judecata se poate face prin fax, posta electronica sau personal.

Indiferent de cum este depusa cererea, presedintele instantei sau judecatorul care il inlocuieste, verifica daca cererea cuprinde elementele cerute de art 112. Este posibil ca in urma verificarii sa fie necesara completarea sau modificarea cererii.

Daca reclamantul este de fata, completarea poate fi facuta pe loc.

Modificarea nu este facuta deindata ci se acorda un termen scurt in acest scop. Se va acorda un termen scurt si daca reclamantul nu este de fata si printr o adresa este instiintat asupra lipsurilor cererii punanadu se in vedere ca pana la termenul acordat sa modifice sau sa completeze cererea sub pedeapsa suspendarii judiciare. (Art 114).

Acest termen scurt este un termen administrativ, nu un termen de judecata, deoarece daca era un termen de judecata ar fi fost nevoie ca paratul sa fie citat prin cerere de chemare in judecata.

Daca pana la termenul scurt acordat cererea nu este indreptata, printr o incheiere data in conditiile art 339, intr o procedura necontecioasa, fara citarea partilor, se va suspenda judecata. Aceasta suspendare inseamna ca cererii nu i se da curs, nu se fixeaza termen de judecata.

In cazul in care reclamantul domiciliaza in strainatate, ii se va pune in vedere, ca in termenul scurt acordat, sa si aleaga un domiciliu in Romania unde urmeaza a ii fi facute toate comunicariile in legatura cu procesul. Daca nu o va face, cererii nu i se va da curs.

Daca in urma verificarii la depunere sunt indeplinite elementele sau acestea sunt indeplinite ulterior, se fixeaza termenul de judeacata si se dispune citarea paratului cu copie de pe cererea de chemare in judecata punandui se in vedere ca este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 5 zile inaintea termenului acordat.

Primul termen se acorda in asa fel incat paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a si pregati apararea, repsectiv 5 zile in pricinile urgente.

Daca paratul domiciliaza in strainatate, se fixeaza un termen mai lung si se pune in vedere ca trebuie sa si aleaga un domiciliu in Romania unde urmeaza a i se face toate comunicarile in legatura cu procesul. Daca nu isi indeplineste aceste obligatii, citarea acestuia i se va face prin scrisoare recomandata; recipisa de depunere la Posta Romana a scrisorii in care sunt enumerate actele de procedura care se comunica tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii de citare.

In cazul in care exista o coparticipare procesuala si sunt foarte multi reclamanti sau parati, presedintele instantei le va pune in vedere sa si aleaga unul sau mai multi mandatari, persoane fizice sau juridice unde urmeaza sa se faca toate comunicariile in legatura cu procesul.

Reclamantii trebuie sa depuna dovada mandatului in termenul administrativ scurt sub sanctiunea suspendarii judecatii cererii iar paratii odata cu intampinarea sau daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Daca paratii nu se inteleg asupra persoanei mandatarului sau nu si au ales un mandatar, instanta le va numii un curator special care sa i reprezinte dintre avocatii anume desemnati in acest scop, de Barou.

Sub rezerva dezbaterii la prima zi de infatisare, la primirea cererii pentru a urgenta judecata, presedintele instantei poate sa dispuna citarea paratului la interogatoriu si sa ia alte masuri necesare administrarii probelor.

Prin incheierea executorie, presedintele poate sa ia masuri pt asigurarea dovezilor si constituirea unei situatii de fapt.

5. Efectele cererii de chemare in judecata

Efectele introducerii cererii de chemare n judecata

Cat priveste efectele cererii de chemare in judecata, avem:

1. Este investita instanta cu judecarea pricinii la care se refer judecatorul civil asteapta procesul

2. Sunt determinate limitele cat priveste obiectul si partile

3. In cazul competenei teritoriale alternative, introducerea cererii de chemare n judecat exprim alegerea fcut de reclamant pentru una dintre instanele deopotriv competente;

4. Dreptul dedus judecatii devine unul litigios si dupa caz poate sau nu poate sa constituie obiectul unei cesiuni

5. Prin introducerea cererii, paratul este pus in intarziere si pe cale de consecinta, in actiunile reale, imobiliare si mixte este considerat a fi posesor de rea credinta si datoreaza fructele de la data introducerii cererii.

Daca actiunea are ca obiect un bun idividual determinat, paratul suporta riscul pieirii fortuite a acestiua iar daca actiunea are ca obiect o suma de bani, chiar daca nu era purtatoare de dobanda, de la data introducerii actiunii, incepe sa curga dobanda.

6. Intreruperea cursului prescriptiei extinctive chiar daca cererea este adresata unei instante necompetente material sau teritorial, cu conditia sa nu fie respinsa, anulata, perimata sau sa se renunte la judecarea ei.

6. Intampinarea

Cereri incidentale ntmpinarea este o cerere incidentala; Spre deosebire de cererea principal, prin care se declaneaz procedura judiciar, cererea incidental este formulat n cadrul unui proces deja pornit, ceea ce face ca instana sesizat s-i proroge competena asupra cererii incidentale.

ntmpinarea este actul de procedur pe care-l savarseste prtul atunci cand doar se apara fata de cererea de chemare n judecat. Paratul care vrea doar sa se apere trebuie sa formuleaze intampinare si daca nu depune intampinare nu va mai putea invoca exceptii de procedura relative si nu va mai putea sa administreze dovezi.

Sediul materiei l reprezint art. 115-118 C. proc. civ.In primul rand, intampinarea trebuie sa cuprinda in primul rand numele, domiciliul sau resedinta paratului iar in cazul persoanei juridice denumirea si sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau dupa caz, numarul de inregistrare in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar.

Art 115 care a fost modificat prin legea 202/2010 spune ca dispozitiile art 82 teza a 2-a se aplica in mod corespunzator; ceea ce inseamna ca daca este cazul, paratul poate ( nu este obligat) sa indice mijloacele de comunicare pe care le foloseste (nr de telefon, nr de fax, adresa de posta electronica s.a. ).

Paratul care domiciliaza in strainatate va arata domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile in legatura cu procesul.

In al doilea rand, in intampinare vor fi aratate, daca este cazul, exceptiile de procedura si de fond in legatura cu cererea de chemare in judecata, vor fi indicate exceptiile procesuale pe care paratul le-a cunoscut sau trebuia sa le cunoasca, privitor la neregularitatile procedurale in legatura cu cererea de chemare in judecata.

In intampinare se va arata raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii reclamantului. Prin indicarea acestui element, paratul se apara in fond, pune in discutie temeinicia cererii de chemare in judecata.

Un alt element il constituie dovezile cu care paratul se apara impotriva fiecarui capat din cererea reclamantului.

Daca doreste sa administreze proba testimoniala va trebui sa arate numele si adresele martorilor pentru a fi citati; daca doreste sa administreze proba cu inscrisuri va atasa la intampinare copii certificate de el ca sunt conforme cu originalul iar daca doreste sa obtina marturisirea reclamantului va trebui sa ceara chemarea reclamantului la interogatoriu.

Intampinarea trebuie sa fie semnata.

Lipsa acestor elemente va atrage nulitatea intampinarii in conditiile art 105 alin 2, ceea ce inseamna ca reclamantul va trebui sa faca dovada vatamarii procesuale pe care o sufera ca urmare a lipsei uneia dintre aceste elemente.

Ca regula intampinarea este obligatorie atat in prima instanta cat si in caile de atac. Ea nu este obligatorie doar in procesele de divort, actiunile posesorii si Ordonantele Presedentiale.

Daca intampinarea este obligatorie trebuie sa fie depusa la dosar cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata sub sanctiunea decaderii din dreptul de a invoca exceptii procesuale relative si de a administra dovezi.

Daca intampinarea nu este obligatorie, aceasta poate fi depusa cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare.

Daca paratul nu e reprezentat sau asistat de avocat, la prima zi de infatisare, presedintele completului ii va pune in vedere sa arate care sunt exceptiile, mijloacele de aparare si dovezile de care intelege sa se serveasca, despre toate acestea se mentioneaza in incheierea de sedinta.

Paratul care nu este reprezentat de reprezentant si avocat va putea sa ceara acordarea unui termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii.

Intampinarea se depune in atatea exemplare cati reclamanti sunt, plus un exemplar pentru instanta.

Daca o persoana sta in proces in mai multe calitati juridice, adica atat in nume propriu cat si in calitate de reprezentant al altor reclamanti, este suficient sa se depuna un singur exemplar.

In respectarea cerintelor art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului intampinarea se comunica, neputandu-se considera ca reclamantul a beneficiat de un proces echitabil prin faptul ca ar trebui sa ia cunostinta de intampinare de la dosar.

7. Cererea reconventionala - definitie si caracter

In cazul in care paratul vrea sa obtina o contraprestatie de la reclamant, are pretentii fata de acesta, trebuie sa formuleze o cerere reconventionala.

Cererea reconventionala este reglementata de art 119 si 120.

Atunci cand paratul are pretentii in legatura cu obiectul cererii de chemare in judecata poate sa faca cerere reconventionala.

Art 119 alin 1 limiteaza pretentiile pe care paratul le-ar putea valorifica prin cererea reconventionala, la acele pretentii care sunt in legatura cu obiectul cererii de chemare in judecata.

Prin cererea reconventionala se poate urmarii in primul rand compensarea judiciara atunci cand creanta paratului impotriva reclamantului nu este certa, lichida si exigibila in asa fel incat doar prin intampinare sa fie opusa compensatia legala.

Se mai poate urmari punerea in discutie a valabilitatii titlului care constituie temeiul juridic al cererii de chemare in judecata invocandu-se dupa caz nulitatea, ori solicitandu-se rezolutiunesa sau rezilierea titlului.

In al treilea rand se poate urmari obligarea reclamantului la o anumita prestatie fata de parat, de ex intr-o actiune in revendicare a unor bunuri paratul poate sa formuleze cerere reconventionala prin care sa solicite obligarea reclamantului la contravaloarea imbunatatirilor aduse imobilului.

Cat priveste caracterul cererii reconventionale, regula este ca aceasta are un caracter facultativ, de vreme ce chiar art 119 spune ca paratul poate sa faca cerere reconventionala. Prin exceptie in procesul de divort daca paratul doreste sa obtina desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a reclamantului trebuie sa faca cerere reconventionala privitor la faptele petrecute pana la prima zi de infatisare.

8. Continutul cererii reconventionale

Cererea reconventionala, in conditiile art 119, se face sub forma cererii de chemare in judecata, deci trebuie sa cuprinda toate elementele prevazute de art 112. Paratul care face cerere reconventionala este un adevarat reclamant in cererea reconventionala. Astfel cererea reconventionala trebuie sa cuprinda:

1. Numele, domiciliul sau reedina prilor ori, iar in cazul persoanelor juridice, denumirea i sediul lor; dup caz, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n registrul persoanelor juridice, codul fiscal i contul bancar. Textul a fost modificat si spune ca se aplica dispozitiile art 82 teza a 2-a si astfel cererea va cuprinde, dac este cazul, i datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de pri, numrul de telefon, numrul de fax, adresa de pot electronic. In ceea ce priveste numele, in conditiile legii speciale, numele partilor cuprinde numele de familie si prenumele prenumele trebuie sa fie specificat in intregime si nu doar initiala.

In ceea ce priveste domiciliul sau resedinta partilor, ceea ce intereseaza este locul unde partile vor locui efectiv pentru a exista siguranta ca primeste toate comunicarile in legatura cu procesul. Intereseaza domiciliul sau resedinta avute la momentul sesizarii instantei; schimbarea ulterioara a domiciliului nu afecteaza competenta instantei initial investit.

Domiciliul poate sa fie cel real sau un domiciliu ales. In aceasta ipoteza pentru a fi valabila, alegerea domiciliului trebuie sa fie facuta cu respectarea cerintelor articolului 93 care impune sa fie indicata si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura.

Daca pe parcursul procesului o parte isi schimba domiciliul, sub sanctiunea nelurii n consideraie, trebuie sa instiinteze atat instanta cat si pe adversarul su in legatur cu noua adres. Neluarea in considerare se refera la faptul c dac partea nu a ncunotiinat in special instana asupara noii adrese va fi citat la vechea adres, dei nu mai locuiete acolo, si nu poate invoca lipsa procedurii de citare.

Al 3 lea element al cererii reconventionale este obiectul cererii si valoare lui.

In cazul imobilelor, acesta trebuie sa fie identificate prin indicarea localitatii si a adresei postale.

Obiectul cererii reconventionale este pretentia concreta a reclamantului-parat de care instanta este tinuta pentru ca nu poate sa acorde mai mult, altceva sau mai putin decat s-a cerut.

Alt element priveste motivele de fapt si de drept ale cererii.

Motivele de fapt reprezinta imprejurarile de fapt care au dus la diferendul dedus judecatii.

Motivele de drept constituie cazua cererii reconventionale, fundamentul raportului juridic litigios de care, spre deosebire de obiect, instanta nu mai este inut. In legatura cu acest element al cererii se poate aplica art 84 si in urma punerii in discutie a partii sa se poata da calificarea corecta cererii.

Alt element priveste dovezile pe care se sprijina fiecare capat de cerere.

Semnatura este elementul prin care isi insuseste tot ce este in cerere si pt a fi valabila, semnatura trebuie facuta olograf, nefiind suficienta dactilografierea numelui reclamantului-parat si nici aplicare unei stampile cu numele sau.

In cazul in care reclamantul-parat constesta semnatura aplicata pe cerere si sustine ca nu a dat mandat unei alte persoane pt a-l reprezenta se poate proceda la o verificare de scripte, reclamantul-parat fiind pus sa semneze inaintea instantei.

Daca in urma comapararii semnaturii facute in fata instantei cu semnatura aplicata pe cerere judecatorul nu este lamurit, poate dispune ca verificare sa se faca printr o expertiza grafoscopica.

Cererea reconventionala poate fi anulata pentru lipsa elementelor esentiale sau daca se face dovada vatamarii, pentru celelalte elemente ale cererii.

9. Termenul de depunere al cererii reconventionaleCererea reconventionala se depune odata cu intampinarea ceea ce inseamna ca trebuie sa fie depusa cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat pentru judecata.

Nu se va considerea ca cererea reconventionala este inadmisibila daca paratul nu a formulat si intampinare, faptul ca, potrivit codului, cererea se depune odata cu intampinarea avand semnificatia ca cererea reconventionala se depune in termenul prevazut de lege pentru depunerea intampinarii.

Daca cererea reconventionala nu este depusa cu respectarea termenului prevazut de lege nu va fi respinsa ca tardiv formulata ci fata de dispozitiile art 135, sanctiunea va fi judecata ei separata de cererea principala, in afara de cazul in care ambele parti sunt de acord sa se judece impreuna.

In lipsa acestui acord cererea reconventionala va fi inregistrata separat, constituindu-se un dosar distinct si pentru a se evita darea unor hotarari contradictorii este de preferat ca in conditiile art 244 punctul 1 al CPC judecata cererii reconventionala sa fie suspendata pana la solutionarea irevocabila a cererii principale.

Ca regula, cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala.

Daca insa judecarea impreuna ar duce la tergiversarea solutionarii cererii principale, ceea ce inseamna ca numai cererea principala este in stare de judecata, cererea reconventionala va putea fi disjunsa si judecata separat.

In scopul evitarii pronuntarii hotararilor contradictorii in privinta judecarii cererii reconventionale se va face aplicarea art 244 punctul 1, judecata acesteia fiind suspendata pana la solutionarea cererii principale.

Exista litigii in care disjungerea nu este posibila deoarece solutia cererii principale este strans legata de solutia data cererii reconventionale si invers.

De exemplu, nu poate fi disjunsa cererea reconventionala intr-un proces de iesire din diviziune sau partaj de bunuri comune; nu poate fi disjunsa cererea reconventionala prin care paratul cere stabilirea la el a domiciliului copilului daca prin cererea principala s-a solicitat obligarea paratului la plata pensiei de intretinere pentru copil.

Masurile asiguratorii

Masurile asiguratorii sunt acele mijloace procesuale la care recurge creditorul care nu are inca un titlu executoriu pentru a obtine indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmaribile ale debitorului in asa fel incat sa evite ca debitorul de rea credinta sa-si creeze o stare de insolvabilitate constatata la momentul in care creditorul obtine titlul executoriu.

Masurile asiguratorii sunt sechestrul asigurator, poprirea asiguratorie si sechestrul judiciar.

10. Sechestrul asigurator

Masurile asiguratorii sunt acele mijloace procesuale la care recurge creditorul care nu are inca un titlu executoriu pentru a obtine indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmaribile ale debitorului in asa fel incat sa evite ca debitorul de rea credinta sa-si creeze o stare de insolvabilitate constatata la momentul in care creditorul obtine titlul executoriu.

Sechestrul asigurtor este o msur asigurtorie la care recurge creditorul unei sume de bani, i solicita indisponibilizarea bunurilor mobile (detinatorul nu mai poate sa dispuna de ele) si imobile urmribile ale debitorului, pn la momentul obtinerii titlului executoriu.

Aceasta masura asiguratorie este reglementata de la art 591 la 596 CPC.

In legatura cu situatiile care se pot ivi art 591 stabileste urmatoarele aspecte:

O ipoteza este aceea in care creanta creditorului este exigibila ( a ajuns la scadenta) si este constatata prin inscris. In acest caz creditorul trebuie sa faca dovada ca a introdus actiune pentru valorificarea creantei sale si ca procesul principal este in curs. Instanta il poate obliga pe creditor la depunerea unei cautiuni, in cuantumul fixat de instanta.

A doua ipoteza prevazuta de art 591 este aceea in care creanta este exigibila dar nu este constatata prin inscris. De aceasta data creditorul va trebui sa faca dovada ca a introdus actiunea principala si ca aceasta este in curs, nu este suspendata, si toatodata sa faca dovada ca a depus o cautiune egala cu jumatate din valoarea reclamata. Cuantumul cautiunii se determina in raport de valoarea pretentiilor din procesul principal, nu in raport de valoarea bunurilor a caror indisponibilizare o urmareste creditorul.

Depunerea cautiunii in cuantumul aratat este o conditie de admisibilitate pentru instituirea sechestrului asigurator ceea ce inseamna ca instanta nu va acorda un termen pentru a se face dovada depunerii cautiunii.

In lipsa acestei dovezi se va da o incheiere de respingere ca inadmisibila a cererii de instituire a masurii asiguratorii.

A treia ipoteza avuta in vedere de art 591 este aceea in care creanta nu este exigibila dar este constatata prin inscris. Se poate cere aplicarea sechestrului atunci cand creditorul invoca faptul ca debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date, nu a dat asigurarile promise (bunurile pe care le-a promis in garantie pentru realizarea creantelor) sau exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa-si diminueze activul patrimonial.

Depunerea unei cautiuni este obligatorie insa cuantumul cautiunii este lasat la aprecierea instantei.

Pentru aceasta ipoteza instanta fixeaza un termen pentru depunerea cautiunii iar in caz de neindeplinire a obligatiei, printr-o incheiere irevocabila, data fara citarea partilor, se va constata desfiintarea de drept a sechestrului asigurator.

Procedura de nfiinare a sechestrului asigurtor

Potrivit art. 592 alin. 1 C. proc. civ., cererea de sechestru asigurtor se adreseaz instanei competente sa judece actiunea principala, aceea prin care se tinde la realizarea creantei, indiferent daca la momentul formularii cererii de sechestru actiunea principala mai este sau nu pe rolul acelei instante.

Cererea se judeca de urgenta, fara citarea partilor, printr-o incheiere data in camera de consiliu, si care poate fi atacata numai cu recurs in termen de 5 zile de la data comunicarii.

Masura de sechestru este adusa la indeplinire de catre executorul judecatoresc care se va deplasa in locul unde se afla cele mai importante bunuri ale debitorului si va sechestra o cantitate de bunuri a caror valoare, in caz de eventuala vanzare silita, ar putea sa acopere creanta creditorului.

In momentul in care creditorul obtine titlul executoriu, daca debitorul nu-si executa obligatia de buna-voie bunurile astfel indisponibilizare pot fi vandute silit.

11. Poprirea asiguratorie

Masurile asiguratorii sunt acele mijloace procesuale la care recurge creditorul care nu are inca un titlu executoriu pentru a obtine indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmaribile ale debitorului in asa fel incat sa evite ca debitorul de rea credinta sa-si creeze o stare de insolvabilitate constatata la momentul in care creditorul obtine titlul executoriu.

Poprirea asigurtorie este reglementata de art 597 CPC si consta in indisponibilizarea sumelor de bani, titlurilor de valoare, bunurilor mobile incorporale urmribile pe care o terta persoana i le datoreaza debitorului sau pe care i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

Poprirea asigurtorie presupune existenta initiala a doua raporturi juridice, unul intre creditorul popritor si debitorul poprit si altul intre debitorul poprit si tertul poprit, in acest al doilea raport juridic, tertul poprit fiind debitor al celui care este debitor poprit.

Prin instituirea popririi asigurtorii tertul poprit nu-si mai poate executa obligatia fata de creditorul sau care este debitorul poprit din primul raport juridic.

In momentul in care creditorul popritor obtine titlul executoriu impotriva debitorului poprit, daca debitorul nu-si executa obligatia de buna-voie, poprirea asiguratorie se transforma in poprire executorie si se naste un al treilea raport juridic intre creditorul popritor si tertul poprit; raport in care tertul poprit va fi tinut sa plateasca creditorului popritor ceea ce trebuia sa-i plateasca creditorului sau debitorul poprit.

12. Sechestrul judiciar

Masurile asiguratorii sunt acele mijloace procesuale la care recurge creditorul care nu are inca un titlu executoriu pentru a obtine indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmaribile ale debitorului in asa fel incat sa evite ca debitorul de rea credinta sa-si creeze o stare de insolvabilitate constatata la momentul in care creditorul obtine titlul executoriu.

Sechestrul judiciar este reglementat de la art 598 la 601 si are ca obiecat indisponibilizarea bunurilor mobile si imobile care formeaza obiectul unui proces iar procesul poarta asupra proprietatii sau asupra altui drept real principal, asupra posesiei bunurilor ori asupra administrarii sau folosintei unor bunuri comune. In cazurile prevazute la art 598 si in cazurile in care exista pericolul ca debitorul sa-si creeze sau sa-si mareasca starea de insolvabilitate prin instrainarea unor bunuri, sechestrul judiciar poate fi instituit si asupra unor bunuri care nu formeaza obiect al unui proces.

Cererea se adreseaza instantei care judeca procesul si care se pronunta asupra ei, cu citarea partilor, printr-o incheiere care poate fi atacata cu recurs, in termen de 5 zile de la data pronuntarii.

Bunul este incredintat unei persoane numita administrator sechestru care poate fi una dintre parti, ori daca partile nu se inteleg, un tert desemnat de instanta care nu are nici un interes in legatura cu acest bun.

Administratorul sechestru poate sa faca acte de conservare si de administrare cu privire la bun, sa incaseze creante, sa plateasca datoriile curente si cu incuviintarea instantei sa stea in proces cu privire la bun, in locul partilor litigante.

La finalizarea procesului bunul va fi predat partii care l-a obtinut prin hotarare.

13. Citarea si comunicarea actelor de procedura - termenul in cunostinta

Citarea si comunicarea actelor de procedura

Citarea este actul de procedur prin care participanii la judecata procesului civil sunt ntiinai cu privire la existena procesului, a termenului i locului unde se va desfura judecata. Prin citarea prilor se asigur respectarea a dou principii fundamentale ale procesului civil: contradictorialitatea i dreptul de aprare.

Comunicarea este tot un act procedural, este mijlocul tehnic prin care se asigur aducerea la cunotin a unui act procedural ndeplinit, care trebuie s fie cunoscut de pri.

Legat de caracterul normelor care reglementeaza procedura de citare trebuie sa tinem cont de articolul 85 CPC potrivit caruia judectorul nu poate hotr asupra unei cereri dect dup citarea sau nfiarea prilor, numai daca legea nu dispune altfel; si trebuie sa mai tinem cont si de articolul 107 CPC care-l obliga pe judecator, atunci cand constata ca partea care lipseste nu a fost legal citata, sa amne judecata sub pedeapsa nulitii. ntruct nulitatea este expres, vtmarea se prezum, potrivit art. 105 alin. 2 teza a II-a C. proc. civ., astfel nct partea care invoc nulitatea este scutit de obligaia de a dovedi vtmarea.

Din cele doua texte rezulta ca normele care reglementeaza procedura de citare au caracter imperativ si prin urmare, in cursul procesului, lipsa procedurii de citare poate fi invocata de oricare dintre parti, de procuror sau de instanta din oficiu.

In calea de atac insa o parte nu poate sa invoce nelegarea citare a celeilalte parti deoarece nu justifica un interes; numai partea nelegal citata poate sa exercite o cale de atac in care sa invoce nelegala ei citare.

In procesul civil nu este obligatoriu ca partile sa se infatiseze inaintea judecatorului, cu exceptia procesului de divort, ceea ce este obligatoriu este ca acestora sa li se ofere posibilitatea sa se infatiseze, lucru realizabil prin legala lor citare.

Termenul in cunostinta

Termenul n cunotin este reglementat de art 153 CPC modificat prin legea 202 / 2010, astfel partea care a depus cererea personal sau prin mandatar chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, ori a fost prezenta la un termen personal sau prin reprezentant, nu va mai fi citata in tot cursul judecatii la acea instanta, fiind prezumat a cunaoaste termenele urmatoare.

Aceeasi prezumtie functioneaza si in cazul in care partea a primit si a semnat citaia.

In toate cazurile, prezumtia este relativa si poate fi inlaturata prin dovada contrara.

Termenul in cunostinta nu functioneaza, ceea ce inseamna ca este obligatorie citarea in urmatoarele situatii:

1. Daca este redeschisa judecata dupa ce procesul a fost intrerupt sau suspendat, in momentul in care se fixeaza noul termen, citarea este obligatorie, pentru c partile nu mai pot fi prezumate a cunoaste redeschiderea procesului.

2. Daca partea este chemata la interogatoriu, citarea este obligatorie, cu aceasta mentiune, pentru ca daca partea lipseste nejustificat sau refuza sa raspunda la interogatoriu judecatorul este in drept sa considere a fi dovedite sustinerile partii care a cerut chemarea la interogatoriu.

3. Daca procesul se repune pe rol si daca in momentul deliberarii judecatorul apreciaza ca este necesara lamurirea unor aspecte noi, in conditiile art 151, repune cauza pe rol si dispune citarea partilor.

4. este obligatorie citarea in cazul detinutilor si militarilor incazarmati.

Termenul in cunostinta poate fi preschimbat pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea partilor in cauza. Preschimbarea se face in camera de consiliu, fara citarea partilor, si daca se fixeaza un alt termen, pentru noul termen partile vor fi citate.

Procedura citarii si comunicarii actelor de procedura

14. Citarea prin publicitate

In cazul in care reclamantul ivedereaza ca desi a depus toata diligenta necesara nu a putut sa afle locuinta paratului se poate incuviinta ca citarea paratului sa se faca prin publicitate.

Regula in acest caz este ca citatia se afiseaza la usa instantei. Numai daca se apreciaza necesar, si in plus fata de afisarea citatiei la usa instantei citatia poate fi publicata si in Monitorul Oficial, precum si intr-un ziar de larga circulatie.

In toate cazurile in care citarea se face prin publicitate, afisarea repectv publicarea trebuie sa fie facuta cu cel putin 15 zile inaintea termenului fixat pt judecata.

In pricinile urgente se poate reduce aceasta durata la 5 zile.

Daca pe parcursul proceului, paratul se infatiseaza si face dovada ca a fost citat cu rea-credinta prin publicitate, ceea ce inseamna ca reclamantul cunostea locuinta paratului,vor fi anulate toate actele de procedura savarsite dupa incuviinterea citarii in aceste conditii, iar reclamantul va putea fi obligat si la despagubiri pt prejudiciul suferit de parat.

Formularul de citatie este un formular tipizat si cuprinde 2 parti:

Prima parte cuprinde mentiunile cuprinse in art 88 si completarea acestei parti este facuta de grefier.

Cea de-a doua parte a formularului reprezinta dovada de primire si procesul verbal de indeplinire a procedurii de citare, cuprinde elementele prevazute in art 100 si se completeaza de catre agentul procedural.

Prima parte din acest formular este desprinsa de agentul procedural si este lasata celui citat; iar a 2-a parte este restituita la arhiva instantei in rapot de precizarile facute de agentul instrumentator, putandu-se verifica modul in care s-a savarsit procedura de comunicare a citatiei sau a unui alt act de procedura.

Sunt citate partile, martorii, expertii atunci cand sunt chemati in fata instantei pt a da lamuririle necesare, si este citat orice alt participant la proces, in masura in care instanta socoteste necesar.

Comunicarea citatiei sau a oricarui alt act de procedura se face din oficiu fara sa fie necesara o cerere, in acest sens, a persoanei interesate.

Ca regula, comunicarea se face prin agenti procedurali ori salariati si instantei care judeca procesul sau prin agenti procedurali ori alti salariati ai instantelor in a caror circumscriptie se afla cel citat.

[[[ Agent procedural = postas. ]]]

In cazul in care comunicarea nu poate fi facuta in acest mod se va face prin posta cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin orice alt mijloc care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii lui.

In toate cazurile comunicarea se face gratuit, ceea ce inseamna ca partea interesata nu va plati nici o taxa de timbru.

Prin legea 202/2010 a fost introdus art 86 indice 1 care arata ca dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier juridic, comunicarea cererilor, intampinarilor, sau a oricaror alte acte se va putea face si direct intre acestia, sub semnatura de primire pe exemplarul care se depune la instanta si a indicarii datei de primire, sub sanctiunea neluarii in considerare.

Dovada comunicarii poate fi facuta si prin orice alt inscris care se depune la dosarul instantei si pe care se atesta primirea sub semnatura.

Niciodata nu este posibil sa se recurga la art 86 indice 1 pt comunicarea chiar a cererii de chemare in judecata; comunicarea cererilor introductive facandu-se prin intermediul instantei.

In ceea ce priveste termenul de inmanare a citatiei trebuie distins dupa cum e vb de inmanarea citatiei pt primul termen de judecate, respectiv de inmanarile care se fac pe parcursul procesului.

Daca e vb despre inmanarea citatiei pentru primul termen, fata de art 114 indice 1, citatia trebuie sa fie inmanata paratului cu cel putin 15 zile inaintea termenului fixat pt judecata pt ca acesta sa aiba timp sa-si pregateasca apararea si sa depuna intampinarea cu 5 zile inaintea primului termen fixat pt judecata.

Daca citatie trebuie sa fie comunicata pe parcursul procesului, art 89 alin 1 stabileste ca sub pedeapsa nulitatii inmanarea trebuie sa fie facuta cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat pentru judecata, termen care in pricinile urgente poate fi redus dupa aprecierea judecatorului.

Legat de locul comunicarii, citatia e comunica la domiciliul sau resednta celui citat, iar daca acesta are si o asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala in alt loc, inmanarea poate fi facuta si la locul acestor asezari sau indeletniciri.

Daca inmanarea trebuie sa fie facuta unui avocat sau notar public, inmanarea se face la sediul profesional, citatia fiind primita de persoana insarcinata cu primirea corespondentei care va arata in clar numele si calitatea sa si apoi va semna de primire.

Pentru cei care se gasesc sub arme, militarii incazarmati, inmanarea se face prin comandamentul superior cel mai apropiat

Pt cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, in lipsa unui domiciliu cunoscut inmanarea se face prin capitania portului de inregistrare a vasului.

Pt detinuti inmanarea se face prin administratia locului de detinere iar pt bolnavii internati in spitale, ospicii, sanatorii, inmanarea se face prin directia asezamantului.

Art 96 stabileste ca partea nu poate sa refuze primirea actelor de procedura sau a inscrisurilor care ii sunt inmanate in sedinta, poate insa sa ceara acordarea unui termen pt a-si pregati apararea.

Textul are in vedere obligatia partii de a primi actele de procedura si inscrisurile care au fost depuse in termen insa nu intr-un numar suficient de exemplare pt comunicare.

In cazul in care citatia trebuie sa fie comunicata unei persoane juridice ori unei asociatii sau societati fara personalitate juridica care poate sa stea in proces in calitate de parata, comunicarea nu se poate face ca regula prin afisare, afara de cazul in care la termen se constata din procesul verbal intocmit de agentul instrumentator ca s-a refuzat primirea ori nu a fost gasita nici o persoana la sediul acesteia.

In cazul in care inmanarea nu mai poate fi facuta, intrucat imobilul a fost daramat ori a devenit de nelocuit, agentu procedural restituie cit la grefa instantei si urmareste ca partea interesata sa fie instiintata de aceasta situatie pt a intreprinde demersurile necesare in vederea aflarii locuintei sediului partii.

Situatile cu care se poate confrunta agentul constatator cand duce citatia sunt inscrise in art 92:

-cel citat este gasit, primeste citatia si semneaza de primire - este singurul caz in care nu se incheie proces verbal ci dovada comunicarii se face cu dovada de primire.

-cel citat este gasit, fie primeste citatia dar refuza sa semneze de primire, fie refuza chiar primirea citatiei -agentul procedural, dupa caz, ii lasa citatia sau o afisaza pe usa locuintei acestuia si despre toate acestea incheia proces verbal.

-Daca cel citat nu este gasit, citatia ar putea fi lasata unui membru major al familiei sale sau unei persoane cu care locuieste in mod obisnuit si care ii primeste corespondenta si se va proceda la fel ca in modul in care nu primeste citatia, adica o afisaza pe usa locuintei acestuia si se incheie proces verbal.

-In cazul in care cel citat locuieste intr-o cladire cu mai multe apartamente sau intr-un hotel si nu este indicat nr camerei sau al apartamentului citatia este lasata administratorului, portarului ori persoanei care in mod obisnuit il inlocuieste iar daca se refuza primirea citatia este afisata pe usa principala a imobilului dupa care se incheie proces verbal. Daca nici una dintre aceste persoane nu este gasita citatia este afisata ( este lasata la cutia postala) si se incheie proces verbal.

Etapa dezbaterilor

1. edina de judecatEtapa dezbaterilor este etapa in care partile isi sustin cererile si combat cererile adversarilor, formuleaza si se apara impotriva exceptiilor, administreaza dovezi.

In general sedinta de judecata presupune o activitate premergatoare ei, activitatea din timpul sedintei si una ulterioara.

Legat de activitatea premergatoare sedintei se judecata este de retinut rolul grefierului de sedinta care preia dosarele din arhiva si intocmeste lista de sedinta in care vor fi trecute cu prioritate dosarele ramase in divergenta si acelea pentru care s-a fixat termen in continuare, apoi dosarele urgente si urmeaza restul dosarelor repartizate completului pentru termenul respectiv.

Lista se afiseaza la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inaintea inceperii sedintei si va fi folosita totodata pentru completarea condicii de sedinta in care dupa finalizarea sedintei de judecata, judecatori vor trece in dreptul fiecarui dosar dupa caz, masura dispusa, respectiv termenul acordat sau solutia pe scurt.

Tot in cadrul acestei activitati premergatoare sedintei de judecata grefierul verifica in ce masura s-a indeplinit masura de citare si semnaleaza presedintelui de complet eventualele deficiente constatate pt ca daca mai este cu putinta sa fie remediate, sa se dispuna citarea din nou.

Dosarele insotite de lista de sedinta sunt predate spre studiu judecatorilor care vor consemna in lista de sedinta problemele de dezbatut in legatura cu fiecare dosar.

15. Sedinta de judecata - activitatea in timpul sedintei de judecata

Cat priveste activitatea din timpul sedintei de judecata, grefierul intra in sala de sedinta cu cel putin o jumatate de ora inainte de inceperea sedintei pentru a pune dosarele la dispozitie partilor interesate.

La intrarea completului anunta salii acest lucru iar conducerea sedintei de judecata este asigurata de catre presedintele completului care deschide, suspenda si ridica sedinta.

Activitatea de judecata intr-un dosar debuteaza cu apelul partilor sau daca este cazul al matrtorilor pe care-l face grefieru, dupa care acesta refera instantei situatia din dosar, in principal cat priveste procedura de judecata, daca s-au formulat cereri noi, daca au fost depuse inscrisuri.

Dosarul este predat apoi presedintelui de complet care la randul lui verifica legalitatea procedurii de citare si din acest moment pot incepe dezbaterile.

La inceputul sedintei de judecata partile pot sa ceara amanarea peste rand a dosarelor care nu provoaca dezbateri- este lipsa de procedura, nu s-a raspuns la o adresa - numai ai ce alte discutii sa faci.

Daca partile din dosarele inscrise in lista anterior sunt de acord, la inceputul sedintei de judecata pot fi strigate peste rand si alte dosare, nu doar acelea in care se impune amanarea.

Sedinta de judecata este condusa de presedintele completului care poate sa ia toate masurile necesare pentru asigurarea desfasurarii normale a procesului, judecatorul facand asa numita politie a sedintei. Daca in cadrul acestor masuri este indepartata din sala o parte, sub pedeapsa nulitatii hotarari, inainte de inchiderea dezbaterilor aceasta trebuie rechemata in sala si sa i se comunice cele mai importante acte de procedura savarsite in lipsa ei. Nu este necesar sa se procedeze asa daca partea este asistata de un avocat care a ramas in sala. Daca si avocatul urmeaza drumul partii chemi si avocatul dar obligatoriu este sa chemi partea.

Legat de activitatea ulterioara sedintei de judecata, grefierul are un rol important in intocmirea incheierii de sedinta care asa cum rezulta din art 255 este tot o hotarare judecatoreasca dar este una care se da pe parcursul procesului, de aceea va cuprinde cele trei parti pe care le are si hotararea finala, respectiv practicaua in care se consemneaza tot ceea ce s-a petrecut la termenul de judecata pentru care este intocmita incheierea - este prima parte pana unde la mijloc scrie instanta; -considerentele in care este motivata in fapt si in drept masura dispusa la acel termen si care este trecuta in cea de-a treia parte - dispozitiv.

Dupa dispozitiv este trecut si urmatorul termen de judecata, sub pedeapsa de nulitate, incheierea este semnata de grefier si de judecatori.

Intrucat preceda darea hotararii finale, incheierile se numesc preparatorii. Cele mai multe incheieri sunt preparatorii.Acela care lasa sa se intrevada darea solutiei finale sau care contin dezlegarea unei probleme de drept se numesc interlocutorii.

Specificul incheierilor interlocutorii este ca leaga instanta, judecatorul nemaiputand sa revina asupra a ceea ce a dispus intr-o astfel de incheiere.

Specific oricarei incheieri este faptul ca incheierea nu poate fi atacata decat odata cu fondul adica odata cu hotararea finala; prin exceptie, incheierile prin care s-a intrerupt cursul judecatii pot fi atacate separat cu apel, iar incheierile prin care s-a suspendat judecata, cu exceptia celor date in recurs, pot fi atacate separat cu recurs in tot timpul cat dureaza suspendarea.

Sunt insa si incheieri care nu sunt supuse nici unei cai de atac, de exemplu: ncheierea prin care s-a ncuviinat sau respins abinerea, aceea prin care s-a ncuviinat recuzarea, hotrrea (ncheierea) asupra strmutrii. 16. Prima zi de infatisare - generalitati

Prima zi de infatisare

Prima zi de infatisare este acel moment procesual in care, fata de art 134, in mod cumulativ partile sunt legal citate si pot pune concluzii.

Pt a putea vorbi de prima zi de infatisare nu se cere ca si taxele de timbru sa fi fost achitate, sanctiunile ce intervin pt neachitarea lor intervin pe plan fiscal.

Pt a putea pune concluzii in sensul art 134 adica a te putea exprima asupra procesului, a-ti expune punctul de vedere in legatura cu litigiul espectiv, nu a pune concluzii in fond despre care vb la finalul procesului.

Daca paratului nu ii este comunicata odata cu citatia copia cererii de chemare in judecata, nu este in masura sa puna concluzii. Daca la primul termen de judecata, pt oricare dinte parti se admite cererea de lipsa de aparare se va proroga momentul la care in procesul respectiv va fi prima zi de infatisare.

Este important acest moment procesual atat pt parat cat si pt reclamant deoar acestia pot sa faca anumite acte de procedura.

In cond art 132 la prima zi de infatisare, reclamantul poate sa modifice cererea de judecata si sa propuna probe noi, instanta comunicand cererea paratului si stabilindu-i termenul in vederea depunerii intampinarii.

Cererea nu se considera modificata, astfel incat nu se acorda termen si sunt trecute in incheierea de sedinta mentiunile partii atunci cand, reclamantul indreapta erorile materiale din cuprinsul cererii, cand cere valoarea lucrului pierdut sau pierit, cand mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii si cand transforma actiunea in constatare in actiune in realizare sau invers, daca acest lucru este cu putinta.

Daca paratul nu este prezent la termenul la care s-au facut aceste precizari instanta poate sa-i comunice copie de pe incheierea de sedinta atunci cand apreciaza ca acesta este necesar pt realizarea dreptului la aparare al paratului.

La prima zi de infatisare, paratul poate sa faca cereri de interventie fortata.

17. Exceptiile procesuale

Ca sa putem defini exceptiile procesuale trebuie sa avem in vedere o serie de particularitatiExceptiile procesuale constituie o forma de manifestare a actiunii, ele presupunand existenta unui proces in curs.

Exceptiile procesuale reprezinta un mijloc de aparare si de aceea, de regula, sunt folosite de catre parat, insa exceptiile procesuale absolute pot fi invocate si de reclamant, de procuror, de instanta din oficiu.

Exceptia procesuala nici atunci cand este una de fond nu pune in discutie insusi fondul raportului juridic litigios.

Ca regula, admiterea exceptiei procesuale nu poate fi opusa cu autoritate de lucru judecat asupra fondului, insa daca neregularitatea procedurala care a stat la baza admiterii unei exceptii procedurale nu este indreptata si cea de-a doua actiune este introdusa in aceleasi conditii poate fi opusa autoritatea lucrului judecat.

Putem defini exceptia procesuala ca fiind mijlocul procesual prin care, in conditiile legii, fara sa puna in discutie temeinicia fondului dreptului, partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca negregularitati procedurale privitoare la compunerea sau constituirea instantei, competenta acesteia ori procedura de judecata sau dupa caz, lipsuri privitoare la execitiu dreptului la actiune, urmarind dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte sau anularea, respingerea, perimarea cererii.

Exceptiile procesuale pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:

In functie de obiectul de reglementare sunt exceptii de procedura si exceptii de fond:

Exceptiile de procedura sunt acelea prin care se invoca neregularitati procedurale privind compunerea sau constituirea instantei, competenta acesteia, procedura de judecata.

Sunt astfel de exceptii: exceptia incompatibilitatii, a recuzarii, exceptia lipsei procedurii de citare, exceptia conexitatii, litispendentei, exceptia de necompetenta.

Exceptiile de fond au ca obiect lipsuri privitoare la exercitiul dreptului la actiune. Sunt exceptii de fond: exc de prematuritate, a lipsei de interes, a lipsei de calitate sau capacitate procesuala, exceptia autoritatii lucrului judecat, exceptia privind caracterul subsidiar a lucrului in constatare fata de actiunea in realizare, exceptia imunitatii de jurisdictie.

In functie de efectele pe care tind sa le realizeze exceptiile procesuale sunt dilatorii si peremptorii sau dirimante.

Exceptiile dilatori sunt acelea care tind la amnarea judecatii, refacerea unor acte, declinarea comptentei. Cum ar fi: exceptia de litispendenta, de conexitate, exceptia lipsei procedurii de citare, exceptia de necompetenta atunci cand se invoca competenta unei alte instante sau organ cu ablilitate jurisdictionala.

Exceptiile peremptorii sau dirimante sunt acelea care duc la anularea, respingerea, perimarea cererii. Toate exceptiile de fond sunt exceptii peremptorii. Este de asemenea peremptorie exceptia necompetentei sau organului fara actiune jurisdictionala cand competenta nu apartine instantelor romane.

Exista doua exceptii, respectiv exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu si exceptia lipsei calitii de reprezentant care incep prin a avea un efect dilatoriu si sfarsesc prin a avea un efect peremptoriu in masura in care, pana la termenul acordat de instanta in conditiile art 161 lipsurile nu se implinesc.

Un al treilea criteriu de clasificare este acela al caracterului normei incalcate: avem exceptii absolute cand norma incalcata este una imperativa si exceptii relative cand norma incalcata este dispozitiva.

Exceptiile de fond sunt absolute.

Aceste excepii pot fi invocate de oricare dintre pri, de procuror sau de instan din oficiu n orice moment al procesului, chiar direct n cile de atac.Sunt relative exceptia de necompetenta generala materiala si teritoriala exclusiva, exceptia recuzarii;

Aceste excepii pot fi invocate numai de partea interesat i numai la prima zi de nfiare ce a

urmat svririi neregularitii procedurale i nainte de a se pune concluzii n fond.Raportul dintre excepiile procesuale i inadmisibilitiNu exista exceptia inadmisibilitatii intrucat CPC reglementeaza numai 2 categorii de exceptii: exceptii de procedura si exceptii de fond. Inadmisibilitatea este solutia pe care o pronunta instanta ca efect al admiterii unei exceptii de procedura sau de fond.

De pild, excepia de inadmisibilitate a recursului declarat mpotriva unei hotrri

irevocabile este de fapt o excepie de fond, pentru c privete exerciiul dreptului la aciune. Dac se admite aceast excepie de fond, recursul va fi respins ca inadmisibil.

Atunci cnd o cerere adresat instanei este n realitate de competena unui organ al statului fr activitate jurisdicional, cererea se va respinge ca inadmisibil, n urma admiterii excepiei de necompeten general, deci a unei excepii de procedur.

Judecata excepiilor procesuale

In ceea ce priveste procedura de judecata a exceptiilor procesuale regula instituita prin art 137 alin 1 este aceea ca instanta se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos in tot sau in parte cercetarea fondului pricinii.

Instanta analizeaza mai intai exceptiile procesuale inaintea analizarii fondului.

Prin exceptie, numai daca atat pt solutionarea exceptiei procesuale cat si a fondului este necesar sa se administreze aceleasi dovezi exceptia procesual poate fi unita cu fondul, insa in momentul deliberarii, judecatorul se va pronunta mai intai tot asupra exceptiei procesuale si numai daca respinge exceptia va proceda la analizarea fondului.

Respingerea exceptiei nu inseamna insa faptul ca automat actiunea este intemeiata pe fond.

Ordinea de soluionare a excepiilor invocate concomitentDaca inaintea instantei sunt invocate concomitent mai multe exceptii, instanta va determina ordinea in care se va pronunta asupra acestora in raport de criteriul legal inscris in art 137 alin 1 precum si in raport de criteriul propus in doctrina, respective ca instanta sa analizeze cu prioritate exceptia a carei admitere poate face de prisos cercetarea restului exceptiilor.

Actul de procedura prin care instanta se pronunta asupra exceptiilor procesuale depinde atat de solutia data exceptiei cat si de faptul daca in caz de admitere instanta mai ramane sau nu investita cu judecarea procesului. Daca instanta respinge exceptia se pronunta printr-o incheiere care are caracter interlocutoriu, neputandu-se reveni asupra solutiei date exceptiei.

Daca astazi am respins exceptia de litispenden la termenul urmator nu pot sa o admit.

Daca instanta admite exceptia, va pronunta o incheiere interlocutorie atunci cand rmane investit in continuare cu judecarea procesului. Daca dupa admiterea exceptiei procesuale instanta se dezinvesteste va pronunta o hotarare finala, sentinta sau decizie, in functie de etapa procesuala la care se afla judecata la momentul admiterii exceptiei. Daca judecata este in prima faza avem sentinta iar daca e in cale de atac avem decizie.

18. ProbeleDefiniie - n mod obinuit, noiunea de prob este folosit n sensul de mijloc de prob, mijloacele de prob fiind nscrisurile, martorii, prezumiile, mrturisirea, expertiza, cercetarea la faa locului.

4.2. Obiectul si sarcina probei

Obiectul probei l reprezint faptele juridice n sens larg (fapte juridice n sens restrns i acte juridice) care au creat, modificat sau stins raportul juridic dedus judecii ori care au determinat ineficiena acestui raport, astfel nct se solicit anularea sau constatarea nulitii, rezoluiunea, rezilierea sa.

Sarcina probei revine aceluia care face o propunere inaintea judecatii.

Intrucat reclamantul este acela care declanseaza procedua judiciara, el trebuie sa administreze primul dovezi, pentru a-si proba pretentiile. Numai dupa aceea, paratul, are obligatia de a administra dovezi in combaterea pretentiilor sustinerilor reclamantului.

Daca paratul invoca o exceptie procesuala sau formuleaza o cerere reconventionala, el este acela care face propunerea inaintea judecatii astfel incat, ii revine sarcina probei.

Sunt insa situatii in care, paratul, fara sa faca vreo propunere inaintea judeacatii, are sarcina probei, ceea ce constituie exceptie de la sarcina probei.

Si anume: in cazul in care reclamantul este acela care beneficiaza de o prezumtie legala, din momentul in care acesta a dovedit faptul vecin si conex pe care se intemeiaza prezumtia, paratul are sarcina de a proba in contra acestei prezumtii.

De pild, n cazul partajului de bunuri comune, reclamantul trebuie s dovedeasc doar faptul c un bun a fost dobndit n timpul cstoriei (acesta fiind faptul pe care se ntemeiaz prezumia) pentru ca, n condiiile art. 30 Cod. familiei., bunul s fie prezumat a fi bun comun. Revine prtului sarcina de a proba c, dei bunul a fost dobndit n timpul cstoriei, el face parte dintre cele prevzute n art. 31 C. fam. astfel nct este bunul su propriu.

Atunci cand recunoasterea de paternitate este contestata de mama copilului recunoscut, de cel recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada paternitatii trebuie sa fie facuta de autorul recunoasterii sau de descendentii lui.

Ori in contestarea recunoasterii de paternitate, autorul recunoasterii are calitatea de parat.

In conflictele de munca dovada legalitatii si temeiniciei masurii dispuse de angajator, intimat in proces, ii revine acestuia, nu salariatului care a contestat masura.

Daca se urmareste decaderea din dreptul la marca a titularului care sustine ca nu a folosit marca timp de 5 ani consecutiv, dovada folosirii marcii trebuie sa fie facuta de titular, prin ipoteza parat intr-un astfel de litigiu.

Admisibilitatea probelor reguli generaleCa sa se pronunte asupra dovezilor solicitate judecatorul trebuie sa verifice conditiile de admisibilitate a probei.

Admisibilitatea probei este supus urmtoarelor condiii cumulative:In primul rand proba trebuie sa fie legala, adic s fie ngduit de legea material sau procesual.Apoi proba trebuie sa fe versosimil, adica sa se tinda la dovedirea unor fapte posibile potrivit legilor universal valabile recunoscute la data cand se pronunta asupra probei.

Proba trebuie sa fie pertinenta, adica sa aiba legatura cu obiectul pricinii si concludenta, adica prin administrarea ei sa se poata solutiona procesul.

Nu orice proba pertinenta este si concludenta, astfel nct este posibil ca o prob s fie pertinent dar s nu fie susceptibil s duc la dezlegarea pricinii.

De exemplu, dovada pe care vrea s o fac prtul dintr-o aciune de stabilire a paternitii, c n perioada concepiei mama copilului a ntreinut relaii intime cu mai muli brbai este o prob pertinent, dar nu este concludent pentru c numai aceast prob nu va duce la respingerea aciunii.Administrarea probelor

Propunerea probelor este facuta de reclamant prin cererea de chemare in judecata, in conditiile art 112, sau la prima zi de infatisare, in conditiile art 132; daca se solicita probe noi paratul propune probele prin intampinare, in conditiile art 115.

Art 138 stabileste ca dovezile care nu au fost cerute in conditiile art 112, 115 si 132, nu vor mai putea fi cerute in tot cursul instantei, ceea ce inseamna ca intervine decaderea, afara de cazul in care: 1. necesitatea dovezii a reiesit din dezbateri si partea nu putea sa o prevada; 2. administrarea dovezii nu duce la amanarea judecatii; 3. proba nu a fost ceruta in termen din cauza nestiintei sau lipsei de pregatire a partii care nu a fost reprezentata sau asistata de avocat.

Daca dovezile sunt incuviintate dupa prima zi de infatisare, sub pedeapsa decaderii, lista cu numele si adresele martorilor trebuie sa fie depusa in cel mult 5 zile de la incuviintarea probei iar copii certificate de pe inscrisuri cu cel putin 5 zile inaintea urmatorului termen fixat pentru judecata.

Daca o parte renunta la dovezile propuse, cealalta parte poate sa si le insuseasca, lucru posibil la termenul la care instanta se pronunta asupra probelor.

In orice caz, instanta poate sa impuna din oficiu administrarea de dovezi chiar daca ambele parti se opun.

Daca probele sunt stabilite din oficiu, sau la cererea procurorului instanta va arata si partea care trebuie sa suporte cheltuielile de administrare a probelor putand pune aceste cheltuieli si in sarcina ambelor parti.

In mod obisnuit, cheltuielile sunt puse in sarcina partii careia ii profita proba.

Partea decazuta din proba se va puteaa totusi apara discutand in fapt si in drept temeinicia cererilor si dovezilor adversarului.

Asupra probelor instanta se pronunta printr-o incheiere dupa ce in respectarea principiilor contradictorialitatii si a dreptului la aparare a dat cuvantul in sustinerea cererii de probatorii respectiv in combaterea acesteia.

Incheierea prin care instanta incuviinteaza probele va trebui sa arate faptele ce urmeaza sa fie dovedite si prin ce mijloc de proba.

Incheierea nu are caracter interlocutoriu chiar daca o parte s-a opus la incuviintarea unor dovezi pentru ca pe parcursul procesului, daca judecatorul se socoteste lamurit asupra procesului poate sa revina asupra unor dovezi deja incuviintate evident, dupa ce in prealabil a pus in dezbaterea partilor acest aspect.

Administrarea dovezilor se face n faa instanei de judecat, dac legea nu dispune altfel, n ordinea statornicit de aceasta nainte de nceperea dezbaterilor asupra fondului. Dovada i dovada contrarie vor fi administrate pe ct cu putin n acelai timp.19. Proba cu inscrisuri

Mijloacele de prob - Proba prin nscrisuri

Definiia nscrisurilor- Prin nscris se nelege orice declaraie despre un act sau fapt juridic n sens restrns, fcut prin scriere de mn, dactilografiere, litografiere, imprimare pe hrtie sau pe orice alt material.Legat de proba cu inscrisuri inscrisul autentic este acela intocmit cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are dreptul de a functiona in locul unde actul s-a intocmit. (NCPC)

Inscrisul autentic prezinta mai multe avantaje:

Astfel in privinta datei sale face credinta pana la inscrierea in fals.

In al doilea rand se bucura de o prezumtie de validitate ceea ce scuteste de proba pe cel care se foloseste de inscrisul autentic.

In privinta constatarilor personale ale agentului instrumentator, inscrisul autentic face dovada pana la inscrierea in fals.

In privinta celorlalte mentiuni face dovada pana la proba contrarie.

In privint constatarilor personale privitoare la faptul ca partile s-au prezentat inaintea agentului instrumentator, ca si-a exprimat consimtamantul si ca au semnat face dovada pana la inscrierea in fals.

In privinta valabilitatii consimtamantului face dovada numai pana la proba contrara. Propunerea probelor este facuta de reclamant prin cererea de chemare in judecata, in conditiile art 112, sau la prima zi de infatisare, in conditiile art 132; daca se solicita probe noi paratul propune probele prin intampinare, in conditiile art 115.

Art 138 stabileste ca dovezile care nu au fost cerute in conditiile art 112, 115 si 132, nu vor mai putea fi cerute in tot cursul instantei, ceea ce inseamna ca intervine decaderea, afara de cazul in care: 1. necesitatea dovezii a reiesit din dezbateri si partea nu putea sa o prevada; 2. administrarea dovezii nu duce la amanarea judecatii; 3. proba nu a fost ceruta in termen din cauza nestiintei sau lipsei de pregatire a partii care nu a fost reprezentata sau asistata de avocat.

Sub aspectul puterii probatorii a inscrisului autentic acesta este opozabil erga omnes ceea ce inseamna ca tertii sunt tinuti sa respecte drepturile si obligatiile dobandite, respectiv asumate de parti prin inscrisul autentic.

Se poate vorbi de o conversiune a inscrisului autentic nul din cauza necompetentei functionarului sau a nerespectarii formalitatilor prevazute pentru intocmirea lui. Un astfel de inscris va fi valabil ca inscris sub semnatura privata daca este semnat de ambele parti.

In lispa semnaturii partilor, inscrisul are numai valoarea unui inceput de dovada scrisa care urmeaza sa fie completat cu martori si prezumtii.

nscrisul sub semntur privatPropunerea probelor este facuta de reclamant prin cererea de chemare in judecata, in conditiile art 112, sau la prima zi de infatisare, in conditiile art 132; daca se solicita probe noi paratul propune probele prin intampinare, in conditiile art 115.

Art 138 stabileste ca dovezile care nu au fost cerute in conditiile art 112, 115 si 132, nu vor mai putea fi cerute in tot cursul instantei, ceea ce inseamna ca intervine decaderea, afara de cazul in care: 1. necesitatea dovezii a reiesit din dezbateri si partea nu putea sa o prevada; 2. administrarea dovezii nu duce la amanarea judecatii; 3. proba nu a fost ceruta in termen din cauza nestiintei sau lipsei de pregatire a partii care nu a fost reprezentata sau asistata de avocat.

Cat priveste inscrisul sub semnatura privata este acela intocmit de parti fara concursul vreunui functionar public, ca regula, singura conditie de valabilitate a acestuia fiind aceea de a fi semnat de parti.

In lipsa semnaturii, prin conversiune, un astfel de inscris are valoarea unui inceput de dovada scrisa care poate fi completat cu martori si prezumtii.

Anumite inscrisuri sub semnatura privata, pentru a avea putere probatorie trebuie sa indeplineasca si alte conditii suplimentare: formalitatea multiplului exemplar si de mentiunea bun si aprobat pentru nscrisurile sub semntur privat care constat obligaii unilaterale.Cat priveste formalitatea multiplului exemplar are in vedere faptul ca trebuie sa fie intocmit in atatea exemplare cate parti cu interese contrarii sunt, pe fiecare exemplar facandu-se mentiune de numarul originalelor intocmite.

Aceasta cerinta nu trebuie sa fie indeplinita in cazul inscrisului nul ca inscris autentic dar valabil sub semnatura privata, in cazul in care conventia sinalagmatica este costatata prin hotarare judecatoreasca, in cazul in care contractul este incheiat intre profesionisti, in cazul in care s-a intocmit un singur exemplar lasat in pastrarea unui tert si in cazul in care sunt infatisate in instanta toate originalelel intocmite.

Cat priveste mentiunea bun si aprobat, daca inscrisul sub semnatura privata nu este scris in intregime de acela care se obliga, acesta inainte de a semna, va trebui sa faca mentiunea bun si aprobat sau o formula similara, aratand in cifre si in litere suma sau catimea de bunuri fungibile pe care trebuie sa o plateasca.

Cerinta este valabila numai in cazul contractelor unilaterale prin care o parte se obliga sa plateasca o suma de bani sau sa dea o catime determinata de bunuri fungibile.

Formula nu trebuie sa fie aplicata atunci cand este vorba de un inscris nul ca inscris autentic dar valabil ca inscris sub semnatura privata, atunci cand obligatia unilaterala are ca obiect un lucru cert si determinat, atunci cand obligatia asumata este una de a face sau de a nu face, in cazul chitantelor liberatorii intrucat cerinta este impusa numai in privinta inscrisurilor prin care se naste obligatia si in cazul inscrisurilor incheiate intre profesionisti.

Cat priveste forta puterii probatorie a inscrisului sub semnatura privata partea din inscris careia i se opune inscrisul este obligata fie sa recunoasca, fie sa conteste scrierea sau semnatura, daca se contesta se va proceda dupa caz, la o verificare de scripte sau va fi declansata procedura falsului. Numai mostenitorii partilor pot declara ca nu recunosc scrierea sau semnatura. Data inscrisului sub semnatura privata este supusa in raporturile dintre parti cerintei recunoasterii. Fata de teri este opozabil numai data cert.

Sunt considerati terti, dobanditorii de drepturi cu titlu particular, de la partile inscrisului sub semnatura privata si creditorii partilor, atunci cand actioneaza pt valorificarea propriilor lor drepturi pe calea actiunii pauliene. Nu sunt terti succesorii universali si cu titu universal si nici creditorii chirografari ai partilor care actioneaza pe calea actiunii oblice pentru valorificarea drepturilor debitorului lor.

20. Administrarea propriu - zisa a inscrisurilor

Administrarea propriu zisa a probelor - Dovada cu inscrisuri / Administrarea probei prin nscrisuriDupa cum inscrisurile se afla sau nu in stapanirea partii care vrea sa se foloseasca de el sau daca inscrisul se pretinde ca s-ar afla la adversarul celui care vrea sa administreze proba cu inscrisuri avem unele deosebiri.

Daca inscrisul se alfa in stapanirea partii care vrea sa se foloseasca de el vorbim despre urmatoarele:

Fata de art 112, 115, reclamantul, paratul, trebuie sa alature cererii de chemare in judecata sau intampinarii copii certificate ca sunt conforme cu originalul de pe inscrisurile pe care vrea sa le administreze. Inscisurile se depun in atatea exemplare cate parti cu interese contrare sunt si un exemplar in plus pentru instanta.

Inscrisuri noi pot fi cerute fata de art 132 la prima zi de infatisare in prima instanta.

Art 138 stabileste ca dovezile, (inscrisurile) care nu au fost cerute in cond art 112, 115 si 132 nu vor mai putea fi cerute in tot cursul judecatii, afara de cazul in care necesitatea dovezii ar iesi din dezbateri si partea nu putea sa o prevada, administrarea dovezii nu duce la amanarea judecatii si proba nu a fost ceruta in termen din cauza nestiintei sau lipsei de pregatire a partii care nu a fost reprezentata sau asistata de avocat.

In aceste 3 situatii de exceptie, sub pedeapsa decaderii, inscrisurile trebuie sa fie depuse la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat pentru judecata.

Partea care a depus un inscris in copie trebuie sa aiba asupra sa originalul sau sa-l fi depus mai inainte in pastrarea grefei sub sanctiunea de a nu se tine seama de inscris.

Daca adversarul partii nu-si da seama de exactitatea copiei fata cu originalul se poate acorda un termen scurt pentru ca originalul sa fie depus la grefa in vederea consultarii.

Daca inscrisul se pretinde ca s-ar afla la adversarul celui care vrea sa administreze proba cu inscrisuri instanta poate obliga la depunerea inscrisului;

cererea de depunere nu va fi respinsa daca inscrisul este comun partilor litigante, daca insusi adversarul a facut referire la inscris in cuprinsul procesului sau daca obligatia infatisarii inscrisuli rezulta din lege.

Cererea de infatisare va fi respinsa daca inscrisul priveste chestiuni strict personale, daca prin infatisarea inscrisului s-ar incalca obligatia pastrarii secretului ( secretul profesional) si daca prin infatisarea inscrisului partea s-ar expune pe sine sau pe o alta persoana urmaririi penale sau dispretului public.

In cazul in care, partea refuza in mod nejustificat sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus pentru a dovedi existenta si detinerea inscrisului, ori daca s-a dovedit ca a distrus sau a ascuns inscrisul, instanta va putea socoti ca dovedite pretentiile partii in legatura cu inscrisul. (prezumtie relativa care va putea fi rasturnata facandu-se dovada contrara)

nscrisul se gsete n pstrarea unei autoritiDaca inscrisul de afla la un tert ori in pastrarea unei autoritati, acestia vor fi citati, cu mentiunea depunerii inscrisului, si li se atrage atentia ca sunt pasibili de amenda judiciara in caz de neindeplinire a acestei obligatii.

Instanta nu poate sa ceara trimiterea cartilor funciare, a planurilor si registrelor autoritatilor, a inscrisurilor originale depuse la instante sau notari publici. Pentru cercetarea acestora deplasandu-se la locul unde se afla un judecator.

Verificarea de scripteIn cazul in care partea contesta scrierea sau semnatura se va proceda la o verificare de scripte care debuteaza prin obligarea partii de a scrie in instanta dupa dictarea presedintelui fragmente din inscris atunci cand contesta scrierea sau de a semna atunci cand contesta semnatura.

Daca in urma compararii scrierii sau semnaturi facuta in fata sa, cu scrierea sau semnatura de pe inscris, din inscris, judecatorul nu se socoteste lamurit, va impune efectuarea unei expertize grafoscopice, scop in care va cere partilor sa depuna la dosar scripte de comparatie care pot fi inscrisuri sub semnatura privata necontestate de parti, inscrisuri autentice necontestate, daca este cazul, partea din inscrisul sub semnatura privata existent la dosar, partea necontestata, scrierea sau semnatura facute inaintea sa.

Procedura falsuluiDaca chiar in privinta inscrisului sub semnatura privata se invoca falsul, ori in cazul inscrisului autentic se face inscrierea in fals, cu referire la constatarile personale ale agentului instrumentator se declanseaza procedura falsului reglementata de 180 pana la 184.

In primul rand daca are loc o inscriere in fals, presedintele completului va incheia un proces verbal in care va constata starea materiala a inscrisului, respectiv daca prezint adugiri, stersaturi, modificari.

Acest proces verbal este semnat de presedintele completului, de grefier si de parti, iar daca partile refuza sa semneze se va face mentiune despre aceasta in cuprinsul procesului verbal.

Inscrisul original este semnat apoi de presedinte spre neschimbare.

Daca la termenul la care inscrisul este defaimat sau se face inscrierea in fals sunt prezente ambele parti, presedintele completului il va intreba pe cel care a depus inscrisul daca intelege sa se mai foloseasca de el. In caz de raspuns negativ inscrisul va fi inlaturat din proces si judecata va continua.

Daca la termenul la care se produce inscrierea in fals cel care a depus inscrisul nu este prezent, se va acorda un termen scurt, pentru care partea va fi citata, cu mentiunea de a prezenta originalul.

Daca la termenul urmator, cel care a depus inscrisul nu se infatiseaza sau declara ca numai intelege sa se foloseasca de inscris, inscrisul va fi inlaturat din proces.

Daca nu se infatiseaza partea care s-a inscris in fals, ori aceasta declara ca numai insista in defaimarea inscrisului, inscrisul va fi admis ca recunoscut si ramane pastrat in proces.

Daca fiecare parte insista in atitudinea sa procesuala, respectiv o parte arata ca se foloseste de inscris, iar cealalta ca se inscrie in fals, originalul inscrisului impreuna cu procesul verbal in care s-a constatat starea materiala a acestuia se transmit procurorului pentru a face cercetari.

Daca este indicat si autorul sau complicele falsului instanta poate (nu e obligata) sa suspende judecata pana la finalizarea cercetarilor penale.

Daca nu suspenda judecata, se pronunta o hotarare chiar definitiva si ulterior se constata falsul, hotararea este susceptibila de revizuire in conditiile art 322 pct 4.

Daca cecetarea falsului nu mai poate fi facuta pe cale penala pentru ca autorul sau complicele falsului nu a fost identificat, ori numai poate fi pusa actiunea penala din alte motive, cercetarea falsului se va face pe cale incidentala de catre instanta civila, pentru aceasta putand fi administrate orice mijloace de proba. (Potrivit art. 184 C. proc. civ.) 21. Dovada cu martori

Dovada cu martori / Proba prin declaraiile martorilorMartorul este persoana care relateaza instantei imprejurari de fapt care pot servi la solutonarea procesului si de care are cunoastinta personala.

Mijlocul de proba este marturia sau declaratia de martor si nu martorul.

Pentru a vedea in ce masura este admisibila dovada cu martori, trebuie distins dupa cum se tinde la dovedirea unui act juridic sau a unui fapt juridic.

In principiu, faptul juridic poate fi dovedit intotdeauna cu martori, cu unele limitari in privinta faptelor naturale cum sunt nasterea sau moartea a caror dovada ca regula se face prin acte de stare civila. Daca actele de stare civila nu au existat sau au fost distruse se admite dovada cu martori. Propunerea probelor este facuta de reclamant prin cererea de chemare in judecata, in conditiile art 112, sau la prima zi de infatisare, in conditiile art 132; daca se solicita probe noi paratul propune probele prin intampinare, in conditiile art 115.

Art 138 stabileste ca dovezile care nu au fost cerute in conditiile art 112, 115 si 132, nu vor mai putea fi cerute in tot cursul instantei, ceea ce inseamna ca intervine decaderea, afara de cazul in care: 1. necesitatea dovezii a reiesit din dezbateri si partea nu putea sa o prevada; 2. administrarea dovezii nu duce la amanarea judecatii; 3. proba nu a fost ceruta in termen din cauza nestiintei sau lipsei de pregatire a partii care nu a fost reprezentata sau asistata de avocat.

Admisibilitatea probei cu martori

Legat de dovedirea cu martori a unui act juridic regula este ca dovada cu martori poate fi facuta ori de cate ori prin lege nu se prevede altfel.

Ca regula, actul juridic a carui valoare este mai mare de 250 de lei nu poate fi dovedit cu martori.

Dovada cu martori a actului juridic este permisa impotriva unui profesionist, deci nu si atunci cand profesionistul vrea sa faca dovada, indiferent de valoarea obiectului actului, afara de cazul in care legea speciala cere forma scrisa ad probationem.

In toate cazurile in care forma scrisa este ceruta ad validitatem dovada cu martori nu este permisa, pentru ca intervine nulitatea absoluta.

O alta regula este aceea ca ori de cate ori forma scrisa este ceruta ad probationem nu este permisa dovada cu martori cu urmatoarele exceptii:

1. a existat o imposibilitate materiala (de ex: depozitul necesar lasi un bun in pastrarea unei persoane in caz de incendiu, cutremur) sau morala de intocmire a inscrisului ( atunci cand partile actului juridic se afla intr-o asemenea relatie care face de presupus ca a existat o imposibilitate morala de intocmire a inscrisului cazul rudelor apropiate care incheie un act, prieteni foarte buni, concubini, raportul de suboardonare ierarhica, dar in fiecare caz judecatorul va aprecia daca intradevar a existat imposibilitatea morala de preconstituire a inscrisului).

2. A doua exceptie o constituie inceputul de dovada scrisa.

Este inceput de dovada scrisa orice scriere chiar nesemnata si nedatata care emana de la cel caruia i se opune si care face de crezut faptul pretins.

Este de asemenea inceput de dovada scrisa si inscrisul autentic, chiar nesemnat de parti, nul din cauza necompetentei functionarului care l-a intocmit.

Inceputul de dovada scrisa nu face dovada prin el insusi ci trebuie sa fie completat cu martori si prezumtii.

( Este un inceput de dovada scrisa o scrisoare prin care debitorul parat in proces, o transmite unei terte persoane si prin care recunoaste ca are o datorie fata de creditor care este reclamant in proces; deci este o scriere facuta de catre cel caruia i se opune, de catre debitor, si care face de crezut faptul pretins de creditorul sau din proces care l-a chemat in judecata tocmai pentru ca are sa-i restituie prin aceasta o datorie ...numai aceasta scrisoare pentru ca nu vizeaza raporturile intre creditor, reclamant si paratul debitor, nu poate face dovada prin ea insusi, acest inceput de dovada inscrisa pentru a avea putere probatorie trebuie sa fie completat cu martori

3. Atunci cand partile convin expres sau tacit ca actul juridic sa fie dovedit cu martori, insa, numai cu privire la drepturi de care pot sa dispuna.

Acordul este tacit atunci cand partea nu se opune la proba cu martori ceruta de adversar, si mai mult, solicita administrarea de dovezi in combaterea probei cu martori ceruta de cealalta parte.

4. o alta exceptie este aceea ca partea a pierdut inscrisul dintr-un caz fortuit sau de forta majora.

De aceasta data inscrisul a existat dar a pierit sau a fost pierdut dintr-un caz fortuit sau de forta majora.

Doctrina asimileaza pieirii inscrisului dintr-un caz de forta majora si retinerea inscrisului de catre adversar.

5. o alta exceptie este aceea care se refera la faptul ca inscrisul este atacat pentru frauda la alegeri, eroare, dol, violenta.

6. se tinde prin administrarea probei cu martori la lamurirea clauzelor obscure susceptibile de mai multe intelesuri.

In toate cazurile nu se admite dovada cu martori in contra sau peste ceea ce cuprinde actul scris, nici despre ceea ce se pretinde ca s-ar fi zis, inaintea, in timpul sau in urma confectionarii act