drept procesual civilpredari

of 174 /174
PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA Drept procesual civil curs 1 Procesul Civil si Dreptul Procesual Civil Raporturile de drept se realizeaza fara sa fie nevoie de interventia unui organ de stat. In viata sociala apar si situatii de nesocotire sau de incalcare a drepturilor civile. In aceasta situatie este nevoie de interventia instantelor judecatoresti declarand practic ideea de jurisdictie. In primul rand, procesul civil implica in esenta sa o stare conflictuala. El ia nastere si se dezvolta in ceea ce priveste fazele si etapele pe care le parcurge ca urmare a interventiei persoanei care reclama si a opunerii persoanei impotriva careia este indreptata intentia. In general in faza judecatii procesul civil imbraca forma dezabaterilor orale si contradictorii. Impune prezenta instantei de judecata a partilor litigante precum si a altor organe si persoane( martori, procurori etc.). Intre acesti participanti in activitatea de realizare a justitiei se stabilesc anumite raporturi juridice care fiind reglementate de norme ale dreptului procesual civil devin raporturi juridice procesual civile. FAZELE PROCESULUI CIVIL: -faza judecatii (COGNITIO) -faza executiei (EXECUTIO) FAZA JUDECATII 1

Author: mihai-razvan

Post on 24-Jul-2015

178 views

Category:

Documents


10 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERADrept procesual civil curs 1

Procesul Civil si Dreptul Procesual CivilRaporturile de drept se realizeaza fara sa fie nevoie de interventia unui organ de stat. In viata sociala apar si situatii de nesocotire sau de incalcare a drepturilor civile. In aceasta situatie este nevoie de interventia instantelor judecatoresti declarand practic ideea de jurisdictie. In primul rand, procesul civil implica in esenta sa o stare conflictuala. El ia nastere si se dezvolta in ceea ce priveste fazele si etapele pe care le parcurge ca urmare a interventiei persoanei care reclama si a opunerii persoanei impotriva careia este indreptata intentia. In general in faza judecatii procesul civil imbraca forma dezabaterilor orale si contradictorii. Impune prezenta instantei de judecata a partilor litigante precum si a altor organe si persoane( martori, procurori etc.). Intre acesti participanti in activitatea de realizare a justitiei se stabilesc anumite raporturi juridice care fiind reglementate de norme ale dreptului procesual civil devin raporturi juridice procesual civile.

FAZELE PROCESULUI CIVIL:-faza judecatii (COGNITIO) -faza executiei (EXECUTIO)

FAZA JUDECATIIDeschisa prin cererea de chemare in judecata care investeste instanta de judecata si se finalizeaza prin pronuntarea unei hotarari irevocabile. Faza de judecata cuprinde mai multe etape:1)

Scrisa-premergatoare : --partile se incunostiinteaza reciproc prin intermediul cererii de chemare in judecata, a intampinarii, a cererii reconventionale, asupra pretentiilor si in legatura cu probele ce urmeaza a fi administrare in vederea dovedirii lor.1

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

2)

Dezbateriile publice orale si contradictorii :--aceasta faza este mult mai complexa si se desfasoara de regula la mai multe termene de judecata. Partile isi sustin pretentiile si parerile administrand probe dupa care pun concluzii.

Prin epuizarea acesteia s-a incheiat judecata in fond insa partea nemultumita poate declara calea de atac apelul care provoaca o noua judecata in fond, iar dupa ramanerea definitiva a hotararii poate fi supusa caii de atac a recursului. In anumite situatii pot fi declansate celelalte cai extraordinare: contestatia in anulare si revizuirea.

Definitia dreptului procesual civil :-reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza modul de desfasurare a activitatii judiciare in scopul solutionarii litigiilor civile.

Obiectul DPC .: il formeaza raporturile juridice ce se stabilesc intre participantii procesuali in cadrul activitatii de examinare si solutionare a cauzelor civile. Obiectul de studiu al DPC .: este cercetarea normelor procesual civile. IZVOARELE DPC .:1. Constitutia Ro. 2. Legi organice: lg. 304/2004, 303/2004, 317/2004, 554/2004. 3. Codul de procedura civila Jurisprudenta ca izvor de drept- nu reprezinta izvor de drept. 4. Legi de organizare judecatoreasca:- reglementeaza structura, alcatuirea instantelor si statutul magistratilor, marea majoritate a acestor norme regasindu-se in legea 303 si 304/2004. 5. Legi de competenta:- reglementeaza atributiile organelor judiciare in raport cu alte organe cu atributii jurisdictionale si realizeaza in acelasi timp o delimitare de sarcini in cadrul sistemului instantelor judecatoresti.2

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

6. Norme de procedura civila propriu zise:- reglementeaza modul de solutionare a activitatii de solutionare a litigiilor civile si de urmarire silita, a dispozitiilor cuprinse in titlurile executorii. Aceste norme se subclasifica in: Norme de procedura contencioasa Norme de procedura necontencioasa Norme de executare silita

Art. 105 cp- nulitatea actelor de procedura Art.24 incompatibilitatea Art.317 alin 1 nr de jud (cauza de necompetenta) Dupa caracterul lor:a) Legi imperative:--prescriu o conditie de la care partile nu pot deroga si au

urmatoarele trasaturi : -incalcarea normelor imperative poate fi invocata de orice parte, de procuror, de instanta etc. in orice faza a procesului civil. -partile nu pot confirma nici expres si nici tacit un act procedural intocmit prin nerespectarea normelor imperative. -nerespecatarea normei imperative atrage o sanctiune absoluta decaderea, perimarea)b) Legi dispozitive sunt:

(nulitatea,

-

Supletive Permisive

Prescriu o conduita de la care partile se pot abate. Incalcarea normelor dispozitive poate fi invocata numai de partea ocrotita prin editarea normei, doar in anumite conditii si daca s-a ivit ulterior, acest eveniment trebuie invocat..... Partile pot confirma expres sau tacit valabilitatea unui act anulabil.

3

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Incalcarea normelor dispozitive atrage o sanctiune procedurala relativa(anularea actului).Drept procesual civil curs2

Dupa sfarsitul raportului juridic reglementat: 1. Norme generale- se aplica in toate cazurile si in orice materie daca legea nu prevede in mod expres altfel. Sunt reglementate in cpc. 2. Norme speciale-sunt aplicabile numai intr-o anumita materie expres stabilita, fiind derogatorii de la normele generale, ele sunt de stricta interpretare si aplicare si deci nu pot fi aplicate prin analogie. In caz de concurs intre normele generale si normele speciale se aplica urmatoarele reguli: -intaietatea normelor speciale in raport cu cele generale -normele speciale se intregesc cu cele generale.

Tema 2: Principiile fundamentale DPCReprezinta reguli esentiale ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara. Principiile prezinta importanta: -teoretica:-ptr ca contribuie la intelegerea si interpretarea corecta a normelor procesuale. - de politica legislativa:-deoarece orienteaza intreaga activitate de elaborare a legislatiei procesuale. - semnificatie practica:-deoarece contribuie la formarea unei jurisprudentei unitare. Art 6 conventia europeana(sumnum de principii) Art 10 din L304/2004 Orice persoana are dreptul sa ii fie examinata cauza sa in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil, de catre un tribunal impartial, independent si stabilit prin lege care sa decida asupra drepturilor si obligatiilor acestuia.4

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

1. Principiul dreptului la un proces echitabil si intr-un termen rezonabil.Art. 6 conv. Europeana Art. 21 alin 3 CR Art 10 l304/2004 Doarece CE nu defineste termenul de echitabilitate doctrina a aratat ca prin echitate se intelege asigurarea respectarii unor principii fundamentale cum ar fi: contradictorialitatea, dreptul la opinie, egalitatea cu toate consecintele ce decurg din acestea. Respectarea cerintei de a solutiona cauza sa aiba un termen rezonabil trebuie apreciata de la caz la caz in funtie de durata procedurii, natura pretentiilor, complexitatea proceselor, dificultatea dezbaterilor, incalcarea rolului instantei, exercitarea cailor de atac etc, astfel incat pana la solutionarea finala a cererii, aceasta sa nu ajunga lipsita de interes. De regula termenul rezonabil se apreciaza de la momentul sesizarii instantei, iar daca au fost indeplinite procedurile prealabile trebuie sa se aiba in vedere data la care au fost declansate acestea.

2. Principiul legalitatiiImplica respectarea actelor normative de catre toate organele de stat, de toate persoanele juridice de drept public sau privat, de toti cetatenii. Art.1 alin 5 CR: in RO respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Judecatorii sunt obligati sa urmareasca in activitatea lor respectarea tuturor dispozitiilor legale, fie ele de procedura-organizarea, constituirea, compunerea si atributiile instantelor, fie cele referitoare la formele de procedura sau de drept material( sa respecte legea, sa impuna respectarea ei de catre toti subiectii procesuali). In interpretarea legii judecatorul trebuie sa aiba in vedere litera si spiritul acesteia iar nu preferintele sale subiective.

5

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

3. Principiul independentei judecatorului si al supunerii lui numai fata de lege.Acest principiu presupune solutionarea litigiilor fara ingerinta in activitatea de judecata sau de deliberare a unui organ de stat sau a vreunei persoane precum si impartialitatea judecatorului, pozitia sa neutra fata de partile din proces(echidistanta fata de acestea). Respectarea acestui principiu este garantata de urmatoarele: Existenta unui control judiciar adecvat Publicitatea dezbaterilor Secretul deliberarii Inamovibilitatea judecatorilor Raspunderea disciplinara a judecatorilor Autonomia instantelor judecatoresti fata de celelalte autoritati

4.

Principiul inamovibilitatii judecatorului

Inamovibilitatea este stabilitatea in functie a judecatorului, respectiv acestia odata numiti nu pot fi mutati in alta functie, avansati, transferati decat la cerea si cu acordul lor( inclusiv detasarea si delegarea in alte functii se pot face numai cu acordul lor).

5. Principiul aflarii adevaruluiJudecatorul are indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a prevenii orice greseala privind aflarea adevarului in cauza pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii in scopul pronuntarii unor hotarari temeinice si legale. Nu intotdeauna judecatorul afla adevarul, procedurile justitiei umane nu sunt infailibile, iar erori judiciare se produc, de aceea trebuie facuta distinctia intre adevarul judiciar si adevarul obiectiv.

6. Principiul rolului activ al judecatoruluiPresupune:6

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

-

Obligatia instantei de a pune din oficiu in discutia partilor orice imprejurari de fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea pricinii chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare. Obligatia instantei de a ordona din oficiu dovezile pe care le considera necesare pt solutionarea cauzei, chiar daca partile se impotrivesc. Obligatia judecatorului de a nu respinge actiunea pt lipsa de probe, obligatia acestuia de a starui prin toate mijloacele pentru a afla daca actiunea este sau nu intemeiata. Obligatia judecatorului de a da sau restabilii calificarea juridica a actelor sau faptelor deduse judecatii chiar daca partile le-au dat o alta denumire.

-

-

-

Rolul activ al judecatorului nu trebuie sa conduca la diminuarea initiativei partilor. Pozitia procesuala a judecatorului in limitele expres stabilite de lege nu trebuie sa fie exagerate deoarece procesul civil este ca regula generala un proces al intereselor private, astfel ca trebuie asigurat un echilibru intre principiul disponibilitatii, principiul contradictorialitatii si rolul activ al instantei, adica NU SE POATE DEROGA DE LA PRIMELE 2 PRINCIPII IN LIPSA UNUI TEXT EXPRESC PREVAZUT DE LEGE.

7. Principiul egaliatii partilor in fata justitieiArt. 16 CR: cetatenii sunt egali in fata legii, autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminare Egalitatea partilor in fata legii procesual civile si a instantelor implica respectarea: Judecarea proceselor pt toti cetatenii sa se realizeze de aceste instante indiferente de pozitia lor sociala sau in stat. Drepturile procesuale acordate partilor sa fie aceleasi, fara deosebire intre persoane. Instanta trebuie sa asigure un echilibru intre situatiile procesuale ale partilor prin incunostiintarea lor asupra termenelor de7

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

judecata, prin comunicarea actelor de procedura, prin lamuririle date cu privire la drepturile pe care acestea le au.

8. Principiul desfasurarii procedurii judiciare in limba romanaProcesul civil se desfasoare in limba romana. Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata in conditiile legii. Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana, au dreptul de a lua la cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret. Cererile si actele procedurale se intocmesc NUMAI in limba romana. Nerespectarea acestui principiu atrage nulitatea hotararii pronuntate in cauza.

9. Principiul publicitatiiSedintele de judecata sunt publice in afara de cauzele prevazute de lege. Publicitatea sedintei de judecata si a dezbaterilor are menirea de a asigura in acelasi timp garantarea drepturilor procesuale ale partilor cat si realizarea unui scop educativ, preventiv al procesului. Principiul implica: Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate sedintele de judecata, la toate dezbaterile, la efectuarea tuturor actelor de procedura. Dreptul publicului de a asista la desfasurarea procesului.

-

10.

Principiul oralitatii

Art.127 cpc: pricinile se dezbat verbal daca legea nu prevede altfel. Oralitatea domina numai faza dezbaterilor fara sa excluda unele elemente ale procedurii scrise. Oralitatea implica dreptul partilor de a-si sustine verbal pretentiile, de a da explicatii, de a pune concluzii cu privire la toate imprejurarile de fapt sau de8

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

drept ale litigiului, dar nu exclude dreptul de a pune concluzii sau de a formula cereri in scris. Expresia acestui principiu, toate cererile formulate in scris trebuie sustinute oral, iar concluziile trebuie sa respecte concluziile orale.

11.

Principiul contradictorialitatii

Contradictorialitatea consta in posibilitatea partilor de a discuta orice element de fapt sau de drept ce intereseaza o cauza si in obligatia instantei de a nu pronunta nici o hotarare decat dupa ce masura sau problema asupra careia urmeaza a hotara a fost pusa in discutia partilor. Nu intereseaza daca partile au discutat efectiv, daca au pus concluzii cu privire la o anumita chestiune, ci doar ca instanta sa le ofere aceasta posibilitate si ele sa nu fie impiedicate sa o valorifice.

Drept procesual civil

curs 3

De la acest principiu exista aparente exceptii, respectiv situatii cand instanta poate lua unele hotarari fara citarea partilor, dar toate aceste hotarari pot fi atacate la instantele de control judiciar, iar in caile de atac contradictorialitatea se realizeaza in absolut toate cazurile. Judecata in prima instanta fara citarea partilor este justificata in mod exceptional de urgenta rezolvarii unei probleme care daca ar fi rezolvata cu intarziere ar genera prejudicii morale sau materiale deosebite. Principiul contradictorialitatii este o expresie a dreptului la aparare, iar nerespectarea lui conduce la nulitatea hotararii. Instanta in orice proces este obligata sa supuna discutiei partilor...... Instanta isi va intemaie hotararea numai pe motivarea in fapt si de drept pe explicatii sau mijloace de proba care au fost supuse in prealabil dezbaterii contradictorii.

12.

Principiul dreptului la aparare

In legislatia procesual civila dreptul la aparare este garantat. Dreptul la aparare se prezinta sub 2 acceptiuni sau semnificatii:9

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

-

Acceptiunea formala Acceptiunea materiala

In acceptiunea formala prin dreptul la aparare se desemneaza posibilitatea partilor de a fi asistate sau reprezentate de un avocat.Legislatia procesual civila nu instituie obligatia partilor de a-si angaja un aparator. Art.74 cpc. Una dintre garantiile dreptului la aparare e reprezentata de ajutorul public judiciar conf. Art 1 OUG 51/2008 si reprezinta acea forma de asistenta acordata de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil si garantarea accesului egal la actul de justitie pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciara, inclusiv executarea silita a hotararilor judiciare. Ajutorul se poate acorda cumulat sub forma de asistenta prin avocat si prin plata onorariului executoriului judecatoresc dar si separat pentru una din fazele procesului civil. Conf art.10 OUG 51/2008 dreptul de ajutor se stinge daca se imbunatateste starea materiala a celui care a beneficiat de ajutor.

In acceptiunea materiala dreptul la aparare desemneaza ansamblul prerogativelor recunoscute de lege partilor in scopul nasterii intereselor lor.El include dreptul partilor de a lua la cunostinta de actele de la dosarul cauzei, de a solicita probe, de a recuza judecatorii, de a ataca probele etc.

13.

Principiul disponibilitatii

Disponibilitatea trebuie inteleasa in opozitie cu oficialitatea. Prin disponibilitate se intelege posibilitatea conferita partilor de a sesiza instanta de a dispune de obiectul litigiului si de mijloacele de aparare echivalent cu dreptul partilor de a dispune de soarta si obiectul procesului. Principiul disponibilitatii include in continutul sau urmatoarele prerogative: Dreptul partii de a promova sau nu actiuni Dreptul reclamantului de a determina limitele actiunii, de a renunta la actiune sau la dreptul pretins. Dreptul paratului de a recunoaste pretentiile reclamantului10

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

-

Dreptul partilor de a pune capat procesului printr-o tranzactie(art.273) Dreptul partilor de a exercita sau nu caile de atac Dreptul partilor de a propune probe sau de a renunta la administrarea probelor pe care le-au propus Dreptul partii castigatoare de a cere sau nu executarea silita

Principiul disponibilitatii nu are caracteristici absolute fiind limitat intr-o anumita masura de dispozitii legale ce confera Ministerului Public, Autoritatii Tutelare, institutii de ocrotire, dreptul de a promova anumite actiuni in interesul anumitor categorii de persoane. De la principiul disponibilitatii nu se poate deroga pe temeiul rolului activ al judecatorului fara sa existe o dispozitie legala expresa.

14.

Principiul nemijlocirii

Acest principiu presupune obligatia instantei de a administra in mod direct toate probele pe care isi intemeiaza hotararea, respectiv de a audia ea insasi martorii, de a dispune si a verifica direct expertizele judiciare necesare, de a nu lua in considerare probe administrate intr-un alt litigiu de catre o alta instanta. De la acest principiu exista si exceptii: este vorba de administrarea probelor de catre o alta instanta prin comisie rogatorie si de procedura asigurarii dovezilor reglementata de art.235 si urmatoarele din cpc. Art. 169 alin 2 din cod- administrarea probelor de catre o alta instanta.

15.

Principiul continuitatii

Acest principiu implica cerinta ca judecarea pricinii sa se faca pe cat posibil de acelasi complet si intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea si pronuntarea hotararii. Acest lucru nu este posibil in nici un caz, datorita dificultatilor inerente in administrarea probelor si in asigurarea conditiilor pentru respectarea tuturor celorlalte principii ale DPC. Astfel in cauzele civile se acorda in mod legal mai multe termene de judecata . Daca apar situatii care impun schimbarea a cel putin un judecator din completul de judecata anterior solutionarii cauzei acesta se face in modalitatea11

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

determinata de cpc si regulamentului de ordine interioara al instantei judecatoresti. In prezent dispozitiile art. 304 pct.2 cpc permit schimbarea completului pana la inceperea dezbaterilor. Orice schimbare intervenita dupa acest moment determina reluarea de la inceput a dezbaterilor art.19 ncpc.

16.

Principiului dublului grad de jurisdictie

In activitatea de judecata instantele sunt ordonate potrivit principiului dublului grad de jurisdictie ceea ce contituie o garantie a legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti. Pentru a determina cate grade de jurisdictie sunt intr-un sistem procesual trebuie vazut de cate ori o pricina poate fi judecata in fond. Judecata in fond presupune o cercetare a pricinei, atat din punct de vedere al legalitatii cat si din punct de vedere al temeiniciei, al aprecierii probelor administrate in cauza. In sistemul nostru de drept o pricina poate fi judecata de 2 ori in prima instanta si in apel, deoarece apelul este o cale de atac devolutiva, integrala.

17. Principiul exercitarii cu buna credinta a drepturilor procesualeArt. 723cpc: drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege. Partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv, raspunde pentru pagubele pricinuite. In cazul exercitarii cu rea credinta a drepturilor procesuale instanta poate aplica amenzi judiciare, de asemenea poate obliga partea la plata unor despagubiri.

18.

Principiul celeritatii

CPC nu reglementeaza expres principiul celeritatii. In cpc se utilizeaza termenele de urgenta, cu precadere in sens de celeritate. Celeritatea este consacrata indirect printr-o serie de texte prin care se urmareste accelerarea procedurilor. Art.89 alin1 cpc, art. 132 1, art 153 alin1, art 155 alin 1, art 156 alin 1, art 260 alin 1, 583 alin 3.12

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Asigurarea celeritatii a fost vizata si prin instituirea procedurii de administrare a probelor de catre avocati, astfel este prevazuta o perioada maxima in care trebuie administrate probele care nu poate fi prelungita decat in cazurile expres prevazute de lege. De asemenea sunt prevazute termene scurte pentru rezolvarea diferitelor incidente procedurale.

TEMA 3. ACTIUNEA CIVILA.Art. 29 ncpc. Ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.

Actiunea civila si cererea de chemare in judecata

In limbaj juridic notiunea de actiune civila este confundata cu cererea de chemare in judecata. Este adevarat ca cererea de chemare in judecata cuprinde elemente esentiale ale actiunii civile, respectiv parti, obiect si cauza. Acesta nu conduce insa la identificarea lor. In ncp diferentierea actiunii civile este o institutie procesuala iar cererea de chemare in judecata este un act de procedura art. 112 cpc.

Corelatia intre actiunea civila si dreptul civil subiectivart 111 cpc.Procesual civil curs 4

Elementele actiunii civileActiunea civila nu se poate concepe fara elementul ei subiectiv( partile) si fara elementele sale: obiectul si cauza, cunoasterea acestor 3 elemente prezinta13

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

o importanta aparte pentru activitatea de judecata cu ajutorul lor fiind posibila individualizarea fiecarei actiuni.

PARTILE Deoarece actiunea este intim legata de dreptul subiectiv, nu poate fi conceputa fara existenta a cel putin titularului acestui drept sau a celui ce se pretinde titularul dreptului. In masura in care dreptul sau este nesocotit, el va recurge la exercitiul dreptului la actiune chemand in judecata pe cel care i-a incalcat sau ignorat dreptul rezultand ca orice actiune presupune cel putin 2 persoane, una care pretinde o incalcare si cealalta care neaga incalcarea. Atunci cand ne referim la identitatea partilor legea se refera la identitatea lor juridica si nu la cea fizica deoarece o persoana poate sta intr-un proces reprezentata de altcineva. OBIECTUL ACTIUNII CIVILE Indiferent de obiectul dreptului subiectiv, actiunea are ca obiect protectia acestui drept sau a unei situatii juridice. Obiectul actiunii civile se concretizeaza in mijlocul procesual folosit intr-o pretentie anume a reclamantului(restituirea unei sume de bani, despagubiri). Este posibil ca un drept sa fie aparat prin mai multe actiuni, astfel ca dreptul de proprietate este aparat prin: -actiune in revendicare, posesorie etc. Obiectul actiunii civile difera in functie de faza si etapa in care se afla procesul civil. Astfel obiectul cailor de atac este desfiintarea hotararilor judecatoresti. Obiectul actiunii trebuie sa fie licit, posibil, determinat. CAUZA ACTIUNII CIVILE Prin aceasta se intelege scopul spre care se indreapta vointa celui ce reclama sau a celui ce se apara. Aceasta nu trebuie confundata cu cauza

14

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

raportului juridic sau a obligatiilor pusa in discutie numita si cauza de bendi ce constituie fundamentul juridic a dreptului invocat( motivarea in drept). Cauza actiunii civile numita si cauza pe tendi (motivarea in fapt) trebuie sa fie licita, morala, reala si sa existe. Nu trebuie confundata cauza cu dreptul subiectiv sau cu mijloacele de dovada.

CONDITIILE DE EXERCITIU ALE ACTIUNII CIVILEArt. 41-44 cpc 1. Capacitatea procesuala: partea poate sa stea in judecata in conditiile legii. 2. Calitatea procesuala 3. Formularea unei pretentii( afirmarea unui drept) 4. Justificarea unui interes

1.

Capacitatea procesuala .

Reprezinta o componenta a capactitatii juridice. Reprezinta aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a isi asuma drepturile si obligatiile procesuale de a exercita aceste drepturi si de a duce la indeplinire actele obligatorii. Capacitatea procesuala: a) Capacitate de folosinta procesuala b) Capacitate de exercitiu procesuala

a) Capacitatea de folosinta procesuala a persoanei fizice Art. 34 ncc capacitatea de folosinta este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile corelative, capacitatea procesuala desemneaza aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii procesual civile.

15

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Art. 28 ncc capacitatea civila este cunoscuta tuturor persoanelor fara ca sexul, rasa, nationalitatea sa aibe vre-o influenta si este generala si egala pt toti. Art 29 ncc nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege. Nimeni nu poate renunta in tot sau in parte la capacitatea de folosinta rezulta principiul este capacitatea si exceptia este incapacitatea. Incapactitatile juridice procesuale de folosinta sunt rezultatul incapacitatilor juridice civile, ele sunt exceptionale si intotdeauna speciale. Lipsa capacitatii de folosinta se invoca pe cale de exceptie( de fond, perentoriu, absoluta) in tot cursul procesului de parti, procuror sau instanta din oficiu. b) Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice Art. 37 ncc. capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice civile. Din punct de vedere procesual este important sa se stabileasca in care dintre cele 3 categorii se incadreaza o persoana fizica respectiv fara capacitate de exercitiu, cu capacitate de exercitiu restransa, cu capacitate de exercitiu deplina. Art. 42 cpc. persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate. ASISTAREA Intervine in cazul persoanei cu capacitate de exercitiu restransa( 14-18 ani). In instanta de judecata minorul figureaza personal scop in care el va fi citat insa trebuie sa fie asistat de parinti, in lipsa acestora de tutore. AUTORIZAREA Intervine in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorului legal care asista pe minorul cu capacitate de exercitiu restransa face acte de dispozitie, ex renuntarea la judecata, la dreptul pretins, achesarea, tranzactia etc.16

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Pentru asemenea acte este nevoie de autorizarea speciala a organelor competente: AUTORITATEA TUTELARA.

REPREZENTAREA Intervine in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau a persoanelor puse sub interdictie, acestia stau in proces prin reprezentantul lor legal, parinte sau tutore. Art. 44 cpc. in caz de urgenta daca persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu a drepturilor civile, nu are reprezentant legal, instanta la cererea partii interesate va putea numi un curator special care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal potrivit legii. De asemenea instanta va putea numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat, numirea acestor curatori se face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare in judecata. Lipsa capacitatii de exercitiu poate fi invocata in orice stare a pricinii. Actele de procedura indeplinite de cel ce nu are exercitiul drepturilor procesuale sunt anulabile, reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte art. 43 cpc. Exceptia lipsei capacitatii de exercitiu este una de fond, perentorie si absoluta. A 1 ) capacitatea de folosinta a persoanei juridice Persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile afara de acelea careprin natura lor sau potrivit legii nu pot apartine decat persoanei fizice. B 1 )Capacitatea de exercitiu procesuala a persoanei juridice Art. 209 ncc. persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de administrare.

17

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Au calitatea de organe de administrare persoanele fizice sau juridice care prin lege, actul de constituire sau statut sunt desemnate sa actioneze in raportul cu tertii individual sau colectiv in numele persoanei juridice. Raporturile dintre persoanele juridice si cei care alcatuiesc organele sale de administrare sunt supuse prin analogie regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, statut, acte de constituire. 2. Calitatea procesuala Legitimarea unei persoane de a sta in procesul civil, in temeiul insusirii sale de a fi titular al dreptului sau obligatiei deduse judecatii sau in temeiul unei dispozitii exprese a legii. Facem distinctie intre calitatea procesuala activa si calitatea procesuala pasiva. Calitatea activa o are titularul dreptului iar cea pasiva o are titularul obligatei sau cel ce nu recunoaste sau nu respecta un drept al reclamantului.

CALITATEA PROCESUALA A UNOR AUTORITATI SAU PERSOANE. In cazurile si conditiile prevazute exclusiv prin lege se pot introduce cereri sau se pot formula aparari si de persoane, organizatii, institutii sau autoritati care fara a justifica un interes personal actioneaza pentru apararea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate in situatii speciale sau dupa caz in scopul ocrotirii unui interes de grup ori general. Ex. Procurorul, sindicatul, asociatia pt protectia consumatorului, parintii, comitentii, fidejusorul. TRANSMITEREA CALITATII PROCESUALE

Calitatea de parte se poate transmite legal sau conventional ca urmare a transmisiunii in conditiile legii a drepturilor ori situatiilor juridice deduse judecatii.

18

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Transmisiunea legala a calitatii juridice procesuale a persoanei fizice se realizeaza prin succesiune, mostenitorii care au acceptat succesiunea preiau pozitia procesuala a autorului lor in toate litigiile patrimoniale. Daca prejudiciul se afla in raporturi juridice intuitu personae transmisiunea legala nu este posibila. In cazul persoanei juridice calitatea procesuala se transmite persoanelor juridice rezultatea prin reorganizarea( fuziune, divizare, transformare) in funtie de modul in care au fost distribuite drepturile litigioase ca urmare a reorganizarii. TRANSMISIUNEA CONVENTIONALA intervine in baza unei intelegeri dintre o parte si un tert, ex. Cesiunea de creanta, preluarea datoriei, vanzarea bunului litigios. Procesul va continua in contradictoriu cu creditorul cesionar, cu cel care a preluat datoria sau cu cumparatorul bunului litigios. Indiferent de felul transmisiunii, cel care dobandeste calitatea procesual preia procesul in starea in care se afla in acel moment, actele procesuale savarsite de antecesorul sau fiindu-i opozabile. Lipsa calitatii procesuale se invoca in proces pe cale de exceptie( este una de fond, perentorie si absoluta). In atare situatie instanta va respinge cererea ori apararea ca fiind facuta de o persoana sau impotriva unei persoane fara calitate procesuala.

3. Formularea unei pretentii. Aceasta conditie nu se refera la existenta dreptului judecata fiind aceea care urmeaza sa se stabileasca daca dreptul afirmat exista sau nu. Pentru a actiona in judecata este suficient ca partea interesata sa faca o cerere in fata instantei competente. Dreptul subiectiv afirmat in procesul civil trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege. Dreptul civil subiectiv trebuie sa fie actual, adica sa nu fie afectat de modalitati.

19

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERACurs 5 procesual civil

Un drept subiectiv este afectat de un termen suspensiv sau de o conditie suspensiva, nu inseamna ca partea interesata este oprita a face cereri in justitie in legatura cu aceste drepturi. Drepturile civile subiective afectate de modalitati nu sunt complet lipsite de ocrotire judiciara, in acest sens art. 110 cpc si 1409 ncc.

4.Justificarea unui interesInteresul este puterea si libertatea de vointa a unei persoane de a actiona in limitele permise de lege. Procedura judiciara nu poate fi pusa in miscare daca nu aduce partii un avantaj legal( moral sau material). Interesul nu este necesar doar pt introducerea actiunii el este necesar pt orice cerere facuta in toata desfasurarea procesului civil, ex cale de atac, anumite aparari, exceptii. Spre ex partea care a obtinut castig de cauza nu poate exercita calea legala in atac.

Conditiile interesului.1. Caracterul legitim Prin legitimitate intelegem conformitatea cu legea si cu regulile de convietuire sociala. 2. Caracterul personal Interesul afirmat in justitie trebuie sa fie personal: propriu al aceluia care introduce actiunea civila. De la caracterul personal al interesului exista si exceptii adica actiunea civila poate fi pornita si de alte persoane decat acelea care se pretind a fi titulare a unui drept subiectiv.

20

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Cazul acelor actiuni in care pt promovarea lor legea recunoaste existenta unei legitimari procesuale extraordinare. Ex, actiunea olica exercitata in conditiile art. 1560 ncc. 3. Interesul trebuie sa fie nascut si actual Cel care actioneaza in justitie trebuie sa justifice un interes care exista si se afla in fiinta in momentul promavarii cererii de chemare in judecata. Interesul de a actiona se considera ca exista din momentul incalcarii dreptului, totusi exista stuatii in care interesul de a actiona poate fi actual fara ca dreptul sa fie actual, cazul actiunilor art. 110 cpc.

Clasificarea actiunii civile( examen licenta) 1. In functie de scopul material urmarit de reclamant.a) In realizare b) In constituire c) In constatare

a) Actiunea civila in realizarea dreptului( actiuni in adjudecare)

Prin acestea reclamantul care se pretinde a fi titularul unui drept subiectiv solicita instantei sa-l oblige pe parat la respectarea dreptului sau iar daca nu este posibil la despagubiri. In aceasta categorie intra cele mai multe actiuni: revendicare, executarea unei obligatii contractuale etc.

Trasaturi:1. Prin ele se afirma un drept subiectiv al carui obiect il constituie un bun material sau un interes referitor la patrimoniu. 2. Prin aceste actiuni se pretinde ca restabilirea sau valorificarea dreptului afirmat sa se faca in mod direct dupa caz prin restituirea bunului, efectuarea lucrarii, echivalent.

21

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

3. Prin aceste actiuni se pretinde ca instanta sa-l oblige pe parat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul reclamantului, iar hotararea instantei sa fie susceptibila de executare silita.

b)

Actiunea civila in constatare

Art. 111 cpc partea care are interes poate sa faca cerere pt constatarea existentei sau inexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului. Fata de actiunile in realizare, actiunile in constatare au un scop mai limitat deoarece nu urmaresc punerea in executare a hotararii. Hotararile pronuntate in aceste actiuni nu pot fi executate silit.

Conditiile exercitarii actiunilor in constatare1. Partea sa nu poata cere realizarea dreptului Aceasta conditie reglementeaza art 11 teza finala si astfel a fost consacrat caracterul subsidiar al actiunii in constatare fata de cea in realizare. In practica judiciara s-a decis ca aprecierea caracterului subsidiar la care se refera art. 111 vizeaza toate mijloacele de realizare a dreptului inclusiv contestatia la executare si nu numai mijloacele de drept comun, ex actiunea in revendicare. 2. Partea sa justifice un interes Este vorba de justificarea unui interes pt clarificarea unui raport juridic, spre deosebire, in celelalte actiuni se cere protectia unui drept. 3. Prin actiune sa nu se urmareasca constatarea existentei/ inexistentei unei stari de fapt. Practica judiciara a decis sa actioneze in constatare, nu este admisibila pt constatarea unei stari de fapt care ar putea fi folosita ca mijloc de aparare a unui litigiu. Preconstituirea dovezilor nu se face prin cale de actiune ci prin procedura asigurarii dovezilor, art. 235-241.

22

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

c) Actiunea civila in constituire de drept

Acele actiuni prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pt a deduce consecintele judiciare ce se impun in vederea crearii unor situatii juridice noi, aceste actiuni se refera la starea si capacitatea persoanelor.

Trasaturi:1. Sunt actiuni cu caracter strict personal 2. Asupra acestor actiuni nu se poate tranzactiona 3. Hotararile produc efecte numai pt viitor si nu permit renuntarea la beneficiul lor, in mod exceptional anumite hotarari isi produc efectele si pt trecut, ex hotararile de stabilire a filiatiei fata de un parinte din afara casatoriei. Ex. Actiunea de divort, de stabilire a filiatiei, desfacerea adoptiei, punerea sub interdictie.

2. Clasificarea actiunii in functie de natura dreptului a carei valorificare se urmareste

-

Reale Personale Mixte: se apara concomitent un drept real si un drept personal

Actiunile realeSunt destinate apararii drepturilor reale adica a dreptului de proprietate si a dezmembramintelor sale. Se subdivid in: Actiuni posesorii( se apara o stare de fapt) Actiuni petitorii( se valorifica un drept real sau dezmembramant) Actiuni mobiliare23

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

-

Actiuni imobiliare

Datorita faptului ca numarul drepturilor reale este limitat si numarul actiunilor reale este limitat.

Actiunile mixteTind sa valorifice drepturile care au aceeasi cauza generatoare sau care se afla intr-o stransa conexiune. Reprezinta cumului a doua actiuni: una reala si una personala. Ex. Actiunile prin care se urmareste executarea unor acte privitoare la transmiterea proprietatii Actiunile in anulare sau rezolutiunea unor contracte prin care se transmite un drept real asupra unui imobil.

Actiunile personaleSunt nelimitate pt ca si numarul drepturilor de creanta este nelimitat. Ex. Actiunea pt plata chiriei, in restituire a unui imprumut, de reparare a prejudiciilor. Se clasifica in: mobiliare si imobiliare.

Importanta clasificariiDistinctia dintre actiuni este utila sub aspectul determinarii competentei instantelor, a calitatii procesuale precum si a termenului de prescriptie.

3. In functie de calea procedurala aleasa de parteCererile in justitie sunt:-

Principale Accesorii24

-

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

-

Aditionale Incidentale.

Cererea principala este cererea introductiva de instanta, aceasta cerere poate cuprinde capete de cerere principale si capete de cerere accesorii.Aceste actiuni au existente de sine statatoare.

Cererile accesorii sunt acelea a caror solutionare depinde de solutia data actiunii principale. Cererile aditionale sunt acelea prin care o parte isi modifica pretentiile sale anterioare. Cererile incidentale sunt acelea formulate in cadrul unui proces civil aflat in curs de desfasurare. Importanta clasificariiDin punct de vedere al competentei actiunii accesorii si incidentale urmeaza actiunea principala. Din punct de vedere al posibilitatii de formulare exista actiuni care pot fi introduse numai pe cale principala, ex actiunea de divort. Exista actiunile care pot fi exercitate numai pe calea accesorie, ex cererea sotului ca in caz de divort sa i se incuviinteze sa poarte in continuare numele. Exista actiunile care se pot executa numai pe cale incidentala, ex cererea de interventie principala. Din punct de vedere al cailor de atac actiunile accesorii si cele incidentale urmeaza regimul actiunii principale. Exista cereri accesorii asupra carora instanta se poate pronunta din oficiu, ex incredintarea minorului.

ASIGURAREA ACTIUNII CIVILE. 1. Sechestrul judiciar

25

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Consta in indisponibilizarea bunului care formeaza obiectul litigiului, acesta fiind incredintat spre pastrare si administrare pe toata durata procesului unei terte persoane. Art. 598-601 cpc. Art. 598 ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil/ imobil sau asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna instanta competenta va putea sa incuviinteze la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului daca aceasta masura este necesara pt conservarea dreptului respectiv. Pt incuviintarea sechestrului judiciar cererea trebuie sa indeplineasca conditiile: Sa existe un proces cu privire la proprietatea sau posesiuna bunului ce formeaza obiectul judecatii. Instanta sa gaseasca o atare masura ca necesara pt conservarea dreptului respectiv. Reclamantul sa depuna o cautiune.

Sechestrul judiciar reprezinta o masura cu caracter facultativ, instanta nu este obligata sa incuviinteze cerere. In mod exceptional se poate incuviinta sechestru judiciar chiar daca nu exista un proces cu privire la un bun, in conditiile art. 599 cpc. Depunerea unei cautiuni nu are caracter general, ea fiind lasata la aprecierea instantei. Cautiunea reprezinta o suma de bani depusa de partea care solicita sechestrul judiciar cu titlu de garantie in scopul dezdaunarii debitorului pt eventualele pagube produse de o indisponibilizare nejustificata a bunurilor sale. Cererea se solutioneaza de instanta competenta sa solutioneze si actiunea principala, se solutioneaza obligatoriu cu citarea partilor=> ca are caracter contencios. Daca instanta admite cererea prin incheiere va dispune numirea unui administrator pe sechestru, cu acordul partilor, paza bunului sechestrat poate fi incredintata unei persoane desemnata de comun acord, in caz de dezacord26

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

instanta va numi din oficiu o persoana, aceasta persoana putand fi si detinatorul bunului. Persoana desemnata in caz de readministrare a bunului va raspunde potrivit regulilor de la depozit. Aceasta poate face toate actele de conservare si administrare cu privire la bunurile indisponibilizate, poate incasa orice venituri si poate plati datori cu caracter curent. Este indreptatita sa stea in judecata in numele partilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru dar numai cu autorizarea prealabila a instantei care o numeste. Pt munca depusa poate primi o remuneratie. Hotararea de admitere a cererii de incuviintare a sechestrului judiciar are caracter provizoriu. Efectele hotararii dainuie pana la sfarsitul procesului, atunci cand administratorul pe sechestru va preda bunul partii castigatoare.

2. Proprirea asiguratorie Definitie. Este o masura ce determina indisponibilizarea sumelor de bani, a titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale ori maribile datorate debitorului de o terta persoana sau pe care acesta i le va datora inviitor.Poprirea urmata de validare este cea mai folosita in practica judiciara.

Curs 6

drept procesual civil

Poprirea asiguratorie are drept scop indisponibilizarea sumelor de bani sau a efectelor pe care un tert le datoreaza debitorului urmarit. Se nasc 3 raporturi juridice si exista 3 subiecti de drept.27

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Subiectii popririi sunt: 1.creditorul urmaritor(popritor) 2.debitorul urmarit(poprit) 3.tertul poprit Se stabilesc urmatoarele raporturi juridice: 1. Raport de creanta intre creditor si debitorul poprit 2. Raport de creanta intre debitorul poprit si tert 3. Raport procesual intre creditor si tertul poprit care, prin efectul validarii, se transforma intr-un raport de creanta. Existenta celor 3 subiecti nu este de esenta popririi, astfel ca daca creditorul reclamant datoreaza la randul sau anumite sume de bani paratului se poate infiinta o poprire in propriile maini ale creditorului. Procedura e reglementata in art. 591-595 CPC.

3. Sechestrul asiguratorEste o masura destinata sa indisponibilizeze bunurile mobile sau imobile ale paratului pana la termenul procesual, in scopul de a garanta reclamantului posibilitatea de a-si realiza creanta prin hotararea ce se va pronunta. Se poate apela doar atunci cand obiectul actiunii vizeaza plata unei creante. Pentru infiintarea sechestrului asigurator sunt necesare sa fie intrunite cumulativ conditiile: 1. Creanta sa fie constatata printr-un act scris; in lipsa unui inscri, creditorul trebuie sa depuna o cautiune, reprezentand din valoarea reclamata in justitie; 2. Creanta sa fie exigibila; 3. Creditorul sa faca dovada introducerii actiunii civile; In mod exceptional, legea permite infiintarea sechestrului asigurator chiar daca creanta nu a ajuns la scadenta, cand datornicul a micsorat prin fapta sa28

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

asigurarile date creditorului sau cand exista pericolul ca datornicul sa se sustraga, sa se ascunda sau sa-si risipeasca averea. In aceste situatii sechestrul se va dispune doar dupa depunerea unei cautiuni fixate de instanta. Procedura: Cererea se judeca de instanta care solutioneaza procesul.Asupra cererii instantei se pronunta printr-o incheiere executorie, care poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare. Prin incheiere se fixeaza cuantumul cautiunii si data pana la care trebuie depusa.Recursul se judeca de urgenta si cu precadere. Masura se indeplineste de executorul judecatoresc potrivit regulilor de la executarea silita. Sechestrul asigurator se poate ridica la cererea debitorului daca acesta ofera garantii indestulatoare. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea in termen scurt a partilor. Incheierea pronuntata in acest caz este supusa numai recursului in termen de 5 zile de la pronuntare. Recursul se judeca cu urgenta si cu precadere. Masura ridicarii sechestrului se pronunta de instanta care a luat-o atunci cand cererea principala a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare irevocabila ori daca partea a renuntat la judecarea pricinii. Ridicarea masurii se ia prin incheiere irevocabila, fara citarea partilor.

Participantii la procesul civilSunt acele persoane care contribuie la desfasurarea procesului civil, pozitiile lor fiind bine precizate de legile de procedura prin drepturi si obligatii care le revin, precum si prin denumirea specifica ce ii este atribuita.

29

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

In raport cu pozitia din proces, se impart in: 1. Subiectii procesului civil, respective organe si persoane fara de care procesul nu poate fi conceput: a) Partile (inclusiv tertii) b) Judecatorii c) Procurorul, cand participarea sa e obligatorie 2. Participantii ce contribuie esential la buna organizare si indeplinire a actelor dispuse de judecator: a) Grefierul b) Executorul judecatoresc c) Interpretul d) Arhivarul etc. 3. Participantii ce contribuie esential la stabilirea faptelor pe baza carora se pronunta judecatorul: a) Martorii b) Interpretii. 4. Reprezentantii partilor: a) Parintii b) Tutorii c) Curatorii d) Avocatii e) Mandatarii.

30

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Instanta de judecataAcceptiuni : complet : institutie a statului

Compunerea si constituirea instantei:Compunerea: se intelege alcatuirea instantei cu numarul de judecatori prevazut de lege Cauzele se judeca: - In prima instanta 1 judecator - In apel 2 judecatori - In recurs 3 judecatori Conflictele de munca si asiguratile sociale : - In prima instanta 1 judecatori si 2 asistenti judiciari Conform principiului accesorium sequitur principalae, contestatia in anulare, revizuirea, cererea de indreptare a erorilor material, de lamurire si completare a hotararilor care sunt subsecvente fata de pricina principala vor fi solutionate in aceeasi compunere in care s-a pronuntat hotararea respectiva. Constituirea instantei: se intelege alcatuirea completului de judecata cu toate persoanele si organele prevazute de lege participarea grefierului (magistrat asistent la ICCJ), procurorului si asistentilor judiciari in conflictele de munca si asigurarile sociale. Gresita compunere a completului presupune faptul ca pricina afost judecata de un numar mai mare/mic de judecatori decat cel impus de lege. Gresita constituire a completului presupune faptul ca instanta nu a fost alcatuita cu toate organele si persoanele prevazute de lege. In cursul procesului acest fapt se invoca pe cale de exceptie; exceptia este una de procedura, dilatorie si absoluta.

31

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Instanta se pronunta asupra exceptiei printr-o incheiere interlocutorie; poate fi atacata doar odata cu fondul. Daca s-a pronuntat o hotarare in prima instanta, incalcarea acestor reguli poate fi invocate prin apel, iar daca hotararea e definitiva, prin recurs. Gresita compunere sau constituire a instantei nu poate fi invocata prin intermediul contestatiei in anulare sau a revizuirii.

IncompatibilitateaCazurile de incompatibilitate: 1. Judecatorul care a pronuntat o pricina nu poate lua parte la judecarea aceleasi pricini in apel sau in recurs 2. Judecatorul care a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini in caz de rejudecare dupa casare. Textul are in vedere situatia casarii cu trimitere, nu si pe aceea a casarii cu retinere spre rejudecarea fondului. Totusi, retinem ca nu exista incompatibilitate decat daca judecatorul s-a pronuntat asupra fondului sau asupra unei alte probleme litigioase, nu si atunci cand s-a pronuntat asupra unei exceptii. 3. Judecatorul nu poate solutiona o pricina in care a fost martor, expert sau arbitru. Cauzele de incompatibilitate sunt de stricta interpretare si nu pot fi extinse prin analogie.

Procedura de solutionare a incompatibilitatii

Pe parcursul judecatii se invoca pe cale de exceptie exceptia incompatibilitatii, rezulta ca este de procedura , dilatorie si absoluta. Asupra ei instanta se pronunta printr-o incheiere interlocutorie.

32

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Situatia incompatibilitatii nu poate fi criticata pe calea contestatiei in anulare sau a revizuirii.

Abtinerea si recuzareaAbtinerea si recuzarea este acea situatie in care un judecator care stie ca se afla in unul din cazurile prevazute de lege delcara ca se retrage de la judecarea unor anumite pricini. Recuzarea este situatia in care una din parti poate cere, in cazurile prevazute de lege, indepartarea unuia sau mai multor judecatori de la solutionarea unei anumite pricini. Potrivit art. 27 CPC, judecatorul poate fi recuzat in 9 situatii. Art. 28 prevede situatiile in care nu se pot recuza judecatorii pentru a preintampina anumite abuzuri ale justitiabililor.

Deosebirile dintre abtinere si recuzare:Abtinerea este reglementata de o norma imperativa, iar recuzarea de o norma dispozitiva(singura!). Termenul in care pot fi invocate: 1. Abtinerea este propusa de judecator de indata ce cunoaste existenta motivului de recuzare. 2. Recuzarea poate fi propusa de partea interesata inainte de inceperea oricarei dezbateri.

Procedura de solutionare a abtinerii si recuzariiCompetenta apartine instantei sesizate cu pricina, in care s-a pus problema abtinerii recuzarii: Cererea va fi solutionata de un complet din care nu va face parte judecatorul care s-a obtinut ori care a fost recuzat. Judecata se face in camera de consiliu fara prezenta partilor si in lipsa judecatorului recuzat.33

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare. In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedura. Asupra cererii abtinere sau de recuzare instanta se pronunta printr-o incheiere care se citeste in sedinta publica. Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea nu este supusa niciunei cai de atac. Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odata cu fondul.

Partile litigante si reprezentantii lor in proces Reclamantul si paratulSunt acele persoane cu interese contradictorii, ale caror drepturi si obligatii reciproce constituie obiectul procesului. Coparticiparea procesuala Prezenta mai multor subiecti intr-un raport juridic civil urmeaza a fi regasita si in organizarea procesului civil sub aspectul celor care vor figura in calitate de parti in cazul in care un atare raport devine litigios. Litis consortio = este acea situatie procesuala in care ca urmare a unui raport juridic obligational cu pluralitatea de subiecti in calitate de parti in acel proces urmeaza sa figureze toate persoanele intre care s-a stabilit acel raport. Felurile coparticiparii procesuale 1. Dupa pozitia partilor: - Coparticiparea activa - Coparticiparea pasiva - Coparticiparea mixta 2. In functie de rolul vointei partilor distingem:34

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

- Coparticiparea facultativa - Coparticiparea obligatorie(necesara)

Curs 7

procesual civil

Pentru a fi in prezenta coparticiparii procesuale obligatoriu este necesar ca raportul juridic obligational a carui valorificare se urmareste sa fie indivizibil sau solidar. In ce priveste raportul juridic, obligatiile conjuncte nu pot da nastere la o coparticipare procesuala obligationala. Aceasta deoarece fiecare creditor nu are dreptul decat la partea sa si fiecare debitor nu datoreaza si nu poate fi urmarit decat pentru partea sa. In celelalte cazuri solutionarea rapoturilor juridice obligationale solidare sau indivizibile devenite litigioase trebuie sa se faca cu participarea in calitate de parti a tuturor subiectilor lor. Art 684(2) cc. partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta. 3. Dupa momentul in care se formeaza coparticiparea procesuala: - Initiala - Ulterioara

Efectele coparticiparii procesualeArt. 48(1) actele de procedura apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti.35

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

In cadrul procesului civil ficare participant se bucura de independenta procesuala. Actele de dispozitie facute numai de unul dintre coparticipanti, chiar in cazul obligatiilor solidare, nu-i obliga pe ceilalti sa aiba aceeasi atitudine. Derogare alin 2= daca prin natura raporturilor juridice sau in temeiul unei dispozitii a legii efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti se va tine seama de actele cele mai favorabile.

Posibilitati coparticipanti1. Avantajul sigur care opereaza de drept 2. Aprecierea finalitatii actului in cazul in care existe deosebiri de atitudine. Ex.:- Apelul sau recursul declarat numai de un singur coparticipant, daca va fi admis va folosi si celorlati coparticipanti cu aceeasi pozitie procesuala. -Avantajul sigur, daca apelul sau recursul a fost respins, acesta il va privi numai pe coparticipantul care l-a declarat, in sensul ca numai el va suporta consecintele( el va plati cheltuielile de judecata), ceilalti coparticipanti mai dinainte a priori sunt considerati ca au optat pentru actul mai favorabil al neatacarii hotararii.

Alte efecte ale coparticipariiDaca mai multi parati au un singur reprezentant se va comunica o singura copie de pe cerere si se va inmana o singura citatie. Daca un coparticipant reclamant sau parat nu s-a prezentat in instanta o data cu ceilalti coparticipanti sau nu a indeplinit un anumit act de procedura, aceta va fi citat in continuare.

36

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Participarea tertelor persoane la judecataTertele persoane sunt acele parti care au intrat in procesul deja inceput intre reclamant si parat in scopul protejarii unor interese proprii. Conditii speciale de participare a tertelor persoane in proces: 1. Interesul de a interveni 2. Existenta unui proces civil aflat in curs de judecata 3. Legatura de conexitate

Forme de participare a tertelor persoane

1. Interventia principala Art. 49 intervintia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau. Aceasta forma de participare mai este denumita si interventie agresiva deoarece tertul interesat are posibilitatea din initiativa sa sa-si valorifice drepturile pe care partile dintr-un proces si le disputa. Interventia principala constituie o veritabila actiune civila si se deosebeste de cererea de chemare in judecata prin aceea ca nu creeaza cadrul procesual ci il largeste. Interventia principala= actiunea prin care tertul intervenient formuleaza o pretentie distincta dar conexa cu cererea principala intr-un proces civil declansat intre alte persoane in scopul obtinerii unei hotarari judecatoreste favorabile. Cererea de interventie va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata, timbrata in acelasi mod si se va face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor. Art 50(2) cu invoirea partilor, interventia in interes propriu si in instanta de apel. Instanta pronunta o incheiere prin care hotaraste asupra incuviintarii in principiu a cererii. Daca solutia este de admitere, cererea de interventie va fi37

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

judecata o data cu cererea principala, numai in cazuri exceptionale cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin judecarea cererii de interventie, aceasta va fi disjunsa si judecata separat. 2. Interventia accesorie Art. 49(3): interventia este in interesul unei parti cand sprijina numai apararea acesteia, mai este numita interventie auxiliara sau conservatoare. Spre deosebire de interventia principala, interventia accesorie nu mai poate fi considerata o actiune civila. Intervenientul urmareste apararea drepturilor uneia din parti, pentru ca pe cale indirecta isi apara, conserva propriile drepturi. Def.: interventia accesorie este acea institutie procesuala care confera unui tert interesat in rezolvarea unui litigiu posibilitatea de a interveni in proces pentru apararea drepturilor uneia din parti in scopul de a-si conserva un drept subiectiv. Pentru ca nu este o cerere principala legiuitorul a permis ca interventia accesorie sa fie facuta si in fata instantei de recurs pana la inchiderea dezbaterilor. Dupa incuviintarea in principiu instanta va dispune comunicarea interventie si unde este cazul va acorda termen pentru depunerea intampinarilor. Intervenientul va lua procedura din starea in care se afla in momentul interventiei si din acest moment va face el insusi orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii pe langa care intervine. Interventia se va judeca cu cererea principala, despartirea lor nefiind posibila. Spre deosebire de solutiile ce se pot da cererii de interventie principala, solutiile cererii in interesul uneia dintre parti avand un caracter accesoriu vor fi conditionate in mod direct de solutionarea cererii principale. 3. Chemarea in judecata a altor persoane care ar pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul.

38

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Def.: acea institutie procesuala care confera partilor dreptul de a solicita introducerea in proces a acelor terte persoane ce ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, in scopul preintampinarii unui nou litigiu si al conservarii drepturilor subiective ale partilor. Cererea trebuie sa fie motivata si se va comunica atat celui chemat cat si partii potrivnice. Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante. Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea ori la prima zi de infatisare cel tarziu. Intanta trebuie sa pronunte o incheiere prin care sa incuviinteze judecarea cererilor de chemare in judecata a altor persoane. Din momentul incuviintarii terta persoana dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu luand procedura din stadiul in care se afla. Art. 59- efect specific: cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata. In acest caz judecata va continua numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata. Cererea de chemare in judecata a altor persoane se solutioneaza pe fond o data cu cererea principala, exceptie facand cazul prevazut la art. 59. Solutia va fi strans legata de solutia data in cererea principala fara ca aceasta sa insemne ca admiterea uneia implica respingerea celeilalte. 4. Chemarea in garantie. Art. 60: partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte in cazul cand ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau in despagubire.

39

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Def.: reprezinta acea institutie juridica procesuala ce confera partilor posibilitatea de a solicita introducerea in proces a persoanelor care ar avea obligatii de garantie sau de despagubire in ipoteza in care ar pierde procesul. Art. 60(2) cel chemat in garantie poate la randul sau sa cheme in garantie o alta persoana. Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea, cand intampinarea nu este obligatorie cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante. Cel chemat in garantie nu va dobandi automat prin simpla depunere a cererii calitatea de parte in proces ci numai dupa admiterea acesteia. Cererea de chemare in garantie se solutioneaza o data cu cererea principala iar atunci cand aceasta ar intarzia-o pe cea principala instanta poate dispune solutionarea separata a acesteia. 5. Aratarea titularului dreptului Def.: acea institutie procesula prin care paratul din proces, detinator cu titlu precar pentru altul al unui bun imobil sau care exercita un drept real asupra acelui bun tinde la introducerea fortata in proces a persoanei in numele careia detine bunul sau exercita dreptul. Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile de forma ale oricarei cereri in conditiile art. 82 cpc. Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea iar daca acesta nu este obligatorie cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea va fi comunicata impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosarul titularului. Efectul specific art 66: daca cel aratat ca titular recunoste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului care va fi scos din

40

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

judecata. Daca cel chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste apararile paratului, cel chemat va dobandii calitatea de intervenient in interes propriu.

Drepturile si obligatiile partilor

Drepturile:

- Dreptul fiecarei parti de a adresa cereri instantei - Dreptul de a participa la judecarea pricinii - Dreptul la aparare - Dreptul de a conduce procesul personal sau prin reprezentant - Dreptul de a ii recuza pe judecatori - Dreptul partilor de a ataca hotararea judecatoreasca - Dreptul de a pretinde si obtine de la cel cazut in pretentii a cheltuielor de judecata - Dreptul de a dispune de soarta procesului. Obligatiile: - Sa-si exercite drepturile procedurale cu buna credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute. - Sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, in ordinea si in termenele prevazute de lege. - Sa plateasca cheltuielile de judecata suportate de partea care a castigat procesul.

Reprezentarea41

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Reprezentarea judiciara poate fi legala sau conventionala.

Reprezentarea legala intervine in cazul minorilor, al persoanelor puse sub interdictie si a persoanelor juridice. Reprezentarea conventionalaArt.67 cpc: partile pot sa exercite drepturile procedurala personal sau prin mandatar. Reprezentarea conventionala a persoanelor fizice este permisa in principiu in toate cazurile, in mod exceptional nu este permisa in cazul chemarii la interogatoriu si in procesele de divort. In principiu orice persoana fizica poate avea calitatea de reprezentant al partii in procesul civil, bineinteles va trebui sa aiba capacitatea deplina de exercitiu.

Curs 8

procesual civil

Mandatul judiciar conventional dat unei persoane neavocat confera, ca regula, reprezentantului toate acele puteri cu care doreste sa-l insarcineze mandantul respectiv partea din proces. Mandantul il poate insarcina pe mandatar doar cu exercitiul dreptului de chemare in judecata sau cu reprezentarea in judecata. Art. 68 cpc. ,, procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata, iar cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata conform legii avocatilor lg. 51/1995. Cpc limiteaza cu titlu de exceptie dreptul mandatarului neavocat de a face acte de dispozitie si de a pune concluzii in instanta.

42

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Art. 69 cpc. ,, Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si propunerile de tranzactie, nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale. Art. 68(4):,, Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care potrivit legii reprezinta partea. Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept cand ei sunt mandatar in pricinile sotului sau rudelor pana la al-4-lea grad inclusiv. De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorie cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la gradul al-4-lea inclusiv. Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dispozitie judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie. Reprezentarea prin avocat este principala forma de aparare a persoanei fizice in procesul civil. Avocatul justifica dreptul de a reprezenta prin contratul de asistenta juridica incheiat in forma scrisa cu partea sau reprezentantul acesteia. Avocatul se legitimeaza in fata instantei prin imputernicirea avocationala. Art. 83 cpc :,, Cand cererea este facuta prin mandatar se va alatura procura in original sau in copie legalizata. Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa, reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al colitatii sale. Fata de persoana fizica neavocat reprezentantul avocat are anumite drepturi suplimentare: - Poate sa puna concluzii in fond la orice instanta. - Daca a participat la judecata poate sa faca orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp chiar daca nu are mandat in acest sens. - Poate sa exercite cai de atac chiar fara mandat.43

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Participarea procurorului in procesul civilArt. 131 Constitutie: ,, In activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesul general al societatii si apara ordinea de drept precum si libertatile cetatenilor. Doctrina si practica aprecieaza ca procurorul este parte in proces insa nu putem identifica pozitia sa procesuala cu aceea a partilor principale. Procurorul intervine in activitatea judiciara pentru a apara interesele generale ale societatii, interesul public este prezent chiar si atunci cand intervine pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor. Aceasta imprejurare determina statutul sau de parte speciala in procesul civil.

Formele de participare ale procurorului in procesul civil1. Promovarea actiunii civile 2. Participarea la judecata 3. Exercitarea cailor de atac 4. Participarea in faza executarii silite

1. Promovarea actiunii civile:

Art. 45 alin 1 cpc: ,, Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Legea nu mai interzice procurorului sa introduca actiunile cu caracter personal. In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces. Acesta va putea face acte de dispozitie iar in cazul in care procurorul si-ar retrage cererea va putea cere continuarea judecatii.44

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Art. 451cpc.: ,, Actele procesuale de dispozitie facute in orice proces de reprezentantii persoanelor prevazute la art. 45(1) cpc nu vor impiedica judecata daca instanta aprecieaza ca ele nu sunt in interesul acelor persoane. 2. Participarea la judecata ( interventia ) Se concretizeaza prin punerea de concluzii. Art. 45(3) cpc. : ,, Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca aprecieaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor. Dretul de apreciere apartine procurorului. In aceasta ipoteza legala este vorba de participarea facultativa a procurorului in procesul civil. Art. 45 (4) cpc.: ,, In cazurile anume prevazute de lege participarea si punerea concluziilor de procuror sunt obligatorii, neparticiparea procurorului conduce la nulitatea hotararilor, cu alte cuvinte instanta nu a fost legal constituita. Ex.: - punerea sub interdictie si ridicarea ei. - solutionarea cererilor de expropriere. - in cazul inregistrarii tardive a nasterii. - in cazul judecarii cererilor privind incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei. In situatiile in care procurorul participa la judecata, el poate formula cereri, invoca exceptii, propune dovezi, depune concluzii scrise sau orale indiferent de forma de participare facultativa sau obligatorie. Procurorul daca participa la judecata va pune concluzii dupa partile principale. 3. Exercitarea cailor de atac Art. 45(5) cpc.: ,, procurorul poate in conditiile legii sa exercite caile de atac impotriva oricaror hatarari. 4. Participarea in faza executarii silite

45

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Procurorul poate sa ceara punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor.

CompetentaDef.: Este capacitatea recunoscuta de lege unei instante judecatoreste sau unui organ de jurisdictie, ori cu activitate jurisdictionala de a solutiona o anumita pricina.

Competenta generala si competenta jurisdictionalaDaca ne raportam la organe din sisteme diferite sau din acelasi sistem, se distinge: - Competenta generala - Competenta jurisdictionala, care se subdivide in:

Competenta materiala se subdivide: 1. Competenta materiala functionala: care se stabileste dupa felul atributiilor jurisdictionale ce revin fiecarei categorii de instante. 2. Competenta materiala procesuala: care se stabileste functie de natura, obiectul sau valoarea litigiului.

Competenta teritoriala se subdivide: 1. Competenta teritoriala de drept comun: atunci cand cererea se adreseaza instantei de la domiciliul sau sediul paratului. 2. Competenta teritoriala alternativa ( facultativa): cand reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.

46

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

3. Competenta teritoriala exclusiva sau exceptionala: atunci cand cererea trebuie introdusa numai la o anumita instanta. Functie de caracterele normelor care reglementeaza competenta distingem: - Competenta absoluta - Competenta relativa Necompetenta este de ordine publica sau privata. Necompetenta este de ordine publica : 1. In cazul incalcarii competentei generale cand procesul nu este de competenta instantei judecatoresti. 2. In cazul incalcarii competentei materiale cand procesul este de competenta unei instante de alt grad. 3. In cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive cand procesul este de competenta unei instante de acelasi grad si partile o pot inlatura. In toate celelalte cazuri necompetenta este de ordine privata. Art. 19 cpc.: ,, Partile pot conveni prin inscris sau prin declaratie verbala facuta in fata instantei ca pricinile referitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care potrivit legii au competenta teritoriala afara de cazurile prevazute la art. 13-16 cpc.

1. Competenta generalaInstantele judecatoresti nu detin monopolul solutionarii litigiilor doarece exista cauze ce sunt atribuite altor jurisdictii. Atunci cand o instanta judecatoreasca a fost sesizata cu o pricina care este de competenta unei jurisdictii din afara instantei judecatoresti, ea nu poate solutiona acea pricina pentru ca s-ar incalca competenta generala iar hotararea pe care o va pronunta va fi lovita de nulitate absoluta.

Competenta in materia controlului de constitutionalitate

47

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Curtea Constitutionala hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj. Daca in cursul judecatii se invoca neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante de care depinde solutionarea cauzei, instanta va sesiza Curtea Constitutionala printr-o incheiere care va cuprinde punctul de vedere al partilor si opinia organului judiciar asupra exceptiei, fiind insotita de dovezile propuse de parti. Daca exceptia a fost invocata din oficiu de instanta, incheierea trebuie motivata si va cuprinde sustinerile partilor si dovezile. Pana la solutionarea exceptiei judecarea cauzei se suspenda obligatoriu.

Competenta in materia actelor de stare civilaPoate sa apartina serviciilor publice de evidenta a persoanelor, comandantului nevei/ aeronavei, reprezentantilor diplomatici sau consulari ori instantei judecatoriesti. Daca declaratia de nastere a fost facuta dupa mai mult de 1 an de zile de la data nasterii actul de nastere poate fi intocmit numai pe baza unei hotarari judecatoresti. Anularea, modificarea, completarea actelor de stare civila se pot face numai in temeiul unei hotarari judecatoresti pronuntata de judecatoria in a carei raza teritoriala este domiciliul sau sediul persoanelor interesate. (Art. 100 cc)

Competenta in materie succesoralaIn aceasta materie competenta apartine instantelor de judecata in functie de caracterul contencios sau necontencios al cererii. Daca intre mostenitori nu exista neintelegeri procedura se va desfasura in fata notarului public. Daca mostenitorii nu se inteleg, notarul va indruma partile la instanta de judecata competenta.

48

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Art. 109(4) cpc.: ,, La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de codul civil si lege. In acest caz neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocata nu numai de parat ci si de instanta din oficiu.

2. Competenta materiala Competenta materiala judecatorieArt. 1 (1) cpc.: ,, judecatoria judeca in prima instanta toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competenta altor instante. Rezulta, judecatoria are plenitudine de competenta pentru judecata in prima instanta. Asadar ori de cate ori prin lege nu se prevede competenta unei alte instante sau organ de jurisdictie de a judeca o anumita pricina cererea trebuie adresata judecatoriei. Art. 1(11) cpc.: ,, Judecatoriile judeca in prima si ultima instanta procesele si cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la 2.000 de lei inclusiv. Judecatoriile judeca potrivit art.1(2) cpc. plangerile impotriva hotararii autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitati,in cazurile prevazute de lege.\ Judecatoriile judeca in orice alte materii data prin lege in competenta lor. Cu titlu de exemplu mentionam cazuri prevazute de cpc., astfel judecatoria judeca: - Cererea de recuzare sau de abtinere formulata de un judecator de la judecatorie. - Cererea privind indreptarea, lamurirea sau completarea propriilor hotarari. - Cererea de asigurare a dovezilor pe cale principala - Contestatia in anulare si revizuirea impotriva hotararii pronuntate de judecatorie.49

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Exista judecatorii care au o competenta materiala exclusiva ex.: o Judecatoria sectorului 1 care solutioneaza cererile facute de un cetatean strain sau de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate. o Judecatoria Constanta si Galati care au competenta materiala exclusiva in materie maritima sau fluviala.

Curs 9

procesual civil

Competenta materiala Tribunal

Art. 2 cpc ,, Tribunalul judeca in prima instanta, in apel, in recurs precum si in orice alte meterii date prin lege in competenta sa.

Competenta privind judecata in prima instantaTribunalul este instanta de exceptie pentru ca judeca numai litigiile date in mod expres in competenta sa. Astfel judeca procesele si cererile in materie civila, al caror obiect are valoare de peste 500.000 lei Ron cu exceptia cererilor neevaluabile in bani, privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau posesorii formulate de tertii vatamati in drepturile lor prin aplicarea legii din materia fondului funciar. Rezulta ca cererile care au ca obiect o valoare de pana la 500.000 lei Ron precum si cele neevaluabile in bani sunt de competenta Judecatoriei. De asemenea sunt de competenta Judecatoriei cererile de imparteala judiciara indiferent de valoarea obligatiilor litigiului.

50

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Precizari in legatura cu criteriul valoric de delimitare a competentei intre Judecatorii si Tribunale1. Valoarea obligatiilor litigiului este stabilita de reclamant prin cererea de chemare in judecata.2. Momentul care intereseaza in stabilirea valorii obiectului litigiului este

acela al inregistrarii cererii de chemare in judecata. Art. 181:,, Instanta investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoarea obictului cererii ramane competenta sa judece chiar daca ulterior investirii intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect. 3. Daca s-a formulat o actiune cu mai multe capete de cerere principale pentru a se stabilii valoarea obiectului litigiului se cumuleaza sumele invocate prin fiecare cerere. In schimb daca se formuleaza si cereri accesorii sau incidentale valoarea acestora nu va influenta competenta aplicandu-se art. 17 cpc. 4. Daca mai multi reclamanti formuleaza o singura cerere de chemare in judecata prin care cheama acelasi parat dar in baza acelorasi raporturi juridice, stabilirea instantei se face in functie de valoarea fiecarei pretentii in parte. 5. ....................... Art. 2 lit c:,, Tribunalul judeca conflictele de munca cu exceptia celor date prin lege altor instante. - Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala. - Procesele si cererile in materie de expropriere - Cererile pentru incuviintare, nulitatea sau desfacerea adoptiei. - Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judecatoresti savarsite in procesele penale. - Cererile pentru recunoasterea precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararii date in tari straine.

51

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Competenta privind judecata in apelArt. 2 (2):,, Tribunalul judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de Judecatorii in prima instanta, din punct de vedere functional rezulta ca Tribunalul este instanta de drept comun pentru apelurile exercitate impotriva hotararilor de prima instanta pronuntate de Judecatorii.

Competenta privind judecata in recursArt.2 (3):,, Tribunalul judeca, ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de Judecatorii, care potrivit legii nu sunt supuse apelului.

Competenta Tribunalului in alte materiiCu titlu de exemplu: - Conflictele de competenta intre 2 Judecatorii. - Stramutarea de la o Judecatorie la alta pe motiv de rudenie sau afinitate. - Indreptarea erorilor materiale, lamurirea sau completarea propriilor hotarari. - Contestatia in anulare si revizuirea indreptate impotriva propriilor hotarari. -

Competenta materiala a Curtilor de Apel

Art. 3:,, Curtea de Apel judeca in prima instanta, apel si recurs.

Judecata in prima instantaCurtea de Apel judeca procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor publice centrale. Art. 10 din lg 554/2004:,, Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite mai mari de 500.000 lei ron se selutioneaza in fond de sectii de contencios administrativ si fiscal ale Curtii de Apel.

52

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Judecata in apelJudeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de Tribunale in prima instanta.

Judecata in recursCurtea de Apel judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de Tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Tribunal care potrivit legii nu sunt supuse apelului precum si in orice alte cazuri prevazute de lege. De asemenea judeca in recurs si in orice alte materii date prin lege in competenta sa: - Conflictele de competenta intre 2 Tribunale. - Indreptarea erorilor materiale, lamurirea si completarea propriilor hotarari.

Competenta materiala a Inaltei Curti de Casatie si JustitieArt.4 :,, ICCJ judeca: 1. Recursurile declarate impotriva hotararilor Curtilo de Apel si a altor hotarari in cazurile prevazute de lege. 2. Recursurile in interesul legii 3. In orice alte materii date prin lege in competenta sa exemplu delegarea instantei.

Competenta teritoriala a instantelor judecatorestiCompetenta teritoriala constituie rezultatul operatiunii de dividere a competentei materiale, astfel de indata ce a fost stabilita competenta materiala urmeaza sa se stabileasca care dintre instantele de acelasi grad sunt competente sa judece o anumita pricina.

53

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Astel in primul rand trebuie cercetata raza sau circumscriptia instantelor judecatoresti( anexa 1 lg 304). Competenta teritoriala se face numai pentru judecata in fata primei instante indiferent de gradul instantei. In comparatie cu competenta materiala care reprezinta interese de ordin general, competenta teritoriala reprezinta mai multe interese de ordin personal, rezulta ca in general normele care reglementeaza competenta teritoriala sunt dispozitive. Def. Competenta teritoriala: reprezinta acea forma a competentei jurisdictionale prin care legea in functie de anumite criterii specifice determina pe linie orizontala teritorial in care Judecatoria sau Tribunalul urmeaza sa-si exercite atributiile.

Felurile competentei teritoriale:In privinta determinarii competentei teritoriale exista o regula ,,actor servitu forum rei adica reclamantul trebuie sa sesizeze instanta domiciliului paratului, regula are caracter general si se justifica pe ideea de protejare a intereselor paratului. Aceasta regula nu este insa absoluta, pentru anumite motive se deroga expres stabilindu-se din punct de vedere teritorial competenta in favoarea altor instante. Cele 2 exceptii: - Competenta teritoriala alternativa - Competenta teritoriala exclusiva( exceptionala)

Competenta teritoriala generalaArt. 5 :,, Cererea se face la instanta domiciliului paratului, daca acesta are domiciliul in strainatate sau nu e cunoscut cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta atunci cererea se face la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului.

54

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Cererea impotriva unei persoane juridice se face la instanta unde se afla sediul ei principal. Regula inscrisa in art. 5 este de aplicare generala astfel ca instanta de la domiciliul paratului judeca: - Toate actiunile de creanta. - Actiunile care privesc unele raporturi de familie. - Actiunile reale mobiliare.

Competenta teritoriala alternativaIn anumite situatii interesele raclamantului fata de cele ale paratului trebuie ocrotite cu prioritate astfel ca legea reglementeaza in favoarea reclamantului un drept de optiune intre 2 sau mai multe instante. Reglementarea de principiu este inscrisa in art. 12 care prevede ca reclamantul ale alegerea intre mai multe instante competente.

Competenta teritoriala alternativa precizari-

Regula actor servitur forum rei nu este inlaturata, instanta domiciliului paratului figurand alaturi de alte instante la fel de competente.

- Dreptul de optiune al reclamantul, din moment ce a fost exercitat, alegand una din instantele deopotriva competente se stinge.

Cazurile competentei teritoriale alternative sunt reglementate de art. 6, 7(2), 8, 9, 10, 11 cpc. Art. 6:,, Cand paratul in afara de domiciliul sau are in chip statornic o indeletnicire profesionala sau una sau mai multe asezari agricole, comerciale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc.

Competenta teritoriala exclusiva55

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Def.: Acea competenta prin care se impune ca anumite pricini civile in functie de obiectul lor sa fie solutionate numai de instanta expres prevazuta de lege. Competenta teritoriala conf. Art. 13: (forum rei site),, Pornindu-se de la clasificarea bunurilor in mobile si imobile art 335-346 ncc, art 13 prevede ca cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele, domeniul de aplicare a acestei ipoteze legale se refera la actiunile imobiliare. Actiunile imobiliare sunt: - In revendicare - Confesorii - Actiunea negatorie - Actiunile posesorii Justificare acestei regului: instanta locului situarii imobilului este inaintea altora, sa cunoasta si sa administreze probele necesare ( expertiza, cfl, aflarea informatiilor ce se refera la sarcini sau garantii)

Problema aplicarii dispozitiilor art 13(1) in cazul actiunii personal imobiliareSunt actiuni personale imobiliare: - Actiunile prin care se pretinde predarea unui bun imobil vandut. - Actiunea pentru garantarea imobilului construit sau vandut. - Actiunea ipotecara. - Actiunea in constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare a unui imobil. Acestor sanctiuni li se aplica art. 10 (1-2) mai exact va opera competenta teritoriala alternativa.

Problema conflictului dintre art. 607 si 13(1)

56

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Art. 13(2):,, Cand imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acesta se afla in una din aceste circumscriptii, iar in caz contrar la oricare din instantele in circumscriptia carora se afla imobilul. Competenta teritoriala reglementata de art.14 potrivit acestui act este determinata competenta in materie de mostenire, astfel sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului: - Cererile privitoare la validarea sau executarea dispozitiilor testamentare. - Cererile privitoare la mostenire precum si acelea privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia. Daca mostenitorii se indreapta impotriva tertilor se aplica dreptul comun. - Cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau a executorului testamentar. Art. 14(3) nu se aplica daca mostenitorii ii cheama in judecata pe creditorii defunctului.

Problema conflictului dintre art 13 si 14 cpcPotrivit art. 13 cererile in materie de societate pana la sfarsitul lichidarii in fapt sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul prin