Prof. univ. dr. Anastasiu Crigu

Facultatea de Drept a UniversitSlii din Bucuregti

Drept procesual penal. Partea generale

conform noului Cod de procedurd penalS

, Editia a2-a, revizuiti,gi actualizatd

F

tt[--

I tZdttreu,

i?a,rn4,anqia,, 2017-

CUPRINS

TITLUL l. NOT|UNI PRIVIND PROCESUT PENAL, DREPTUL PROCESUAL

PENAL 9I gTIINTA DREPTULUI PROCESUAL PENAL

Capitolul l. Procesul penal

Capitolulal llNormele,

-lea. Dreptul procesual penal, ramuri distinct5 de drept.faptele 9i raporturile juridice procesuale penale

Secliunea 1. Noliunea, obiectul, coracterele 5i scopul dreptului procesual

penol

L

I

t2

T2

Secliunea ode drept

2-o. Legdturo dreptului procesual penol cu olte ramuri

Secliunea o 3-o. Norme, fapte gi roporturi iuridice procesuole penale _2121'51. Normele de procedurd penalS

$2. Faptele juridice procesuale penale 26

27

31

$3. Raporturile juridice procesuale penale

Capitolul al lll-lea. $tiinla dreptului procesual penal

Secfiuneo L, Nofiune, obiect gi structurd. Scop 5i metode de cercetore

-31Secliuneo o 2-a. Legdtura Stiingei dreptului procesuol penal cu olte $tiin.te -36

TITLUL AL II-LEA. IZVOARELE DREPTULUI PROCESUAL PENAT--40Capitolul l. Noliune

Capitolul at ll-lea. lnterpretarea normelor de drept procesual penal

-Capitolul al lll-lea. Aplicarea legii procesuale penale romAne in spaliu

giin timpSec|iuneo1.,Aplicoreolegiiprocesualepenalerom6neinspo|iu-48Secliunea o 2-o. Aplicareo legii procesuale penole romdne in timp

-53TITLUL AL III-LEA. PRINCIPIILE FUNDAMENTATE ALE PROCESULUI

19

40

45

PENAL

Capitolul l. Noliune

Capitolul at !l-lea. Sistemul principiilor fundamentale ale procesului penal -Secliunea 1. Considera.tii generole

Secliunea o 2-o. Principiul legolitdlii procesului penol

Secliunea a j-o. Principiul sepordrii funcliilor iudiciareSecliunea a 4-a. Prezumlia de nevinovdlie

Sectiuneo o 5-a. Principiul ofldrii odevdrului.

Secliuneo o 6-o. Ne bis in idem

57

57

58

58

59

63

65

59

73

79Secliuneo o 7-o. Principiul oficiolitdlii

Drept procesual penal. Partea generalS

Secliuneo a 8-a. Corocterul echitabil gi termenul rezonobil al procesuluipenol

Secliunea a 9-o. Dreptul la libertate si siguranldSecfiunea a L0-a. Garantareo dreptului lo apdroreSecfiunea a 11-o. Respectorea demnitdlii umone

Secliunea o 12-a. Limbo in core se desfdpoord procesul penol

TITLUT AL IV-LEA. PARTICIPANTI! iN PROCESUL PENAL

Capitolul I. Noliunea de participanli

Capitolul al ll-lea. Organele judiciare

Secli u n e a 1. I n sto nle I e j ud e cdto reSti

Secliuneo a 2-a. Ministerul Public

Secliunea a 3-o. Stotutul judecdtorilor 5i procurorilorSec.tiuneo o 4-a. Orgonele de cercetare penalo

Capitolul al Ill-lea. Pirlile in procesul penal 9i subieclii procesualiprincipaliSec.tiunea 1. Subieclii procesuali principoli

$1. Suspectul

52. Persoana vitimatiSecfiuneo o 2-o. Pdrlile in procesul penol

51. lnculpatul

52. Partea civilS

53. Partea responsabilS civilmente

54. Succesorii, reprezentanlii 9i substituifii procesuali

Capitolul al lV-lea. Avocatulin procesul penal. Asistenla juridici 9ireprezentarea

Secliunea 1. Avocotul in procesul penol

51. Consideralii generale privind profesia de avocat

52. Drepturile 9i obligaliile avocatuluiin procesul penal

Sec.tiunea a 2-o. Asistenla juridicd

Secliuneo a 3-a. Reprezentared

TITLUT AL V-LEA. ACT!UNILE !N PROCESUT pENAt

Capitolul l. Acliunea in justilie

Capitolul al ll-lea. Acgiunea pena16

Secliunea 1. Definifie, obiect gi subiecli. Trdsdturile acliunii penole _Secliuneo o 2-a. DesfdSuroreo ac.tiunii penole

$1. Punerea in migcare a acliunii penale

52. Exercitarea acliunii penale

80

84

85

89

94

96

95

98

98

108

1.17

118

t22L22L22

126

130

130

L33

139

L45

150

150

150

155

159

1.64

155

155

159

169

174

17s180

181$3. Stingerea acliunii penale

txCuprins

Sec.tiunea o 3-o. Cauze core impiedicd punerea tn migcore o acliunii

penole sou core sting acliunea penald (ort. 16 CPP)

Secliuneo o 4-o. Continuareo procesului penal lo cererea suspectului

sou inculpatului

Capitolul al lll-lea. Acliunea civilS

secliunea 1. Condiliite de exercitare a acliunii civile in procesul penol

-Secliuneo o 2-a. Elementele

51. Obiectul acliunii civile

52. Subieclii ac!iunii civile

acliunii civile

Sec.tiunea o 3-o. Punerea in miScare 9i exercitorea ocliunii civile

secfiunea o 4-o. Raportul dintre ocliunea penold gi acliunea civild

TITLUL AL VI-LEA. COMPETENTA iN MATERIE PENALA

capitolul l. Noliunea de competen!5 giformele ei procesuale penale

Secliuneo 1. Noliuneo Siimportonla competen,teiin materie penald

Sectiunea a 2-a. Formele competenlei in materie penold

51. Formele fundamentale

52. Formele subsidiare ale

Capitolul al I!-lea. ComPetenlaa instanlelor judecitoregti

ale competenleicompetenlei

funclionali, materiali gi personalS

Capitolul al lll-lea. Probleme legate de competenla in materie penali-Secliunea 1. Prorogorea de competenld

Secliunea a 2-o. lncompotibilitotea, abyinerea 5i recuzareo

$1. I ncompatibilitatea

52. Ablinerea 9i recuzarea

S3. Sanclionarea incompatibilitSlilor

Secfiunea o 3-a. Declinoreo de competenfd, conflictele de competen;d

5i excep;iile de necomPetenYo

$l-. Declinarea de comPeten!5

52. Conflictele de comPeten!5

$3. Verificarea competengei. Excepliile de necompetenlS

Secliuneo o 4-o. Strdmutoreo couzelor penale

TTTLUL AL VII-LEA. PROBELE, MIJLOACELE DE PROBA 5l PROCEDEELE

PROBATORII

Capitolul l. Consideralii generale

Capitolulpenal

al ll-lea. lmportanla gi istoricul instituliei probelor in procesul

Capitolut al lll-lea. Probele

Capitolul al lV-lea. Probaliunea in procesul penal

t82

191

194195

199

199

207

209

215

220

220220221

222

230

233

240240247

250258264

265265

267

269

27L

278

278

280

283

285285Secliunea 1. Obiectul probaliunii

Drept procesual penal. Partea general5

CapitolulalV-lea.Mijloaceledeprobi9iprocedeeleprobatorii-3o4Secliunea L. Consideroliigenerale 304Secfiuneo o 2-o. Audierea persoonelor

Secliunea a 2-a. Admisibilitateo probelor. pertinenfa, concludenla5i utilitateo probelor

Secliunea o 3-a. Sarcina proboliuniiSecliuneo a 4-a. Administrarea probelorSecliuneo a 5-a. Apreciereo probelor

S1. Declaragiile pirgilor gi ale subieclilor procesuali principali, ca

mijloace de probd

1.1-. Declaraliile suspectului sau ale inculpatului1.2. Declaralia persoanei vitimate

289292

29s296

306

307

307

318L.3. Declaraliile pirlii civile gi ale pirlii responsabile civilmente _ 322

$2. Declaraliile martorilor, ca mijloace de probd _32353. Modalit6li speciale de oblinere a declaraliilor in procesul

penal

3.1. Audierea prin interpret3.2. Confruntarea

Secliunea o j-o. ldentificareo persoonelor 5i a obiectelorSec.tiunea o 4-a. Metode speciole de suproveghere sau cercetore

51. Consideralii generale

$2. Supravegherea tehnici 345

357

358

361

36s

367

368

372

372

374

378

379

379381

381

393

53. Oblinerea datelor privind tranzacliile financiare ale uneipersoane (art. 1461 CPP)

realS gi a colaboratorilor

56. Participarea autorizati la anumite activititi57. Livrarea supravegheati

337

337

338

339

_341343_

54. Retinerea, predarea si perchezitionarea trimiterilor pogtale

55. Utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate

58. Oblinerea datelor de trafic gi de localizare prelucrate de citrefurnizorii de relele publice de comunicalii electronice ori furnizoriide servicii de comunicafii electronice destinate publicului_

59. Ob[inerea de date privind situalia financiard a unei persoane_Secliunea o 5-a. Conservorea datelor informoticeSec,tiunea o 6-o. inscrisurile, co mijlooce de probdSecliuneo a 7-a. Mijloacele moteriale de probdSecliuneo a 8-o. Procedee privind descoperirea gi ridicorea inscrisurilor,

o mijloocelor materiole de probd gi o fotografiilor$1. Ridicarea de obiecte giinscrisuri

52. Perchezi!ia

2. L. Perchezilia domiciliard2.2. Perchezilia corporald

Cuprins

2.3. Perchezilia unui vehicul

2.4. Perchezi[ia i nformaticS

Secliunea o 9-a. Cercetarea lo fola locului (ort. 1-92 CPP)

Secliuneo o 10-a. Reconstituirea (art. 193 CPP)

Secliunea a 11-a. Constatdrile gi expertizele

51. ConstatSrile

$2. Expertizele

Secliunea a 1-2-o. Fotogrofiereo 5i luarea amprentelor suspectului,

inculpatului sou ale oltor persoone

Secliuneo o 13-o. Comisia rogatorie 5i delegarea

Secliunea a 14-a. Martorii osistenfi

TITLUL At VIII-LEA. MASURlLE PROCESUALE

Capitolul al l!-lea. Misurile preventive

Secfiunea 1. No.tiune. Notura iuridicd

asupra mdsurilor preventive

54. Verifi cafea misurilor preventive

Secliuneo a i-o. Mdsurile preventive privite in special

51. Retinerea

$2. Controluljudiciar53. Controluljudiciar pe cauliune

54. Arestul la domiciliul

55. Arestarea preventivi

56. Tratamentul medical sub pazd permanentd

57. Dispozilii speciale privind misurile preventive aplicabile minorilor-

Capitolul al lll-lea. M5surile de siguranli cu caracter medical-Secliunea 1. Obligarea provizorie la tratoment medicol

Sec.tiuneo o 2-o. lnternorea medicald provizorie

Capitolul al lV-lea. Misurile asiguritorii, restituirea lucrurilor 9i

restabilirea situagiei anterioare sivdrgirii infracliunii

Secliunea L. Mdsurile asigurdtorii

S1-. Considerafii generale privind mdsurile asigurdtorii

52. Procedura luirii misurilor asigurdtorii privite in special

396

396

398rmo

401401

403

424

425

426

428

428Capitolul l. Noliune. Clasificare

a mdsurilor preventive432432

Secliuneo o 2-a. Dispozifiigenerole privind mdsurile preventive

-{33

51. Luarea mdsurilor preventive 434

52. incetarea de drept, revocarea gi inlocuirea misurilor preventive

-44353. Ciile de atac impotriva actelor procesuale prin care se dispune455

462

46s465

469

478

484

493

513

s13

515

515

518

524524524

53. Valorificarea bunurilor mobile sechestrate_530

532

Secliuneo a 2-a. Restituirea lucrurilor gi restobilireo situa.tiei onterioare

sdv d rpi rii i nfra cli u n i i 534

Drept procesual penal. Partea generalS

TITLUL AL IX-IEA. ACTELE PROCESUALE SI ACTELE PROCEDURATECOMUNE

Capitolul l. Actele procesuale gi actele procedurale

Secliuneo L. Noliunea de oct procesuol pi de oct procedurolSecfiuneo o 2-o. Actele procesuole ;i octele procedurole comune

51. Citalia

52. Comunicarea altor acte procedurale

53. Mandatul de aducere

54. Accesul la bazele electronice de dateSecliunea o 3-o. Modificareo octelor procedurole, indreptarea erorilor

moteriale 5i inldturoreo unor omisiuni vddite

S1. Modifi carea actelor proceduraleg2. indrepta rea erorilor materiale

53. inlSturarea omisiunilor vidite

Capitolul al ll-lea. !nstituliile legate de actele procesuale 9i acteleprocedurale

Secliunea 1. Termenele in procesul penal

51. Noliuni introductive

52. Clasificarea termenelor

$3. Modul de calcul al termenelor54. Acte considerate ca fdcute in termen

Secliuneo o 2-a. Soncliunile procesuole penole

51. Notiunea de sancliune procesualS penalS

$2. lnexistenla

$3. Decdderea

54. lnadmisibilitatea

55. NulitSlile

S6. Excluderea

Capitolul al lll-lea. Cheltuielile judiciare gi amenda judiciariSecliunea 1. Cheltuielile judiciare

$l-. Consideralii generale

52. Plata cheltuielilor judiciare avansate de stat

53. Plata cheltuielilor judiciare fdcute de pdrliSecliuneo o 2-a. Amenda judiciord

BIBTIOGRAFIE SELECTIVA

INDEX

s36

535

s36538

s38546547

550

550

550

550

551

553

553

553

554

555

557

557

557

558

559

560

560

570

577

577

577

578581

582

585

TITLU L r. NOTIU N I PRIVIN D PROCESU L

PENAL, DREPTUL PROCESUAL PENAL Sl STIINTADREPTULUI PROCESUAL PENAL

Capitolul l. Procesul penal

1. Consideralii introductive. Comiterea unei infracliuni obligi statul sA il identifice

pe fSptuitor; si stabileasci imprejurdrile in care a fost sdv6rgiti fapta sa, pentru a se

dispunein final, dacd este cazul, aplicarea unei pedepse previzute de legea penal|.

Celui care a comis infracliunea ise poate aplica o pedeapsd doar de citre o autoritatejudiciarS, potrivit unor norme special instituite, pe care cel desemnat si le aplice este

obligat si le respecte. Aplicarea pedepselor 9i a altor misuri previzute de legea penalS

este de competenla outoritdlilor pe care societatea le-a imputernicit in mod special

gi care desfSgoari activitdli prin care se realizeazi tragerea la rispundere penalS a

infractorilor, conform unui interes generol.

Dreptulde a pedepsi se exercitd prin anumite organe sau funclii care au misiunea

de a constata culpabilitatea infractorilor 9i de a pronunla pedeapsa, organe ce opor.tin

pute rii judecdtoreStitlt.

Descoperirea infracliunilor, identificarea 9i prinderea infractorilol str6ngerea gi

administrarea probelor, tragerea la rispundere penalS constituie o activitate complexS,

desfSgurati de organele specializate ale statului, denumiti proces Penoltzt.

Agadar, intre infracliunea constatati 9i pedeapsi se situeazi un proces intentat de

societate (Ministerul Public), atunci cdnd ordinea de drept a fostincSlcatS, impotriva

autorului infracliunii, cu scopul de a se aplica de cdtre judecdtor pedeapsa prevdzuti

de leget3l.

2. Definilii ale procesului penal. Procesului penal i s-au dat diferite definilii,majoritatea cuprinz6nd aceleagi elemente de referin!5. Procesul penal este definit

ca fiind octivitoteo reglementatd de lege, desfdSuratd de organele competente, cu

porticiporea ovocatului, a pdr;ilor 5i o subiec;ilor procesuoli, in scopul constotdrii lo

r1l l. loruescu-DILJ, Curs de procedurd penold romdnd, Ed. Socec SA, Bucuregti ,7940, p.9.I2l Pentru a-l deosebi de alte forme de proces, este folosit calificativul ,,penal", suger6ndu-se

astfel gi finalitatea pe care o are procesul penal: sanclionarea celor care au comis

infrac!iuni. Existenla gi a altor forme de proces este determinatS de natura diferitia litigiilor care dau denumirea cadrului procesual in care acestea se rezolvi (proces

civil, administrativ, disciplinar). TotodatS, natura diferitd a litigiilor determini trisiturispecifice, particularitSli pentru fiecare fel de proces, care constau in structura sa, organele

9i persoanele implicate gi solulionarea acestuia, soluliile pronunlate, dar;i principiiproprii, reglementdri specifice privind mijloacele de probd. Trisiturile specifice conduc

la autonomia fiecSrei forme de proces.I3l G.STEFANT,G. LEVASSEUR, B. Bouloc, Procddurepdnale,16 6d., Dalloz, Paris, 1996 p I

Drept procesual penal. Partea generalS

timp gi in mod complet o faptelor ce constituie infrac.tiuni, ostfel co orice persoand

core d sdvdrgit o infracliune sd fie pedepsitd potrivit vinovdliei sole gi nicio persoand

nevinovatd sd nu fie trasd lo rdspundere penaldtt).

intr-o alti defini!ie, procesul penaleste o activitote reglementotd de lege, desfdsurotd

intr-o cauzd penold de cdtre orgonele judiciore, cu porticipareo pdrlilor gi o altorpersodne, co titulari de drepturi gi obligofii, ovdnd cd scop constotarea la timp gi

in mod complet o infrocliunilor gi tragerea lo rdspundere penald o celor care le-au

sdvdrgit, in a5o fel incdt prin aceasta sd se asigure ordineo de drept, precum gi apdroreo

drepturilor gi intereselor legitime ole persoonelort2).

in alte defini!ii, pe 16ng5 menfiunile de bazi, sunt incluse preciziri gi cu privire

la specificul raporturilor juridice care iau nagtere intre participanlii la solulionareacauzelor penaletsl ori se menfioneazS faptul ci procesul penal reprezinti o suiti de

acte diverse, efectuate de autoritSli publicetal.

3. Elementele definitoriiale procesului penal. lndiferent de definilia datd, importanteste ca in cuprinsul acesteia si existe elementele definitorii 9i obligatorii care stabilesc

trdsdturi specifice procesului penal, elemente pe care le prezentdm in continuare.3.7. Procesul penal - octivitote reglementatd de lege. in primul 16nd, procesul

penal este o activitate reglementati de lege. Termenul de,,proces" provine din cuv6ntul

de origine latnd processus (a progresa, a avansa), care semnificd faptul cd intregprocesul penal reprezintd un progres continuu. Deci, este o activitate permanentS,

desfSguratd pentru aplicarea in final a normei penale 9i consti in stabilirea exactd a

situaliei de fapt, generatd de comiterea infracliunii. De altfel, giin limbajul curenttermenul,,proces" semnificd migcare, evolu!ie, dezvoltare, in domeniuljuridic av6nd

sensul de activitate progresivd 9i coordonatS.

Procesul penal este o activitate susfinut5, generatd de comiterea infracfiunii,activitate ce trebuie inteleasd intotdeauna ca un progres in administrarea probelor,

t1l l. NEAGU, Trototdeprocedurdpenold,Ed. Pro, Bucuregti, L997,p.1-; l. NEAGU, M. DAMAScHIN,

Tratat de procedurd penold. Portea generold -in lumina noului Cod de procedurd penold,Ed. Universul Juridic, Bucure;ti, 2OL4, p. t7-12.t2l N. Votorucu,Trotatde procedurd penald. Porteo generold, vol. l, Ed. Paideia, Bucuregti,1993, p. 13.t3l M. BnsnRnB, Drept procesuol penol,vol.l, Universitatea,,Babet-Bolyai", Cluj-Napoca,7973, p.5.tal Judecata penald este constituitS dintr-o serie de acte solemne prin care aceste persoane

legitime autorizate, observ6nd o certd ordine gi formd determinatd a legii, cerceteaz6infracliunea;i pe autorii ei, cu scopul ca pedeapsa sd se depirteze de Ia cei nevinovali

;i sd se dea celor vinovali - l. TANovrcEANU, Curs de procedurd penold romdn, Atelierelegrafice Socec, Bucuregti, 1913, p. 2. Procesul penal este definit, intr-o altd opinie, ca oactivitate reglementatd de lege, desfS;uratd de organele judiciare, de pdrli ;i de celelaltepersoane care participi intr-o cauzi penalS, in vederea constatSrii la timp;iin mod completa faptelor care constituie infracliuni gi a pedepsirii fSptuitorilor potrivit vinovSliei lor -G. ANToNtu, C. BULAI, Diclionor de drept penal 5i de procedurd penold, Ed. Hamangiu,Bucuregti, 2077, p. 734.

l. Notiuni generale

efectuarea operaliunilor specifice organelor judiciare, realizarea drepturilor pSrlilor

implicate, toate desfS;urate in vederea finalizirii gi solulionirii cauzei. Abordati in

acest fel, noliunea de proces devine sugestivS, toate activitilile fiind desfSgurate pentru

un scop bine definit, 9i anume finalizarea cercetdrilor gi solulionarea cauzei penalettl.

intruc6t este reglementat de lege, activitilile desfSgurate in tot cursul procesului

penal au un suport legal, iar descoperirea infrac!iunilor, urmirirea ;i judecarea

infractorilor, urmate de punerea in executare a pedepselor, nu Se pot realiza oricum

;i de citre oricine, ci numai in condiliile Siin formele prevdzute de lege.

Aceste menliuni sunt necesare, intruc6tin cursul procesului penal organele judiciare

pot lua mdsuri care aduc atingere drepturilor 9i libertilii persoanei. Reglementarea stricti

a condiliilor in care pot fi dispuse aceste misuri conduce la eliminarea arbitrariului,

implicit a abuzurilor care pot aduce atingere drepturilor 9i libert5lilor fundamentale

ale persoanei.

Dacd se constati incSlcEri ale dispoziliilor legale care ordoneazd desfSSurarea

procesului penal, vor fi aplicate soncliuni procesuole, care au ca efect anularea actelor

procesuale sau procedurale intocmite cu incilcarea legiit2l, iar subieclii procesuali care

au dispus ori au intocmit aceste acte pot fi sanclionali administrativ, civil sau penal.

Agadar, legalitatea trebuie si se regiseascd in tot cursul procesului penal, principiilor

nullum crimen sine lege 9i nulla poeno sine lege, care presupun legalitatea incriminirii

9i legalitatea pedepselorin dreptul penal, le corespunde, in materie procesualS penalS,

principiul nullo iustitia sine lege, adic6 nicio justilie in afara legii.

3.2. Participanlii la procesul penal. Solulionarea cauzelor penale, care presupune

desfSgurarea activitSlilor ce compun procesul penal, se efectueazd numoi de cdtre

onumite autoritdli publice (organele judiciare)cu imputerniciri speciale in combaterea

infraclionalit;!ii, cu participarea unor persoane implicate sau care au legdturd cu

sSv6rgirea infracliu nilor.

in desfigurarea procesului penal sunt implicate organele specializate, denumite

orgone judiciare; acestea sunt organe de stat care aclioneazd prin prepugii lor in

procesul penal, pentru realizarea activiti[ilor procesuale necesare solutiondrii cauzelor.

I1l Dupd sesizare, organele judiciare administreazS probele necesare soluliondrii cauzei,

lSmurind, odati cu efectuarea acestor activitdli, in mod progresi4 aspectele legate de

stabilirea existenlei faptei, a identit6lii celui ce a s5v6r9it-o 9i a rSspunderii sale penale.

procesul penal se infSligeazd ca un complex de acte succesive, care, datoritS desfS;uririi

coordonate gi progresive, dau imaginea unei activit5li organizate in care se urmiresc

aflarea adev5rului gi pronunlarea unei solulii juste in legdturd cu conflictul de fapt dedus

spre rezolvare organelor competente. A se vedea l. NEAGU, op. cit., p.3.t2l Art. 280 CPP reglementeazd efectele nulitSlii. Potrivit alin. (1), incdlcarea dispoziliilor

legale care reglementeazd desfSgurarea procesului penal atrage nulitatea actului in

condiliile expres previzute de Codul de procedurd penalS.

Drept procesual penal. Partea generalS

Organele care efectueaze activite[i judiciare in procesul penal sunt: organele decercetare penalS, procurorul, judecitorul de drepturi 9i libertili, judecitorul de cameripreliminard gi instanlele judecdtoregtitll.

Fiecare dintre aceste organe judiciare este implicat gi desf5goard activit5liin procesul

penal in conformitate cu legea procesualS penalS, pentru a stabili daci sesizareaprivind comiterea unei infracliunise confirmi gidacS, dupl efectuarea unor activitdlipremergitoare, se impun trimiterea in judecati a celui vinovat 9i pedepsirea sa.

Autoritilile publice special imputernicite prin lege si efectueze activitSli carecompun procesul penal formeazi outoritatea judecdtoreascd. Potrivit art. 126 dinConstitulie, activitatea judecdtoreasci se realizeazi de instanlele judecitoregti, careprin hoti16rea pe care o pronun!5 stabilesc vinovSlia celui care a comis infracliuneagi pedeapsa previzutd de legea penalS. lnstanlele judecdtoregti parte a autoritSliijudecitoregti sunt inalta Curte de Casa!ie gi Justilie, curlile de apel, tribunalele,judec5toriile gi instantele specializate.

in autoritatea judecitoreascd este inclus gi Ministerul Public, care reprezintiinteresele generale ale societ5lii gi apdrd ordinea de drept, precum gi drepturile si

libertitile celor implicaliin activitSlijudiciare. Ministerul Public i9i exerciti atribuliileprin procurori; acegtia alcituiesc parchetele de pe 16ngd instanlele judecdtoregti, careconduc 9i supravegheazi activitatea organelor de cercetare penalS.

Participi la desfSgurarea procesului penal, al5turi de organele judiciare, ovocatul,p d r.ti I e, s u b i e cli i p ro ce s u o I i p ri n ci p a I i gi a lli s u b i e c! i p ro ce s u a I i.

Pdr,tile sunt persoane fizice sau juridice care au drepturigiobligalii localizateinprincipalele raporturi judiciare, de ordin penal sau civil, care se nasc ?n activitateaprocesuali penalSl2l. Ele intervin in fala autoritdlilor judiciare pentru menlinerea sau

apirarea intereselor proprii, exercit6ndu-9i, in acest scop, drepturile acordate de lege,

indeplinindu-gi, totodatS, obligaiiile pe care aceeagi lege le prevede. A;adar; pdr[ile suntsubiecgi procesuali care exerciti sau impotriva clrora se exercitd o acliune judiciarS.

in desfSgurarea procesului penal, toli participanlii, inclusiv pdrlile, devin subiecliai unor raporturi juridice cu caracter procesual penal, care au ca obiect stabilireaexistenlei sau inexistenlei infracliunii, in vederea tragerii la rSspundere penalS a

infractorilor. Aceste raporturi presupun relaliiintre persoane cu interese gi poziliidiferite, persoane ce devin subiecli ai raporturilor din cadrul procesului penal.

Potrivit legiiprocesuale, sunt pdrliin procesulpenolt3l: inculpatul, partea civilS gi

partea responsabilS civilmente. Participd la procesul penal gi olli subiecli procesuali:

t1l Potrivit art. 30 CPP, organele de cercetare penalS, procurorul, judecdtorul de drepturiti liberteli, judecdtorul de camerd preliminard gi instanlele judecdtoregti sunt denumiteorgane judiciare.I'J L NEAGU, op. cit.,p.5.I3l Art. 32 CPP definegte pirlile in procesul penal. Cu toate cE nu are calitatea de parte,legea procesualS penalS neincluz6ndu-l in aceastd categorie, un rol importantin fazaurmdririi penale il are suspectul, care este definit de lqge ca persoana cu privire la care,din datele 9i probele existente in cauz5, rezultS bSnuiala rezonabilS ci a sdv6rgit o faptdprevdzuti de legea penal5 (art.77 CPP).