ra (1998), doctor in drept penal,docloral, Universitatea de Vest

i$oaa (1998-1999); Drept comu-logie, Institutul de Criminologieriore Internazionale di Scienzede Vest Timiqoara (2006); Dreptania (2010 9i 2015); Drept penalnaionales Strafrecht Freibwg im

sittn (1999-2001), asistent univer-i de Drept Universitatea de Vestle$onarea Avocatilor (din 2010).

le specialitate, dintre care men-

-coautor; Introducere in dreptuloedepselor (2011); Confiscarealor-. Criminalitatea economicd tnfur Ei dreptul penal maghiar -

Universitatea de Vest Timiqoara;!fi)9), Lrniversitatea Padova Italia;Inter-Regional Euro-cooperationeducalia viitorului, Universitatea

riversitare in Romdnia prin Sprijin)RU 20r4-201s).

;q Ljublijana Padova, Shanghai,

Flaviu Ciopec

Drept procesual penalPartea generall

Editwa C.H. BeckBucureqti 2017

MENT!rcririlor de specialitate, mai ales in.,10 din Legea nr. 8/1996 privind)r sau a produselor purtitoare defiii firA anlnnzarea sau consimtrA-nati, constituie infrac{iune gi senform legii, se inlelege realizare4ryere, direct sau indirec! temporar

a c54ii!

consideratii edifuri cu prestigiu

rrdul scris al Editurii C.H. Beck.ate editurii.

Tehnoredactor: Citilin Mantu

e reglementiirile legaleftrie 2017.

Cuprins

Abrevieri

Capitolul I: Ac{iunea penali ....-.. 1

Capitolul II. Acfiunea civil5.. 25

$1. Definitie .......................25

$2. Punere in miqcare... ......28

$3. Efecte ....... 36

$4. Exercitare.................. ....................... 36

$5. Stingere .................:...........:.......... ........................37Tabel recapitulativ.......... ,....... ....... . .............:............................... 40

CapitolulIILContra-ac{iuneainprocesulpenal...........$1. Definilie ...--...-...-..........42

$2. Formele aplrdrii ...........43

$3. Garariliile apirSrii ....--..49

$4. Pregitirea apdrdrii ............!..;.... .--..-.- 50Tabel recapitulativ.......... .......................- 55

Capitolul IV. Func{iile procesuale ..............57

$ l. Principiul separ5rii funcliilor procesuale ............. 57

$2. Funclia de judecat[.. .....59$3. Funclia de dispozilie asupra drepturilor qi libert[lilor ..............66

$4. Funclia de verificare a legalitdfii trimiterii sau netrimiterii in judecatA....... 68

$5. Funcfia de urmdrire pena1d.........

Tabel recapitulativ.......... ........................ 8l

Capitolul V. Incidentele de competen{5

VII

viu Ciopec. - Bucwegti :

VI Drept yu.s''l pnl- Prtea generald

Capitolul \lI. Probatoriulh proccnl pflrt*-..... ........99$1. Principiul afltuii adevtrului--- ...........99$2. Administrareaprobatoriului ........... 100$3. Aprecierea probelor...- ..............;.....lg2

Capitolul VIL l\&surih prowh $ procedunb ................$1. Generalia ................... I94$2. Mdsurile preventive... ..................... I94$3. Mdsurile provizorii.... .....................232$4. Mdsurile asigurdrorii ......................234$5. Mdswile de ocrotire .......................240$6. Mnsurile repararorii... .....................241

CapitolulVIIL Actcle procesuale qi proeedurale ................ ...............242$1. Definifle .....................242$2. Cerere, citare;i com ,nicare. ..........243$3. Corrigenda .................249$4. Mandat de aducere .....249$5. Termene .....................252$6. Sancliuni ....................255$7. Cheltuieli judiciare..... ....................269Tabel recapitulativ............. ...................273

Bibliografie .........277

A-\3J.rtrin

rFTOr-

fi-ALB8.ff-

Cdt--

C.pen-

C-poc-cir'-

C-proc-pen-

c-s*\LCDP

CEDoConventia europeanS.

coordD.I.LC.O.T.

D_t{A.DCC

e.g.

Ed._

ed.

eds.

H.G.

I.C.C.J.

i.e.

JCP

JDLJOLlit.M.Of.

-Agr-alin-ryr- arli(

-Am-Buft-ctri-Cod

rcpl

-Cod-Cod

Coc

-CodCo(

-Con- revi:

-Cun- Con

- cool

-Dinore

-Din-Dec- exel

-F/'it- edi!

- edit

- Hot

- inal

-ider- jude

-jude- Jurr

- liter

- Mor

gerETaId

: aMarlorilor:rnului

Ie Omului

Capitolul I. Acfiunea penali

$1. Definifie

1. Codul de procedur[ penald nu oferd o definilie a acliunii penale. Art. 602C.proc.pen. prevede doar cE termenii qi expresiile al ciror inleles este anume explicatin Codul penal au acela;i inleles qi in Codul de procedurd penal6. intr-adevlr Codulpenal (art. 172-157) conline referirrle cu privire la inlelesul anumitor termeni sauexpresii din legea penald, dar nu explicl gi no{iunea in disculie.

2. Textul afi. 14 alin. (l) C.proc.pen. conline urmdtoarea menliune: ,,AcliuneapenalS are c* obiect tragerea Ia rdspundere penald a persoanelor care au siv6rgitinfracliuni". In mod similar, afi. 490 C.proc.pen. prevede cl ,-Acfiunea penal6. are caobiect tragerea la rdspundere penald a persoanelor juridice care au sdvArgitinfracliuni". Aceste texte reprezintS, in absenla unei dehnilii legale, o modalitate deexplicitare a ceea ce este acliunea penal6. ins5" aEa cum vom arita in continuare,textele nu sunt foarte clare qi necesitd interpretare. Aceasti stare de ambiguitate esteintrelinutd Ei de prevederile art. 19 alin. (1) C.proc.pen. care stipuleazl c6: ,,ac{iuneacivild, exercitatd in procesul penal (s.n.) are e obiect tragerea la rdspundere civilddelictuald a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produsprifl comitereafaptei careface obiectul (s.n.) acJiunii penale".

3. Din analizatextelor de mai sus rezultd cdteva observalii: .

. Actiunea poate fi penald sau civild in raport de natura rispunderii la a cdreir ealizar e (tragere) contribuie.

. in procesul penal pot co-exista doui acliuni: una penald ce are legdturd curdspunderea penalS Ei una civil5 ce este in relalie cu r5.spunderea civild.

o Acfiunea penald este indreptat6 impotriva persoanelor ce au sivArqitinfracliuni, in timp ce acliunea civild vizeazi persoanele responsabile deproducerea unui prejudiciu.

r Ambele acliuni au legdturS cu persoane qi sunt inshumente legalein personarn, adici se pot exercita gi iqi realizeazd finalitatea numai prinraporta-re la persoane determinate. Aceastd observafie deriv[, cel pulin inprivinla acliunii penale, din caracterul personall al rdspunderii penale.

1 Caracterul personal al acliunii penale este relativizat in cAteva situatii, e.g. in cazttlinfracliunii de incdierare (art. 198 C.pen.) dac[ in cursul inclier[rii s-a cauzaf. o v[timare

Acyiunea penald

A contrario, acliunea penald sau civild nu sunt concepute in legdturd cu

faptul material, indiferent dacd acesta este calificat ca infrac{iune penald

sau ca delict civil; deci nu sunt instrumenle in rem. Menll:nea din finalulafi. 19 alin. (1) C.proc.pen. .,fapta care face obiectul acliunii penale" ar

putea fi calificatd sub acest aspect ca o inadverten!6. In realitate, expri-nrarea este corectd intrucit existd mai multe ipoteze, pe care le vom ardta

in capitolul dedicat acliunii civile, in care angajarea rdspurderii civile nueste condilionatd de intrunirea elementelor constitutive ale unei infracfiuni,fiind suficientl existenla unui fapt material prejudiciabil.

Acliunea penali v\zeazd persoanele care au sdvdrs,it infracliuni. Art. 174

C.pen. explicS: ,,prin sdvArEirea unei infrac{iuni se inlelege sdvAr;irea

oricdreia dintre faptele pe care legea le pedepse;te ca infracliune consu-

matd sau ca tentativd, precum Ei participarea la comiterea acestora incalitate de coautor, instigator sau complice". in consecinli, acliunea penald

se va indrepta atltt impotriva autorului unei infracliuni consumate sau

tentate, cdt gi impotriva oricSrui participant la respectiva infracfiune. CAt

timp. infracliunea este singurul temei al rdspunderii penale [alt. l5 alin. (2)

C.pen.], este natural ca ac.tiunea penal6, ce reprezinti mijlocul procesual

prin care se realizeazd,tragerea la rdspundere penald, sd fie condilionatd de

existenla unei infracfiuni.

Acliunea civildvizeazi persoanele care au produs un prejudiciu prin comi-terea unei fapte materiale. Legea vorbe;te de fapt5" iar nu de infracfiune, ca

rnai sus, ceea ce semnific5, dupd cun vom vedea, cd rdspunderea civil1 se

va putea angaja Ei in situatii in care nu existd infracliune, ;i, in dreaptd

consecin!5, nici acliune penal6.

Noliunea de obiect al acliunii penale, respectiv al acfiunii civile se referi laceea ce se utmf,re;te prin acest instrument legal, respectiv scopul, finali-tatea sau obiectivul procesual.

4. in concluzie, prin acliunea penald se urmdreste stabilirea rdspunderii penale

fag de o persoand determinat5" deci are caracter punitiv. Acliunea civild din procesul

penal are ca scop stabilirea rdspunderii civile delictuale tot fala dg o persoan[ anutne,

in scopul repardrii unui prejudiciu, deci are caracter reparatoriu. Intrucdt rdspundereapenalS se fundanenteazlpe infracfiune, rezultd cd stabilirea rdspunderii penale pre-

supune verificarea eristenlei condiliilor conlinutului legal al unei infrac{iuni: subiect,

obiect, laturd obiectivi, latur[ subiectivd. In mod corelativ, stabilirea rdspunderiicivile delictuale presupune verificarea intrunirii conditiilor referitoare la fapta ilicitd,

corporal5 uneia sau mai multor persoane Ei nu se cunoaqte care dintre participanli a produs

urmirile, se aplici tuturor pedeapsa lnchisorii de la unu la 5 ani, cu exceplia victimei. lnacelaqi sens. arr. 151 C.pen. prevede c5 in cazul pierderii personalitSlii juridice prin fuziune,absorblie sau divizare intervenitd dupi comiterea infracgiunii, r5spunderea penal6 gi conse-

cinlele acesteia se vor angaja in sareina persoanei juridice create prin fuziune sau in sarcinapersoanei juridice absorbante ori in sarcina persoanelor juddice care au fost create prindivizare sau care au dobdndit fracliuni din patrimoniul persoanei divizate.

'irLn"ic.d- r:_ '- ;:: -:_=-$m:I}ltc :. :=;,--e::: ;:r -le

$a Purcrc in miscar

S- r,:---:e: -:-a,3 .e :--r- -' - -,C-::s--r-:'['rx]KlE-: g:;-.ea ner,zui. Si C,

ilq'r-

n" l:r-" iegatr ciur ireb

-:i-::.:- -:: obliga: sa p!i"t-:s;: :-r::6 reprezinti--'1 :c:r.--i:ea judiciara- \{irs q:f:i .r:iinia de drepr

1

h-' : i;l ererciti atribu'r*-:::e:zi pe lAngi insia::r:r:-: :e ,a ideea ca prin ctE::.:*: =ava intereseictr g

;sz ;e:e stabileste prin rep:i: -'3 r,.-rotite, forma in cz*:::" TL-iate acestea Se reali:r:: jintr-un sistem (ordine

'-:-- .rr,iinea de drept la nir:-'.:- substangiai. prin atinge;i r-cinle negative justificZ:-ner-ri numele de acliune p<

::otectiei interesului publicPublic. ca instifutie, ce isi e:

7. Mnisterul Public este

asupra acestui instrument. A

o Ministerul Publicpenale. ExclusivipartajatA cu nicioin miqcare a acfitvom vede4 eistacliunii penale. r

inilierii acliuniiTrebuie amintit iobligat sd pund indejudecdtorul derenuntare la unnclasare fart.341 a

u sunt concepute in legSturd cue calihcat ca infracliune penaldle in rem. Menliunea din finalulhce obiectul pliunii penale" arinadvertentS. In realitate, expri-Ite ipoteze, pe care le vom ardta; engajarea rdspunderii civile nu' constitutive ale unei infractiuni,I prejudiciabil.

au sivdrEit infracliuni. Arl.174ftacfuni se intelege sdvAr;irearcdepse;te ca infracfiune consu-iparea la comiterea acestora in)". [n sonsecin!5, acliunea penal5unei infracliuni consurhate sau

mt la respectiva infracliune. Cdtspunderii penale [art. 15 alin. (2)ce reprezinti mijlocul procesualere penal5, si fie condilionatd de

r produs un prejudiciu prin comi-de faptn, iar nu de infracliune, ca

n vede4 cd r[spunderea civild se

existi infracfiune, qi, in dreaptS

ectiv al acfiunii civile se referd lart legal, respectiv scopul, finali-

qte stabilirea rS.spunderii penaleritiv. Ac,tiunea civild din procesulale tot fap dp o persoan[ anume,reparaloriu. IntrucAt rdspundereasrabilirea r5spunderii penale pre-legal al unei infracliuni: subiect,corelativ, stabilirea rdspunderii

di$ilor referitoare la fzpta ilicitd,

Se care dintre participanli a produss fu J eni, cu exceplia victimei. ini pesonalitlif;i juridice prin fuziune,gimii, r5spunderea penali qi conse-te crede prin fuziune sau in sarcinar juridice care au fost create prinsmei divizare.

Punere in mi;care 3

vinovSfie, prejudiciu, legdturd de eavzalitate, condilii analizate in cadrul teorieigenerale a rispunderii civile delictuale.

$2. Punere in miqcare

5. Acliunea penald se pune in *ig"ur" prin actul de inculpareprevdzut de lege =art. 14 alin. (2) C.proc.pen. $i acest text este eliptic, neevidenliind precis cine pune inm{care acliunea penali Ei ce se inlelege prin act de inculpare. Se impun, deci, cdtevaldmuriri.

6. Textul legal citat trebuie corelat cu art. 7 alin. (1) C.proc.pen. care disprure c6procurorul este obligat s5 pund in miscare ;i si exercite ac.tiunea penalS din oficiu-

normd reprezintd continuarea art. 131 din Constitulie conform cdruia:*In activitatea judiciard, Ministerul Public reprezint5" interesele generale ale societd{ii

9i ap[rd ordinea de drept, precum gi drepturile qi libertdlile cetiilenilor. MinisterulPublic igi exercitii atribuliile prin procurori constitui{i in parchete, (...) cefincgioneazd pe l6ngi instarilele de judecati (...)", In explicarea acestui text trebuiepomit de la ideea cd prin comiterea unei fapte prevdzute de legea penal5 se aduce oatingere gravi intereselor generale ale societ[lii qi ordinii de drept. Societatea este

sea care stabile;te prin reprezentan{ii sdi (corpul legislativ) care sunt interesele cetrebuie ocrotite, forma in care se impune asigurarea unei proteclii Ei sancJiunile ine-rente. Toate acestea serealizeuzA in modalitatea adoptirii unor noffne juridice ce fbcparre dintr-un sistem (ordinea juridic6 penalS na!ional6). Fapta efectiv comisd vatdmdatit ordinea de drept la nivel fbrmal, prin incdlcarea prescripfiei normei, cAt Ei lanivel substanlial, prin atingerea intereselor ce au stat labaza edictirii ei. Aceste douiconsecinle negative justificb o reaclie din partea societilii. Reaclia in materie penaldpoarti numele de acliune penali qi este incredinlati Ministerului Public, ca titular alprotecliei interesului public. tn consecin!6, titularul acliunii penale este MinisterulPublic, ca irrstitufie. ce i;i exercitii atribuliile prin intermediul procurorilor.

1. Ministerul Public este unicul titular al acliunii penale, exetcitand un monopolasupra acestui instrument. Aceastd imprejurare are cAteva consecinle importante:

r Ministerul Public are exclusivitate in a decide punerea in miscare a acliuniipenale. Exclusivitatea este doar una funcfionald, in sensul cd nu esteparlajatd.cu nicio alti autoritate sau persoanl.Deciziacu privire la punereain m$care a acfiunii penale nu este insi discre{ionar5, intrucAt dup[ cumvom vedea, existd criterii legale in raport de care se decide declangareaacliunii penale. O totald autonomie a Ministerului Public in privinlainilierii acfiunii penale ar lipsi de proteclie efectivi interesul public.Trebuie amintit in acest context gi faptul cd Ministerul Public poate fiobligat s5 pund in miscare acliunea penalS, ca unnare a cenzurii exercitatede judecf,torul de cameri preliminari in procedura de control a soluliilor derenunfare la urmdrirea penald lafi. 318 alin. (15) C.proc.pen.] sau declasare faft. 341 alin. (6) C.proc.pen.l.

Pun:i=:

' ::: :?nald

:elLale se rcalizeazL ex officio. iird a s-

: , ?rrncipiul oficialitAtii suportd anuni.:: :"-\azute expres de lege. procurorul pune l

: -:.rlucel'ea pldngerii prealabile a pelsoai.iv[t[nrate sa- r*:: ,:.:.;r;: ":::rzarii ori sesizdrii organului compete.,.sau dupa irc::.:r:., ... :-.rj:;ii previzute de lege" - art.7 alin. t.-l

C.proc.pen. Jnier,;:,:' :;:..::-lei \-afi.mate sau a unui alt organ nu ampu-teazd autotfiatea lr1.: s.;:-..:: Public. intrucdt acesta rdmene singurul cont-petent sd dispuna c.r ::ii,:: .a acriunea penald chiar gi in aceste ipotez;Singurul efect esie :;e ,a ci. .rrincipiul oficialitAfli este diluat prin incidenpprincipiului disponibilitaiii. usrificat de anumite ratiuni de politicd penala.

Punerea in miscale a aciiurlii penale este obligatorie, ceea ce inseamnl cir

trebuie declanEata ori de cAte ori sunt indeplinite conditiile previzute de

lege, frrd a line searra de alte considerente (e.g, calitatea persoanei impo-triva cd.reia se indreaptd). Aceasta este consecin{a prevederilor art. 132alin. (21 din Constituiie. conlorm cdrora procurorii i;i des{E;oar[ activitateapotrivit principiului legalitadi qi inrpar:fialitdfii. Caracterul obligatoriu areca efect gi irevocabilitatea acliunii penale, in sensul c5. nu se poate renunla laaceasta, odata pomitd. De la acest principiu existd ;i excep{ii, intrucAt ..incazurile qi condiliile prevdzute expres de lege, procurorul poate renunfa iaexercitarea acliunii penale dacd, in rapoft cu elementele concrete ale cauzei.nu eristd interes public in realizarea obiectului acesteia" - art.7 alin. (2)C.proc.pen. Principiul oportunit[1ii in aceastl inaterie a fost recent inlroduspentru a diminua rigiditatea caractemlui obligatoriu al aciiunii penale.

Punerea in miqcare a acliunii penale nu poate face obiectul delegdrii cdtreorganele de cercetare penal5 fart.324 alin. (4) C.proc.pen.l Ei nici al uneicomisii rogatorii [art. 200 alin. (2) C.proc.pen.].

8. Consecinla directd si imediatl a declanqlrii actiunii penale este cea prer,Szutide ar1. 82 C.proc.pen.: ,.persoana impotrirra c5reia s-a pus in miscare ac{iunea penalddevine parle in procesul penal qi se nurneste inculpat". Aceasta este raliunea pentrucare actul prin care se pune in miscare acliunea penala poartd denumirea de act deinculpare.

Confonn art.309 alin. (1) C.proc.pen., acliunea penald se pune in miscar-e decdtre procuror, prin ordonanld, in cursul urmrririi penale. in consecintd, acful deinculpare il reprezintd ordonanfa procurorului, care trebuie sd cuprindl elementeleprevS.zute la art.286 alin" (2) C.proc.pen., respectiv:

a) denurnirea parchetului qi data emiterii;b) numele, prenumele si calitatea celui care o intocmeste;c) data inceperii urm[ririi penale si a continudrii urmaririi fa!6 de suspect;d) fapta care face obiectul urmSr'irii penale. incadrarea juridicd a acesteia ;i. dupa

caz, datele privitoare la persoana inculpatului;e) dispozilia de punere in mi;care a actiunii penale cu indicarea inculpatului sau

inculpatilor;

---*qek*,"

d&****, ..