Drept Procesual Penal

1. Procedura Penala = ramura a sistemului de dr. ce cuprinde totalitatea normelor care reglementeaza desfasurarea unui proces penal. Atat partile cat si magistratii, avocatii trebuie sa respecte aceste norme de dr. procesual penal care constituie un indrumar obligatoriu pentru buna desfasurare a procesului penal.- procedura penala = totalitatea normelor procesuale si procedurale care reglementeaza modalitatile prin care dr. penal este aplicat de organele judiciare.a. Normele procesuale - acele reguli care trebuiesc indeplinite pt a se desfasura buna desfasurare a procesului penal, precum si modul in care trebuie sa intervina actele care pot fi indeplinite numai de acele organe sau persoane care au competenta.b. Normele procedurale - sunt acele reguli care respectate, conduc la realizarea scopului activitatii procesual penale. Normele procedurale prevad modalitatea prin care trebuie aduse la indeplinire actele si masurile procesuale. 2. Definitia procesului penal = prin proces penal intelegem acea activitate desfasurata de organele judiciare abilitate, in conformitate cu legea la care participa aparatorii, partile, subiectii procesuali pt a se putea implini principalul scop al dr. penal si anume apararea valorilor sociale ocrotite de catre legea penala (cel care a comis o fapta ce constituie o fapta conform dr. penal trebuie pedepsit, iar persoana nevinovata nu trebuie trasa la raspundere). - procesul penal prin activitatea sa este deosebit de complex, fiind o activitate organizata prin care se urmareste aflarea adevarului si pronuntarea unei solutii juste.

3. Fazele procesului penal - procesul penal se imparte in 4 faze : a) urmarirea penalab) camera preliminarac) judecatad) punerea in executarea hotararilor judecatoresti

a. Urmarirea penala - consta in acele activitati desfasurate de organele de urmarire penala, cu scopul de a strange probe cu privire la existenta infractiunilor, identificarea infractorilor si stabilirea tipului de raspundere. Finalitatea acestei activitati este aceea de a se stabili daca este sau nu cazul de a se dispune trimiterea in judecata. Urmarirea penala se imparte in 3 subdiviziuni:Inceperea urmaririi penale "in rem" ---> continuarea cercetarilor fata de suspect (punerea in miscare a actiunii penale) ------> rezolvarea cauzei de catre procuror (trimitere sau netrimitere in judecata)1. Investigarea faptei2. Investigarea persoanei3. Solutionarea cauzei de catre procuror.

b. Camera preliminara - in procedura camerei preliminare consta in dezbaterea scrisa dintre procuror si judecator, iar judecatorul verifica legalitatea trimiterii in judecata, legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale, solutioneaza plangerile impotriva solutiilor de urmarire sau netrimitere in judecata, se poate trece peste aceasta procedura prin recunoasterea vinovatiei autorului. c. Judecata - este acea faza a procesului penal care in acceptiune larga este considerata cea mai importanta. In cadrul acestei faze se solutioneaza in mod definitiv cauza; instanta verifica intreaga activitate procesuala desfasurata de organele judiciare, parti, subiecti procesuali si alti participanti atat inaintea judecarii cat si in cadrul judecarii.d. Punerea in executarea hotararilor judecatoresti - prin aceasta faza se realizeaza scopul legii penale si al legii procesului penal.

Izvoarele dreptului procesual penal 1. Constitutia - Constitutia stabileste anumite chestiuni ce tin de desfasurarea procesului penal si anume : egalitatea tuturor in fata legii, libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile, dreptul la aparare, dreptul la un proces echitabil, solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, prezumtia de nevinovatie.2. CPP - intrat in vigoare in 1 feb. 2014, inglobeaza majoritatea normelor care stabilesc desfasurarea procesului penal.3. Codul Penal 4. Codul Civil5. Codul de procedura Civila6. Legile de organizare judiciara (legea 303/2004 - statutul judecatorilor si procurorilor; legea 204/2004 - privind organizarea judiciara)7. Tratatele si conventiile internationale.

Faptele juridice procesual penale - imprejurari care dau nastere, modifica sau sting un raport juridic procesual penal.Faptele se impart in doua categorii : actiuni (cele care tin exclusiv de vointa omului) si evenimentele ( cele care sunt independente de vointa omului).- faptele pot fi constitutive, modificatoare, extinctive sau impedititive( impiedica inceperea procesului penal) ; lipsa plangerii prealabile, radierea persoanei juridice sau amnistia intervenite inainte de declansarea procesului.

Notiunea si elementele raportului juridic procesual penal - comiterea unei infractiuni => raport juridic de dr. penal => adus in fata organelor judiciare => raport juridic de drept procesual penalElementele raportului juridic procesual penal : a) subiectii = organe judiciare, avocatii, partile, subiectii procesuali principali + alti subiecti procesuali.b) continut = totalitatea dr. si obl. conferite de lege subiectilor.c) obiectul = consta in stabilirea existentei sau inexistentei raportului juridic penal si determinarea continutului acestui raport juridic.Dreptul procesual prezinta o serie de trasaturi care-i confera unicitate => ramura de dr. distincta, astfel partile se afla intr-un raport de subordonare, statul reprezentat prin organele sale judiciare are calitate de parte in cadrul procesului penal. Raportul de dr. procesual penal se naste indiferent de vointa partilor.

Interpretarea normelor juridice procesual penale = prin interpretare se lamureste ceea ce norma de dr. procesual penal doreste sa transmita. 1. In functie de subiectul care interpreteaza norma, distingem:a) interpretarea legala data de legiuitor data de legiuitor in cuprinsul legii.b) interpretarea judiciara realizata de organele judiciare pentru fiecare caz in partec) interpretarea doctrinara.2. In functie de metode distingem:a) interpretarea gramaticala - se lamureste dpdv etimologic semnificatia termenilor b) interpretarea sistematica - se realizeaza prin corelarea continutului unei norme cu alte norme c) interpretarea logica sau rationala - intelegerea continutului unei norme prin rationamente logice.

Capitolul 2. Principiile si limitele aplicarii legii procesual penaleA. Principiile - reguli cu caracter general care reglementeaza desfasurarea procesului penal fiind prevazute expres in codul de procedura, in constitutie si in legea de organizare judiciara. Principiile constituie pilonii pe care este structurat procesul penal, celelalte reguli procedurale aflandu-se in stransa legatura cu acestea :1. Principiul legalitatii - art. 2 CPP, procesul penal se desfasoara potrivit dispozitiilor prevazute de lege. Procesul penal trebuie sa se desfasoare in conformitate cu prevederile legale. Niciun organ nu poate sa faca abstractie de acest principiu al legalitatii. ( ex. procurorul nu poate lua alte masuri decat cele prevazute de lege). Procesul penal nu se poate desfasura in afara cadrului legal, fiind necesar a fi respectate o serie de exigente precum : lex scripta ( norma de procedura sa fie prevazuta la nivel legislativ in legi organice sau ordonante), lex certa (norma sa fie accesibila, sa fie pe intelesul tuturor si sa prezinte previzibilitate). Pe langa acestea autoritatile trebuie sa respecte obligatia de a aplica in mod legal si temeinic dispozitiile de procedura penala. In cazul in care nu se respecta acest principiu, intervine nulitatea actelor procesuale sau procedurale nelegale, excluderea probelor nelegal sau neloial administrate, sanctiunea amenzii judiciare, precum si controlul actelor procesuale care se realizeaza de catre organul ierarhic superior.2. Separarea functiilor judiciare - conform art. 3 acestea sunt :a) functia de urmarire penala care este exercitata de catre procuror si de organele de cercetare penala care strang probe cu privire la existenta infractiunilor, identifica persoanele care au savarsit o infractiune si dispun trimiterea sau netrimiterea in judecata.b) functia de dispozitie asupra dr. si libertatilor fundamentale in cursul procesului penal - aceasta functie este exercitata de judecatorul de drepturi si libertati, el dispune asupra actelor si masurilor din cadrul urmaririi penale. ( masurile preventive, asiguratorii, de siguranta, incuviintarea perchezitiilor, folosirea metodelor si tehnicilor speciale de supraveghere + altele care afecteaza dr. si libertatile persoanei)c) functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata - judecatorul de camera preliminarad) functia de judecata - realizata de instanta prin intermediul completelor legal constituite. In cadrul procesului se administreaza probatoriul care ulterior este evaluat pt a se putea pronunta instantei. 3. Prezumtia de nevinovatie - este o prezumtie relativa putand fi rasturnata prin probe certe de vinovatie. Nu trebuie sa existe indoieli cu privire la vinovatia inculpatului, indoiala profita acestuia din urma.(in dubio pro reo)4. Aflarea adevarului - art. 5 consacra obligatia organelor judiciare de a afla adevarul cu privire la fapte, imprejurari, precum si cu privire la persoana suspectului sau a inculpatului. Ei trebuie sa stranga si sa administreze probe atat in favoarea cat si in defavoarea suspectului sau a inculpatului. Cunoasterea deplina a adevarului tine de esenta infaptuirii justitiei, adevarul nu se releva spontan, acesta trebuie descoperit si dovedit. Trebuie sa existe concordanta intre probele directe si indirecte.5. Ne bis in idem - nicio persoana nu poate fi urmarita sau judecata pentru o savarsirea unei infractiuni daca a existat deja o judecare a respectivei fapte => autoritatea de lucru judecat. Pentru a fi in prezenta de lucru judecat trebuie intrunit cumulativ urmatoarele conditii:a) o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare, renuntare la aplicarea unei pedepse , amanarea achitarii unei pedepse, achitarea sau incetarea procesului penal.b) persoana fata de care s-a pronuntat hotararea definitiva sa fie aceeasi cu cea fata de care s-a deschis un nou proces penal care are ca obiect aceeasi fapta.c) fapta pentru care s-a pronuntat instanta sa fie aceeasi cu fapta pentru care s-a deschis un nou proces penal.6. Oficialitatea procesului penal - actele procesuale si procedurale se duc la indeplinire independent de conduita judiciara a celorlalti participanti in procesul penal. Principiul oficialitatii se aplica numai cu privire la latura penala a procesului penal, exceptie facand actiunea civila ce poate fi exercitata in cadrul procesului penal din oficiu de catre procuror.- reguli ale oficialitatii : a) procesul penal se declanseaza din oficiu (de regula, exceptie facand cazurile in care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile, impacarea sau atunci cand pentru a se pune in miscare actiunea penala este nevoie de o incuviintare prealabila in cazul celor care beneficiaza de imunitate)b) in cadrul urmaririi penale actele procesuale se efectueaza din oficiuc) partile nu pot opri desfasurarea procesului penal d) trimiterea in judecata se face din oficiue) instanta judeca din oficiuf) hotararile judecatoresti definitive sunt puse de catre instanta din oficiu7. Caracterul echitabil si termenul rezonabil al procesului penal - art. 8 din CPP - trebuie respectate garantiile procesuale si dr. partilor de catre organele judiciare. Este necesara celeritatea. De asemenea trebuiesc respectate toate prevederile care se regasesc in instrumentele internationale. 8. Dreptul la libertate si siguranta - Nimanui nu-i poate fi restransa libertatea decat in cazurile si conditiile prevazute de lege. Privarea de libertate in sens judiciar se realizeaza prin luarea masurii retinerii prin dispunerea arestarii preventive, arest la domiciliu, dispunerea retinerii de siguranta a internarii. Masuri restrictive sunt : controlul judiciar ( de libertate care sunt dispuse doar in cazurile prevazute de lege). Orice masura poate fi revocata de catre judecator. Incalcarea dreptului la libertate si siguranta al persoanei pe parcursul procesului penal constituie infractiunea de represiune nedreapta. Persoanele lezate au dr. de a solicita repararea pagubei suferite.9. Dreptul la aparare - orice persoana are dreptul de a fi reprezentata si aparata in instanta . Persoana trebuie sa fie informata asupra motivelor care stau la baza acuzatiei intr-o limba pe care o cunoaste. Persoana are dreptul de a propune martori.- sa aiba timp de pregatire a apararii.- persoanei sau aparatorului trebuie sa i se faciliteze accesul la dosarul cauzei, sa i se asigure posibilitatea de a participa la toate fazele procesului, sa i se respecte dr. de a exercita caile de atac. Acesta are dr. de a nu se autoincrimina, are dr. la tacere.10. Respectarea demnitatii umane - nicio persoana nu poate fi supusa unor tratamente inumane sau degradante, nu poate fi torturata 11. Respectarea vietii private - limitarea cu privire la dr. garantate de constitutie este acceptata doar in situatiile prevazute de lege, astfel este restrans dr. la respectul vietii private prin supraveghere tehnica, perchezitie, interceptarea convorbirilor telefonice, a corespondentei.12. Folosirea limbii materne si respectarea dreptului la interpretare si traducere - art. 12 procesul penal se desfasoara in limba romana, cei care nu cunosc limba romana li se asigura in mod gratuit un interpret prin intermediul caruia se garanteaza partilor dreptul la aparare dar si egalitatea lor in fata autoritatilor judiciare. 13. Egalitatea persoanelor in procesul penal - fiecare infractor beneficiaza de acelasi tratament in functie de fapta comisa.

Aplicarea legii procesual penale in spatiu - guvernata de principiul teritorialitatii, se aplica pe intreg teritoriul Romaniei. Toate activitatile desfasurate in cadrul procesului penal se desfasoara pe teritoriul statului roman si cad sub incidenta legii procesual penale romane. - exista si o serie de exceptii de la acest principiu - nu raspund penal in tara noastra reprezentantii diplomatici ai altor state; in cazul comisiilor rogatorii internationale active ( ex. un martor cetatean strain aflat in strainatate este ascultat in tara sa de catre organele competente iar ulterior declaratia este trimisa organelor judiciare romane) ; comisia rogatorie pasiva ( statul roman ia declaratie unui cetatean, declaratie pe care o trimite statului care o solicita); recunoasterea si executarea hotararilor penale si a actelor judiciare romane in strainatate. Aplicarea legii procesual penale in timp - conform Constitutiei legea produce efecte numai pentru viitor. Legea procesual penala este aplicabila imediat dupa intrarea ei in vigoare.

Participantii in procesul penal

Prin participanti intelegem organele si persoanele care au aptitudinea legala de a contribui la desfasurarea procesului penal . Notiunea de participanti include subiectii (organele judiciare, partile, subiectii procesuali principali, avocatul si alti subiecti procesuali-martori, grefieri, experti). Pot deveni partipanti si succesorii, reprezentantii si substitutii procesuali. A. Organele judiciare - sunt acele organe specializate a statului care realizeaza activitatea judiciara1. Organele de urmarire penala : acestea sunt - procurorul, organele de cercetare penala ale politiei judiciare si organele de cercetare penala speciala. Politia judiciara este constituita din ofiteri si agenti de politie, ofiteri care sunt specializati cu privire la anumite activitati : a) unii efectueaza constatari ale savarsirii de infractiunib) unii strang date in vederea inceperii urmaririi penalec) altii efectueaza cercetarea penala => contribuie la instrumentarea cauzelor penale. - acesti politisti nu trebuie confundati cu organele de politie care au sarcini preponderent administrative. Organele de cercetare penala ale politiei au functionalitate judiciara. Acestia se subordoneaza administrativ, se conformeaza dispozitiilor date de organele ierarhic superioare care se refera la organizarea activitatii de cercetare penala, insa nu pot primi dispozitii sau indrumari cu privire la efectuarea cercetarii penale . Acestia sunt subordonati dpdv funtional procurorului care-i conduce, supravegheaza si controleaza activitatea.2. Organele de cercetare penala speciala - in cadrul acestui organ activeaza numai ofiteri => se exclud subofiterii sau agentii. Ei efectueaza acte de urmarire penala in cadrul infractiunilor comise de militari, a infractiunilor de coruptie si de serviciu comise de catre personalul navigant al marinei civile.

3. Ministerul Public - reprezinta interesele generale ale societatii, apara ordinea de drept, precum si dr. si libertatile cetatenilor.Principiile ministerului public sunt urmatoarele:a) Principiul legalitatii - Ministerul Public este organizat si functioneaza numai in baza legii, este o transpunere a principiului legalitatii procesului penal.b) Principiul impartialitatii - procurorul trebuie sa fie impartial pentru a se realiza scopul procesului penal ( infaptuirea justitiei). Procurorul nu este considerat a fi parte in procesul penal, el reprezinta statul si apara valorile sociale ocrotite de legea penala prin faptul ca cere tragerea la raspundere a persoanelor care au comis fapte care conform codului penal constituie infractiuni. Pe langa faptul ca reprezinta statul, el desfasoara activitatea de urmarire penala prezentand in instanta concluziile pe care le considera intemeiate potrivit legii. Procurorul poate contesta la CSM, interventia procurorului ierarhic superior in desfasurarea procesului penal. - Procurorii nu pot da consultanta juridica, insa pot pleda numai in cauzele lor penale ale ascendentilor sau descendentilor, ale sotilor sau ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor.c) Principiul controlului ierarhic si al subordonarii - procurorul general de pe langa ICCJ, exercita un control ierarhic asupra tuturor parchetelor, fie direct, fie indirect. In ierarhie urmeaza procurorii de pe langa Curtea de Apel, iar dupa acestia prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale.- la fel exercita un control ierarhic procuroul general al parchetului de pe langa Curtea Militara de Apel prin intermediul unor procurori desemnati.- procurorul sef DNA exercita control asupra procurorilor specializati in combaterea infractiunilor de coruptie. Acest control nu poate viza masurile dispuse de catre procuror in cursul urmaririi penale si solutiile adoptate.d) Principiul exercitarii atributiilor sub autoritatea Ministrului Justitei. Potrivit legii 304/2004, Ministrul Justitiei poate exercita un control asupra procurorilor atunci cand este necesar prin procurorii desemnati de Procurorul General al Parchetului de pe langa ICCJ, sau dupa caz de procurorul general al DNA. Prin control se verifica eficienta manageriala, modul in care procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu.

Atributiile Ministerului Public- Ministerul Public supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, sesizeaza judecatorul de dr. si libertati si instanta de judecata, exercita actiunea civila in cazurile prevazute de lege, exercita actiunea penala, incheie acorduri de recunoastere a vinovatiei, formuleaza si exercita contestatiile si caile de atac prevazute de lege impotriva hotararilor judecatoresti, indeplineste alte atributii prevazute de lege.

Organizarea Ministerului Public-Parchetul de pe langa ICCJ - procurorul general este seful Ministerului Public - in cadrul parchetului de pe langa ICCJ functioneaza DNA si DIICOT condusa de procurori sefi ---> Parchetul de pe langa Curtea de Apel ---> Parchetul de pe langa Tribunal ---> Parchetul de pe langa Judecatorie.- prin procuror se exercita actiunea penala de catre Ministerul Public, acesta este numit in functie de Presedintele Romaniei la propunerea CSM, are statut de magistrat bucurandu-se de stabilitate si independenta in conditiile legii.Judecatorul - chestiuni de noutate in cadrul NCPP sunt judecatorul de camera preliminara si cel de dr. si libertati. a) Judecatorul de dr. si libertati - este considerat a fi veritabil filtru procesual a masurilor procesuale ori a procedeelor probatorii ce vizeaza restrangerea unor dr. si libert. a persoanei. Acesta poate audia martori in cursul urmaririi penale si poate solutiona contestatii ce au ca obiect depasirea termenului rezonabil a urmaririi penale.b) Judecatorul de camera preliminara - verifica legalitatea solutiei de trimitere in judecata data de catre procuror, a legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala.Judecatorul de camera preliminara este de deobicei cel care judeca asupra fondului cauzei; judecatorul de dr. si libertati nu poate fi si judecator de camera preliminara.

Compunerea completului de judecata - judecatorii sunt cei care intra in completele de judecata, procurorul si grefierul doar participa la sedinta in calitate de participanti procesuali. - completul de judecata reprezinta nr. judecatorilor care participa la judecarea cauzei penale la solutionarea acesteia si care in urma deliberarii pot lua o hotarare judecatoreasca. - completele de judecata sunt stabilite la inceput de an de catre colegiile de conducere ale instantelor de judecata. Completul este prezidat prin rotatie de unul dintre membrii completului, exceptie de la aceasta regula o repreprezinta situatia in care presedintele unei sectii de la ICCJ face parte dintr-un complet, in aceasta situatie el va fi cel care va prezida sedinta de judecata. - completele de 5 judecatori sunt prezidate de presedintele sau vicepresedintele ICCJ, atunci cand acestia fac parte din complet, presedintele sectiei sau decanul de varsta in eventualitatea unui recurs in interesul legii, completul de 5 este prezidat de catre presedinte ori unul dintre vicepresedintii ICCJ.- in cauzele care sunt de competenta unei instante ce are caracterul de prima instanta, se judeca intr-un complet format dintr-un judecator.- apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori, iar recursurile in complet format din 3 (complet de 3 exista doar la ICCJ)Subiectii procesuali penali si partile in procesul penal- acestia sunt suspectul si persoana vatamata- suspectul este un precursor al inculpatului, acesta devine inculpat daca impotriva sa se pune in miscare actiunea penala iar persoana vatamata poate deveni parte civila daca formuleaza o constituire de parte civila.a) suspectul - este acea persoana banuita ca ar fi responsabila unei fapte prevazute de legea penala din datele si probele existente in cauza. Calitatea de suspect se dobandeste cand sunt indeplinite urmatoarele conditii :- cand se incepe urmarirea penala cu privire la fapta ( in rem)- cand rezulta banuiala din indicii ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru care s-a savarsit urmarirea penala- suspectul are posibilitatea de a nu da nicio declaratie pe parcursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate sa-l informeze pe suspect cu privire la fapta pentru care este cercetat.- suspectul are dr. de a consulta dosarul in conditiile legii, are dr. la un avocat, de a propune administrarea de probe, de a ridica exceptii si de a propune concluzii etc.b) persoana vatamata - este aceea care a suferit o vatamare fizica, materiala sau morala prin fapta penala comisa de catre suspect- persoana vatamata poate alege daca sa participe sau nu la proces, in cazul in care nu doreste, procurorul poate sa audieze persoana vatamata in calitate de martor atunci cand actiunea penala se pune in miscare din oficiu.- persoana vatamata are urmatoarele dr. : sa administreze probe, sa fie informata cu privire la dr. sale, sa consulte dosarul, sa adreseze intrebari inculpatului, martorilor si a expertilor de a fi reprezentata, de a apela la un mediator etc. De asemenea persoana vatamata poate beneficia de anumite masuri de protectie.- in cazul in care persoana vatamata decedeaza, dr. sale se sting insa actiunea penala se exercita in continuare de catre organul judiciar.

Partile in procesul penal - partile sunt subiecti procesuali care exercita sau impotriva carora se exercita o actiune judiciara.- acestia sunt : inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente.a) inculpatul - prin faptul ca procurorul decide ca solutia sa fie trimiterea in judecata, suspectul automat dobandeste calitatea de inculpat in cadrul procesului penal, astfel in momentul in care se pune in miscare actiunea penala, persoana impotriva careia s-a pus devine parte in procesul penal.- punerea in miscare a actiunii se face prin ordonanta procurorului- diferenta intre suspect si inculpat consta in aceea ca impotriva suspectului nu poate fi luata o alta masura decat cea a retinerii.- inculpatul are obligatia de a exercita cu buna credinta dr. sale procesuale, acesta este obligat sa se prezinte de fiecare data la chemarile organelor judiciare. In caz de neprezentare se poate emite mandat de aducere cu forta sau poate fi arestat preventiv in caz de sustragere.- este obligat sa comunice in cel mult 3 zile orice schimbare a adresei. b) partea civila - practic in cadrul procesului penal, persoana vatamata poate exercita o actiune civila solicitand acordarea de daune interese materiale partii responsabile civilmente. - prejudiciul produs trebuie sa fie cert, actual sau viitor si nerecuperat.- se pot constitui parti civile in proces persoana vatamata in mod direct, unitatile spitalicesti, persoane care au suportat cheltuielile de inmormantare, mostenitorii sau orice persoana care a suferit un prejudiciu direct din comiterea infractiunii.- pentru a se consituti parte civila, persoana trebuie sa inainteze o cerere fie scrisa fie orala in fata instantei, precum si sa administreze probele care stau la baza cererii si sa indice natura si intinderea pretentiilor.c) partea responsabila civilmente - este acea persoana care are obligatia de a repara in tot sau in parte, singura sau in solidar prejudiciul cauzat prin infractiuni. - pot fi parti responsabile civilmente cel care are obligatia de a supraveghea un minor sau o persoana incapabila, pusa sub interdictie, comitentii pentru prejudiciile cauzate de prepusii lor, persoanei care indeplineste functii de conducere, precum si orice alte persoane care s-au facut vinovate de angajarea, trecerea sau mentinerea in functie a unui gestionar fara respectarea conditiilor legale de varsta, studii, stagiu, precum si dispozitiile referitoare la antecedentele penale.- partea responsabila civilmente are aceeasi pozitie sub aspectul raspunderii civile ca si inculpatul, astfel actele procesuale si procedurale sunt opozabile in egala masura ambilor.- partea responsabila civilmente se poate apara invocand chestiuni specifice laturii civile a cauzei legate de fapta cauzatoare de prejudiciid) alti subiecti procesuali 1. Martorul - persoana care are cunostinte despre o fapta si care poate ajuta la conducerea spre aflarea adevarului in procesul penal.2. Expertul judiciar - este cel care efectueaza expertize specializate punandu-le la dispozitie organului de urmarire penala sau instantei 3. Intepretul - cel care traduce atunci cand o parte nu cunoaste limba romana sau nu se poate exprima.4. Martorul asistent - este cel care asista la efectuarea unui act procedural ( ex. efectuarea unei perchezitii domiciliare in lipsa persoanei perchezitionate)5. Agentul procedural - cel care inmaneaza citatiile si care comunica actele de procedura , fac parte din organul persoanelor judiciare.6. Organele judiciare de constatare - sunt cei care au obligatia legala de a lua declaratii de la autorul faptei si de la martori care au asistat la savarsirea infractiunii. Acestia intocmesc un proces verbal despre imprejurarile complete ale savarsirii infractiunii.7. Grefierul - membru al personalului auxiliar care functioneaza in cadrul grefei instantelor de judecata sau parchetelor.8. Succesorii - sunt titulari de dr. si obl. care mostenesc patrimoniul defunctului. Succesorii pot interveni numai in latura civila a cauzei penale.9. Reprezentantii - sunt cei care reprezinta interesele unei parti prin intermediul unei imputerniciri, mandat. Acestia pot indeplini toate actele procesuale pe care si participantii reprezentati le puteau face cu exceptia celor cu caracter strict personal.10. Substitutii procesuali - sunt cei care au un dr. procesual propriu pe care il exploateaza in interesul unui alt subiect procesual. Cunoastem doua situatii : - o prima situatie este cea in care copilul major formuleaza o plangere penala pt parinti- o alta situatie este cea a sotului pt celalalt sot. Demersurile subsitutilor trebuiesc confirmate de catre titularii drepturilor.11. Avocatul -

Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal

Actiunea in justitie este modalitatea jurdica prin care o persoana este trasa la raspundere in fata instantelor de judecata, fiind obligata sa raspunda prin forta de coercitie a statului. O actiune se compune din 4 elemente:1. Temeiul juridic = temei de fapt + temei de drept2. Subiectii = care pot fi activi (cei care exercita actiunea, respectiv statul prin Ministerul Public) si pasiv ( cei impotriva carora s-a exercitat actiunea).3. Obiectul = scopul procesului penal= tragerea la raspundere prin aplicarea unei sanctiuni penale4. Aptitudinea functionala = actele procesuale care iau nastere ca urmare a introducerii actiuniiA. Actiunea penala - mijloc procesual prin intermediul caruia o persoana care se face vinovata de savarsirea unei fapte ce constituie infractiune sau care a participat la savarsirea unei infractiuni este tras la raspundere. Aceasta se caracterizeaza prin : exercitarea acesteia de catre stat (M.Pub.), este obligatorie (se pune in miscare din oficiu, cu exceptia situatiilor in care este necesara introducerea unei plangeri prealabile, daca intervine impacarea, daca nu se sesizeaza organul competent, daca se renunta la urmarire), este indisponibila (odata inceputa trebuie dusa la capat, exceptie facand situatia in care se retrage plangerea sau intervine impacarea partilor), este indivizibila (produce efecte asupra tuturor participantilor la comiterea infractiunii), este personala ( se exercita numai impotriva celor care au savarsit sau care au participat la savarsirea unei infractiuni), este autonoma ( nu depinde e o alta actiune).- actiunea penala cunoaste 3 momente :1. Punerea in miscare a actiunii - se mai numeste si inculpare, prin punerea in miscare se incepe activitatea de tragere la raspundere a persoanei care a savarsit o infractiune. Dupa ce se pune in miscare actiunea, suspectul devine inculpat. Punerea in miscare a actiunii se poate realiza doar daca exista probe suficient de temeinice din care sa rezulte ca o persoana a savarsit o infractiune. Actiunea se pune in miscare prin ordonanta procurorului in cursul urmaririi penale. In cadrul urmaririi penale persoana are calitatea de suspect la momentul punerii in miscare a actiunii penale acesta devine inculpat. - exista o serie de situatii care impiedica punerea in miscare a actiunii penale. Acestea sunt :a) fapta nu exista. Aceasta nu exista in materialitatea ei ( ex. se reclama comiterea unui furt, insa persoana vatamata isi gaseste ulterior bunul)b) fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege - cu privire la acest caz mentionam acele situatii in care fapta comisa nu este prevazuta de CP => nu este incriminata => nu este vorba despre o infractiune ci eventual o contraventie. De asemenea pot exista situatii in care o fapta din cauza evolutiilor sociale este dezincriminata; ca urmare a dezincriminarii persoana care a savarsit fapta nu poate fi trasa la raspundere penala => nu se poate pune in miscare actiunea penala. Este o trasatura esentiala a infractiunii prevederea in legea penala. O alta situatie care impiedica punerea in miscare a actiunii penale este aceea ca fapta nu a fost savarsit cu vinovatia prevazuta de lege. Structura unei infractiuni este urmatoarea : latura subiectiva, latura obiectiva ; iar cele doua sunt prevazute in norma de incriminare. Daca intre fapta concreta comisa nu corespunde prevederii din norma penala atunci nu se poate pune in miscare actiunea penala.c) nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunead) exista o cauza nejustificativa sau de neimputabilitate - sunt cele care inlatura raspunderea penala.- cauze justificative sunt : legitima aparare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii, consimtamantul persoanei vatamate.- cauze de neimputabilitate : constrangerea fizica, constrangerea morala, excesul neimputabil, minoritatea, iresponsabilitatea, intoxicatia, eroarea, cazul fortuit.e) lipseste plangerea prealabila, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale.f) a intervenit amnistia, prescriptia, decesul suspectului sau inculpatului, persoana fizica sau s-a dispus radierea suspectului sau inculpatului persoana juridica.g) daca a fost retrasa plangerea prealabila (acele situatii pentru care retragerea plangerii inlatura raspundere penala), a intervenit impacarea ori a fost incheiat un acord de mediere.Retragerea plangerii - prin retragerea plangerii intelegem acea manifestare unilaterala de vointa prin care persoana vatamata isi retrage plangerea prin care au fost sesizate organele competente. Exista situatii in care retragerea plangerii trebuie insusita de procuror, in cazul in care procurorul nu si-o insuseste tragerea la raspundere continua. Retragerea plangerii se poate face pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.Impacarea partilor - trebuie sa aiba un caracter total (sa priveasca atat latura penala cat si cea civila), neconditionat si definitiv. Este un acord dublu volitional.Acordul de mediere - procedura medierii apare ca o noutate in dr. nostru si poate fi definita ca fiind impacarea intermediata de catre o persoana specializata in acest sens ( mediator sau avocat). Sub aspectul laturii civile din procesul penal, medierea este posibila in toate situatiile. Sub aspectul laturii penale aceasta este posibila doar in cazul infractiunilor usoare. Medierea trebuie sa se finalizeze in cel mult 3 luni de la data incheierii acordului de mediere. Pe durata medierii, procesul se suspenda.h) exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege - cauzele de nepedespire inlatura aplicarea pedepsei, iar acestea pot fi generale ( ex. in cazul tentativei de sistarea sau impiedicarea producerii rezultatului, respectiv a savarsirii infractiunii) ori speciale ( ex. retragerea marturiei mincinoase) . i) exista autoritate de lucru judecat - este autoritate de lucru judecat atunci cand exista idenitate de persoane, de identitate, de obiect , precum si o hotarare judecatoreasca definitiva. Nimeni nu poate fi urmarit penal pentru o fapta pentru care deja a fost judecat.j) intervine un transfer de proceduri cu un alt stat - un stat (solicitant) poate cerui altui stat (solicitat) sa preia exercitarea unei proceduri penale sau sa continue aceasta impotriva unei persoane acuzate de savarsirea unei infractiuni pe teritoriul statului solicitant. Transferul se face atunci cand se considera ca acesta serveste intereselor unei bune administrari ale justitiei, se favorizeaza reintegrarea sociala, nu se poate asigura prezenta inculpatului la procesul penal in statul solicitant. - statul roman poate solicita altui stat exercitarea sau continuarea unei proceduri penale atunci :a) persoana care a savarsit o infractiune pe teritoriul statului roman executa o pedeapsa pentru comiterea unei infractiuni mai grave pe teritoriul statului solicitant.b) daca persoana vinovata de savarsirea infractiunii locuieste pe teritoriul unui stat cu care Romania nu are un tratat de extradare. c) daca statul solicitat nu recunoaste hotararea penala definitiva de condamndare pronuntata de instanta romana, fie ca acesta refuza ori hotararea nu corespunde ordinii juridice interne a statului solicitat.

Stingerea actiunii penale - actiunea penala se poate stinge fie inainte de a fi pusa in miscare, fie dupa ce a fost pusa in miscare. Cauzele care duc la imposibilitatea inceperii actiunii penale sunt cele pe care le-am enumerat mai sus ( inainte sa se fi pus in miscare actiunea penala).- actiunea penala se poate stinge in cursul urmaririi penale prin clasare, fie din cauza ca nu se intrunesc conditiile de fond si de forma, fapt care duce la neinceperea urmaririi penale precum si cazurile expuse anterior.- exista si solutia de a renunta la urmarirea penala atunci cand procurorul constata acest lucru. Procurorul constata ca nu exista un interes public in urmarirea penala a suspectului sau inculpatului. Interesul public se face in raport de continutul faptei, de modul si mijloacele de savarsire, de scopul urmarit si imprejurarile concrete de savarsire, tinand cont de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii. Se tine cont de persoana suspectului sau a inculpatului, conduita acestuia inaintea savarsirii infractiunii, precum si eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii.Stingerea actiunii penale in cursul judecatii - solutiile prin care instanta stinge actiunea penala pot fi : condamnarea definitiva, renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, achitarea sau incetarea procesului penal.- instanta renunta la aplicarea pedepsei atunci cand infractiunea este de o gravitate redusa, tinand cont de persoana infractorului , de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de eforturile acestuia de a diminua consecintele infractiunii, de posibilitatile de indreptare a acestuia. Instanta poate dispune amanarea pedepsei prin stabilirea unui termen de supraveghere, dar numai in cazul infractiunilor a caror pedepasa este amenda sau inchisoare de cel mult 2 ani, daca infractorul nu este recidivist, infractorul a acceptat sa presteze o munca in folosul comunitatii tinand cont de persoana acestuia, de eforturile pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii.

B. Actiunea civila - actiunea civila tine de dreptul civil, insa devine o institutie a dr. procesual penal daca este exercitata in cadrul dr. procesual penal. O persoana care a produs un prejudiciu prin comiterea unei infractiuni este obligata la repararea prejudiciului, fiind antrenata raspunderea civila delictuala.- pentru a fi exercitata actiunea civila in timpul procesului penal, trebuiesc indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) prin comiterea infractiunii sa se fi produs un prejudiciu material sau moralb) sa existe raport de cauzalitate intre prejudicu si infractiunec) prejudiciul sa fie cert ( acesta poate fi actual sau viitor)d) sa nu fi fost reparate) persoana indreptatita sa-si exprime manifestarea de vointa in sensul repararii prejudicului

Obiectul actiunii civile - actiunea civila exercitata in procesul penal are ca obiect tragerea la raspunderea civila delictuala. Daca prejudiciul a fost cauzat de savarsirea unei infractiuni de catre mai multi inculpati, acestia raspund solidar.Repararea prejudiciului - raspunderea civila delictuala este guvernata de principiul repararii integrale a prejudicului. Despagubirea trebuie sa cuprinda : pierderea suferita de cel prejudiciat, castigul pentru care l-ar fi putut partea civila sa-l realizeze in conditii obisnuite, precum si cheltuielile pe care le-a facut partea civila pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.- prejudiciul poate fi reparat in natura sau prin echivalent- exista posibilitatea ca prejudiciul sa fie de natura nepatrimoniala ( prejudicii estetice, de agrement, prejudicii rezultate ca urmare a atingerii onoarei sau demnitatii, prejudicii cauzate de suferinta provocata de durerile fizice si prejudiciile afective.)- prejudiciul se poate repara si prin acord de mediere sau incheind o tranzactie daca inculpatul recunoaste in integralitate sau partial pretentiile partii civile.Subiectii actiunii civile - subiectii activi sunt : partea civila, Ministerul Public (daca persoana este lipsita de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa)- subiectii pasivi sunt : inculpatul care este autorul faptei ce a cauzat prejudiciul si partea responsabila civilmente ( persoana raspunzatoare pentru prejudiciul creat prin fapta inculpatului) Exercitarea actiunii civile - se face de catre persoana vatamata sau de succesorii acesteia, care se considera parte civila impotriva inculpatului si dupa caz a partii responsabil civilmente.

Probele. Mijloacele de proba si procedeele probatorii

Rolul probelor este acela de a conduce la aflarea adevarului judiciar. Orice element de fapt care demonstreaza existenta sau inexistenta unei infractiuni , identifica o persoana, contribuie la aflarea adevarului in procesul penal constituie proba.- stabilirea faptelor si imprejurarilor de fapt care constituie probe se realizeaza prin activitatea de probatiune (strangere si verificarea probelor). Probele sunt obtinute prin mijloacele de proba iar acestea sunt utilizate prin intermediul procedeelor probatorii.Obiectul probatiunii = totalitatea faptelor sau imprejurarilor de fapt care urmeaza a fi dovedite in vederea unei juste solutionari a cauzei.- obiectul se constituie din acele fapte si imprejurari care fac obiectul probatiunii adica existenta infractiunii si savarsirea ei de inculpat, faptele privitoare la raspundere civila, fapte si imprejurarile de fapt de care depinde aplicarea legii si nu in ultimul rand orice imprejurare necesara pentru justa solutionare a cauzei. a)faptele si imprejurarile care trebuiesc dovedite sunt: *faptele principale = cele care privesc fapta ilicita penal si persoana care a savarsit-o*faptele probatorii sau indiciile = sunt cele care duc indirect la stabilirea faptelor principaleb)indiciile trebuiesc sa fie temeinicec) fapte si imprejurari care nu trebuiesc dovedite :* prezumtiile legale care pot fi relative (se poate dovedi ca minorul de 15 ani a avut discernamant la momentul savarsirii infractiunii) si absolute ( minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal)d)faptele notorii sau evidente e) faptele necontestate f) fapte si imprejurari care pot fi dovedite - sunt acelea care nu impun o obligatie organelor judiciare de a le dovedi insa ele pot contribui la aflarea adevarului. Faptele similare de ex. nu au o legatura de cauzalitate cu faptele principale insa se aseamana cu acestea. Un fapt similar poate conduce la identificarea autorului faptei, exista acel modus operandi al infractorului , element ce poate conduce la identificarea acestuia ( spre ex. criminalii in serie).- faptele negative determinate cum ar fi alibiul are o forta de dovada deosebita- faptele auxiliare - pot fi asimilate faptelor auxiliare declaratiile martorilor despre care se cunoaste sau despre care se stie ca au fost date, fiind influentate de catre unul din participantii la proces.- fapte si imprejurari care nu pot fi dovedite - - limitari legale - sunt acele fapte si imprejurari care nu pot fi dovedite prin adminstrarea de probe deoarece legea interzice acest lucru(situatia interceptarii convorbirii avocatului cu clientul sau) - faptele negative nedeterminate - sunt acelea care nu se pot proba (ex. nu se poate demonstra ca o persoana nu a consumat bauturi alcoolice niciodata)- fapte si imprejurari de fapt contrare conceptiei comune despre lume (farmecele si vrajile)

Administrarea Probelor = activitatea organelor judiciare prin care sunt obtinute probele legale, pertinente, concludente si utile pentru determinarea faptelor si imprejurarilor de fapt care conduc la aflarea adevarului. Sunt obligati ca in faza de urmarire penala organele de cercetare penala si procurorul sa fie cei ce adminstreaza probe ( sarcina probei);in faza de judecata sarcina probei revine instantei si procurorului care au dr. de a solicita administrarea de probe.-in exercitarea actiunii civile sarcina probei revine partii civile si procurorului cand actiunea civila este obligatorie, iar in faza de judecata sarcina revine partii civile in principal, procurorului si instantei de judecata.Exista 3 principii directoare a adminstrarii probelor si anume:a. Principiul libertatii - pot fi folosite orice fapte ori imprejurari de fapt care formeaza obiectul probatiunii fiind dovedite cu mijloace de probe dovedite de legeb. Principiul legalitatii - c. Principiul loialitatii - probele trebuiesc administrate cu buna credinta. Niciun mijloc de proba nu poate fi obtinut prin folosirea unei practici ce poate aduce atingerea demnitatii persoanei dreptului la un proces echitabil sau la viata privata. Spre exemplu nu pot fi obtinute probe prin violenta, amenintari, mijloace de constrangere, promisiuni sau indemnuri, nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afecteaza capacitatea persoanei de a-si aminti si de relata in mod constient si voluntar faptele care constituie obiectul probei.-organelor judiciare le este interzis sa provoace o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale in scopul obtinerii unei probe. Organele judiciare au obligatia de a administra probe din oficiu sau la cererea suspectului a persoanei vatamate si a partilor. In faza de judecata instanta, la cererea procurolui ori a persoanei vatamate sau a partilor ori din oficiu trebuie sa puna in dezbaterea contradictorie a acestora probele propuse, dupa care sa dispuna administrarea celor legale, pertinente, concludente si utile. Cererea de administrarea unei probe poate fi admisa sau respinsa. Administrarea probelor se face prin procedee probatorii (ascultarea inculpatului, a martorilor, confruntare, etc.). Aprecierea probelor -actele de dispozitie ale organelor judiciare sunt fundamentate pe probe carora acestea le confera semnificatie prin operatiunea aprecierii . Dispozitia de inculpare presupune existenta unei activitati de administrare si de apreciere a probelor, procurorul nu poate trimite in judecata un dosar decat daca la baza acestuia stau probe temeinice. Probele chiar daca aparent au o existenta de sine statatoare sunt interdependente. Spre ex. daca alibiul dat de o persoana se dovedeste a fi fals, presupunerea ca el este autorul faptei dobandeste o anumita consistenta. - ansamblul probator este supus unei anchete temeinice in etapa deliberarii , astfel completul de judecata investit cu judecarea cauzei va face o apreciere finala a probelor in cadrul careia va evalua intreg probatoriul dosarului.- excluderea probelor - probele sunt excluse daca nu sunt respectate principiile loialitatii si legalitatii . Nu sunt acceptate probele obtinute prin tortura sau probele obtinute in mod nelegal . - daca actul prin care s-a dispus sau s-a autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrata este lovit de nulitate,automat proba se exclude ( ex.admiterea unei cereri de perchezitie neavand o minuta intocmita)Mijloacele de proba - sunt veritabile borne care duc la descoperirea adevarului. Sunt acele mijloace de investigare sau de descoperire a probelor. Acestea nu trebuie confundate cu procedeele probatorii, care sunt acele modalitati de a releva probele continute de mijloacele de proba: 1.Declaratia suspectului sau ale inculaptului - declaratiile trebuiesc luate respetand o anumita procedura. In cazul ambelor distingem doua etape :a) etapa initiala - acesta isi da numele adresa, prenumele, porecla, CNP-ul, cetatenia, antecedente penale, profesia, numele/prenumele parintilor, starea civila, etc. In cadrul aceleiasi suspectului/inculpatului li se aduc la cunostinta calitatea procesuala in care este ascultat, fapta care i se imputa si de a carei comitere este suspectat sau inculpat, precum si incadrarea juridica a acesteia. De asemenea i se aduce la cunostinta faptul ca este obligat sa se prezinte la chemarile organului judiciar, neprezentarea putand aduce mandat de aducere impotriva sa sau chiar arestarea preventiva, are obligatia de a comunica in scris in termen de 3 zile orice schimbare a adresei, trebuie sa i se comunice in scris obligatiile procesuale precum si dr. si faptul ca poate sa i se incheie un acord de recunoastere a vinovatiei avand posibilitatea de a beneficia astfel de reducere pedepsei prevazute de lege.b) a doua etapa - audierea propriu-zisa in care inculpatul sau suspectul declara tot ce doreste legat de fapta prevazuta de legea penala. Ii sunt adresate intrebari atat de organele judiciare cat si de parti si subiectii procesuali principali sau avocatii acestora. Are dr. de a se consulta cu avocatul sau atat inainte cat si in timpul audierii. Organele judiciare au obligatia de a consemna continutul declaratiilor si sa cuprinda mentiuni privitoare la ora inceperii si ora incheierii ascultarii suspectului/inculpatului. Finalul reprezinta semnarea declaratiei atat de organul judiciar cat si de inculpatul sau suspectul. - declaratia este divizibila putand fi folosita de catre organele judiciare in intreg sau in parte , coroborand-o cu probatoriul administrat in cauza, de asemenea declaratia este retractabila.2. Declaratiile persoanei vatamate a partii civile si a partii responsabil civilmente a) prima etapa - se adreseaza intrebari, trebuie sa dea numele, adresa..etc. Persoanei vatamate i se aduce la cunostinta faptul ca are dr. de a fi asistat de un avocat, dr. de a apela la un mediator, dr. de a propune administrarea de probe, de a ridica exceptii si de a formula concluzii.- dr. de a formula plangere prealabila, de a se constitui parte civila. Precum si obligatiile : de a se prezenta la chemarile organelor, de a comunica orice schimbare de adresa .b) etapa audierii propriu-zise - ll-3. Declaratiile martorilor - nu poate fi audiata ca martor persoana care are calitatea de parte sau subiect procesual principal, exceptie persoana vatamata care nu doreste sa participe la procesul penal, aceasta rezulta prin faptul ca intr-o cauza penala nu poti avea doua calitati procesuale concomitente. Nu pot fi martori persoanele incapabile sa relateze in mod constient fapte sau imprejurari de fapt si nici persoanele care trebuie sa pastreze secretul sau confidentialitatea ( secretul profesional ,de stat, de serviciu etc.) - exista persoane care pot refuza sa dea declaratii in calitate de martor. In aceasta categorie intra : sotul , ascendentii si descendentii in line dreapta, precum si fratii si surorii inculpatului, fostii soti, jurnalistii.- marturia mincinoasa se pedepseste.4. Procedura audierii martorului - a) Situatia personala a acestuia precum si aducerea la cunostinta a dr. si obligatiilor - i se comunica obiectul cauzei si este intrebat daca este membru de familie, fost sot al suspectului sau inculpatului , persoanei vatamate, ori a celorlalte parti din procesul penal, daca se afla in relatie de prietenie sau de dusmanie cu aceste persoane, daca a suferit vreo paguba ca urmare a savarsirii infractiunii. - martorul are urmatoarele dr. si obl. : 1. dreptul de a fi supus masurilor de protectie si de a-i fi restituite cheltuielile facute ca urmare a deplasarii lui pt a se afla in fata organelor judiciare2. dreptul de a nu se autoincrimina ( martorului care dobandeste calitatea de suspect sau de inculpat nu i se poate opune declaratia facuta in aceasta calitate).3. obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare 4. obligatia de a comunica in scris in termen de 5 zile orice schimbare a adresei la care este citat, neindeplinirea obligatiei atragand aplicarea unei amende judiciare de la 100-1000 de lei.5. obligatia de a da declaratii conforme cu realitatea ( marturia mincinoasa se pedepseste)6. obligatia de a depune juramant sau declaratie solemna ( " Jur ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu)b) a doua etapa - cea a audierii propriu-zise - fiecare martor este audiat separat si fara prezenta altor martori, declara liber tot ceea ce stie dupa care i se pune intrebari de catre organe, suspect sau inculpat, parte vatamata, celelalte parti personal sau prin avocat.

Cazuri speciale de audiere a martorului - martorul minor in varsta de pana la 14 ani - audierea are loc in prezenta tutorelui , persoanei sau reprezentantului institutiei careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare si parintii. Daca niciuna dintre persoanele mentionate nu pot fi prezente, audierea are loc in prezenta unui reprezentant al autoritatii tutelare sau a unei rude cu capacitate deplina de exercitiu.- incalcarea dispozitiilor determina nulitatea declaratiei.- audierea trebuie sa evite producerea oricarui efect negativ al psihicului, la cerere sau din oficiu procurorul sau instanta dispune ca la audiere sa asiste un psiholog.

Statutul martorului amenintat si a celui vulnerabila) Statutul de martor amenintat - reprezinta un act de dispozitie al organului judiciar ( procuror, judecator de camera preliminara sau instanta de judecata) ca urmare a constatarii unei suspiciuni rezonabile ca viata, integritatea corporala, libertatea, bunurile sau activitatea persoanala a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse in pericol ca urmare a datelor pe care le furnizeaza autoritatilor judiciare sau a declaratiilor sale. - pot fi luate urmatoarele masuri : supravegherea si paza locuintei martorului sau asigurarea unei locuinte temporare, insotirea si asigurarea protectiei martorului in cursul deplasarilor sale ori a membrilor de familie ai acestuia, protectia datelor de identitate prin acordarea unui pseudonim si audierea martorului prin intermediul mijloacelor audio-video de transmitere.

Metode speciale de supvraghere sau cercetare - asigura protejarea fundamentului democratiei, apara statul impotriva criminalitatii de mare anvergura ce se manifesta prin trafic de droguri, de persoane, terorism, criminalitate organizata etc.- art. 138 reglementeaza metodele speciale de supraveghere care sunt : interceptarea comunicatiilor de orice fel, accesul la un sistem informatic, supraveghere video-audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice, obtinerea datelor privind tranzactiile financiare, retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale, utilizarea investigatorilor sub acoperire sau colaboratorilor, participarea autorizata la anumite activitati, livrarea supravegheata, obtinerea datelor generate de companiile de telefonie publica.Supravegherea tehnica a) interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare se face prin accesul, monitorizarea, colectarea, inregistrarea comunicarilor efectuate prin telefon, sistem informatic ori prin orice alt mijloc de comunicare. Toate discutiile sunt stocate pe un suport care sa permita ascultatarea, vizualizarea si redarea exacta a conversatiilor.( spre ex. telefonul este ascultat prin diferite metode cum ar fi: prin derivare, prin releu, prin inductie, prin sisteme radio, prin scanare, prin interceptarea convorbirilor purtate nemijlocit se folosesc microfoane cu fir, microemitatoare disimulate ori sisteme directionare optice - totalitatea aparaturii poarta denumirea de tehnica operativa)b) accesul la sistemul informatic = patrunderea intr-un sistem informatic ( de pilda e-mailul) sau intr-un mijloc de stocare a datelor fie direct, fie de la distanta cu ajutorul unor programe ori prin intermediul unei retele in scopul de a identifica probe. Toate acestea sunt folosite ca probe, sunt realizate si conservate copii ale datelor. Se suprima accesul la aceste date sau se indeparteaza aceste date din sistemul informatic. c) supravegherea video, audio sau fotografierea.d) localizarea prin mijloace tehnice prin utilizarea unor dispozitive cu ajutorul carora se determina locul unde se afla persoanae) obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane - acele operatiuni prin care se asigura cunoasterea continutului tranzactiilor financiare si a altor operatiuni efectuate, obtinerea de la o institutie de credit sau de la o alta entitate financiara de inscrisuri ori informatii cu privire la tranzactiile efectuate de o persoana. Pentru a fi luate aceste masuri trebui intrunite cumulativ urmatoarele conditii :1. Sa fi fost inceputa urmarirea penala2. Sa existe o suspiciune ca urmeaza sa fie savarsita o infractiune contra sigurantei nationale prevazute de CP sau de legi speciale, trafic de droguri, arme, persoane, terorism, spalare de bani, falsificare carti de credit, falsificare bani , santaj, viol ,infractiuni de coruptie, infractiuni savarsite de hackeri prin sistem informatic pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.3. Masura sa fie proportionala cu restrangerea dr. si libertatilor fundamentale - sa fie absolut necesara restrangerea acestor dr. pt a apara valorile unei societati democratice.4. Probele sa nu poata fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite - trebuie apelat la aceste metode doar in situatii de exceptie si trebuie sa fie utilizate in spiritul si in litera legii. Orice persoana poate fi interceptata chiar si cartelele de pre-pay, la un anumit telefon identificat dupa seria IMEI. Conversatiile dintre avocat si client sunt secrete si drept urmare nu pot fi interceptate, nu pot fi folosite ca mijloace de proba, exceptie facand cazul in care exista suspiciunea ca avocatul pregateste savarsirea unei infractiuni sau chiar o savarseste in acel timpProcedura de emiterea a mandatului de supraveghere tehnica - mandatul poate fi emis la cererea procurorului iar supravegherea poate fi dispusa numai in cursul urmaririi penale. Procurorul ii cere judecatorului de dr. si libertati sa dispuna supravegherea tehnica indicand urmatoarele:- tipul de supraveghere tehnica- datele personale a celui care urmeaza a fi supus unor metode de supraveghere- prezentarea probelor sau datelor din care rezulta iminenta savarsirii unei infractiuni- indicarea faptei si a incadrarii juridice- se poate cere incuviintarea patrunderii in spatii private pentru a fi amplasare mijloace de supraveghere audio-video sau prin fotografiere si pt ca acestea sa fie activate sau dezactivate.- motivarea caracterului proportional si subsidiar al masuriiCererea trebuie solutioneaza in aceeasi zi in care a fost depuse in camera de consiliu fara citarea partilor , cu prezenta obligatorie a procurorului. Daca cererea este considerata a fi intemeiata, judecatorul de dr. si libertati dispune prin incheiere admiterea cererii si emite de indata mandatul de supraveghere tehnica pe o perioada de cel mult 30 de zile. Incheierea si mandatul judecatorului trebuie sa cuprinda:a) denumirea instanteib) data ora si locul emiteriic) numele, prenumele si calitatea persoanei care a incuviintat mandatuld) mentionarea masurii concrete incuviintatee) perioada si scopul pentru care s-a autorizatf) numele persoanei supuse supravegheriig) indicarea elementelor de identificare a fiecarui telefon, a punctului de acces informatic, a oricaror date cunoscute pt identificarea caii de comunicare sau a numarului de conth) in cazul incuviintari masurii de supraveghere in cadrul unor spatii private, trebuie sa existe si mentiunea prin care se incuviinteaza organelor de urmarire penala sa patrunda in aceste spatii pentru a activa si dezactiva mijloacele tehnice.i) semnatura judecatorului si stampila instantei. - atat admiterea cat si respingerea cererii, nu sunt supuse niciunei cai de atac. In cazul in care se respinge cererea, poate fi introdusa o noua cerere daca apar fapte sau imprejurari noi, necunoscute la momentul solutionarii cererii de catre judecator.- mandatul poate fi prelungit cu inca 30 de zile. - durata masurilor cu privire la aceeasi persoana nu poate depasi in aceeasi cauza 6 luni insa se poate obtine un alt mandat pt aceeasi persoana pentru o alta fapta. - masura supravegherii pentru spatele private poate fi dispusa pentru cel mult 4 luni de zile. Exista situatii in care procurorul poate dispune provizoriu masuri de supraveghere pentru cel mult 48 de ore atunci cand situatiile impun acest lucru; spre ex. in eventualitatea in care exista motive care pot sa compromita activitatea organelor de urmarire penala, procedura de emitere a mandatului de catre judecator ar conduce la o intarziere substantiala si prin urmare la pierderea sau alterarea probelor. Dupa 24 de ore de la expirarea termenului de 48 de ore, procurorul are obligatia de a sesiza judecatorul de dr. si libertati pentru ca acesta sa confirme masura, inaintand in acelasi timp un proces verbal de contine activitatea de supraveghere tehnica efectuata in dosarul cauzei. Judecatorul in cazul in care apreciaza ca sunt indeplinite conditiile si anume urgenta, precum si faptul ca infractiunea prezinta un pericol pentru siguranta nationala sau sunt infractiuni de tipul celor enumare anterior, fie confirma, fie infirma masura luata de procuror si distruge probele obtinute.Punerea in executare a supravegherii tehnice - masurile de supraveghere tehnica se pun in aplicare imediat dupa ce judecatorul a dispus ca acestea sa fie incepute, sau atunci cand procurorul prin ordonanta a autorizat acest lucru. Masurile se pun in executare de regula prin intermediul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor din cadrul SRI. DNA are un birou specializat in acest sens, ce are ca activitate exclusiva interceptarea discutiilor purtate prin intermediul telecomunicatiilor.- toate companiile de telecomunicatii ( telefonie mobila, fixa ) au obligatia de a colabora cu organele de urmarire penala.- datele obtinute pot avea valoare probatorie si in alte cauze daca din continutul lor rezulta date sau informatii concludente cu privire la savarsirea sau la pregatirea savarsirii unei infractiuniConsemnarea, certificarea, arhivarea si conservarea supravegherii tehnice - toate activitatile de ordin tehnic trebuie fixate prin acte procedurale pentru ca instantei sa-i fie prezentata o desfasurare in ordine cronologica a continutului si operatiunilor ce au avut ca rezultat obtinerea informatiilor. Activitatile sunt descrise amanuntit in procesele verbale intocmite de catre procuror sau de organele de cercetare penala. In aceste procese verbale sunt consemnate rezultatele activitatilor , datele de identificare ale suportului care contine rezultatul activitatilor, numele persoanelor la care se refera, precum si dupa caz data si ora la care a inceput si care s-a incheiat. Intotdeauna in activitatea practica se folosesc suporturi audio si video noi, fiind interzisa utilizarea unui suport care a mai fost inregistrat anterior. Daca convorbirile sunt in alta limba limba decat cea romana, consemnarea se va face in limba romana prin intermediul unui interpret care are obligatia pastrarii secretului profesional. - datele care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor se arhiveaza la sediul Parchetului, in locuri speciale cu asigurarea confidentialitatii. Dupa un an de la solutionarea definitiva a cauzei, acestea sunt distruse de catre procuror care intocmeste un proces verbal in acest sens.- persoanele autorizate raspund potrivit legii pentru securitatea si integritatea datelor obtinute prin masurile de supraveghere mai sus mentionate.Informarea persoanei supravegheate - dupa incetarea masurii de supraveghere, procurorul informeaza in scris in cel mult 10 zile pe fiecare subiect al unui mandat despre masura care a fost luata in cazul sau. Persoana are dreptul ca in termen de 20 de zile sa formuleze o cerere pentru a asculta convorbirile, comunicarile, conversatiile sau sa vizioneze rezultatele obtinute din activitatea de supraveghere tehnica, iar procurorul trebuie sa asigure acest lucru. Valoarea probanta a supravegherii tehnice - acestea sunt considerate adevarate mijloace de proba - procesul verbal intocmit in care sunt redate activitatile de supraveghere tehnica efectuate. Procesele verbale de redare a activitatii de supraveghere tehnica au aceeasi valoare probanta ca orice mijloc de proba. Toate acestea pot fi supuse unor expertize tehnice ( aparatele care s-au folosit, apartenenta vocii inregistrate) care poate fi dispusa de instanta din oficiu sau la cererea procurorului, a partilor sau a subiectilor procesuali principali.

Redarea, predarea si perchezitionarea trimiterilor postale - reprezinta acel procedeu probatoriu prin care sunt predate sau perchezitionate scrisorile, trimiterile postale, obiectele trimise ori primite de faptuitor sau de alte persoane in legatura cu care exista o banuiala ca ar avea legaturi cu suspectul sau inculpatul.Nu pot face obiectul acestui tip de procedeu probator trimiterile dintre avocat si client. Pentru a fi luata aceasta masura trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:- sa fi fost inceputa urmarirea penala;- sa existe o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni , acest tip de masura putand fi incuviintat cu privire la orice infractiune care face obiectul cauzei.- sa existe un raport de proportionalitate intre restrangerea dr. si libertatilor si masura ce urmeaza a fi luata;- probele sa nu poata fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor sa presupuna dificultati.

Procedura de emitere a mandatului - mandatul este emis de judecatorul de dr. si libertati care are competenta de a judeca cauza. Procurorul poate prin ordonanta, daca situatia o impune sa ia aceste masuri, situatia fiind asemeni celei de la supravegherea prin mijloace tehnice.- toate companiile care efectueaza transporturi de scrisori, obiecte, etc. trebuie sa colaboreze si sa predea procurorului scrisori, trimiteri postale sau obiecte.

Obligatia de informare a persoanei - dupa efectuarea activitatilor , procurorul trebuie sa informeze in cel mult 10 zile fiecare subiect al mandatului prin care s-a dispus retinerea, predarea, ridicarea si perchezitionarea. Utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala si a colaboratorilor - prin investigatori sub acoperire se intelege acea persoana cu o alta identitate decat cea reala, ce are ca scop obtinerea de date si informatii cu privire la savarsirea unei infractiuni. Acestia lucreaza in cadrul Politiei Judiciare sau sunt investigatori ce lucreaza in cadrul organelor de stat cum ar fi SRI, SIE.Colaboratori = persoane care inteleg sa ajute organele judiciare in activitatile de investigare menite sa duca la descoperirea infractiunilor. Autorizarea folosirii unor astfel de persoane se dispune de catre procuror din oficiu sau la cererea organului de cercetare (procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala) , atunci cand se indeplinesc urmatoarele conditii:1. sa fie inceputa urmarirea penala;2. sa existe o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea sau la pregatirea savarsirii unei infractiuni contra sigurantei nationale, infractiuni de trafic de droguri, arme, persoane, acte de terorism, spalare de bani, falsificare monede, carduri, santaj, lipsire de liberatate, evaziune fiscala, infractiuni de coruptie, infractiuni savarsite de hackeri sau orice alte infractiuni pt care legea prevede inchisoare de 7 ani sau mai mare.3. masura sa fie proportionala cu restrangerea dr. si libertatilor4. probele sau localizarea si identificarea faptuitorului, suspectului sau inculpatulu nu ar putea fi obtinute in alt mod, sau obtinerea lor ar presupune dificultati ce ar prejudicia ancheta ori exista un pericol pt siguranta persoanelor sau unor bunuri de valoare.- la fel ca si la investigatorii sub acoperire, procurorul poate dispune prin ordonanta, autorizarea colaboratorilor , indeplinind aceleasi conditii; iar pe langa aceste conditii sa exista situatia in care este considerata a fi insuficienta prezenta numai si numai a investigatorilor sub acoperire pt a obtine date sau informatii.- autorizarea prin care se efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala se dispune de catre procuror pentru o perioada de cel mult 60 de zile - ordonanta prin care se autorizeaza trebuie sa cuprinda : denumirea parchetului si data emiterii, numele, prenumele si calitatea celui care o intocmeste, fapta care face obiectul urmaririi penale, incadrarea juridica a faptei si dupa caz date privitoare la persoana suspectului sau inculpatului. - indicarea activitatii pe care investigatorul este autorizat sa le desfasoare - perioada pentru care s-a autorizat masura, identitatea atribuita investigatorului sub acoperire, semnatura celui care a intocmit-o. - autorizarea se poate reinnoi pentru inca 60 de zile, neexistand niciun termen (6,5,8 luni) , investigatorii putand activa pana la finalizarea urmaririi penale, ceea ce echivaleaza cu solutionarea cauzei de catre procuror. - investigatorul poate folosi si alte procedee probatorii speciale cum ar fi : supravegherea tehnica(este necesara obtinerea unui mandat), participarea organizata la anumite activitati.

Protectia investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor - identitatea reala a acestora nu poate fi cunoscuta decat de anumite organe judiciare ( procuror, judecator de dr. si libertati, de camera preliminara, instanta ), acestia avand obligatia de a pastra secretul profesional.- membrii familiei investigatorilor sau colaboratorilor pot beneficia de masuri specifice de protectie a martorilor, potrivit legii.- politia mai poate folosi si informatori.

Valorificarea probatorie a activitatii investigatorilor si colaboratorilor - activitatea se materializeaza in probe prin intocmirea unui proces verbal de catre un procuror, care va cuprinde informatiile obtinute de investigator si care au fost puse la dispozitia procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. - investigatorii pot fi audiati ca martori in cadrul procesului penal in aceleasi conditii ca si martorul amenintat.

Participarea organizata la anumite activitati - prin activitati la care se poate participa autorizat se intelege:a) comiterea unei fapte similare laturii obiective a unei infractiuni de coruptieb) efectuarea unei tranzactii, operatiuni sau orice fel de intelegeri privind un bun sau o persoana care este victima traficului de persoane ori a unei rapiri.c) efectuarea de operatiuni privind drogurid) prestarea unui serviciu - pentru a fi incuviintata aceasta masura trebuie indeplinite urmatoarele conditii:1. sa fie inceputa urmarirea penala2. sa existe o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni de trafic de droguri, arme, persoane, acte de terorism, spalare de bani, falsificare de bani , santaj, lipsire de libertate, infractiuni de coruptie sau orice alte infractiuni pentru care legea prevede inchisoare de 7 ani sau mai mare.3. masura sa fie proportionala si necesara cu restrangerea dr. si libertatilor fundamentale.4. probele sa nu poata fi obtinute in alt mod, sau obtinerea lor ar putea sa presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori un pericol pt siguranta persoanelor sau unor bunuri de valoare.- se dispune de procuror pentru o perioada de cel mult 60 de zile putand fi prelungita cu acelasi numar de zile nedepasind un an- masura se dispunde de catre procuror din oficiu sau la cererea organului de cercetare penala prin ordonanta care trebuie sa cuprinda:a) denumirea parchetului si data emiteriib) numele si prenumele precum si calitatea celui care o intocmestec) fapta care face obiectul urmaririi penale, incadrarea juridica a acesteia si dupa caz date privitoare la persoana suspectului sau inculpatului.d) indicarea activitatilor autorizatee) perioada pentru care s-a autorizat masuraf) persoana care desfasoara activitatile autorizateg) semnatura celui care a intocmit-o- acest tip de activitate poate fi desfasurata de catre un investigator cu identitate reala, sub acoperire sau de catre un colaborator- organele judiciare pot pune la dispozitia persoanei care desfasoara activitati autorizate inscrisuri ori obiecte necesare pt desfasurarea activitatii.Livrarea supravegheata - acea tehnica de supraveghere si cercetare prin care se permite intrarea, tranzitarea sau iesirea de pe teritoriul tarii a unor bunuri in privinta carora exista o suspciune cu privire la caracterul ilicit al detinerii sau obtinerii acestora.- livrarea supravegheata poate fi autorizata numai in urmatoarele cazuri : a) daca descoperirea sau arestarea persoanelor implicate in transportul ilegal de droguri, arme, obiecte furate, materiale explozive, nucleare, sume de bani sau alte obiecte ce rezulta din activitati ilicite sau daca obiectele utilizate in scopul comiterii de infractiuni nu ar putea fi facute in alt mod sau ar presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta sau exista un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare. b) daca descoperirea sau dovedirea infractiunilor savarsite in legatura cu livrarea de transporturi ilegale sau suspecte ar fi dificila in alt mod.- procurorul trebuie sa se asigure ca autoritatile statelor tranzitate sunt de acord cu intrarea si iesirea de pe teritoriul statului a transportului ilegal sau supect, sa garanteze ca transportul este permanent supravegheat si sa garanteze ca procurorul, organele de politie sau alte autoritati de stat cunosc rezultatul urmarit impotriva persoanelor acuzate de infractiuni.- autorizarea se face prin ordonanta procurorului care trebuie sa cuprinda :a) numele suspectului sau ale inculpatuluib) dovezi din care sa rezulte caracterul ilicit al bunurilor ce urmeaza sa intre , sa iasa sau sa tranziteze teritoriul tarii si modalitatile in care va fi efectuata supravegherea- livrarea supravegheata este pusa in aplicare de politie sau de alta autoritate competenta (politia vamala, de frontiera etc.) care au obligatia de a intocmi la finalizarea livrarii un proces verbal cu privire la activitatile desfasurate pe care i-l inainteaza procurorului.

Obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice, altele decat continutul comunicatiilor si retinute de catre acestia - acel procedeu probator prin care organele judiciare intra in posesia datelor de trafic sau de localizare pe care furnizorii au obligatia de a le retine pentru o durata de 6 luni ( legea 82/2012) respectiv: date necesare pt urmarirea si identificarea sursei unei comunicari ( de unde se suna) , date necesare pentru identificarea destinatiei unei comunicari ( unde se suna) , date cu privire la ora, la durata comunicarii, precum si data la care a fost efectuat apelul, datele necesare pt identificarea tipului de comunicare, date necesare pt identificarea echipamentului de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament.f) date necesare pentru identificarea locatiei echipamentului de comunicatii mobile- furnizorii de servicii sunt persoanele a caror activitate consta in instalarea, operarea, controlul sau punerea la dispozitie a unor sisteme de transmisie. Acestia au obligatia pe cheltuiala proprie de a crea si a administra baze de date in format electronic, in vederea retinerea datelor care fac obiectul acestui procedeu probatoriu. Pentru a fi dispusa aceasta masura trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:a) sa fie inceputa urmarirea penalab) sa existe temeiuri pt a se crede ca datele solicitate constituie probe si sa existe suspiciunea rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni- organul judiciar autorizat sa solicite transmiterea datelor este judecatorul de dr. si libertati, autorizarea prealabila a metodei se poate pune la solicitarea organelor de urmarire penala. Judecatorul se pronununta cu privire la cerere in termen de 48 de ore.

Obtinerea de date privind situatia financiara a unei persoane - reprezinta acel procedeu probatoriu prin care organele pot obtine de la institutiile de credit sau de la oricare alta institutie care detine date privind situatia financiara a unei persoane, date cu privire la existenta si continutul conturilor si a altor situatii financiare a unei persoane.- procurorul cere judecatorului de dr. si libertati incuviintarea prealabila daca sunt intrunite urmatoarele conditii: a) sa fie inceputa urmarireab) sa existe indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni si sa existe temeiuri pt a se crede ca datele solicitate constituite probe.- procurorul dispune prin ordonanta comunicarea datelor iar ordonanta trebuie sa cuprinda toate elementele pe care le-am enumerat anterior in cazul celorlalte masuri, cu deosebirea ca aceasta trebuie sa contina institutia care este in posesia datelor precum si mentionarea obligatiei institutiei de a comunica imediat in conditii de confidentialitate datele. Datele obtinute se prezinta judecatorului, caruia i se solicita sa incuviinteze si masura supravegherii tehnice .

Conservarea datelor informatice - datele obtinute se pastreaza pe suport informatic in scopul evitarii, alterarii , degradarii sau stergerii acestora.Procedeele probatorii de descoperire si de ridicare a inscrisurilor si a mijloacelor materiale de proba - inscrisurile pot servi ca mijloace de proba , daca din continutul lor rezulta fapte sau imprejurari care conduc la aflarea adevarului. Sunt considerate mijloace de proba doar acele inscrisuri care au legatura cu fapte sau imprejurari de fapt care duc la ideea exsitentei unei infractiuni (contracte, chitante, insemnari dintr-o agenda etc.). Inscrisurile pot proveni de la parti sau de la alte persoane, precum si de la organele judiciare prin procesele verbale.- prin proces verbal la modul general se intelege acel inscris in care organele judiciare consemneaza constatarile facute personal. Procesul verbal poate fi incheiat de organele de cercetare penala, procuror, judecatori sau de alte organe decat cele judiciare ( organele silvice, directia generala antifrauda fiscala). Procesul verbal trebuie sa cuprinda :a)numele, prenumele si calitatea celui care il incheieb) locul unde este incheiatc) data, ora la care a inceput si s-a sfarsit activitatea consemnata in procesul verbald) data la care s-a incheiat procesul verbale) numele, prenumele, CNP si adresa celor ce au fost prezente la intocmirea procesului verbal cu mentionarea calitatii acestora.f) descrierea celor constatate precum si masurile luateg) numele, prenumele, CNP si adresa persoanelor la care se refera procesul verbal, obiectiile si explicatiile acestorah) mentiuni prevazute de lege pt cazurile speciale- procesul verbal trebuie sa fie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie, de persoanele care au fost prezente la intocmire si de persoanele la care se refera. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze , se face mentiune despre aceasta , precum si despre motivele imposibiltatii ori refuzului de a semna. Nerespectarea conditiilor de fond si de forma poate atrage nulitatea relativa.Mijloacele materiale de proba - sunt mijloace materiale de proba acele obiecte care contin o urma a infractiunii.- corpurile delicte sunt mijloace materiale de proba care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni precum si obiectele care sunt produsul infractiunii. Acestea sunt cautate de organele de urmarire penala cu ocazia cercetarii la fata locului a perchezitiei si a ridicarii de obiecte si inscrisuri. Dupa gasire se procedeaza la fixarea lor procesuala , ce se realizeaza prin intocmirea unui proces verbal prin care se descrie obiectul, se indica locul, pozitia, data si imprejurarea in care a fost gasit , se anexeaza fotografii, mulaje, pelicule, schite. Dupa fixare, obiectele pot fi examinate prin propriile simturi sau pot fi supuse unor constatari tehnico-stiintifice sau unei expertize criminalistice.- procedeele probatorii prin care se obtin mijloacele materiale de proba si inscrisurile sunt : perchezitia, ridicarea de obiecte si inscrisuri, cercetarea la fata locului si reconstituirea.Perchezitia - procedeu prin care se cauta in anumite locuri obiecte si inscrisuri ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal iar in caz de descoperire acestea se ridica de la persoana perchezitionata.A. Perchezitia domiciliara - se asigura procurarea unor probe indispensabile iar uneori unice pentru rezolvarea cauzei. Se face respectand urmatoarele conditii: sa fi fost inceputa urmarirea penala, sa existe o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o persoana ori la detinerea unor obiecte sau inscrisuri ce au legatura cu o infractiune, sa existe presupunerea ca perchezitia poate duce la descoperirea si strangerea probelor cu privire la aceasta infractiune, la conservarea urmelor savarsirii infractiunii sau la prinderea suspectului/inculpatului.- este dispusa de judecatorul de dr. si libert. in cursul urmaririi penale la cererea procurorului , dar se poate efectua si in cursul judecatii dispunandu-se din oficiu sau le cererea procurorului ori la cererea altei instante in vederea punerii in executare a mandatului de arestare preventiva a inculpatului, precum si in cazul in care exista suspiciuni cu privire la faptul ca in locul unde se solicita perchezitia exista mijloace de proba ce au legatura cu infractiunea.- cererea adresata de procuror judecatorului trebuie sa contina urmatoarele mentiuni: a) descrierea locului unde urmeaza sa se efectueze perchezitia, precum si descrierea altor locuri in care probele ar fi putut fi transferate sau persoane etc.b) indicarea probelor si a datelor din care rezulta suspciunea cu privire la savarirea unei infractiuni sau cu privire la detinerea obiectelor ori inscrisurilor ce au legatura cu o infractiune.c) indicarea infractiunii si a probelor din care rezulta ca in locul in care se solicita perchezitia se afla suspectul ori inculpatul sau pot fi descoperite probe cu privire la savarsirea infractiunii.d) numele si prenumele, descrierea suspectului/inculpatului despre care se banuieste ca se afla in locul in care se efectueaza perchezitia- cererea se solutioneaza in 24 de ore in camera de consiliu fara citarea partilor, fiind obligatorie prezenta procurorului. - admiterea cererii prin incheiere permite efectuarea perchezitiei si aceasta trebuie sa cuprinda urmatoarele: toate cele mentionate anterior precum si urmatoarele : perioada pt care s-a emis mandatul care nu poate depasi 15 zile, scopul pt care a fost emis, descrierea locului unde urmeaza a se efectua perchezitia precum si a locurilor invecinate daca este cazul, descrierea suspectului/inculpatului, mentiunea ca mandatul de perchezitie poate fi folosit o singura data.Efectuarea perchezitiei - dupa emiterea mandatului, judecatorul il va comunica procurorului pentru a putea fi pus in aplicare. Procedeul este pus in aplicare de catre procuror sau de catre organul de cercetare penala insotit de lucratori operativi. Regula este ca perchezitia trebuie efectuata intre orele 6-20:00, cu exceptia infractiunii fragrante sau cand perchezitia urmeaza sa fie efectuata intr-un local deschis la acea ora. - organul judiciar are obligatia de a se legitima si de a inmana o copie a mandatului emis de catre judecator persoanelor la care se va efectua perchizitia, reprezentantului acestuia, unui membru de familie , iar in lipsa oricaror acestor persoane, copia poate fi inmanata unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu care cunoaste persoana la care se va efectua perchezitia.- in cazul persoanei juridice mandatul se inmaneaza reprezentantului , iar in lipsa acestuia oricarei persoanei cu capacitate de exercitiu deplina.- organul va solicita persoanei sa predea voluntar bunurile sau persoanele cautate- aduce la cunostinta persoanei ca la perchezitie poate participa un avocat. Daca aceasta doreste ca un avocat sa fie prezent, perchezitia este amanata cel mult doua ore dar exista si cazuri exceptionale ce impune efectuarea perchezitiei de urgenta, cazuri in care nu se mai tine de cele doua ore.- perchezitia nu se mai efectueaza daca persoanele sau obiectele indicate in mandat sunt indicatea) perchezitionarea poate incepe fara inmanarea copiei de mandat, fara solicitarea prealabila de predare a persoanei sau obiectelor, precum si fara informarea privind solicitarea prezentei unui avocat ori a unei persoane atunci cand este evident ca se fac pregatiri pt acoperirea urmelor sau distrugerea probelor , ori elementelor ce prezinta importanta pt cauza.b) atunci cand exista suspiciunea ca in spatiul in care urmeaza a fi perchezitionat exista o persoana a carei viata sau integritate fizica este pusa in pericol.c) daca exista suspciunea ca persoana cautata s-ar putea sustrage procedurii- organele judiciare pot folosi forta atunci cand existe motive pentru a anticipa rezistenta armata sau alte tipuri de violenta, cand exista un pericol cu privire la distrugerea probelor , in cazul unui refuz la solicitarile organelor judiciare de a patrunde in domiciliu. - trebuie evitate daunele nejusitificate- organele judiciare pot imobiliza persoanele prezente sau pot interzice accesul altor persoane unde se efectueaza perchezitia- procurorul poate solicita ca autorizarea perchezitiei sa vizeze si locurile invecinate daca exista suspiciuni cu privire la transferarea probelor, datelor sau persoanelor cautate in acele locuri. Daca se constata ca au fost transferate probe, date sau persoane, mandatul de perchezitie se extinde prin incuviintarea procurorului fara a fi nevoie de un alt mandat de perchezitie in afara celui initial. Daca in spatiul perchezitionat nu se afla nicio persoana este obligatorie prezenta unui martor asistent. Organul judiciar este obligat sa ridice numai obiectele si inscrisurile care au legatura cu fapta pt care se efectueaza urmarirea penala.- locurile unde se desfasoara perchezitia precum si persoanele si obiectele gasite pe parcursul perchezitionarii pot fi fotografiate ori inregistrare audio ori video. - dupa identificare, obiectele sau inscrisurile se prezinta persoanei pt a fi recunoscute dupa care se eticheteaza si se sigileaza

Procesul verbal de perchezitie - a)acesta trebuie sa cuprinda numele, prenumele si calitatea celui care il incheieb) locul unde este incheiatc) data si ora la care s-a inceput si la care s-a terminat efectuarea perchezitieid) numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor ce au fost prezentee) faptul ca persoanei perchezitionate i s-a adus la cunostinta ca are dr. de a contacta un avocat care sa participe la perchezitief) descrierea locului si a conditiilor in care inscrisurile, obiectele sau urmele infractiunii au fost descoperite si ridicate, enumerarea si descrirerea lor amanuntita pt a putea fi recunoscute, mentiuni cu privire la locul si conditiile in care suspectul sau inculpatul a fost prinsg) obiectiile si explicatiile persoanelor care au participat la efectuarea perchezitiei, precum si mentiuni referitoare la fotografiile efectuateh) mentiuni despre obiectele care nu au fost ridicate dar au fost lasate in pastrare.i) mentiuni pentru cazurile speciale prevazute de lege- procesul verbal se semneaza de fiecare persoana care a participat la efectuarea perchezitiei, in caz de refuz se face mentiune si se aduc la cunostinta motivele imposibilitatii ori refuzului de a semna.

Masuri privind obiectele ori inscrisurile ridicate - cele care nu pot fi atasate la dosar pot fi fotografiate, mijloacele materiale de proba se pastreaza de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata la care se gaseste dosarul. Obiectele care nu sunt supuse confiscarii pot fi restituite persoanei careia ii apartin, daca prin aceasta restituire nu se stanjeneste aflarea adevarului.- pot exista mijloace de proba cum ar fi : bijuterii, mijloace de plata straina, obiecte de valoare, obiecte de arta si muzeu, sume de bani care conserva sau se valorifica conform dispozitiilor privitoare la procedura sechestrului.

Perchezitia corporala - acel procedeu procesual prin care se cauta obiecte si inscrisuri aflate asupra unei persoane si vizeaza atat corpul in sens anatomic cat si imbracamintea ori alte obiecte ce se pot gasi asupra sa in momentul perchezitiei. - perchezitia corporala este conditionata numai de existenta unei suspiciuni rezonabile cu privire la existenta ilicitului penal, nu este necesar un mandat dat de catre judecatorul de dr. si libertati sau de ordonanta judecatorului. Perchezitionarea trebuie sa fie efectuata de o persoana de acelasi sex cu persoana perchezitionata. - perchezitia se materializeaza prin intocmirea unui proces verbal care trebuie sa cuprinda:a) nume, prenume, persoana perchezitionatab) nume, prenume, calitate, persoana care a efectuat perchezitiac) enumerearea obiectelor gasite cu ocazia perchezitied) locul, data , orae) locul, data si ora la care a inceput si la care s-a finalizat efectuarea perchezitiei cu mentionarea oricarei intreruperi intervenitef) descrierea amanuntita a locului si a conditiilor in care inscrisurile, obiectele, sau urmele infractiunii au fost descoperite si ridicate, trebuie descrise amanuntit pentru a putea fi recunoscute.Regulile privitoare la perchezitia corporala se aplica in mod corespunzator si perchezitiei unui vehicul.Perchezitia informatica - procedeu de cercetare, descoperire, identificare si strangerea probelor stocate intr-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice realizat cu ajutorul unor mijloace tehnice de natura sa asigure integritatea informatiilor continute de acestea.Conditii - sa fie inceputa urmarirea penala si sa fie necesara strangerea de probe;- la cererea procurorului, judecatorul dispune prin incheiere fie admiterea fie respingerea cererii. Incheierea in cazul admiterii trebuie sa contina urmatoarele :a) denumirea instanteib) data, ora si locul emiteriic) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatuld) perioada pt care s-a emis mandatule) scopul pt care a fost emisf) sistemul informatic sau suportul de stocare a datelor care ur