drept procesual penal

of 35 /35
1. Noţiunea, esenţa şi sarcinile procesului penal. Procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti cu participarea părţilor în proces şi a altor persoane, desfăşurată în conformitate cu prevederile prezentului cod. Procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, precum şi protejarea persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvîrşite, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată. Procesul penal constituie în primul rând o activitate. Procesul penal este un fenomen dinamic, tipic evolutiv şi care se manifestă ca o activitate foarte complexă. În cadrul său se desfăşoară o seamă de activităţi mai restrânse. Fiecare dintre ele are menirea să împingă, să propulseze procesul spre atingerea scopului său final. Denumirea de proces penal provine de la specificul activităţii judiciare, care se desfăşoară progresiv de la descoperirea infracţiunii şi până la condamnarea inculpatului şi punerea în executare a hotărârii judecătoreşti penale. Procesul penal este o activitate reglementată de lege. Instituţiile procesuale cât şi activitatea de ansamblu se desfăşoară în limitele celei mai stricte legalităţi. Legea reglementează amănunţit drepturile şi obligaţiile participanţilor, modul de efectuare a activităţilor, succesiunea acestora, conţinutul diferitelor acte procedurale etc. Procesul penal se realizează într-o cauză penală. Ceea ce determină desfăşurarea procesului penal este împrejurarea că organul judiciar este sesizat de existenţa litigiului penal izvorât din săvârşirea unei infracţiuni. Nici un proces penal nu se poate realiza pe o altă bază. 2. Funcţiile procesului penal. Procedura penală se realizează şi în anumite direcţii, în procedura penală se numesc funcţii. Potrivit legislaţiei procesual penale în vigoare pot fi evidenţiate următoarele 7 funcţii. 1. Funcţia de urmărirea penală completa, obiectivă a circumstanţelor infracţiunii săvârşite. 2. Funcţia de supraveghere sau control (art. 300-313 CPP, Legea cu privire la Procuratura Republicii Moldova; Legea cu privire la Organizarea judecătorească a Republicii Moldova). 3. Funcţia de apărare ( art.67 - 72 CPP, art. 13, 26 din Constituţia Republicii Moldova ). 4. Funcţia de învinuire (art.51, 52, 53, 281, 282CPP). 5. Funcţia de precăutare şi soluţionarea cauzei penale ( art. 144 din Constituţia Republicii Moldova, art. 314 CPP). 6. Funcţia auxiliara în activitatea acelor subiecţii a procesului penal (martorii, asistentul procedural, specialistul, expertul, grefierul, traducătorii etc.) care ajuta la desfăşurarea procesului penal (art.82 - 92CPP). 7. Funcţia secundara - constă în restituirea prejudiciului material cauzat prinsăvârşirea infracţiunii. Aceasta funcţie constă în asigurarea acţiunii civile. Funcţiile enumerate cuprind întreaga activitate a procesului penal. 3. Fazele procesului penal. Fazele procesului penal constituie diviziuni ale acestuia, în care se efectuează un complex de activităţi desfăşurate succesiv, progresiv şi coordonat, între două momente proeminente ale cauzei penale, pe bază de raporturi juridice caracteristice, în vederea realizării unor sarcini specifice. Potrivit legislaţiei procesual penale in vigoare pot fi evidenţiate următoarele faze: 1. Pornirea (intentarea) urmării penale. Aceasta faza începe din momentul din care organele de stat competente sau persoanele împuternicite le-a devenit cunoscut faptul pregătirii sau săvârşirii infracţiunii. Scopul acestei faze consta in stabilirea existentei semnelor infracţiunii. Art. 274 al cap. IV, titlului I . Aceasta fază se finalizează cu primirea hotărârii despre pornirea procesului penal sau cu decizia de a refuza în pornirea procesului penal. 2. Urmărirea penală începe din momentul primirii deciziei despre reţinerea materialelor spre executare, pe parcursul acestei faze trebuie să fie stabilite toate circumstanţele infracţiunii săvârşite. Aceste doua faze se numesc faze prejudiciare fiindcă, ele sunt realizate până lajudecata şi pentru judecata. 3. Procedura în faţa primei instanţe. Aceasta fază începe din momentul înregistrării dosarului penal în instanţa judiciară. Sarcina acestei faze constă în stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanelor învinuite în săvârşirea infracţiunii. Aceasta faza se finalizează cu emiterea sentinţei. 4. Caile ordinare de atac - începe din momentul din care a fost atacata sentinţa primei instanţe care nu a întrat în vigoare. Se încheie aceasta fază cu primirea deciziei respective a instanţei judecătoreşti ierarhic superioare. 1

Author: victoria-tau

Post on 01-May-2017

229 views

Category:

Documents


1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

1. Noiunea, esena i sarcinile procesului penal.

Procesul penal reprezint activitatea organelor de urmrire penal i a instanelor judectoreti cu participarea prilor n proces i a altor persoane, desfurat n conformitate cu prevederile prezentului cod.

Procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societii i statului de infraciuni, precum i protejarea persoanei i societii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcii de rspundere n activitatea lor legat de cercetarea infraciunilor presupuse sau svrite, astfel ca orice persoan care a svrit o infraciune s fie pedepsit potrivit vinoviei sale i nici o persoan nevinovat s nu fie tras la rspundere penal i condamnat.

Procesul penal constituie n primul rnd o activitate. Procesul penal este un fenomen dinamic, tipic evolutiv i care se manifest ca o activitate foarte complex. n cadrul su se desfoar o seam de activiti mai restrnse. Fiecare dintre ele are menirea s mping, s propulseze procesul spre atingerea scopului su final.

Denumirea de proces penal provine de la specificul activitii judiciare, care se desfoar progresiv de la descoperirea infraciunii i pn la condamnarea inculpatului i punerea n executare a hotrrii judectoreti penale.

Procesul penal este o activitate reglementat de lege. Instituiile procesuale ct i activitatea de ansamblu se desfoar n limitele celei mai stricte legaliti. Legea reglementeaz amnunit drepturile i obligaiile participanilor, modul de efectuare a activitilor, succesiunea acestora, coninutul diferitelor acte procedurale etc.

Procesul penal se realizeaz ntr-o cauz penal. Ceea ce determin desfurarea procesului penal este mprejurarea c organul judiciar este sesizat de existena litigiului penal izvort din svrirea unei infraciuni. Nici un proces penal nu se poate realiza pe o alt baz.

2. Funciile procesului penal.

Procedura penal se realizeaz i n anumite direcii, n procedura penal se numesc funcii. Potrivit legislaiei procesual penale n vigoare pot fi evideniate urmtoarele 7 funcii.1. Funcia de urmrirea penal completa, obiectiv a circumstanelor infraciunii svrite.2. Funcia de supraveghere sau control (art. 300-313 CPP, Legea cu privire la Procuratura Republicii Moldova; Legea cu privire la Organizarea judectoreasc a Republicii Moldova).3. Funcia de aprare ( art.67 - 72 CPP, art. 13, 26 din Constituia Republicii Moldova ).4. Funcia de nvinuire (art.51, 52, 53, 281, 282CPP).5. Funcia de precutare i soluionarea cauzei penale ( art. 144 din Constituia Republicii Moldova, art. 314 CPP).6. Funcia auxiliara n activitatea acelor subiecii a procesului penal (martorii, asistentul procedural, specialistul, expertul, grefierul, traductorii etc.) care ajuta la desfurarea procesului penal (art.82 - 92CPP).7. Funcia secundara - const n restituirea prejudiciului material cauzat prinsvrirea infraciunii. Aceasta funcie const n asigurarea aciunii civile.Funciile enumerate cuprind ntreaga activitate a procesului penal.

3. Fazele procesului penal.

Fazele procesului penal constituie diviziuni ale acestuia, n care se efectueaz un complex de activiti desfurate succesiv, progresiv i coordonat, ntre dou momente proeminente ale cauzei penale, pe baz de raporturi juridice caracteristice, n vederea realizrii unor sarcini specifice.

Potrivit legislaiei procesual penale in vigoare pot fi evideniate urmtoarele faze:1. Pornirea (intentarea) urmrii penale. Aceasta faza ncepe din momentul din care organele de stat competente sau persoanele mputernicite le-a devenit cunoscut faptul pregtirii sau svririi infraciunii. Scopul acestei faze consta in stabilirea existentei semnelor infraciunii. Art. 274 al cap. IV, titlului I . Aceasta faz se finalizeaz cu primirea hotrrii despre pornirea procesului penal sau cu decizia de a refuza n pornirea procesului penal.2. Urmrirea penal ncepe din momentul primirii deciziei despre reinerea materialelor spre executare, pe parcursul acestei faze trebuie s fie stabilite toate circumstanele infraciunii svrite.Aceste doua faze se numesc faze prejudiciare fiindc, ele sunt realizate pn lajudecata i pentru judecata.3. Procedura n faa primei instane. Aceasta faz ncepe din momentul nregistrrii dosarului penal n instana judiciar. Sarcina acestei faze const n stabilirea vinoviei sau nevinoviei persoanelor nvinuite n svrirea infraciunii. Aceasta faza se finalizeaz cu emiterea sentinei.4. Caile ordinare de atac - ncepe din momentul din care a fost atacata sentina primei instane care nu a ntrat n vigoare. Se ncheie aceasta faz cu primirea deciziei respective a instanei judectoreti ierarhic superioare.5. Executarea sentinei - ncepe din momentul cnd sentina a ntrat n vigoare i se ncheie cu expirarea termenului prevzut n sentin, sau n alt mod prevzut de lege.Aceste cinci faze mai pot fi numite principale sau de baza fiindc, ele sunt obligatorii pentru majoritatea dosarelor penale.6. Cile extraordinare de atac - ncepe din momentul atacrii sentinei ntrate n vigoare.4. Dreptul procesual-penal ramur distinctiv de drept.

n afar de sensul de ramur a sistemului de drept, dreptul procesual penal are i sensul de tiin juridic, de sistem de cunotine, cu valoare de adevr, despre dreptul procesual penal ca ansamblu de norme juridice. Aadar, n timp ce obiectul de reglementare al dreptului procesual penal, ca ramur de drept, l constituie procesul penal, obiectul de studiu al dreptului procesual penal, n sensul de tiin juridic, l constituie normele dreptului procesual penal.tiina dreptului procesual penal se preocup de studierea dreptului procesual penal ca ramur a sistemului de drept.

Orice tiin se justific n msura n care are un obiect propriu de studiu i folosete metode specifice n cercetarea fenomenelor.

Dreptul procesual penal reprezint o ramur distinct a tiinei dreptului avnd un obiect propriu de studiu. Obiectul acestei tiine l formeaz studierea normelor juridice care reglementeaz desfurarea procesului penal i care n totalitatea lor constituie dreptul procesual penal.

tiina dreptului procesual penal este totalitatea de opinii i idei ce dezvluie esena i coninutul procedurii juridice ca o forma de aplicare a legii penale n scopul ocrotirii intereselor i drepturilor legale ale cetenilor.5. Noiunea i clasificarea principiilor dreptului procesual-penal.

Aristotel definete n sens obiectiv noiunea de principiu nc n antichitate, susinnd c principiul este cel mai bun punct de plecare pentru fiecare lucru. Principiul mai este elementul prim i imanent al devierii (producerii). n fine, punctul de plecare al cunoaterii unui lucru este i el denumit principiul acestui lucru. Caracterul comun al tuturor principiilor este, deci, izvorul din care pornete fiina sau devenirea, sau cunoaterea; ceea ce poate fi cunoscut n felul cel mai nalt sunt principiile i cauzele, prin ele i plecnd de la ele sunt cunoscute celelalte lucruri, i nu principiile i cauzele sunt cunoscute prin celelalte lucruri, ce le sunt subordonate.

1. Principiile nu sunt nite idei oarecare, liber alese asupra formelor i metodelor efecturii justiiei, ci doar acelea care corespund condiiilor social-economice de dezvoltare a societii;

Principiile ale procesului penal devin exclusiv acele idei diriguitoare care sunt reflectate n normele de drept.

Ultimul criteriu impune principiilor obligativitatea. Astfel, autorii consider principiile procedurii penale drept idei conductoare care determin coninutul democratic al procesului penal i care i gsesc reflectare n normele de drept.

Principiile procesului penal sunt n strns legtura ntre ele formnd un sistem unitar, care poate fi reprezentat n felul urmtor:a)principiile procesului penal, sursa crora o constituie drepturile i libertile omului sunt fixate n capitolele 1- 2 din Constituie.

b) principiile procesului penal, sursa crora sunt normele Constituiei Republicii Moldova despre puterea judiciara, sunt fixate n capitolul 9 din Constituie.c) principiile procesual penale propriu-zise, sursa crora este Codul procesual penal.Principiile indicate n partea speciala se mai numesc principii speciale, astfel am stabilit ca sistemul principiilor procesului penal consta din principii constituional (majoritatea lor) i din principii speciale (3-4).6. Principiile constituionale. Articolul 7. Legalitatea procesului penal

(1) Procesul penal se desfoar n strict conformitate cu principiile i normele unanim recunoscute ale dreptului internaional, cu tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte, cu prevederile Constituiei Republicii Moldova i ale prezentului cod.

(2) Dac exist neconcordane ntre prevederile tratatelor internaionale n domeniul drepturilor i libertilor fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte i prevederile prezentului cod, prioritate au reglementrile internaionale.

Articolul 8. Prezumia nevinoviei

(1) Persoana acuzat de svrirea unei infraciuni este prezumat nevinovat atta timp ct vinovia sa nu-i va fi dovedit, n modul prevzut de prezentul cod, ntr-un proces judiciar public, n cadrul cruia i vor fi asigurate toate garaniile necesare aprrii sale, i nu va fi constatat printr-o hotrre judectoreasc de condamnare definitiv.

(2) Nimeni nu este obligat s dovedeasc nevinovia sa.

Articolul 9. Egalitatea n faa legii i a autoritilor

(1) Toi snt egali n faa legii, a organelor de urmrire penal i a instanei de judecat fr deosebire de sex, ras, culoare, limb, religie, opinie politic sau orice alt opinie, origine naional sau social, apartenen la o minoritate naional, avere, natere sau orice alt situaie.

Articolul 10. Respectarea drepturilor, libertilor i demnitii umane

(1) Toate organele i persoanele participante la procesul penal snt obligate s respecte drepturile, libertile i demnitatea persoanei.

Articolul 11. Inviolabilitatea persoanei

(1) Libertatea individual i sigurana persoanei snt inviolabile.

(2) Nimeni nu poate fi reinut i arestat dect n cazurile i n modul stabilit de prezentul cod.

Articolul 12. Inviolabilitatea domiciliului

(1) Inviolabilitatea domiciliului este garantat de lege. n cursul procesului penal, nimeni nu este n drept s ptrund n domiciliu contrar voinei persoanelor care locuiesc sau dein sediu n ele, cu excepia cazurilor i modului prevzute de prezentul cod.

Articolul 13. Inviolabilitatea proprietii

(1) Persoana fizic sau juridic nu poate fi lipsit n mod arbitrar de dreptul de proprietate. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa dect din motive de utilitate public i n condiiile prezentului cod i conform principiilor generale ale dreptului internaional.

Articolul 14. Secretul corespondenei

(1) Dreptul la secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri potale, al convorbirilor telefonice i al celorlalte mijloace legale de comunicare este asigurat de stat. n cursul procesului penal, nimeni nu poate fi lipsit sau limitat n acest drept.

Articolul 15. Inviolabilitatea vieii private

(1) Orice persoan are dreptul la inviolabilitatea vieii private, la confidenialitatea vieii intime, familiale, la protejarea onoarei i demnitii personale. n cursul procesului penal, nimeni nu este n drept s se implice n mod arbitrar i nelegitim n viaa intim a persoanei.

Articolul 16. Limba n care se desfoar procesul penal i dreptul la interpret

(1) n desfurarea procesului penal se utilizeaz limba de stat.

(2) Persoana care nu posed sau nu vorbete limba de stat are dreptul s ia cunotin de toate actele i materialele dosarului, s vorbeasc n faa organului de urmrire penal i n instana de judecat prin interpret.

Articolul 17. Asigurarea dreptului la aprare

(1) n tot cursul procesului penal, prile (bnuitul, nvinuitul, inculpatul, partea vtmat, partea civil, partea civilmente responsabil) au dreptul s fie asistate sau, dup caz, reprezentate de un aprtor ales sau numit din oficiu.

Articolul 18. Publicitatea edinei de judecat

(1) n toate instanele judectoreti edinele snt publice, cu excepia cazurilor prevzute de prezentul articol.

Articolul 19. Accesul liber la justiie

(1) Orice persoan are dreptul la examinarea i soluionarea cauzei sale n mod echitabil, n termen rezonabil, de ctre o instan independent, imparial, legal constituit, care va aciona n conformitate cu prezentul cod.

Articolul 24. Principiul contradictorialitii n procesul penal

(1) Urmrirea penal, aprarea i judecarea cauzei snt separate i se efectueaz de diferite organe i persoane.

(2) Instana judectoreasc nu este organ de urmrire penal, nu se manifest n favoarea acuzrii sau a aprrii i nu exprim alte interese dect interesele legii.

Articolul 25. nfptuirea justiiei - atribuie exclusiv a instanelor judectoreti

(1) Justiia n cauzele penale se nfptuiete n numele legii numai de ctre instanele judectoreti. Constituirea de instane nelegitime este interzis.

Articolul 26. Independena judectorilor i supunerea lor numai legii

(1) La nfptuirea justiiei n cauzele penale, judectorii snt independeni i se supun numai legii. Judectorii judec cauzele penale pe baza legii i n condiii care exclud orice presiune asupra lor.

7. Principiile speciale. Articolul 20. Desfurarea procesului penal n termen rezonabil

(1) Urmrirea penal i judecarea cauzelor penale se face n termene rezonabile.

(2) Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluionare a cauzei penale snt:

1) complexitatea cazului;

2) comportamentul prilor la proces;

3) conduita organului de urmrire penal i a instanei de judecat;

4) vrsta de pn la 18 ani a victimei.

(3) Urmrirea penal i judecarea cauzelor penale n care snt bnuii, nvinuii, inculpai arestai preventiv, precum i minori, se fac de urgen i n mod preferenial.

(4) Respectarea termenului rezonabil la urmrirea penal se asigur de ctre procuror, iar la judecarea cazului - de ctre instana respectiv.

(5) Respectarea termenului rezonabil la judecarea cauzelor concrete se verific de ctre instana ierarhic superioar n procesul judecrii cauzei respective pe calea de atac ordinar sau extraordinar.

Articolul 21. Libertatea de mrturisire mpotriva sa

(1) Nimeni nu poate fi silit s mrturiseasc mpotriva sa ori mpotriva rudelor sale apropiate, a soului, soiei, logodnicului, logodnicei sau s-i recunoasc vinovia.

(2) Persoana creia organul de urmrire penal i propune s fac declaraii demascatoare mpotriva sa ori a rudelor apropiate, a soului, soiei, logodnicului, logodnicei este n drept s refuze de a face asemenea declaraii i nu poate fi tras la rspundere pentru aceasta.

Articolul 22. Dreptul de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori

(1) Nimeni nu poate fi urmrit de organele de urmrire penal, judecat sau pedepsit de instana judectoreasc de mai multe ori pentru aceeai fapt.

(2) Scoaterea de sub urmrire penal sau ncetarea urmririi penale mpiedic punerea repetat sub nvinuire a aceleiai persoane pentru aceeai fapt, cu excepia cazurilor cnd fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental n cadrul procedurii precedente au afectat hotrrea respectiv.

(3) Hotrrea organului de urmrire penal de scoatere a persoanei de sub urmrire penal sau de ncetare a urmririi penale, precum i hotrrea judectoreasc definitiv, mpiedic reluarea urmririi penale, punerea sub o nvinuire mai grav sau stabilirea unei pedepse mai aspre pentru aceeai persoan pentru aceeai fapt, cu excepia cazurilor cnd fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental n cadrul procedurii precedente au afectat hotrrea pronunat.

Articolul 23. Asigurarea drepturilor victimei n urma infraciunilor, abuzurilor de serviciu i erorilor judiciare

(1) Legea procesual penal asigur drepturile victimei n urma infraciunilor sau abuzurilor de serviciu, precum i ale persoanei condamnate sau arestate nelegitim ori lezate n drepturi n alt mod.

(2) Victima unei fapte care constituie component de infraciune este n drept s cear, n condiiile prezentului cod, pornirea unei cauze penale, s participe la procesul penal n calitate de parte vtmat i s-i fie reparate prejudiciile morale, fizice i materiale.

(3) Persoana achitat sau n privina creia s-a dispus scoaterea de sub urmrire penal ori ncetarea urmririi penale pe temei de reabilitare are dreptul s fie repus n drepturile personale pierdute, precum i s fie despgubit pentru prejudiciul care i-a fost cauzat.

Articolul 27. Libera apreciere a probelor

(1) Judectorul i persoana care efectueaz urmrirea penal apreciaz probele n conformitate cu propria lor convingere, format n urma cercetrii tuturor probelor administrate.

(2) Nici o prob nu are putere probant dinainte stabilit.

Articolul 28. Oficialitatea procesului penal

(1) Procurorul i organul de urmrire penal au obligaia, n limitele competenei lor, de a porni urmrirea penal n cazul n care snt sesizate, n modul prevzut de prezentul cod, c s-a svrit o infraciune i de a efectua aciunile necesare n vederea constatrii faptei penale i a persoanei vinovate.

(2) Instana de judecat efectueaz aciunile procesuale din oficiu, n limitele competenei sale, n afar de cazul cnd prin lege se dispune efectuarea acestora la cererea prilor.

8. Noiunea i clasificarea principiilor procesului penal.

9. Prile n procesul penal

Dup prerea procesualistului romn Gheorghe Nistoreanu noiunea de participani n procesul penal au fost prezentat n sens larg i n sens restrns.

n sens larg, - noiunea de participani ncorporeaz toate persoanele care au un rol n vreo activitate procedural, din rndul acestora fcnd parte organele judiciare, prile, aprtorul i alte persoane.

n sens restrns, - aceast noiune nglobeaz numai organele judiciare, prile i aprtorul.

n teoria dreptului procesual penal, problema subiecilor nu are o soluie unica. Unii savani procesualiti (Corneeva, Lupinskaia etc.) sunt de prerea c participanii la procesul penal sunt doar acele persoane care apr sau prezint interesele persoane.

Reieind din aceste semne subiecii procesului penal pot fi grupai n dou grupe mari:1 . Organele de stat competente i persoanele mputernicite care sunt obligate i au dreptul de a efectua urmrirea penal, sau subiecii mputernicii din partea statului avnd prghii de influen. instanele judectoreti ( n persoana judectorului ); organele procuraturii ( n persoana procurorului );organele de urmrire penal (n persoana ofierului de urmrire penal ); dup schimbrile din 12 iunie 2003 mai apare un subiect nou judectorul de instruciune, care va asigura controlul judectoresc n cursul urmririi penale.Aceste categorii de subiecii ai procesului penal este naintat condiia s nu fie cointeresai la precutare i primirea hotrrilor. n caz contrar de prezena unor criterii ce ar determina cointeresarea direct sau indirect n soluionarea cauzei penale sunt obligate de a se abine sau s se autorecuze.2.Persoanele, drepturile i interesele legale ale crora au fost nclcate sau subiecii atrai i admii spre participare n activitatea procesual penal. (participanii la proces).

- victima ( i reprezentantul lui); - partea vtmat ( i reprezentantul lui);- partea civila i reprezentantul lui;- partea civilmente responsabil i reprezentantul;bnuitul;nvinuitul; - i reprezentanii lor; inculpatul;Astfel, participani sau prile n procesul penal sunt acei subieci care au interese proprii n procesul penal.3.Ali subieci care ajut n desfurarea procesului penal sunt:asistentul procedural;grefierul;interpretul sau traductorul;expertul;specialistul;martorul ( minor) reprezentantul lui)10. Procurorul n procesul penal.

Procurorul - din art. 124 al Constituiei R.Moldova vedem mputernicirile procurorului att i n art. 51,52,53 al CPP RM.Procurorul este unica persoana oficiala mputernicit de-a participa n procesul penal i a activa n toate fazele lui. Cele mai largi drepturi ale procurorului sunt date la intentarea dosarelor penale i cercetarea lor.

(1) Procurorul este persoana cu funcie de rspundere care, n limitele competenei sale, exercit n numele statului urmrirea penal, reprezint nvinuirea n instan, exercit i alte atribuii prevzute de prezentul cod. Procurorul care particip la judecarea cauzei penale are funcie de acuzator de stat.

(2) Procurorul este n drept s porneasc o aciune civil mpotriva nvinuitului, inculpatului sau a persoanei care poart rspundere material pentru fapta nvinuitului, inculpatului:

1) n interesul persoanei vtmate care se afl n stare de imposibilitate sau de dependen fa de nvinuit, inculpat ori din alte motive nu-i poate realiza singur dreptul de a porni aciune civil;

2) n interesul statului.

(3) La exercitarea atribuiilor sale n procesul penal, procurorul este independent i se supune numai legii. El, de asemenea, execut indicaiile scrise ale procurorului ierarhic superior.

(4) n cursul judecrii cauzei, procurorul reprezint nvinuirea n numele statului i prezint n edina de judecat probele acumulate de organul de urmrire penal.

(5) Procurorul este n drept s declare apel sau recurs mpotriva hotrrilor judectoreti pe care el le consider ilegale sau nentemeiate.

(6) Procurorul General i adjuncii lui snt n drept s atace pe ci extraordinare de atac hotrrile judectoreti rmase definitive pe care le consider ilegale sau nentemeiate.

(7) n faza executrii hotrrilor judectoreti, procurorul exercit atribuiile prevzute de prezentul cod.

(8) n cazul pornirii nentemeiate a unui proces penal n privina persoanei, precum i n cazul pronunrii unei sentine de achitare, procurorul care a condus sau a exercitat urmrirea penal ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale persoanei respective.

11. Instana de judecat. Judectorul n procesul penal.

i desfoar activitatea n cadrul unui sistem unitar de organe judectoreti. Existenta acestui sistem i gsete baza n art. 114, 115 al Constituiei R.Moldova.Numai instanele de judecata n persoana judectorului au dreptul i mputernicit prin lege de a recunoate vinovat printr-o sentina o persoana concreta n svrirea unei infraciuni i de al supune unei pedepse penale n conformitate cu legea. La precutarea dosarelor penale judecata emite o sentin ntemeiat pe probele care au fost examinate n edina de judecat dup propria lui convingere bazate pe aceste probe.Sentina poate fi emis de un judector personal sau de un complect de judectori din trei i mai muli. Acest lucru se face pentru a evita erorile judiciare.

Judectorul de instrucie asigur controlul judectoresc n cursul urmririi penale prin:

1) dispunerea, nlocuirea, ncetarea sau revocarea arestrii preventive i a arestrii la domiciliu;

2) dispunerea liberrii provizorii a persoanei reinute sau arestate, revocarea ei, ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport;

3) autorizarea efecturii percheziiei, examinrii corporale, punerii sub sechestru a bunurilor, ridicrii de obiecte ce conin secret de stat, comercial, bancar, a exhumrii cadavrului;

4) dispunerea internrii persoanei n instituie medical;

5) autorizarea interceptrii comunicrilor, a sechestrului corespondenei, nregistrrii de imagini;

6) audierea martorilor n condiiile art.109 i 110;

7) efectuarea altor aciuni procesuale prevzute de prezentul cod.

12. Organul de urmrire penal.

Organul de urmrire penal n art. 55, 56 CPP este data denumirea a organelor de urmrire penal. Ele sunt: politia, centrul pentru combatere crimelor economice i corupiei, organele vamale. Aceste organe n afara de mputernicirile de urmrire penal mai au i mputerniciri pentru investigarea operativa care se reglementeaz de legea cu privire la investigaiile operative.

(1) Urmrirea penal se efectueaz de ctre ofierii de urmrire penal ai organelor de urmrire penal prevzute n art.56.

(2) Organele de urmrire penal au sarcina de a efectua msuri operative de investigaii, inclusiv de a utiliza nregistrri audio i video, filmri, fotografieri, i de a efectua alte aciuni de urmrire penal, prevzute de prezentul cod, n scopul descoperirii indicilor infraciunii i persoanelor care au svrit-o, constatrii datelor faptice, fixrii procesuale a acestor aciuni, care pot fi folosite n calitate de probe n cauza penal dup verificarea lor n conformitate cu legislaia procesual penal.

(3) Organul de urmrire penal are, de asemenea, obligaia de a lua toate msurile necesare pentru prevenirea i curmarea infraciunii.

(4) Dac exist indici ai infraciunii, organul de urmrire penal, concomitent cu nregistrarea sesizrii despre aceasta, pornete procesul de urmrire penal i, cluzindu-se de dispoziiile prezentului cod, efectueaz aciuni de urmrire penal n vederea descoperirii ei i fixrii probelor care confirm sau infirm svrirea infraciunii, ia msuri n vederea asigurrii aciunii civile sau a unei eventuale confiscri a bunurilor dobndite ilicit.

(5) Organul de urmrire penal anun imediat procurorul despre infraciunea svrit i despre nceperea aciunilor de urmrire penal.

13. Ofierul de urmrire penal n procesul penal.

Ofierul de urmrire penal conform art. 57 CPP el este persoana cu funcie de rspundere care, n numele statului, n limitele competenei sale, efectueaz urmrirea penal n cauzele penale.(1) Ofierul de urmrire penal este persoan cu funcie de rspundere care, n numele statului, n limitele competenei sale, efectueaz urmrirea penal n cauze penale.

(2) Ofierul de urmrire penal are urmtoarele atribuii:

1) asigur nregistrarea, n modul stabilit, a sesizrii privind pregtirea sau svrirea unei infraciuni n cazul n care sesizarea nu a fost nregistrat de conductorul organului de urmrire penal, ncepe urmrirea penal n cazul n care din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare rezult bnuiala rezonabil c a fost svrit o infraciune, propune procurorului ncetarea urmririi penale, clasarea cauzei penale sau refuzul de a ncepe urmrirea penal;

2) propune transmiterea cauzei penale pentru urmrire penal dup competen unui alt organ de urmrire penal;

3) poart rspundere pentru efectuarea legal i la timp a urmririi penale;

4) face propuneri procurorului de a nainta n instana de judecat demersuri n vederea obinerii autorizaiei pentru a efectua percheziie, a aplica sechestrul bunurilor, corespondenei potale, telegrafice i a le ridica, a intercepta convorbirile telefonice i alte comunicri, a suspenda provizoriu nvinuitul din funcie, a ridica obiecte i documente de la teri, a urmri fizic i prin mijloace electronice persoana, a lua forat mostre de saliv, snge, pr, unghii, a exhuma cadavrul, a efectua controlul audio i video al ncperii, a instala n ncpere mijloace tehnice de nregistrare audio i video, a controla comunicrile cu caracter informativ adresate bnuitului;

5) citeaz i audiaz persoane n calitate de bnuit, parte vtmat, martori;

14. Aprtorul n procesul penal.

Aprtorul este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezint interesele bnuitului, nvinuitului, inculpatului, i acord asisten juridic prin toate mijloacele i metodele neinterzise de lege. Aprtorul nu poate fi asimilat de ctre organele de stat i persoanele cu funcie de rspundere cu persoana interesele creia le apr i cu caracterul cauzei penale care se examineaz cu participarea lui.

(2) n calitate de aprtor n procesul penal pot participa:

1) avocatul;

2) alte persoane abilitate prin lege cu atribuii de aprtor;

3) un avocat din strintate n cazul n care acesta este asistat de o persoan indicat la pct.1).

(3) Persoanele indicate n alin.(2) capt calitatea de aprtor din momentul n care i-au asumat angajamentul de a apra interesele persoanei n cauz cu consimmntul acesteia, iar avocaii numii din oficiu - din momentul numirii lor din oficiu de ctre organul de urmrire penal sau de instan ori la solicitarea acestor organe din momentul numirii lor de ctre biroul de avocai. Aprtorul, dup ce i-a asumat angajamentul de a apra, trebuie s anune despre aceasta organul de urmrire penal sau instana.

(4) Avocatul care acord asisten juridic bnuitului sau nvinuitului la reinere sau arestare se consider aprtorul lor pe aceast perioad de timp i cu consimmntul lor el poate continua participarea n calitate de aprtor pn la terminarea procesului n cauza respectiv sau pn la includerea n proces a unei alte persoane din rndul celor menionate la alin.(2).

(1) Participarea aprtorului la procesul penal este obligatorie n cazul n care:

1) aceasta o cere bnuitul, nvinuitul, inculpatul;

2) bnuitul, nvinuitul, inculpatul ntmpin dificulti pentru a se apra el nsui, fiind mut, surd, orb sau avnd alte dereglri eseniale ale vorbirii, auzului, vederii, precum i defecte fizice sau mintale;

3) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu posed sau posed n msur insuficient limba n care se desfoar procesul penal;

4) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este minor;

(2) Participarea aprtorului la procesul penal este obligatorie din momentul cnd:

1) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a solicitat participarea acestuia - n cazul prevzut la alin.(1) pct.1);

2) bnuitului, nvinuitului, inculpatului i s-a adus la cunotin hotrrea organului de urmrire penal cu privire la:

a) reinerea, aplicarea msurii preventive sau punerea sub nvinuire - n cazurile prevzute la alin.(1) pct.2)-6);

b) trimiterea la expertiza judiciar psihiatric n condiii de staionar - n cazul prevzut la alin.(1) pct.7);

(3) Participarea obligatorie a aprtorului la procesul penal este asigurat de organul de urmrire penal sau de instan.

(1) Renunarea la aprtor nseamn voina bnuitului, nvinuitului, inculpatului de a-i exercita el nsui aprarea, fr a apela la asistena juridic a unui aprtor. Cererea de renunare la aprtor se anexeaz la materialele cauzei.

15. Reprezentanii legali n procesul penal.

(1) Reprezentani legali ai victimei, prii vtmate, prii civile, bnuitului, nvinuitului, inculpatului snt prinii, nfietorii, tutorii sau curatorii lor, care reprezint n procesul penal interesele participanilor la proces minori sau iresponsabili.

(2) n cazul n care victima, partea vtmat, bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu au reprezentani legali din numrul persoanelor menionate la alin.(1), organul de urmrire penal sau instana de judecat numete din oficiu ca reprezentant legal autoritatea tutelar.

(3) Organul de urmrire penal sau, dup caz, instana, prin hotrre motivat, admite n calitate de reprezentani legali ai prii vtmate, prii civile, bnuitului, nvinuitului, inculpatului pe unul din prini, nfietori, tutori sau curatori ai fiecruia. Prioritate are acea candidatur dintre prini, nfietori, tutori sau curatori care este susinut de toi ceilali reprezentani legali. n caz contrar, chestiunea admiterii reprezentantului legal o decide organul de urmrire penal sau instana de judecat.

(4) Nu se admite n procesul penal n calitate de reprezentant legal:

1) al victimei, prii vtmate i prii civile - persoana creia i se incumb cauzarea, prin infraciune, a prejudiciului moral, fizic sau material prii vtmate sau a prejudiciului material prii civile;

2) al bnuitului, nvinuitului, inculpatului - persoana creia, prin infraciunea imputat bnuitului, nvinuitului sau inculpatului, i s-a cauzat prejudiciu material, fizic sau moral.

(5) n cazul n care, dup admiterea persoanei n calitate de reprezentant legal al victimei, prii vtmate, prii civile, bnuitului, nvinuitului, inculpatului, se constat lipsa temeiurilor de a o menine n aceast calitate, organul de urmrire penal sau instana, prin hotrre motivat, nceteaz participarea acesteia la proces n calitate de reprezentant legal. Calitatea de reprezentant legal nceteaz o dat cu atingerea majoratului de ctre partea vtmat, partea civil, bnuit, nvinuit, inculpat i dobndirea de ctre acetia a capacitii depline de exerciiu.

(1) Reprezentantul legal al victimei, prii vtmate, prii civile, bnuitului, nvinuitului, inculpatului admis n procesul penal dispune, dup caz, de dreptul:

1) s cunoasc esena bnuielii, nvinuirii;

2) s fie ntiinat despre citarea persoanei, interesele creia le reprezint, n organul de urmrire penal sau n instan i s o nsoeasc acolo;

3) s comunice fr vreo restricie cu persoana interesele creia le reprezint, n condiii confideniale i fr a se limita numrul i durata ntrevederilor;

4) s participe la aciuni procesuale care se efectueaz la propunerea organului de urmrire penal, la cele care se efectueaz la cererea sa i la cele care se efectueaz cu participarea persoanei interesele creia le reprezint;

(1) Reprezentani ai victimei, prii vtmate, prii civile, prii civilmente responsabile snt persoanele mputernicite de ctre acestea s le reprezinte interesele n cursul desfurrii procesului n cauza penal.

(2) n calitate de reprezentani ai victimei, prii vtmate, prii civile i prii civilmente responsabile la procesul penal pot participa avocai i alte persoane mputernicite cu asemenea atribuii de ctre participantul la procesul respectiv, prin procur. n calitate de reprezentant al persoanei juridice, recunoscut ca parte civil sau parte civilmente responsabil, se admite conductorul unitii respective la prezentarea legitimaiei.

16. Victima n procesul penal

Se consider victim orice persoan fizic sau juridic creia, prin infraciune, i-au aduc daune morale, fizice sau materiale.

Prin daun nelegem paguba, prejudiciul sau vtmarea unei persoane ca urmare a svririi infraciunii.

Daun moral reprezint paguba suferit de o persoan ca urmare a atingerii aduse drepturilor sale personale nepatrimoniale.

Dauna fizic reprezint paguba suferit de o persoan fizic ca urmare a atingerii aduse vieii, sntii ori integritii sale corporale.

Dauna material reprezint paguba adus unui drept patrimonial.

Categoria juridic de victim aparinea dreptului penal, iar dreptul procesual penal opera cu noiunea de parte vtmat, iar din 2003 noua legislaie a introdus n dreptul procesual penal categoria de victim oferind-ui statut procesual ca titular de drepturi i obligaii.

Diferena dintre victim i partea vtmat este c, victima este aceiai parte vtmat, numai c partea vtmat este recunoscut corespunztor n faza de urmrire penal.

Victima beneficiaz de asemenea de urmtoarele drepturi:

1) s primeasc de la organul de urmrire penal certificat despre faptul c ea s-a adresat cu cerere sau o copie de pe procesul-verbal despre cererea oral;

2) s prezinte documente i obiecte pentru confirmarea cererii sale;

3) s se adreseze cu o cerere suplimentar;

4) s cear de la organul respectiv informaii despre soluionarea cererii sale;

5) s cear de la organul de urmrire penal s fie recunoscut ca parte vtmat n cauza penal dac este persoan fizic;

17. Partea vtmat n procesul penal.

(1) Parte vtmat este considerat persoana fizic creia i s-a cauzat prin infraciune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscut n aceast calitate, conform legii, cu acordul victimei. Minorul cruia i s-a cauzat prejudiciu prin infraciune va fi considerat parte vtmat fr acordul su.

(2) Recunoaterea ca parte vtmat se efectueaz prin ordonana organului de urmrire penal, imediat dup stabilirea temeiurilor de atribuire a unei asemenea caliti procesuale.

(3) n cazul n care, dup recunoaterea persoanei ca parte vtmat, s-au constatat circumstane care atest lipsa cauzrii prejudiciului, organul de urmrire penal nceteaz participarea acestei persoane ca parte vtmat n procedura respectiv prin ordonan motivat.

(1) Partea vtmat dispune de urmtoarele drepturi:

1) s cunoasc esena nvinuirii;

2) s fac declaraii i explicaii;

3) s prezinte documente i alte mijloace de prob pentru a fi anexate la dosarul penal i cercetate n edina de judecat;

4) s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, judectorului, procurorului, expertului, interpretului, traductorului, grefierului;

5) s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal sau instanei de judecat i s cear includerea obieciilor sale n procesul-verbal al aciunii respective;

6) s ia cunotin de toate procesele-verbale ale aciunilor procesuale la care a participat, s cear completarea lor sau includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv;

18. Partea civil n procesul penal.

(1) Parte civil este recunoscut persoana fizic sau juridic n privina creia exist suficiente temeiuri de a considera c n urma infraciunii i-a fost cauzat un prejudiciu material sau moral, care a depus la organul de urmrire penal sau la instana de judecat o cerere de chemare n judecat a bnuitului, nvinuitului, inculpatului sau a persoanelor care poart rspundere patrimonial pentru faptele acestuia. Aciunea civil se judec de ctre instan n cadrul procesului penal dac volumul prejudiciului este incontestabil.

(2) Recunoaterea ca parte civil se efectueaz prin ordonana organului de urmrire penal sau prin ncheierea instanei de judecat.

(3) n cazul n care s-a constatat c, dup recunoaterea prii civile, cererea de chemare n judecat a fost depus de o persoan necorespunztoare sau c, din alte motive, lipsesc temeiuri pentru ca persoana s aib calitate de parte civil, organul de urmrire penal, prin hotrre motivat, sisteaz participarea persoanei n calitate de parte civil.

Drepturile i obligaiile prii civile

(1) n scopul susinerii cererii sale, partea civil dispune de urmtoarele drepturi:

1) s fac explicaii asupra cererii depuse;

2) s prezinte i alte materiale n susinerea cererii sale;

3) s formuleze cereri de recuzare a persoanei care efectueaz urmrirea penal, a judectorului, procurorului, expertului, interpretului, traductorului, grefierului;

4) s nainteze cereri, n special pentru asigurarea aciunii civile pornite;

5) s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal sau a instanei, s cear includerea obieciilor sale n procesul-verbal al aciunii respective;

(2) Partea civil este obligat:

1) s se prezinte la citarea organului de urmrire penal sau a instanei judectoreti;

2) s asigure numrul de copii de pe cererea de chemare n judecat pentru toate prile civilmente responsabile participante la proces;

3) s prezinte, la solicitarea organului de urmrire penal sau a instanei, obiecte, documente i alte mijloace de prob de care dispune, precum i mostre pentru cercetare comparativ;

4) s se supun dispoziiilor legitime ale reprezentantului organului de urmrire penal i ale preedintelui edinei de judecat;

5) s respecte ordinea stabilit n edina de judecat.

(3) Partea civil are i alte drepturi i obligaii prevzute de prezentul cod.

(4) Partea civil poate fi chemat i ascultat n calitate de martor.

(5) Partea civil i exercita drepturile i obligaiile sale personal sau, dup caz, prin reprezentant. Drepturile minorului le exercit reprezentantul lui legal n modul prevzut de prezentul cod.

19. Partea civilmente responsabil n procesul penal.

(1) Parte civilmente responsabil este recunoscut persoana fizic sau juridic care, n baza legii sau conform aciunii civile naintate n procesul penal, poate fi supus rspunderii materiale pentru prejudiciul material cauzat de faptele nvinuitului, inculpatului.

(2) Recunoaterea ca parte civilmente responsabil se face prin hotrre a organului de urmrire penal sau a instanei.

(3) n cazul n care se constat c, dup recunoaterea prii civilmente responsabile, persoana respectiv nu poart rspundere material pentru prejudiciul material cauzat de ctre nvinuit, inculpat sau c din alte motive lipsesc temeiuri pentru ca persoana s fie n calitate de parte civilmente responsabil, organul de urmrire penal sau instana, prin hotrre motivat, nceteaz participarea persoanei la proces n calitate de parte civilmente responsabil.

Drepturile i obligaiile prii civilmente responsabile

(1) Partea civilmente responsabil, n scopul protejrii intereselor sale privitor la aciunea civil pornit mpotriva sa, n condiiile prezentului cod, dispune de urmtoarele drepturi:

1) s dea explicaii privitor la aciunea civil naintat;

2) s prezinte documente i alte mijloace de prob pentru a fi anexate la dosarul penal i cercetate n edina de judecat;

3) s formuleze cereri de recuzare a persoanei care efectueaz urmrirea penal, a judectorului, procurorului, expertului, interpretului, traductorului, grefierului;

4) s nainteze cereri;

(2) Partea civilmente responsabil dispune, de asemenea, de dreptul:

1) s recunoasc aciunea civil n orice faz a desfurrii procesului penal;

2) s cear compensarea cheltuielilor suportate n cauza penal i repararea prejudiciului cauzat de aciunile nelegitime ale organului de urmrire penal sau ale instanei;

3) s i se restituie bunurile ridicate de organul de urmrire penal sau de instan n calitate de mijloace de prob sau prezentate de ea nsi, precum i documentele, care i aparin, n original.

(3) Partea civilmente responsabil este obligat:

1) s se prezinte la citarea organului de urmrire penal sau a instanei;

2) s se supun dispoziiilor legitime ale reprezentantului organului de urmrire penal sau ale instanei;

3) s respecte ordinea stabilita n edina de judecat.

(4) Partea civilmente responsabil poate fi citat i audiat n calitate de martor.

(5) Partea civilmente responsabil are i alte drepturi i obligaii prevzute de prezentul cod.

(6) Partea civilmente responsabil i exercit drepturile i obligaiile sale personal sau, dup caz, prin reprezentant.20. Statutul procesual al bnuitului.

(1) Bnuitul este persoana fizic fa de care exist anumite probe c a svrit o infraciune pn la punerea ei sub nvinuire. Persoana poate fi recunoscut n calitate de bnuit prin unul din urmtoarele acte procedurale, dup caz:

1) procesul-verbal de reinere;

2) ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri preventive neprivative de libertate;

3) ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de bnuit.

(2) Organul de urmrire penal nu este n drept s menin n calitate de bnuit:

1) persoana reinut - mai mult de 72 de ore;

2) persoana n privina creia a fost aplicat o msur preventiv neprivativ de libertate - mai mult de 10 zile din momentul cnd i s-a adus la cunotin ordonana despre aplicarea msurii preventive;

3) persoana n privina creia a fost dat o ordonan de recunoatere n aceast calitate - mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General i al adjuncilor si - mai mult de 6 luni.

(3) La momentul expirrii, dup caz, a unui termen indicat n alin.(2), organul de urmrire penal este obligat s elibereze bnuitul reinut ori s revoce, n modul stabilit de lege, msura preventiv aplicat n privina lui, dispunnd scoaterea lui de sub urmrire sau punerea lui sub nvinuire.

(4) Organul de urmrire penal sau instana de judecat, constatnd c bnuiala nu s-a confirmat, este obligat s elibereze bnuitul reinut sau s revoce msura preventiv aplicat n privina lui pn la expirarea termenelor indicate n alin.(2), dispunnd scoaterea lui de sub urmrire.

(5) Calitatea de bnuit nceteaz din momentul eliberrii reinutului, revocrii msurii preventive aplicate n privina lui ori, dup caz, anulrii ordonanei de recunoatere n calitate de bnuit i scoaterii lui de sub urmrire, sau din momentul emiterii de ctre organul de urmrire penal a ordonanei de punere sub nvinuire.

(6) Dac, la expirarea termenelor indicate n alin.(2), nu s-a dispus scoaterea persoanei de sub urmrire penal sau punerea ei sub nvinuire, calitatea de bnuit nceteaz de drept. ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur cu expirarea termenelor indicate n alin.(2), n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic punerea persoanei sub nvinuire pentru acelai fapt.

(7) Interogarea n calitate de martor a persoanei fa de care exist anumite probe c a svrit o infraciune se interzice.

(1) Bnuitul are dreptul la aprare. Organul de urmrire penal i asigur bnuitului posibilitatea s-i exercite dreptul la aprare prin toate mijloacele i metodele care nu snt interzise de lege.

(2) Bnuitul, conform prevederilor prezentului cod, are dreptul:

1) s tie de ce este bnuit i, n legtur cu aceasta, imediat dup reinere sau dup ce i s-a adus la cunotin hotrrea despre aplicarea msurii preventive sau recunoaterea n calitate de bnuit, s fie informat n prezena aprtorului, n limba pe care o nelege, despre coninutul bnuielii i despre ncadrarea juridic a faptelor infracionale de svrirea crora este suspectat;

2) imediat dup reinere sau dup recunoaterea n calitate de bnuit, s primeasc de la persoana care l-a reinut informaie n scris despre drepturile de care dispune prin prezentul articol, inclusiv dreptul de a tcea i de a nu mrturisi mpotriva sa, precum i s primeasc de la organul de urmrire penal explicaii asupra tuturor drepturilor sale;

3) imediat dup reinere sau dup ce i s-a adus la cunotin hotrrea de aplicare a msurii preventive ori de recunoatere n calitate de bnuit, s primeasc de la organul de urmrire penal copia de pe hotrrea respectiv sau copia de pe procesul-verbal privitor la reinerea sa;

4) n caz de reinere, s primeasc consultaie juridic, n condiii confideniale, din partea aprtorului pn la nceputul primei audieri n calitate de bnuit;

(3) Exercitarea de ctre bnuit a drepturilor de care dispune sau renunarea lui la aceste drepturi nu poate fi interpretat n detrimentul lui i nu poate avea consecine nefavorabile pentru el. Bnuitul nu poart rspundere pentru declaraiile sale, cu excepia cazurilor n care el face un denun intenionat fals c infraciunea a fost svrit de o persoan care, de fapt, nu a avut atribuie la svrirea ei.

(4) Bnuitul este obligat:

1) s se prezinte la citarea organului de urmrire penal sau a instanei;

2) s accepte, n caz de reinere, la cererea organului de urmrire penal, a fi supus examinrii corporale i percheziiei corporale;

3) s accepte, la cererea organului de urmrire penal, controlul medical, dactiloscopia, fotografierea, s dea posibilitate de a i se lua mostre de snge, de eliminri ale corpului;

21. Statutul procesual al nvinuitului (inculpatului, condamnatului).

(1) nvinuitul este persoana fizic fa de care s-a emis, n conformitate cu prevederile prezentului cod, o ordonan de punere sub nvinuire.

(2) nvinuitul n privina cruia cauza a fost trimis n judecat se numete inculpat.

(3) Persoana n privina creia sentina a devenit definitiv se numete:

1) condamnat, dac sentina este, parial sau integral, de condamnare;

2) achitat, dac sentina este integral de achitare.

(4) Persoana nu are calitatea de nvinuit din momentul cnd n privina ei a fost ncetat procesul penal sau ea a fost scoas de sub urmrire penal.

(1) nvinuitul sau, dup caz, inculpatul are dreptul la aprare. Organul de urmrire penal sau, dup caz, instana de judecat i asigur nvinuitului, inculpatului posibilitatea de a-i exercita dreptul la aprare prin toate mijloacele i metodele neinterzise de lege.

(2) nvinuitul, inculpatul, conform prevederilor prezentului cod, are dreptul:

1) s tie pentru ce fapt este nvinuit i, n legtur cu aceasta, la punerea sub nvinuire, precum i imediat dup reinerea n stare de arest sau dup ce i s-a adus la cunotin ordonana de aplicare a msurii preventive, s primeasc de la organul de urmrire penal copia de pe ordonana de punere sub nvinuire;

2) imediat dup reinere sau dup punerea sub nvinuire, s primeasc de la organul de urmrire penal informaie n scris despre drepturile de care dispune conform prezentului articol, inclusiv dreptul de a tcea i a nu mrturisi mpotriva sa, precum i explicaii asupra tuturor drepturilor sale;

3) n caz de reinere, s primeasc consultaie juridic din partea aprtorului pn la nceputul primei audieri n calitate de nvinuit;

(3) n cazul n care nvinuirea nu a fost confirmat, nvinuitul sau, dup caz, inculpatul are dreptul la reabilitare.

(4) Exercitarea de ctre nvinuit, inculpat a drepturilor de care dispune sau renunarea lui la aceste drepturi nu poate fi interpretat n detrimentul lui i nu poate avea consecine nefavorabile pentru el. nvinuitul, inculpatul nu poart rspundere pentru declaraiile sale, cu excepia cazului n care el a fcut un denun intenionat fals c infraciunea a fost svrit de o persoan care, de fapt, nu a avut atribuie la svrirea ei, precum i n cazul n care a fcut declaraii false sub jurmnt.

(5) nvinuitul sau, dup caz, inculpatul este obligat:

1) s se prezinte la citarea organului de urmrire penal sau a instanei;

2) fiind reinut, s accepte de a fi supus, la cererea organului de urmrire penal, examinrii corporale i percheziiei corporale;

3) s accepte necondiionat, la cererea organului de urmrire penal, controlul medical, dactiloscopia, fotografierea, s dea posibilitate s i se ia mostre de snge, de eliminri ale corpului;

4) s fie supus, la cererea organului de urmrire penal sau a instanei, expertizei judiciare;

22. Martorul n procesul penal drepturile i obligaiile.

(1) Martorul este persoana citat n aceast calitate de organul de urmrire penal sau de instan, precum i persoana care face declaraii, n modul prevzut de prezentul cod, n calitate de martor. Ca martori pot fi citate persoane care posed informaii cu privire la vreo circumstan care urmeaz s fie constatat n cauz.

(2) Nici o persoan nu poate fi silit s fac declaraii contrar intereselor sale sau ale rudelor sale apropiate.

(7) Martorul este obligat:

1) s se prezinte la citarea organului de urmrire penal sau a instanei pentru a face declaraii i a participa la aciuni procesuale;

2) s fac declaraii veridice, s comunice tot ce tie n legtur cu cauza respectiv i s rspund la ntrebrile puse, s confirme, prin semntur, exactitatea declaraiilor sale incluse n procesul-verbal al aciunii procesuale sau anexate la acesta;

3) s prezinte, la cererea organului de urmrire penal sau a instanei, obiecte, documente, mostre pentru cercetare comparativ;

4) s accepte, la cererea organului de urmrire penal, examinarea corporal;

5) la cererea organului de urmrire penal, s fie supus unei expertize n condiii de ambulator pentru verificarea capacitii de a nelege corect circumstanele care urmeaz s fie constatate n cauza respectiv i de a face declaraii juste n cazul n care snt temeiuri verosimile pentru a pune la ndoial o asemenea capacitate;

6) s se supun dispoziiilor legale ale reprezentantului organului de urmrire penal sau ale preedintelui edinei de judecat;

7) s nu prseasc sala de edine fr permisiunea preedintelui edinei;

(12) Martorul are dreptul:

1) s tie n legtur cu care cauz este citat;

2) s cear recuzarea interpretului, traductorului care particip la audierea sa;

3) s nainteze cereri;

4) s fie informat despre toate msurile de protecie disponibile, conform prevederilor prezentului cod i ale Legii privind protecia de stat a prii vtmate, a martorilor i a altor persoane care acord ajutor n procesul penal;

5) s fie informat despre posibilitatea audierii, prin intermediul unei teleconferine cu imaginea i vocea distorsionate, astfel nct s nu poat fi recunoscut;

6) s solicite organului de urmrire penal consemnarea datelor de identitate reale ntr-un proces-verbal separat, care se va pstra ntr-un plic sigilat, excluznd posibilitatea nvinuitului de a lua cunotin de aceste date;

7) s refuze de a face declaraii, de a prezenta obiecte, documente, mostre pentru cercetare comparativ sau date dac acestea pot fi folosite ca probe care mrturisesc mpotriva sa sau a rudelor sale apropiate;

23. Expertul n procesul penal.

(1) Expertul este persoana numit pentru a efectua investigaii n cazurile prevzute de prezentul cod, care nu este interesat n rezultatele cauzei penale i care, aplicnd cunotinele speciale din domeniul tiinei, tehnicii, artei i din alte domenii, prezint rapoarte n baza acestora.

(2) Expertul nu poate fi numit sau n alt mod implicat n procesul penal ca expert n probleme juridice.

(3) Expertul este obligat:

1) s fac n raportul su concluzii obiective i ntemeiate asupra ntrebrilor ce i se pun, s delimiteze concluziile fcute n baza programelor computerizate sau a literaturii de specialitate care nu au fost verificate de el;

2) s refuze de a face concluzii dac ntrebarea pus depete cadrul cunotinelor lui de specialitate sau dac materialele ce i s-au pus la dispoziie nu snt suficiente pentru prezentarea concluziilor, comunicnd n scris despre aceasta organului sau instanei care a dispus expertiza, cu indicarea motivelor respective;

3) s se prezinte la chemarea organului de urmrire penal sau a instanei pentru a fi prezentat participanilor la aciunea procesual, precum i pentru a da explicaii pe marginea concluziilor date n scris;

4) s prezinte organului de urmrire penal sau instanei documentele ce confirm calificarea lui special, s-i aprecieze obiectiv capacitatea i competena sa pentru darea concluziilor respective;

5) s comunice, la cererea organului de urmrire penal sau a instanei, precum i a prilor n edina de judecat, despre experiena sa profesional i despre relaiile sale cu persoanele participante n cauza dat;

(5) Expertul are dreptul:

1) s ia cunotin de materialele cauzei penale n legtur cu obiectul expertizei;

2) s cear s i se pun la dispoziie materiale suplimentare necesare pentru prezentarea concluziilor;

3) s participe, cu aprobarea organului de urmrire penal sau a instanei, la audieri i la alte aciuni procesuale ce in de obiectul expertizei, s pun ntrebri persoanelor audiate cu participarea lui;

4) s prezinte concluzii nu numai referitor la ntrebrile puse, ci i la alte circumstane ce in de competena sa i care au fost constatate n urma investigaiilor efectuate;

5) s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor la care el a participat i s cear includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv;

6) s cear compensarea cheltuielilor suportate n legtur cu participarea la procesul penal n cauza respectiv i repararea prejudiciului cauzat de aciunile nelegitime ale organului de urmrire penal sau ale instanei;

7) s primeasc recompens pentru lucrul efectuat.

(6) Expertul are i alte drepturi i obligaii prevzute de prezentul cod.

Recuzarea expertului

(1) Persoana nu poate lua parte la proces n calitate de expert:

1) dac exist circumstane prevzute la art.33, ale crui prevederi se aplic n mod corespunztor;

2) dac se afl n relaii de rudenie sau n alte relaii de dependen de persoana care efectueaz urmrirea penal, de judector sau de vreuna din prile la proces ori, dup caz, de reprezentanii lor;

3) dac nu este n drept s fie n aceast calitate n baza legii sau a sentinei judectoreti;

4) dac a efectuat n cauza respectiv o revizie sau alte aciuni de control, rezultatele crora au servit temei pentru pornirea procesului penal;

24. Interpretul n procesul penal.

(1) Interpret, traductor este persoana care cunoate limbile necesare pentru interpretarea semnelor celor mui ori surzi sau traducere, precum i terminologia juridic, nu este interesat n cauza penal i accept s participe n aceast calitate. Interpretul, traductorul este desemnat n aceast calitate de organul de urmrire penal sau de instana de judecat n cazurile prevzute de prezentul cod. Interpretul, traductorul poate fi numit din rndul persoanelor propuse de ctre participanii la procesul penal.

(2) Judectorul, procurorul, persoana care efectueaz urmrirea penal, aprtorul, reprezentantul legal, grefierul, expertul, martorul nu snt n drept s-i asume obligaii de interpret, traductor chiar dac posed limbile i semnele necesare pentru traducere.

(3) nainte de a ncepe efectuarea aciunii procesuale, organul de urmrire penal sau instana de judecat stabilete identitatea i competena interpretului, traductorului, domiciliul lui, precum i n ce relaii se afl el cu persoanele care particip la aciunea respectiv, i explic drepturile i obligaiile lui i l previne de rspunderea penal pentru traducerea intenionat greit sau pentru eschivarea de la ndeplinirea obligaiilor sale. Aceasta se consemneaz n procesul-verbal i se certific prin semntura interpretului, traductorului.

(4) Interpretul, traductorul este obligat:

1) s se prezinte la citarea organului de urmrire penal sau a instanei de judecat;

2) s prezinte, de regul, organului de urmrire penal sau instanei documentul ce confirm calificarea de interpret, traductor, s-i aprecieze obiectiv capacitatea sa de a traduce complet i exact;

3) s comunice, la cererea organului de urmrire penal, a instanei sau prilor, despre experiena sa profesional i relaiile cu persoanele participante la procesul penal;

4) s se afle la locul efecturii aciunii procesuale, n edina de judecat atta timp ct este necesar de a asigura interpretarea, traducerea i s nu prseasc locul efecturii aciunii respective fr permisiunea organului care o efectueaz sau, dup caz, edina de judecat fr permisiunea preedintelui edinei;

(6) Interpretul, traductorul are dreptul:

1) s pun ntrebri persoanelor prezente pentru precizarea traducerii;

2) s ia cunotin de procesul-verbal al aciunii procesuale la care a participat, precum i de declaraiile persoanelor audiate n edina de judecat cu participarea sa, s fac obiecii referitor la caracterul complet i exact al traducerii nscrise, care vor fi incluse n procesul-verbal;

3) s cear compensarea cheltuielilor suportate n legtur cu participarea la aciunea procesual n cauza respectiv i repararea prejudiciului cauzat de aciunile nelegitime ale organului de urmrire penal sau ale instanei;

4) s primeasc recompens pentru lucrul efectuat.

(7) Interpretul, traductorul are i alte drepturi i obligaii prevzute de prezentul cod.

Recuzarea interpretului, traductorului

(1) Interpretul, traductorul nu poate participa n procedura n cauza penal:

1) dac exist cel puin una din circumstanele prevzute n art.33, care se aplic n mod corespunztor;

2) dac nu este n drept s fie n aceast calitate n baza legii sau a sentinei judectoreti;

3) dac se afl n relaii de rudenie sau n alte relaii de dependen personal cu persoana care efectueaz urmrirea penal sau cu judectorul;

4) dac se afl n dependen de serviciu de vreuna din pri ori de specialist sau expert;

25. Traductorul n procesul penal

26. Asistenii procedurali.

(1) Asistentul procedural este persoana care nu are interes personal n cauz, nu este angajat al organului de urmrire penal i particip la prezentarea persoanei spre recunoatere.

(2) Asistentul procedural poate fi invitat s participe i la reconstituirea faptei sau la efectuarea experimentului cnd prezena acestuia este necesar.

(3) Asistentul procedural este obligat:

1) s se prezinte la citarea organului care efectueaz aciunea procesual;

2) s comunice, la cererea organului care efectueaz aciunea procesual, despre raporturile sale cu persoanele care particip la efectuarea aciunii respective;

3) s ndeplineasc indicaiile organului care efectueaz aciunea procesual;

4) s nu prseasc locul efecturii aciunii procesuale fr nvoirea organului respectiv;

5) s semneze procesul-verbal al aciunii procesuale la care a asistat, s fac obiecii la procesul-verbal, s refuze de a semna procesul-verbal respectiv dac obieciile sale nu au fost incluse n procesul-verbal;

6) s nu dea publicitii circumstanele i datele ce i-au devenit cunoscute n urma efecturii aciunii procesuale, inclusiv circumstanele ce se refer la inviolabilitatea vieii private, de familie, precum i cele care constituie secret de stat, de serviciu, comercial sau un alt secret ocrotit de lege.

(4) Nendeplinirea de ctre asistentul procedural a obligaiilor sale impune rspunderea prevzut de lege.

(5) Asistentul procedural are dreptul:

1) s asiste la efectuarea aciunii procesuale de la nceput pn la terminarea ei;

2) s ia cunotin de procesul-verbal al aciunii procesuale la care a asistat;

3) pe parcursul efecturii aciunii procesuale, precum i la familiarizarea sa cu procesul-verbal, s fac obiecii referitor la cele efectuate i la cele reflectate n procesul-verbal, obiecii care urmeaz s fie nscrise n procesul-verbal al aciunii respective;

4) s semneze numai acea parte a procesului-verbal al aciunii procesuale care reflect circumstanele percepute de el;

5) s primeasc compensarea cheltuielilor suportate n legtur cu participarea la aciunea procesual n cauz i repararea prejudiciului cauzat de aciunile nelegitime ale organului de urmrire penal.

(6) Asistentul procedural are i alte drepturi i obligaii prevzute de prezentul cod.27. Specialistul n procesul penal.

(1) Specialistul este persoana chemat pentru a participa la efectuarea unei aciuni procesuale n cazurile prevzute de prezentul cod, care nu este interesat n rezultatele procesului penal. Cererea organului de urmrire penal sau a instanei cu privire la chemarea specialistului este obligatorie pentru conductorul ntreprinderii, instituiei sau organizaiei n care activeaz specialistul.

(2) Specialistul trebuie s posede suficiente cunotine i deprinderi speciale pentru acordarea ajutorului necesar organului de urmrire penal sau instanei. Opinia expus de specialist nu substituie concluzia expertului.

(3) Specialistul nu poate fi numit sau n alt mod implicat n procesul penal ca specialist n probleme juridice.

(4) nainte de nceperea aciunii procesuale la care particip specialistul, organul de urmrire penal sau instana stabilete identitatea i competena specialistului, domiciliul lui, precum i n ce relaii se afl el cu persoanele care particip la aciunea respectiv, i explic drepturile i obligaiile i l previne de rspunderea pentru refuzul sau eschivarea de a-i ndeplini obligaiile. Aceasta se consemneaz n procesul-verbal al aciunii respective i se certific prin semntura specialistului.

(5) Specialistul este obligat:

1) s se prezinte la chemarea organului de urmrire penal sau a instanei;

2) s prezinte organului de urmrire penal documentele ce confirm calificarea lui de specialist respectiv, s-i aprecieze obiectiv capacitatea sa de a acorda ajutorul necesar ca specialist;

3) s comunice, la cererea organului de urmrire penal, a instanei sau prilor, despre experiena sa n domeniu i despre relaiile sale cu persoanele participante n cauza penal respectiv;

4) s se afle la locul efecturii aciunii procesuale sau n edina de judecat atta timp ct este necesar de a asigura acordarea ajutorului ca specialist i s nu prseasc fr permisiune locul efecturii aciunii procesuale respective sau edina de judecat;

(6) Pentru prezentarea cu bun tiin a unei concluzii false, specialistul poart rspundere n conformitate cu art.312 din Codul penal.

(7) Specialistul are dreptul:

1) s ia cunotin, cu permisiunea organului de urmrire penal sau a instanei, de materialele cauzei i s pun ntrebri participanilor la aciunea procesual respectiv pentru a formula o concluzie adecvat, s cear completarea materialelor i datelor puse la dispoziie pentru darea concluziei;

2) s-i atenioneze pe cei prezeni asupra circumstanelor legate de descoperirea, ridicarea i pstrarea obiectelor i documentelor respective, asupra aplicrii mijloacelor tehnice i programelor computerizate, s dea explicaii referitor la chestiunile ce in de competena sa profesional;

3) s fac obiecii, care vor fi incluse n procesul-verbal al aciunii procesuale respective, referitor la descoperirea, ridicarea i pstrarea obiectelor, precum i s dea alte explicaii conform competenei sale profesionale;

4) s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor la care a participat i s cear completarea lor sau includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv;

28. Grefierul i executorul judiciar n procesul penal.

(1) Grefier n edina de judecat este funcionarul instanei judectoreti, care nu are interes personal n cauz i ntocmete procesul-verbal al edinei de judecat, nregistreaz declaraiile prilor i ale martorilor.

(2) Grefierul este obligat:

1) s se afle n sala de edine pe tot parcursul procesului pentru consemnarea, n procesul-verbal, a desfurrii edinei de judecat i s nu prseasc edina fr permisiunea preedintelui edinei;

2) s expun complet i exact n procesul-verbal aciunile i hotrrile instanei de judecat, cererile, demersurile, obieciile, declaraiile i explicaiile tuturor persoanelor participante la edina de judecat, precum i alte circumstane care vor fi incluse sau, dup caz, anexate la procesul-verbal;

3) s ntocmeasc procesul-verbal al edinei de judecat n termenul stabilit de prezentul cod;

4) la cererea instanei de judecat sau a unei pri n procesul penal, s comunice despre relaiile sale cu persoanele care particip la proces n cauza respectiv;

5) s execute ntocmai indicaiile preedintelui edinei de judecat;

6) s nu divulge datele edinei de judecat nchise.

(3) Grefierul poart rspundere personal pentru caracterul complet i exactitatea procesului-verbal al edinei de judecat, la ntocmirea cruia este independent de indicaiile oricrei persoane n ceea ce privete coninutul nscrierilor din procesul-verbal.

(4) Neexecutarea de ctre grefier a obligaiilor sale atrage rspunderea prevzut de lege.

(5) Grefierul are i alte drepturi i obligaii prevzute de prezentul cod.

Recuzarea grefierului

(1) Grefierul nu poate participa n procedura n cauza penal:

1) dac exist cel puin una din circumstanele prevzute n art.33, care se aplic n mod corespunztor;

2) dac nu este n drept s fie n aceast calitate n baza legii sau a sentinei judectoreti;

3) dac se afl n relaii de rudenie sau n alte relaii de dependen personal ori de serviciu de vreuna din pri;

4) dac se constat incompetena lui.

(2) Participarea anterioar a persoanei n calitate de grefier la edina de judecat nu este un obstacol care exclude participarea ei ulterioar n aceeai calitate n procedura dat.

(3) Recuzarea grefierului se soluioneaz de instana care judec cauza i hotrrea asupra acestei chestiuni nu este susceptibil de a fi atacat.

29. Circumstanele care urmeaz a fi dovedite n procesul penal.

(1) n cadrul urmririi penale i judecrii cauzei penale trebuie s se dovedeasc:

1) faptele referitoare la existena elementelor infraciunii, precum i cauzele care nltur caracterul penal al faptei;

2) circumstanele prevzute de lege care atenueaz sau agraveaz rspunderea penal a fptuitorului;

3) datele personale care caracterizeaz inculpatul i victima;

4) caracterul i mrimea daunei cauzate prin infraciune;

5) existena bunurilor destinate sau utilizate pentru svrirea infraciunii sau dobndite prin infraciune, indiferent de faptul cui ele au fost transmise;

6) toate circumstanele relevante la stabilirea pedepsei.

(2) Concomitent cu circumstanele care urmeaz s fie dovedite n procesul penal, trebuie s fie descoperite cauzele i condiiile care au contribuit la svrirea infraciunii.

30. Noiunea i sarcinile probaiunii n procesul penal.

Probarea este activitatea desfurat n modul prevzut de lege, de organele de urmrire penal, pentru cercetarea i descoperirea la timp a infraciunilor i stabilirii adevrului obiectiv.Probarea n PP este reglementat de LPP ce conine o totalitate de norme care reglementeaz ordinea descoperirii, acumulrii, verificrii i aprecierii probelor.LPP stabilete de asemenea scopul i limitele probrii ct i coninutul activitii de probare, toate aceste norme sunt ntr-o strns corelaie i formeaz un sistem unic art. 99-164 CPP. Totalitatea normelor DPP ce reglementeaz scopul, ordinea, obiectul i limitele probrii, constituie dreptul probelor, care este o parte componenta a DPP.Sarcinile PP pot fi realizate numai n rezultatul stabilirii adevrului obiectiv.Probele de stabilire a adevrului obiectiv sunt examinate de ctre teoria probelor care este partea component a tiinei DPP i studiaz Procesul probrii n dosarele penale.

Prin sarcina probaiunii se nelege obligaia procesual ce revine unui participant n procesul penal de a dovedi mprejurrile care formeaz obiectul probaiunii. Este important ca n procesul penal s se tie cine are obligaia dovedirii diverselor mprejurri. Trebuie s se cunoasc cui i revine sarcina probaiunii. n principiu, ndatorirea de a face dovada, adic de a propune i aduce probe, se numete sarcina probei.

Potrivit Codului de procedur penal sarcina administrrii probelor revine organului de urmrire penal. Aceast sarcin este de fapt o obligaie, deoarece organul de urmrire penal este obligat s acumuleze probe necesare pentru aflarea adevrului i pentru cercetarea cauzei penale sub toate aspectele n vederea justei soluionri a acesteia. Organele judiciare adun probele att n favoarea ct i n defavoarea nvinuitului sau inculpatului.

n procesul penal de tip acuzatorial rolul activ diminuat al organelor de urmrire penal se repercuteaz i asupra modului de abordare a sarcinii probaiunii. Edificator n acest sens este procesul de tip anglo-saxon, unde judectorul are rolul unui arbitru imparial, care observ numai respectarea legii n legtur cu modul de administrare a probelor de ctre avocatul acuzrii i avocatul aprrii. Judectorul nu are dreptul de imixtiune n administrarea probelor sub sanciunea nulitii hotrrii pronunate.

31. Noiunea de prob i mijloacele de prob n procesul penal.

Probele snt elemente de fapt dobndite n modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenei sau inexistenei infraciunii, la identificarea fptuitorului, la constatarea vinoviei, precum i la stabilirea altor mprejurri importante pentru justa soluionare a cauzei.

n limbajul juridic curent, noiunea de prob este folosit, uneori, ntr-un sens larg, care include att proba propriu-zis, ct i mijlocul de prob. ns cele dou noiuni nu trebuie confundate. Probele, ca elemente de fapt, care servesc la aflarea adevrului n procesul penal, sunt aduse la cunotina organelor judiciare prin intermediul mijloacelor de prob. Mijloacele de prob sunt acele ci legale prin care se constat existena probelor, sau altfel spus, ele sunt izvorul probelor. De aceea se face distincie ntre o mprejurare de fapt pe baza creia constat vinovia sau nevinovia unei persoane i mijlocul prin care aceast mprejurare a fost relevat.

(2) n calitate de probe n procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul urmtoarelor mijloace:

1) declaraiile bnuitului, nvinuitului, inculpatului, ale prii vtmate, prii civile, prii civilmente responsabile, martorului;

2) raportul de expertiz;

3) corpurile delicte;

4) procesele-verbale privind aciunile de urmrire penal i ale cercetrii judectoreti;

5) documentele (inclusiv cele oficiale);

6) nregistrrile audio sau video, fotografiile;

7) constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale.

(3) Elementele de fapt pot fi folosite n procesul penal ca probe dac ele au fost dobndite de organul de urmrire penal sau de alt parte n proces, cu respectarea prevederilor prezentului cod.

(4) Datele de fapt obinute prin activitatea operativ de investigaii pot fi admise ca probe numai n cazurile n care ele au fost administrate i verificate prin intermediul mijloacelor prevzute la alin.(2), n conformitate cu prevederile legii procesuale, cu respectarea drepturilor i libertilor persoanei sau cu restricia unor drepturi i liberti autorizat de ctre instana de judecat.

32. Clasificarea probelor.

Probele pot fi clasificate dup diverse criterii n literatura juridic neexistnd un punct de vedere unitar n aceast privin

Clasificarea probelor se mpart in:Personale - declaraiile martorilor, ptimailor, bnuiilor, nvinuiilor, ncheierile experilor si alte documente.Corpurile delicte - acele corpuri care pe ele duc informaii despre infraciunea dar nu pot transmite intr-o forma lingvistic.De nvinuire i achitare(n aprare) Probele care confirm nvinuirea i stabilesc circumstanele agravante se numesc probe n nvinuire; Probele care infirm nvinuirea i stabilesc circumstanele atenuante poart denumirea de probe n aprare. Primare i secundare - sunt acele probe care le primesc organele n dependen de sursa de informaie: primara ori secundara.Directe sau indirecte - directe sunt acele probe care duc n ele informaii despre fapta nemijlocit i se refer la faptul principal de exemplu: (artrile martorului care a vzut cum nvinuitul a lovit cu un cuit, producndu-i grav vtmare, concluziile medicului legist cu privire la gradul vtmrii produse victimei). Iar indirect sunt probele prin care se constat faptele probatorii, din ansamblu crora se trage concluzia existenei sau inexistenei faptului principal.

Probele imediate (nemijlocit sau primare) Elementele de fapt care ajung la cunotina autoritilor judiciare dintr-un izvor nemijlocit, din prima surs sunt astfel de probe relatrile unui martor ocular despre ceia ce a vzut sau a auzit personal, coninutul originalului.

Probele mediate (nemijlocite sau secundare) nu provin direct de la izvorul nemijlocit al probei. Sunt astfel de probe mediate relatrile unui martor despre mprejurrile pe care nu le-a perceput direct, ci le-a auzit de la o alt persoan.

Dup modul de formare a probei ele pot fi grupate n: - probe materiale (urmele pe corpurile materiale); - probe personale (urmele ramase n contiina oamenilor).

Dup prerea savantului procesualist romn N.Volonciu Probele se mai clasific i dup raportul lor cu obiectul n principale, secundare i incidentale.

Probele principale: se refer le existena faptului imputat.

Probele secundare: privesc mprejurrile de natur a agrava sau a atenua vinovia inculpatului.

Probele incidentale: servesc la dovedirea unor excepii ridicate pe parcursul cauzei (de ex. temeinicia motivelor de recuzare invocate de pri)

33. Administrarea probelor i aprecierea probelor.

1) Administrarea probelor const n folosirea mijloacelor de prob n procesul penal, care presupune strngerea i verificarea probelor, n favoarea i n defavoarea nvinuitului, inculpatului, de ctre organul de urmrire penal, din oficiu sau la cererea altor participani la proces, precum i de ctre instan, la cererea prilor, prin procedeele probatorii prevzute de prezentul cod.

(2) n scopul administrrii probelor, aprtorul admis n procesul penal, n modul prevzut de prezentul cod, este n drept:

1) s solicite i s prezinte obiecte, documente i informaii necesare pentru acordarea asistenei juridice, inclusiv s poarte convorbiri cu persoane fizice dac acestea snt de acord s fie audiate n modul stabilit de lege;

2) s solicite certificate, caracteristici i alte documente din diverse organe i instituii care pot s le elibereze n modul stabilit;

3) n interesul asistenei juridice, s solicite, cu consimmntul persoanei pe care o apr, opinia specialistului pentru explicarea chestiunilor care necesit cunotine speciale.

(3) Bnuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul, partea vtmat, partea civil, partea civilmente responsabil i reprezentanii lor, precum i alte persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinte informaii orale i scrise, obiecte i documente care pot fi utilizate ca mijloace de prob.

(4) Toate probele administrate n cauza penal vor fi verificate sub toate aspectele, complet i obiectiv. Verificarea probelor const n analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe i verificarea sursei din care provin probele, n conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective.

Aprecierea probelor

(1) Fiecare prob urmeaz s fie apreciat din punct de vedere al pertinenei, concludenei, utilitii i veridicitii ei, iar toate probele n ansamblu - din punct de vedere al coroborrii lor.

(2) Reprezentantul organului de urmrire penal sau judectorul apreciaz probele conform propriei convingeri, formate n urma examinrii lor n ansamblu, sub toate aspectele i n mod obiectiv, cluzindu-se de lege.

(3) Nici o prob nu are o valoare dinainte stabilit pentru organul de urmrire penal sau instana de judecat.

(4) Instana pune la baza hotrrii sale numai acele probe la cercetarea crora au avut acces toate prile n egal msur.

34. Fapte i circumstane care nu trebuie dovedite.

Se consider fapte i circumstane care nu trebuie dovedite:

1) faptele unanim recunoscute;

2) veridicitatea metodelor moderne de cercetare, unanim acceptate, n domeniul tiinei, tehnicii, artei i meseriei.

35. Declaraiile martorului i a prii vtmate.

(1) Declaraiile martorului snt date orale sau scrise, depuse de acesta n cadrul audierii n condiiile prezentului cod, asupra oricror circumstane care urmeaz s fie constatate n cauz, inclusiv asupra persoanei bnuitului, nvinuitului, inculpatului, prii vtmate i relaiilor sale cu acetia.

(2) Martorii chemai n aceeai cauz snt audiai fiecare separat, fr prezena altor martori. Persoana care efectueaz urmrirea penal trebuie s ia msuri ca martorii chemai n aceeai cauz s nu poat comunica ntre ei.

(3) nainte de a ncepe audierea martorului, persoana care efectueaz aceast aciune procesual constat identitatea lui (numele, prenumele, vrsta, domiciliul, ocupaia). Dac exist dubii n privina identitii martorului, aceasta se constat prin alt mijloc de prob.

(4) Martorul surdomut este audiat cu participarea interpretului care cunoate semnele acestuia i poate s comunice prin ele. Participarea interpretului este consemnat n procesul-verbal.

(5) n cazul n care martorul sufer de o boal psihic sau de o alt boal grav, audierea lui se face cu consimmntul medicului i n prezena acestuia.

(6) Persoana care efectueaz aciunea procesual explic martorului drepturile i obligaiile prevzute n art.90 i l previne asupra rspunderii ce o poart n caz de refuz de a depune declaraii, precum i pentru declaraii mincinoase, fcute cu bun tiin i despre aceasta se face meniune n procesul-verbal al audierii.

(7) n mod obligatoriu, fiecare martor este ntrebat dac este so sau rud apropiat cu vreuna din pri i n ce relaii se afl cu prile. n cazul n care se dovedete a fi so sau rud apropiat a bnuitului, nvinuitului, inculpatului, martorului i se explic dreptul de a tcea i este ntrebat dac accept s fac declaraii.

(8) La audierea martorului se interzice punerea ntrebrilor care n mod evident urmresc insultarea i umilirea persoanei.

Locul audierii martorului

Martorul se audiaz la locul desfurrii urmririi penale sau cercetrii judectoreti. n caz de necesitate, martorul poate fi audiat la locul aflrii lui.

Timpul i durata audierii martorului

(1) Audierea martorului se face, de regul, n timpul zilei. n cazuri excepionale, audierea poate fi efectuat n timpul nopii, cu indicarea motivelor n procesul-verbal respectiv.

(2) Durata audierii nentrerupte a martorului nu poate depi 4 ore, iar durata general, n aceeai zi, nu poate depi 8 ore.

(1) Partea vtmat se audiaz privitor la fapta penal i la alte circumstane care au importan pentru cauz.

(2) Declaraiile i audierea prii vtmate se fac conform dispoziiilor ce se refer la declaraiile i audierea martorilor, fiind aplicate n mod corespunztor.

(3) n anumite cazuri, cnd poate fi prejudiciat viaa intim a prii vtmate, se interzice inculpatului nvinuit de comiterea unei infraciuni sexuale i aprtorului su s prezinte probe despre pretinsul caracter sau istoria personal a victimei, cu excepia cazului cnd instana acord aceast permisiune. Inculpatul poate nainta cerere preedintelui edinei de judecat privind prezentarea probelor despre pretinsul caracter sau istoria personal a prii vtmtate. Aceast cerere se soluioneaz n edin nchis, la care inculpatul i acuzarea vor avea posibilitatea s se expun. n urma edinei nchise, instana va acorda permisiunea de a prezenta probe despre pretinsul caracter sau istoria personal a prii vtmate numai dac se va convinge de relevana unor asemenea probe i c omiterea lor ar putea s prejudicieze inculpatul astfel nct s afecteze achitarea lui n cazul n care administrarea acestor probe va fi interzis. n asemenea cazuri, preedintele edinei va stabili limitele n care pot fi administrate aceste probe i adresate ntrebri.

36. Declaraiile bnuitului i nvinuitului.

(1) Declaraiile bnuitului, nvinuitului, inculpatului snt informaiile orale sau scrise, depuse de acetia la audiere n conformitate cu prevederile prezentului cod, referitor la circumstanele care au servit temei pentru a-i recunoate n aceast calitate, precum i la alte mprejurri ale cauzei pe care le cunosc.

(2) Recunoaterea vinoviei de ctre persoana bnuit sau nvinuit de svrirea infraciunii poate fi pus la baza nvinuirii doar n msura n care este confirmat de fapte i circumstane ce rezult din ansamblul probelor existente n cauz.

(3) Bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu poate fi forat s mrturiseasc mpotriva sa sau mpotriva rudelor sale apropiate ori s-i recunoasc vinovia i nu poate fi tras la rspundere pentru refuzul de a face astfel de declaraii.

(4) Datele comunicate de bnuit, nvinuit, inculpat nu pot servi ca probe dac ele se bazeaz pe informaii a cror surs nu este cunoscut. Dac declaraiile bnuitului, nvinuitului, inculpatului se bazeaz pe spusele altor persoane, este necesar ca i aceste persoane s fie audiate.

Articolul 104. Audierea bnuitului, nvinuitului, inculpatului

(1) Audierea bnuitului, nvinuitului, inculpatului se face numai n prezena unui aprtor ales sau numit din oficiu, imediat dup reinerea bnuitului sau, dup caz, dup punerea sub nvinuire, dac acesta accept s fie audiat. Nu se permite audierea bnuitului, nvinuitului, inculpatului n stare de oboseal, precum i n timpul nopii, dect doar la cererea persoanei audiate n cazurile ce nu sufer amnare, care vor fi motivate n procesul-verbal al audierii.

(2) Persoana care efectueaz urmrirea penal, nainte de a-l audia pe bnuit, nvinuit, l ntreab numele, prenumele, data, luna, anul i locul naterii, precizeaz cetenia, studiile, situaia militar, situaia familial i persoanele pe care le ntreine, ocupaia, domiciliul i alt informaie necesar pentru identificarea persoanei lui n cauza respectiv, dup aceea l ntreab dac el accept s fac declaraii asupra bnuielii sau nvinuirii care i se incrimineaz. n cazul n care bnuitul, nvinuitul refuz s fac declaraii, aceasta se menioneaz n procesul-verbal al audierii. Dac bnuitul, nvinuitul accept s fac declaraii, persoana care efectueaz audierea l ntreab dac recunoate bnuiala sau nvinuirea ce i se imput i i propune s fac n scris explicaii asupra acesteia, iar dac bnuitul, nvinuitul nu poate scrie sau refuz s scrie personal declaraia, aceasta se consemneaz n procesul-verbal de ctre persoana care efectueaz audierea.

(3) Audierea bnuitului, nvinuitului, inculpatului nu poate ncepe cu citirea sau reamintirea declaraiilor pe care acesta le-a depus anterior. Bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu poate prezenta sau citi o declaraie scris mai nainte, ns poate utiliza notele sale asupra amnuntelor greu de memorizat.

(4) Fiecare bnuit, nvinuit este audiat separat. Persoana care efectueaz audierea trebuie s ia msuri ca bnuiii, nvinuiii chemai n aceeai cauz s nu comunice ntre ei.

(5) Declaraiile bnuitului, nvinuitului se consemneaz n procesul-verbal al audierii, ntocmit n conformitate cu prevederile art.260 i 261.

(6) n cazul n care bnuitul, nvinuitul, inculpatul revine asupra vreuneia din declaraiile sale anterioare sau are de fcut completri, rectificri ori precizri, acestea se consemneaz i se semneaz n condiiile articolelor menionate n alin.(5).

(7) Dac bnuitul, nvinuitul nu are posibilitate de a se prezenta pentru a fi audiat, organul de urmrire penal procedeaz la audierea acestuia la locul aflrii lui.

37. Confruntarea.

(1) n cazul n care exist divergene ntre declaraiile persoanelor audiate n aceeai cauz, se procedeaz la confruntarea acestor persoane, inclusiv cu cele ale cror declaraii snt defavorabile bnuitului, nvinuitului, dac este necesar, pentru aflarea adevrului i nlturarea divergenelor.

(2) Confruntarea se efectueaz de ctre organul de urmrire penal din oficiu sau la cererea participanilor la proces.

(3) Audierea persoanelor confruntate se face cu respectarea dispoziiilor privitoare la audierea martorului sau nvinuitului, care se aplic n mod corespunztor, n funcie de calitatea procesual a persoanelor confruntate.

(4) Persoanele confruntate se audiaz privitor la relaiile dintre ele, la faptele i circumstanele n privina crora declaraiile depuse anterior se contrazic. Dup audierea declaraiilor, persoanele confruntate pot s-i pun reciproc ntrebri i rspund la ntrebrile persoanei care efectueaz aciunea procesual.

(5) Declaraiile persoanelor confruntate se consemneaz ntr-un proces-verbal ntocmit conform prevederilor art.260 i 261.

(6) Nici un minor nu va fi obligat s participe la confruntarea cu persoana nvinuit de infraciuni contra integritii lui fizice i/sau morale.

38. Verificarea declaraiilor la locul infraciunii.

(1) Pentru a verifica sau a preciza declaraiile martorului, prii vtmate, bnuitului, nvinuitului despre evenimentele infraciunii svrite ntr-un loc concret, reprezentantul organului de urmrire penal este n drept s se prezinte la locul infraciunii mpreun cu persoana audiat i, dup caz, cu aprtorul, interpretul, specialistul, reprezentantul legal i s propun persoanei audiate s descrie circumstanele i obiectele despre care a fcut sau poate face i acum declaraii.

(2) Persoana audiat arat calea spre locul svririi infraciunii, descrie circumstanele i obiectele despre care anterior a fcut declaraii i rspunde la ntrebrile reprezentantului organului de urmrire penal.

(3) Dac, pe parcursul verificrii declaraiilor la locul infraciunii, vor fi descoperite obiecte i documente ce pot servi ca probe n cauza penal, ele se ridic i acest fapt se consemneaz n procesul-verbal.

(4) Verificarea declaraiilor la locul infraciunii se permite cu condiia de a nu leza demnitatea i onoarea persoanelor care particip la aceast aciune procesual i de a nu pune n pericol sntatea lor.

(5) Despre verificarea declaraiilor la locul infraciunii se ntocmete un proces-verbal, cu respectarea prevederilor art.260 i 261, n care, suplimentar, se fixeaz declaraiile persoanei fcute la faa locului. n cadrul efecturii verificrii declaraiilor la faa locului pot fi aplicate mijloace tehnice, ntocmite schie, fapt ce se consemneaz n procesul-verbal. Fonogramele, casetele audio i video, peliculele fotografice, schiele, documentele i obiectele ridicate se anexeaz la procesul-verbal.39. Prezentarea spre recunoatere.

(1) Dac este necesar de a prezenta o persoan spre recunoatere martorului, prii vtmate, bnuitului, nvinuitului, organul de urmrire penal i audiaz pe acetia asupra circumstanelor n care au vzut persoana, precum i asupra semnelor i particularitilor distinctive dup care ar putea s o recunoasc. Despre aceasta se ntocmete un proces-verbal.

(2) Dac cel chemat spre a face recunoaterea este martor sau parte vtmat, el este prevenit despre rspunderea penal, prevzut n art.313 din Codul penal, pentru refuzul de a face declaraii, n art.312 din Codul penal, pentru declaraiile mincinoase, precum i despre dreptul de a nu face declaraii mpotriva sa i mpotriva rudelor sale apropiate.

(3) Persoana care trebuie recunoscut este prezentat celui care urmeaz s o recunoasc n afara spaiului vizibilitii celui care urmeaz a fi recunoscut, mpreun cu cel puin 4 asisteni procedurali de acelai sex, asemntori la exterior. La prezentarea spre recunoatere se aplic fotografierea. Fotografiile persoanei prezentate spre recunoatere i a asistenilor procedurali vor fi anexate n mod obligatoriu la procesul-verbal.

(4) nainte de prezentare, reprezentantul organului de urmrire penal propune persoanei care urmeaz a fi recunoscut s ocupe locul pe care l dorete printre asistenii procedurali, fcnd despre aceasta o meniune n procesul-verbal.

(5) Recunoaterea nu va avea loc, iar cea care a avut loc nu se va considera ntemeiat, dac persoana chemat pentru a face recunoaterea a indicat particulariti incerte pentru identificarea persoanei prezentate. Nu poate fi efectuat recunoaterea repetat a persoanei de ctre aceeai persoan dup aceleai particulariti.

(6) n cazul n care prezentarea persoanei spre recunoatere este imposibil, recunoaterea se poate face dup fotografia acesteia, prezentat mpreun cu fotografiile a cel puin 4 alte persoane ce nu se deosebesc esenial ntre ele. Toate fotografiile se anexeaz la dosar.

(7) n legtur cu prezentarea spre recunoatere a persoanei se ntocmete un proces-verbal conform prevederilor art.260 i 261, cu excepia c cel recunoscut nu ia cunotin la moment de procesul-verbal de recunoatere i nu l semneaz.

40. Aplicarea nregistrrilor audio sau video la audierea persoanelor.