drept procesual penal - editurauniversitara.ro

DREPT PROCESUAL PENAL

PARTEA SPECIALÃ

2

Marius Eugen Radu

3

Drept procesual penal. Partea specialã

DREPT PROCESUAL PENAL

PARTEA SPECIALÃ

MARIUS EUGEN RADU

EDITURA UNIVERSITARÃBucureºti, 2014

4

Marius Eugen Radu

Colecþia ªTIINÞE JURIDICE ªI ADMINISTRATIVE

Redactor: Gheorghe IovanTehnoredactor: Ameluþa ViºanCoperta: Monica Balaban

Editurã recunoscutã de Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice (C.N.C.S.) ºi inclusã de ConsiliulNaþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoriaediturilor de prestigiu recunoscut.

© Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate, nicio parte din aceastã lucrare nu poatefi copiatã fãrã acordul Editurii Universitare

Copyright © 2014Editura UniversitarãEditor: Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureºtiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: [email protected]

Distribuþie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 [email protected]. 15, C.P. 35, Bucureºtiwww.editurauniversitara.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiRADU, MARIUS EUGEN

Drept procesual penal : partea specialã / Radu Marius Eugen. -Bucureºti : Editura Universitarã, 2014

ISBN 978-606-591-966-2

343.1(498)

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786065919662

5


CUPRINS

CAPITOLUL I - URMÃRIREA PENALÃ ........................................ 13

Secþiunea 1 - Aspecte generale .............................................................. 13Secþiunea 2 - Sesizarea organelor de urmãrire penalã ........................ 142.1. Consideraþii introductive .............................................................. 142.2. Moduri generale de sesizare a organelor de urmãrire penalã ... 16

2.2.1. Plângerea ............................................................................ 162.2.2. Denunþul .............................................................................. 172.2.3. Sesizãrile fãcute de persoane cu funcþii de conducere ºi de

alte persoane ....................................................................... 182.2.4. Sesizarea din oficiu ............................................................. 18

2.3. Moduri speciale de sesizare a organelor de urmãrire penalã .... 192.3.1. Plângerea prealabilã ........................................................... 192.3.2. Necesitatea unei autorizãri prealabile sau îndeplinirea unei

alte condiþii prealabile pentru începerea urmãririi penale. 222.4. Constatarea infracþiunii flagrante ............................................... 22Secþiunea 3 - Conducerea ºi supravegherea activitãþii organelor decercetare penalã de cãtre procuror ....................................................... 23Secþiunea 4 - Desfãºurarea urmãririi penale ....................................... 254.1. Începerea urmãririi penale ........................................................... 264.2. Punerea în miºcare a acþiunii penale ........................................... 274.3. Extinderea urmãririi penale sau schimbarea încadrãrii juridice 28Secþiunea 5 - Suspendarea urmãririi penale ........................................ 29Secþiunea 6 - Clasarea ºi renunþarea la urmãrirea penalã .................. 306.1. Clasarea .......................................................................................... 306.2. Renunþarea la urmãrirea penalã ................................................. 32Secþiunea 7 - Continuarea urmãririi penale la cererea suspectului saua inculpatului ......................................................................................... 33Secþiunea 8 - Terminarea urmãririi penale .......................................... 33Secþiunea 9 - Restituirea cauzei sau trimiterea la alt organ de urmãrirepenalã ..................................................................................................... 34

6

Marius Eugen Radu

Secþiunea 10 - Efectuarea urmãririi penale de cãtre procuror ........... 34Secþiunea 11 - Rezolvarea cauzelor ºi sesizarea instanþei ................... 35Secþiunea 12 - Reluarea urmãririi penale ............................................ 3712.1. Cazurile de reluare a urmãririi penale ...................................... 3712.2. Reluarea urmãririi penale dupã suspendare ............................ 3812.3. Reluarea urmãririi penale în caz de restituire ......................... 3812.4. Reluarea în caz de redeschidere a urmãririi penale ................ 39Secþiunea 13 - Plângerea împotriva mãsurilor ºi actelor de urmãrirepenalã ..................................................................................................... 4013.1. Dreptul de a face plângere ºi termenul de rezolvare a acesteia 4013.2. Plângerea împotriva actelor procurorului ................................ 4213.3. Plângerea împotriva soluþiilor de neurmãrire sau netrimitere

în judecatã .................................................................................... 4313.4. Soluþionarea plângerii de cãtre judecãtorul de camerã

preliminarã .................................................................................. 44

CAPITOL II - CAMERA PRELIMINARÃ ...................................... 50

Secþiunea 1 - Obiectul ºi durata procedurii în camera preliminarã .... 50Secþiunea 2 - Mãsurile premergãtoare ................................................. 50Secþiunea 3 - Procedura în camera preliminarã .................................. 51Secþiunea 4 - Contestaþia împotriva încheierii pronunþate de judecãtorulde camera preliminarã ........................................................................... 52

CAPITOLUL III - DISPOZIÞII GENERALE PRIVINDJUDECATA .......................................................................................... 54

Secþiunea 1 - Consideraþii generale ...................................................... 54Secþiunea 2 - Citarea la judecatã .......................................................... 58Secþiunea 3 - Compunerea instanþei ..................................................... 59Secþiunea 4 - Asigurarea apãrãrii ......................................................... 60Secþiunea 5 - Atribuþiile preºedintelui completului .............................. 61Secþiunea 6 - Constatarea infracþiunilor de audienþã .......................... 62Secþiunea 7 - Aspecte generale privind pregãtirea ºi desfãºurareaºedinþei de judecatã ................................................................................ 63Secþiunea 8 - Suspendarea judecãþii ..................................................... 65Secþiunea 9 - Notele privind desfãºurarea ºedinþei de judecatã .......... 66Secþiunea 10 - Felul hotãrârilor judecãtoreºti penale ......................... 67

7


CAPITOLUL IV - JUDECATA ÎN PRIMÃ INSTANÞÃ ................ 70

Secþiunea 1 - Obiectul judecãþii în prima instanþã ............................... 70Secþiunea 2 - Mãsurile premergãtoare ................................................. 71Secþiunea 3 - Procedura în cazul recunoaºterii învinuirii ................... 73Secþiunea 4 - Ordinea cercetãrii judecãtoreºti ..................................... 74Secþiunea 5 - Dezbaterile ºi ordinea în care se dã cuvântul ................ 81Secþiunea 6 - Ultimul cuvânt al inculpatului ....................................... 82Secþiunea 7 - Concluziile scrise ............................................................. 83Secþiunea 8 - Deliberarea ºi rezolvarea cauzei penale în prima instanþa 848.1. Deliberarea ..................................................................................... 848.2. Luarea hotãrârii ............................................................................ 85

8.2.1. Procedura luãrii hotãrârii .................................................. 858.2.2. Minuta ................................................................................. 868.2.3. Cuprinsul hotãrârii judecãtoreºti penale ............................ 87

8.3. Rezolvarea cauzei penale .............................................................. 918.3.1. Rezolvarea acþiunii penale .................................................. 918.3.2. Rezolvarea acþiunii civile .................................................... 928.3.3. Cheltuielile judiciare ........................................................... 948.3.4. Dispoziþiile cu privire la mãsurile preventive ..................... 94

Secþiunea 9 - Pronunþarea hotãrârii ..................................................... 95Secþiunea 10 - Redactarea ºi semnarea hotãrârii ................................. 95Secþiunea 11 - Comunicarea hotãrârii ................................................. 96

CAPITOLUL V - CÃILE ORDINARE DE ATAC ........................... 97

Secþiunea 1 - Apelul ............................................................................... 971.1. Consideraþii introductive .............................................................. 971.2. Hotãrârile judecãtoreºti penale supuse apelului. Persoanele

care pot formula apel .................................................................... 981.3. Termenul de Apel .......................................................................... 101

1.3.1. Termenul de declarare a apelului ....................................... 1011.3.2. Repunerea în termen ........................................................... 102

1.4. Declararea apelului ....................................................................... 1031.4.1. Declararea ºi motivarea apelului ........................................ 1031.4.2. Instanþa la care se depune apelul ........................................ 1041.4.3. Renunþarea la apel .............................................................. 1041.4.4. Retragerea apelului ............................................................. 105

1.5. Efectele Apelului ........................................................................... 106

8

Marius Eugen Radu

1.5.1. Efectul suspensiv al apelului ............................................... 1061.5.2. Efectul devolutiv al apelului ºi limitele sale ........................ 1071.5.3. Efectul neagravãrii situaþiei în propriul apel ..................... 1071.5.4. Efectul extensiv al apelului .................................................. 108

1.6. Procedura de judecare ºi rezolvare a apelului ............................ 1091.6.1. Judecarea apelului .............................................................. 1091.6.2. Soluþiile la judecata în apel ................................................. 1111.6.3. Conþinutul deciziei instanþei de apel ºi comunicarea acesteia 1141.6.4. Limitele rejudecãrii ............................................................. 115

Secþiunea 2 - Contestaþia ....................................................................... 116

CAPITOLUL VI - CÃILE EXTRAORDINARE DE ATAC .......... 117

Secþiunea 1 - Contestaþia în anulare ..................................................... 1171.1. Cazurile de contestaþie în anulare ............................................... 1171.2. Cererea de contestaþie în anulare ................................................ 1231.3. Termenul de introducere a contestaþiei în anulare ºi instanþa

competentã ..................................................................................... 1241.4. Procedura de judecare a contestaþiei în anulare ......................... 125Secþiunea 2 - Recursul în casaþie .......................................................... 1272.1. Hotãrârile supuse recursului în casaþie. Declararea ºi

motivarea recursului în casaþie .................................................... 1272.2. Cazurile în care se poate face recurs în casaþie ........................... 1302.3. Procedura de comunicare ............................................................. 1312.4. Admiterea în principiu ºi suspendarea executãrii ...................... 1312.5. Efectele recursului în casaþie ........................................................ 1322.6. Judecata recursului în casaþie ...................................................... 135Secþiunea 3 - Revizuirea ........................................................................ 1373.1. Hotãrârile supuse revizuirii .......................................................... 1373.2. Cazurile de revizuire ..................................................................... 1383.3. Persoanele care pot cere revizuirea .............................................. 1443.4. Cererea de revizuire ºi termenul de introducere a acesteia ....... 1443.5. Procedura de judecatã a cererii de revizuire .............................. 1463.6. Revizuirea în cazul hotãrârilor Curþii Europene a Drepturilor

Omului ............................................................................................ 149Secþiunea 4 - Redeschiderea procesului penal în cazul judecãrii înlipsa persoanei condamnate .................................................................. 151

9


4.1. Consideraþii generale ..................................................................... 1514.2. Cererea de redeschidere a procesului penal ................................ 1534.3. Judecarea cererii de redeschidere a procesului .......................... 154

CAPITOLUL VI - DISPOZIÞII PRIVIND ASIGURAREA UNEIPRACTICI JUDICIARE UNITARE .................................................. 157

Secþiunea 1 - Recursul în interesul legii ............................................... 1571.1 Cererea de recurs în interesul legii ºi Condiþiile de admisibilitate

ale acesteia ...................................................................................... 1571.2. Judecarea recursului în interesul legii ........................................ 1581.3. Conþinutul hotãrârii ºi efectele ei ................................................. 159Secþiunea 2 - Sesizarea Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie în vedereapronunþãrii unei hotãrâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiunide drept ............................................................................................. 1602.1. Obiectul sesizãrii ............................................................................ 1602.2. Procedura de judecatã ................................................................... 160

CAPITOLUL VII - PROCEDURI SPECIALE ................................. 163

Secþiunea 1 - Acordul de recunoaºtere a vinovãþiei ............................. 1631.1. Obiectul ºi titularii acordului de recunoaºtere a vinovãþiei ....... 1631.2. Condiþiile, forma ºi conþinutul acordului de recunoaºtere a

vinovãþiei ........................................................................................ 1631.3. Procedura în faþa instanþei ........................................................... 164Secþiunea 2 - Contestaþia privind durata procesului penal .................. 1662.1. Noþiunea, termenul de formulare ºi conþinutul contestaþiei

privind durata procesului penal .................................................. 1662.2. Procedura de soluþionare a contestaþiei ....................................... 168Secþiunea 3 - Procedura privind tragerea la rãspundere penalã apersoanei juridice .................................................................................. 1703.1. Dispoziþii generale .......................................................................... 1703.2 Mãsurile preventive ºi mãsurile asigurãtorii ce se pot dispune

faþã de persoana juridicã .............................................................. 1713.3. Procedura de informare ............................................................... 1733.4. Efectele fuziunii, absorbþiei, divizãrii, reducerii capitalului social,

ale dizolvãrii sau lichidãrii persoanei juridice condamnate ...... 1733.5. Punerea în executare a pedepselor aplicate persoanei juridice 174

10

Marius Eugen Radu

Secþiunea 4 - Procedura în cauzele cu infractori minori ..................... 1764.1. Dispoziþii generale ......................................................................... 1764.2. Procedura în faza de urmãrire penalã ........................................ 1774.3. Procedura de judecatã a inculpatului minor .............................. 1794.4. Punerea în executare a mãsurilor educative stabilite de instanþã 181Secþiunea 5 - Procedura dãrii în urmãrire ........................................... 184Secþiunea 6 - Procedura reabilitãrii ...................................................... 1866.1. Aspecte generale ............................................................................ 1866.2. Procedura reabilitãrii de drept .................................................... 1896.3. Procedura reabilitãrii judecãtoreºti ............................................. 191Secþiunea 7 - Procedura reparãrii pagubei materiale sau a daunei moraleîn caz de eroare judiciarã sau în caz de privare nelegalã de libertateori în alte cazuri ..................................................................................... 199Secþiunea 8 - Procedura în caz de dispariþie a dosarelor judiciare ºi aînscrisurilor judiciare ............................................................................ 203Secþiunea 9 - Procedura privind cooperarea judiciarã internaþionalãºi punerea în aplicare a tratatelor internaþionale în materie penalã ... 206Secþiunea 10 - Procedura de confiscare sau desfiinþare a unui înscrisîn cazul clasãrii ...................................................................................... 208

CAPITOLUL VIII - EXECUTAREA HOTÃRÂRILOR PENALE 210

Secþiunea 1 - Dispoziþii generale ........................................................... 210Secþiunea 2 - Hotãrârile executorii ....................................................... 210Secþiunea 3 - Instanþa de executare ...................................................... 211Secþiunea 4 - Punerea în executare a hotãrârilor ................................ 2134.1. Punerea în executare a pedepselor principale ............................ 2134.2. Punerea în executare a pedepselor complementare ................... 2164.3. Punerea în executare a mãsurilor de siguranþã .......................... 2174.4. Punerea în executare a altor dispoziþii ........................................ 2214.5. Punerea în executare a amenzii judiciare ºi a cheltuielilor

judiciare avansate de stat ............................................................. 2214.6. Punerea în executare a dispoziþiilor civile din hotãrâre ............ 222Secþiunea 5 - Alte dispoziþii privind executarea ................................... 2245.1. Condamnarea în cazul anulãrii sau revocãrii renunþãrii la

amânarea pedepsei sau a amânãrii aplicãrii pedepsei ............... 2245.2. Schimbãri în executarea unor hotãrâri ....................................... 2255.3. Liberarea condiþionatã ................................................................. 227

11


5.4. Amânarea executãrii pedepsei închisorii sau a detenþiunii peviaþã ............................................................................................. 2295.4.1. Cazurile de amânare a executãrii pedepsei închisorii sau

a detenþiunii pe viaþã ........................................................... 2295.4.2. Persoanele care pot formula cerere de amânare a pedepsei

închisorii sau a detenþiunii pe viaþã .................................... 2355.4.3. Obligaþiile condamnatului în cazul amânãrii executãrii .... 2365.4.4. Instanþa competentã ............................................................ 237

5.5. Întreruperea executãrii pedepsei închisorii sau a detenþiunii peviaþã ............................................................................................. 2405.5.1. Consideraþii introductive ..................................................... 2405.5.2. Cazurile de întrerupere ....................................................... 2415.5.3. Persoanele care pot formula cerere de întrerupere ............ 2445.5.4. Obligaþiile condamnatului ................................................... 2455.5.5. Instanþa competentã ............................................................ 2455.5.6. Evidenþa întreruperii executãrii pedepsei ........................... 2465.5.7. Procedura de judecatã ºi soluþiile pronunþate de instanþã . 247

5.6. Înlãturarea sau modificarea pedepsei .......................................... 249Secþiunea 6 - Procedura la instanþa de executare ................................ 250Secþiunea 7 - Contestaþia la executare .................................................. 251

ANEXÃ ............................................................................................. 257

BIBLIOGRAFIE .................................................................................. 259

12

Marius Eugen Radu

13


CAPITOLUL I

URMÃRIREA PENALÃ

Secþiunea 1 - Aspecte generale

Urmãrirea penalã are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire laexistenþa infracþiunilor, la identificarea persoanelor care au sãvârºit o infracþiuneºi la stabilirea rãspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacã este saunu cazul sã se dispunã trimiterea în judecatã.

Alãturi de activitãþile specifice care þin de latura penalã, organele deurmãrire penalã trebuie sã se intereseze ºi de problemele legate de latura civilãa cauzei penale, atunci când acþiunea civilã se porneºte ºi se exercitã din oficiu,precum ºi atunci când încadrarea juridicã a faptei se poate realiza numaiþinându-se seama de întinderea prejudiciului cauzat prin infracþiune.1

Procedura din cursul urmãririi penale este nepublicã.Caracterul nepublic al fazei de urmãrire penalã este dat, în contradicþie

cu judecarea cauzei, de imposibilitatea cunoaºterii lucrãrilor de anchetã decãtre orice cetãþean; urmãrirea penalã nu se desfãºoarã cu uºile deschise; acestfapt nu exclude însã, posibilitatea pe care o au organele de urmãrire penalã dea informa opinia publicã în legãturã cu derularea anumitor cauze penale; evident,condiþiile concrete în care se va produce informarea despre derularea uneianumite afaceri judiciare de interes public vor fi determinate de caracteruloperativ al urmãririi penale, element esenþial al aflãrii adevãrului la timp ºi înmod complet.2

În cursul urmãririi penale organele judiciare dispun asupra actelor saumãsurilor procesuale prin diferite acte procesuale.

1 Alexandru Boroi, ªtefania-Georgeta Ungureanu, Nicu Jidovu, Ilie Mãgureanu, Dreptprocesual penal, Ed. All Beck, Bucureºti, 2001, pag. 230

2 Ion Neagu, Tratat de procedurã penalã. Partea specialã, Ed. Universul Juridic, Bucureºti,2009, pag. 32

14

Marius Eugen Radu

Astfel, organele de cercetare penalã dispun, prin ordonanþã, asupra actelorºi mãsurilor procesuale ºi formuleazã propuneri prin referat, iar procuroruldispune asupra actelor sau mãsurilor procesuale ºi soluþioneazã cauza prinordonanþã, dacã legea nu prevede altfel.

Ordonanþa trebuie sã cuprindã, potrivit art. 286 c. pr. pen:A) denumirea parchetului ºi data emiterii;B) numele, prenumele ºi calitatea celui care o întocmeºte;C) fapta care face obiectul urmãririi penale, încadrarea juridicã a acesteia

ºi, dupã caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului;D) obiectul actului sau mãsurii procesuale ori, dupã caz, tipul soluþiei,

precum ºi motivele de fapt ºi de drept ale acestora;E) date referitoare la mãsurile asigurãtorii, mãsurile de siguranþã cu

caracter medical ºi mãsurile preventive luate în cursul urmãririi;F) alte menþiuni prevãzute de lege;G) semnãtura celui care a întocmit-o.Pãstrarea unor acte de urmãrire penalãCând legea prevede cã un act sau o mãsurã procesualã trebuie sã fie

încuviinþatã, autorizatã sau confirmatã, un exemplar al actului rãmâneîntotdeauna la procuror.

Dacã procurorul sesizeazã judecãtorul de drepturi ºi libertãþi, judecãtorulde camerã preliminarã ori alte autoritãþi prevãzute de lege, în vedereasoluþionãrii propunerilor ori cererilor formulate în cursul urmãririi penale, atuncieste obligat potrivit legii sã înainteze copii numerotate ºi certificate de grefãparchetului de pe actele dosarului ori numai de pe cele care au legãturã cucererea sau propunerea formulatã. Organul de urmãrire penalã pãstreazãoriginalul actelor, în vederea continuãrii urmãririi penale.

Secþiunea 2 - Sesizarea organelor de urmãrire penalã

2.1. Consideraþii introductive

Modurile de sesizare a organelor de urmãrire penalã reprezintã acelemijloace prin care organul de urmãrire penalã ia cunoºtinþa, în condiþiile legii,despre sãvârºirea unei infracþiuni, determinând obligaþia acestuia de a sepronunþa cu privire la începerea urmãririi penale referitoare la acea infracþiune.3

3 Gr. Theodoru,Tratat de drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Bucureºti, 2007,pag. 82

15


Sesizarea constituie astfel:- O condiþie indispensabilã pentru efectuarea urmãririi penale; aceasta

nu trebuie confundatã cu munca de culegere de informaþii pentru descoperireaunei infracþiuni care poate fi sursa sesizãrii;

- Este temeiul ºi punctul de plecare al desfãºurãrii procesului penal- Este un act dinamizator care poate determina declanºarea urmãririi

penale;- Este temeiul legal al activitãþilor procesuale ºi procedurale specifice a

organului judiciar.4

Modurile generale de sesizare a organelor de urmãrire penalã prevãzutede legea procesual penalã sunt:

- Plângerea;- Denunþul;- Actele încheiate de alte organe de constatare prevãzute de lege;- Sesizarea din oficiu.În raport de efectele pe care le produce, modurile de sesizare a organelor

de urmãrire penalã pot fi:- Generale, atunci când produc efectul de a încunoºtinþa organul de

urmãrire penalã despre sãvârºirea unei infracþiuni, însã nu sunt indispensabile,putând fi înlocuite cu sesizarea din oficiu (plângerea, denunþul, etc);

- Speciale, atunci când în absenþa lor nu se poate dispune începereaurmãririi penale, fiind indispensabile (ex: plângerea prealabilã);

Importanþa distincþiei dintre cele douã moduri de sesizare este evidentã;astfel, în timp ce modurile de sesizare generale pot fi folosite, în principiu, depersoane care nu au calitãþi speciale ºi pentru orice infracþiune, modurile desesizare speciale nu pot fi utilizate decât de cãtre persoane ce deþin o anumitãcalitate ºi numai pentru anumite categorii de infracþiuni.5

Dacã punerea în miºcare a acþiunii penale se face numai la plângereaprealabilã a persoanei vãtãmate, la sesizarea formulatã de persoana prevãzutãde lege ori cu autorizarea organului prevãzut de lege, acþiunea penalã nu poatefi pusã în miºcare în lipsa acestora.

Legea procesual penalã prevede ca, în cazul infracþiunilor sãvârºite demilitari, sesizarea comandantului este necesarã numai în ceea ce priveºteinfracþiunile prevãzute la art. 413-417 din Codul penal.

4 Adrian ªtefan Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat de drept procesual penal, Ed. AllBeck, Bucureºti, 2001, pag. 283

5 Gheorghiþa Mateuþ, Procedurã penalã. Partea specialã, vol. I, Ed. Lumina Lex,Bucureºti,1997, pag. 7

16

Marius Eugen Radu

2.2. Moduri generale de sesizare a organelor de urmãrire penalã

2.2.1. Plângerea

Plângerea este modul principal de sesizare a organelor de urmãrire penalãce constã în încunoºtinþarea fãcutã de o persoanã fizicã sau juridicã, referitoarela o vãtãmare ce i s-a cauzat prin infracþiune.

Plângerea trebuie sã cuprindã: numele, prenumele, codul numericpersonal, calitatea ºi domiciliul petiþionarului ori, pentru persoane juridice,denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscalã,numãrul de înmatriculare în registrul comerþului sau de înscriere în registrulpersoanelor juridice ºi contul bancar, indicarea reprezentantului legal oriconvenþional, descrierea faptei care formeazã obiectul plângerii, precum ºiindicarea fãptuitorului ºi a mijloacelor de probã, dacã sunt cunoscute.

Legea nu obligã persoana vãtãmatã ca în plângere sã indice ºi încadrareajuridicã a faptelor; dacã aceasta totuºi s-a fãcut ºi este greºitã, împrejurarea nupoate determina un alt regim juridic decât cel decurgând din încadrarea juridicãrealã, pe care urmeazã sã o stabileascã în mod concret organul judiciar.6

Plângerea poate fi fãcutã atât personal cât ºi prin mandatar, însã mandatultrebuie sã fie special, iar procura rãmâne ataºatã plângerii.

Dacã este fãcutã în scris, plângerea trebuie semnatã de persoana vãtãmatãsau de mandatar. Plângerea formulatã oral se consemneazã într-un proces-verbalde cãtre organul care o primeºte.

Plângerea în formã electronicã îndeplineºte condiþiile de formã numaidacã este certificatã prin semnãturã electronicã, în conformitate cu prevederilelegale.

Plângerea poate fi fãcutã ºi de cãtre substituiþi procesuali, respectiv decãtre unul dintre soþi pentru celãlalt soþ sau de cãtre copilul major pentru pãrinþi.

Persoana vãtãmatã va fi întrebatã de organul judiciar dacã îºi însuºeºteplângerea, iar aceasta poate fie sã ºi-o însuºeascã, fie sã declare cã nu este deacord cu ea, caz în care organul judiciar poate considera respectiva plângereca un denunþ, sau se poate autosesizã.

Potrivit dispoziþiilor codului de procedurã penalã pentru persoana lipsitãde capacitatea de exerciþiu, plângerea se face de reprezentantul sãu legal.Persoana cu capacitate de exerciþiu restrânsã poate face plângere cu încuviin-

6 Trib Suprem, secþia penalã, dec. nr. 968/1984, citatã de Nicolae Volonciu, Tratat deprocedurã penalã. Parte specialã, vol. II, Ed. Paideia, Bucureºti,1996, pag. 55

17


þarea persoanelor prevãzute de legea civilã. În cazul în care fãptuitorul estepersoana care reprezintã legal sau încuviinþeazã actele persoanei vãtãmate,sesizarea organelor de urmãrire penalã se face din oficiu.

În cazul în care reprezentantul legal a fãcut plângerea în numele persoaneicu capacitate de exerciþiu restrânsã, plângerea nu este valabilã; acest punct devedere se impune, deoarece legea prevede cã reprezentantul legal are dreptulnumai sã încuviinþeze persoanei cu capacitate de exerciþiu restrânsã sã facãplângere; lipsa de iniþiativã a persoanei cu capacitate de exerciþiu restrânsã nupoate fi suplinitã prin plângerea fãcutã de cãtre reprezentantul legal.7

În situaþia în care plângerea a fost greºit îndreptatã la organul de urmãrirepenalã sau la instanþa de judecatã, aceste organe judiciare au obligaþia de atrimite, pe cale administrativã respectiva plângere cãtre organul judiciarcompetent.

În cazul în care plângerea este întocmitã de cãtre o persoanã care locuieºtepe teritoriul României, cetãþean român, strãin sãu persoanã fãrã cetãþenie, ºiprin aceasta se sesizeazã sãvârºirea unei infracþiuni pe teritoriul unui alt statmembru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat sã primeascãplângerea ºi sã o transmitã organului competent din þara pe teritoriul cãreia afost comisã infracþiunea. Regulile privind cooperarea judiciarã în materie penalãse aplicã în mod corespunzãtor.

2.2.2. Denunþul

Denunþul reprezintã acea modalitate de sesizare a organelor judiciare ceconstã în încunoºtinþarea fãcutã de cãtre o persoanã fizicã sau juridicã despresãvârºirea unei infracþiuni.

Denunþul, ca ºi plângerea, este un act de sesizare facultativ, putând fifãcut de cãtre orice persoanã fizicã sau orice unitate vãtãmate prin infracþiune,ºi fãrã ca acestea sã aibã vreo obligaþie legalã în acest sens.8

Este posibil ca sesizarea sã fie fãcutã de însãºi persoana vãtãmatã, însãfãrã a fi întrunite condiþiile pentru a considera încunoºtinþarea ca o plângere(de ex. O persoanã lipsitã de capacitate de exerciþiu face sesizare în mod directºi nu prin reprezentantul sãu legal.)9

7 Ion Neagu, op. cit., pag. 678 V. Ramureanu,Sesizarea organelor judiciare în reglementarea noului cod de procedurã

penalã, în R.R.D. nr. 3/1969, pag 289 Nicolae Volonciu, op. cit, pag. 56

18

Marius Eugen Radu

În cazul existenþei unui denunþ, acestui mod de sesizare i se aplicã toateregulile care se aplicã ºi plângerii.

De fapt, deosebirea între cele douã moduri de sesizare a organelor judiciareconstã în subiectul care sesizeazã organul judiciar - cel vãtãmat în cazulplângerii, cel care a cunoºtinþa de sãvârºirea unei infracþiuni în cazul denunþului.

2.2.3. Sesizãrile fãcute de persoane cu funcþii de conducere ºi de altepersoane

Potrivit art. 291 C.pr. pen., orice persoanã cu funcþie de conducere încadrul unei autoritãþi a administraþiei publice sau în cadrul altor autoritãþipublice, instituþii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precumºi orice persoanã cu atribuþii de control, care, în exercitarea atribuþiilor lor, auluat cunoºtinþã de sãvârºirea unei infracþiuni pentru care acþiunea penalã sepune în miºcare din oficiu, sunt obligate sã sesizeze de îndatã organul deurmãrire penalã ºi sã ia mãsuri pentru ca urmele infracþiunii, corpurile delicteºi orice alte mijloace de probã sã nu disparã.

Orice persoanã care exercitã un serviciu de interes public pentru care afost învestitã de autoritãþile publice sau care este supusã controlului orisupravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu de interespublic, care în exercitarea atribuþiilor sale a luat cunoºtinþã de sãvârºirea uneiinfracþiuni pentru care acþiunea penalã se pune în miºcare din oficiu, esteobligatã sã sesizeze de îndatã organul de urmãrire penalã.

2.2.4. Sesizarea din oficiu

Deosebit de instanþã, care nu se poate autosesiza aplicându-se principiul“nemo judex sine actore”, organele de urmãrire se pot sesiza din oficiu.10

Organul de urmãrire penalã se sesizeazã din oficiu, dacã aflã cã s-a sãvârºito infracþiune pe orice altã cale decât cele prevãzute la art. 289-291 C.proc.Pen., ºi încheie un proces-verbal în acest sens.

Aceste cãi pot fi11:- Propriile constatãri; aceste constatãri pot proveni din culegerea de

informaþii de cãtre lucrãtorii specializaþi, potrivit sarcinilor de serviciu;- Constatarea de cãtre organul de urmãrire penalã, personal, în urma

controalelor specifice, a unor infracþiuni flagrante;

10 Traian Pop, op cit., vol. IV, pag. 811 Adrian ªtefan Tulbure, Angela Maria Tatu, op. cit., pag. 285

19


- Primirea unei sesizãri fãrã îndeplinirea condiþiilor legale cum ar fiplângerea sau denunþul anonim; aceste sesizãri pot proveni ºi din mijloacelemass media;

- Zvonul public, deºi este cea mai nesigurã informaþie, poate constituiuneori o sursã de sesizare ce trebuie atent verificatã;

- Extinderea cercetãrilor ca urmare a descoperirii unor infracþiuni sau aunor fapte, cu prilejul unor cercetãri.

2.3. Moduri speciale de sesizare a organelor de urmãrire penalã

2.3.1. Plângerea prealabilã

Plângerea prealabilã este actul procesual prin care persoana vãtãmatãcare a suferit o vãtãmare fizicã, materialã sau moralã printr-o infracþiune, îºiexprimã voinþa de a fi tras la rãspundere penalã fãptuitorul în condiþiile în carelegea condiþioneazã rãspunderea penalã ºi punerea în miºcare a acþiunii penale,de acest act.12

Plângerea prealabilã nu se confunda cu plângerea, ca mod general desesizare a organelor judiciare, pentru cã, în timp ce plângerea prealabilãreprezintã o condiþie pentru tragerea la rãspundere penalã a infractorului înprivinþa unor infracþiuni anume prevãzute de lege, plângerea reprezintã doar oîncunoºtinþare fãcutã organelor judiciare despre sãvârºirea unei infracþiuni acãrei victimã a fost însuºi cel ce face plângerea sau o altã persoanã dacã nereferim la substituiþii procesuali ca titulari ai plângerii.13

Între cele douã instituþii, plângere prealabilã ºi plângere, existã anumitedeosebiri ºi anume:

- Plângerea este numai un act de sesizare ºi niciodatã o condiþie depedepsibilitate ºi procedibilitate;

- Plângerea nu este unica modalitate de sesizare, în locul ei putând apãreaun denunþ sau o sesizare din oficiu, în timp ce plângerea prealabilã este uniculact de sesizare prevãzut de lege pentru unele infracþiuni;

- Plângerea odatã fãcutã, nu poate fi retrasã, odatã procesul penal declanºat,acþioneazã pe deplin principiul oficialitãþii, în timp ce retragerea plângerii

12Adrian ªtefan Tulbure, Angela Maria Tatu, op. cit. 32113 Anca-Lelia Lorincz,Sorin Corlãþeanu,Sesizarea organelor de urmãrire penala prin

plângere prealabilã. Aspecte din practica judiciara, în Revista de drept penal nr. 1/2013pag.149

20

Marius Eugen Radu

prealabile sau împãcarea parþilor - sunt instituþii care permit persoanei vãtãmatesã decidã asupra continuãrii procesului penal.14

Instituþia plângerii prealabile se înscrie ca o excepþie de la principiuloficialitãþii ºi constã în posibilitatea oferitã de lege persoanei vãtãmate de adecide dacã sesizeazã sau nu organele de urmãrire penalã în vederea tragerii larãspundere a fãptuitorului.15

Potrivit art. 295 c.pr. pen., punerea în miºcare a acþiunii penale se facenumai la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate, în cazul infracþiunilor pentrucare legea prevede cã este necesarã o astfel de plângere.

Dreptul persoanei vãtãmate de a face plângere prealabilã este un drept cucaracter personal, indivizibil ºi netransmisibil.16

Plângerea prealabilã se adreseazã organului de cercetare penalã sauprocurorului, potrivit legii. Dispoziþiile art. 289 alin. (1)-(6) ºi (8) c.pr. pen., seaplicã în mod corespunzãtor.

Dacã existã pluralitate de fapte, fiecare faptã va fi descrisã separat.17

Din punct de vedere al dreptului penal plângerea prealabilã constituie ocondiþie de pedepsibilitate, iar sub aspectul dreptului procesual o condiþie deprocedibilitate.18

Uneori, însã, elementele care lipsesc din conþinutul plângerii prealabilenu înlãturã efectele pe care aceasta le produce potrivit legii; astfel, plângereaprealabilã introdusã în termen sesizeazã în mod legal organul judiciarcompetent, chiar dacã, ulterior, petiþionarul a fãcut unele completãri privinddiverse aspecte ale cauzei, care lipseau din plângerea prealabilã introdusãiniþial.19

Plângerea prealabilã trebuie sã fie introdusã în termen de 3 luni din ziuaîn care persoana vãtãmatã a aflat despre sãvârºirea faptei.

Când persoana vãtãmatã este un minor sau un incapabil, termenul de 3luni curge de la datã când reprezentantul sãu legal a aflat despre sãvârºireafaptei, cu excepþia situaþiei în care reprezentantul legal al persoanei vãtãmate

14 Alexandru Boroi, ªtefania-Georgeta Ungureanu, Nicu Jidovu, Ilie Mãgureanu, op.cit., pag. 276

15 Ion Neagu, op. cit. pag. 7116 Ion Neagu, op. cit. pag. 7417 Alexandru Boroi, ªtefania-Georgeta Ungureanu, Nicu Jidovu, Ilie Mãgureanu, op.

cit., pag. 27818 Milea Popovici, Plângerea prealabilã în reglementarea actualului cod de procedurã

penalã, în R.R.D. nr. 9/1969, pag. 2319 Ion Neagu, op. cit. pag. 81

drept procesual penal - editurauniversitara.ro

Documents