DROGURILE ~N PRACTICA MEDICO-LEGAL|

A. TERMINOLOGIE. CADRUL LEGISLATIV

Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii define[te drogul ca fiind substan]a care, absorbit\ de un organism viu, modific\ acestuia una sau mai multe func]ii. Altfel spus, drogul este orice substan]\ (natural\ sau sintetic\) care, introdus\ `n organism produce modificarea percep]iei [i a comportamentului [i determin\ dependen]a.

Prin dependen]\ se `n]elege starea de obi[nuin]\ ce determin\ nevoia fizic\ [i psihic\ de drog `n organism.

Toleran]a se define[te ca fiind reducerea r\spunsului la drog, dup\ administrarea repetat\ a acestuia. Spre exemplu diazepamul `n mod obi[nuit produce sedarea la doze de 5 – 10 mg. la primele administr\ri. Ulterior datorit\ fenomenului toleran]ei, aceste doze devin ineficiente terapeutic [i, pentru ob]inerea efectului terapeutic, trebuiesc crescute chiar la câteva sute de miligrame.

Din punct de vedere farmacologic, toleran]a poate fi `nn\scut\ sau dobândit\. O form\ a toleran]ei [i anume toleran]a `ncruci[at\ st\ la baza tratamentului de dezintoxicare al pacien]ilor dependen]i de heroin\.

O caracteristic\ a fenomenului de toleran]\ este dezvoltarea sa mai repede pentru anumite efecte ale unui drog decât pentru altele. De exemplu toleran]a se dezvolt\ rapid pentru efectul euforic al de opioidelor iar dependen]ii tind s\ creasc\ doza lor pentru o experien]\ mult mai `nalt\, pe cât\ vreme toleran]a la efectele gastrointestinale se dezvolt\ mai `ncet.

Aceast\ discrepan]\ `ntre toleran]a la efectul euforic [i efectele vegetative (asupra func]iilor vitale cum ar fi respira]ia, valoarea tensiunii arteriale) poate duce la accidente letale `n abuzul de sedative.

Sindromul de sevraj (abstinen]a) totalizeaz\

manifest\rile fizice [i psihice (nepl\cute) care apar atunci când consumatorul este privat de drogul de care devenise dependent.

Cadrul legislativ `n ]ara noastr\ este reprezentat de urm\toarele norme juridice:

Legea 73 din 1969, privind regimul produselor [i al substan]elor stupefiante, publicat\ `n Buletinul Oficial nr. 154/ 29 decembrie 1969;

Instruc]iunile Ministerului S\n\t\]ii nr. 103/1970 pentru executa-rea prevederilor Legii nr. 73 din 1969 privind regimul produselor [i al substan]elor stupefiante publicate `n Buletinul Oficial nr. 38 din 25 aprilie 1970;

O.U.G. nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman ap\rut\ `n Monitorul Oficial nr. 508 din 20 octombrie 1999;

Legea nr. 143 /2000 privind combaterea traficului [i consumului ilicit de droguri, publicat\ `n Monitorul Oficial nr. 362/2000;

Regulamentul de aplicare a dispozi]iilor Legii nr. 143/2000 aprobat prin H.G. nr. 1359/20 decembrie 2000, publicat `n Monitorul Oficial nr. 46 din 29 ianuarie 2001;

Ordinul M.S.F. nr. 251/240/292 din 08 aprilie 2002 pentru apro-barea listei cuprinzând produsele farmaceutice de uz uman [i veterinar care con]in substan]e ce intr\ sub inciden]a Legii nr. 143/2000;

Ordinul M.S.F. nr. 848/709/217 din 12 septembrie 2003 privind modificarea [i completarea Ordinului M.S.F. nr. 251/240/292 din 2002 ap\rut `n Monitorul Oficial nr. 775 din 05 noiembrie 2003.

~n regulamentul de aplicare al Legii nr. 143/2000 sunt prev\zute m\surile destinate anihil\rii sau reducerii consecin]elor consumului de droguri, cura de dezintoxicare, supravegherea medical\ sau programul de substitu]ie `n ambulatoriu.

Cura de dezintoxicare se dispune `n baza expertizei medico-legale, nu poate dura mai mult de 30 de zile [i se realizeaz\ `n regim de spitalizare `ntr-una din unit\]ile medicale stasbilite de Ministerul S\n\t\]ii, sau dup\ caz, de Ministerul de Interne ori de Ministerul Justi]iei. Sec]iile de dezintoxicare au un regim `nchis, vizitarea toxicomanilor efectuându-se `n condi]ii de strict\ supraveghere [i `n prezen]a unui cadru desemnat `n acest

scop. Pentru eliminarea riscului de procurare a drogurilor p\r\sirea sec]iei de dezintoxicare de c\tre persoana internat\ se face numai prin externare. Exist\ mai multe metode de realizare a acestei cure:

Oprirea brusc\ a administr\rii drogului; Utilizarea unor metode non-substitutive

simptomatice; Tratamentul de substitu]ie prin `nlocuirea drogului

consumat de toxicoman cu alte produse precum metadona, subutex;

Psihoterapia.Administrarea tartamentului de substitu]ie se face sub

stricta supraveghere a personalului sanitar, numai dup\ confirmarea diagnosticului de dependen]\, prin punerea `n eviden]\ `n sângele sau urina toxicomanului a drogurilor consumate de c\tre acesta.

Supravegherea medical\ se dipune ca [i prima m\sur\ numai `n baza unei expertize medico-legale. Ea cuprinde serviciile de evaluare [i `ngrijire medical\ continu\, servicile de consiliere psihologic\ [i psihoterapie, serviciile de post-cur\ reabilitarea psihosocial\ [i m\surile destinate reducerii consecin]elor consumului de droguri.

Programul de substitu]ie `n ambulatoriu reprezint\ `nlocuirea drogului consumat de toxicomani cu metadona sau cu alte substan]e specifice pe o perioad\ `ndelungat\, `n vederea reducerii consecin]elor asociate consumului de droguri. Se realizeaz\ `n unit\]i sanitare ale Ministerului S\n\t\]ii sub supravegherea unui medic psihiatru, dar numai dup\ punerea `n eviden]\ a stupefiantelor consumate de toxicoman.

Din punct de vedere al ac]iunii farmacologice asupra sistemului nervos central, drogurile pot fi `mp\r]ite astfel:

Depresive [i narcotice;Stimulante;Euforizante.

B. SUBSTAN}E NARCOTICE {I DEPRESIVEB.1. SUBSTAN}ELE OPIACEE

B.1.1. TERMINOLOGIE. Substan]ele opiacee sunt o clas\ de compu[i chimici care sunt folosi]i `n practica medical\ pentru

combaterea durerii (analgezice). Cuvântul opiu `[i are originea `n limba greac\ veche (opium = suc), fiind extras din semin-]ele de mac (Papaver Somniferum).

Termenul de opiacee desemneaz\ drogurile derivate din opiu, incluzând morfina, codeina precum [i o clas\ de substan]e semisintetice, care pleac\ de la tebain\ (un alt alcaloid al sucului de mac).

Prin narcotice s-au `n]eles ini]ial, inductoare ale somnului. Acest cuvânt `[i are originea `n limba greac\ veche (narcos=stupoare). Ast\zi, termenul de narcotice este asociat cu analgezice opiacee puternice.

B.1.2. ISTORIC. Vechii sumerieni cuno[teau efectele psihice ale sucului de mac. Primele consemn\ri asupra acestora au fost f\cute de THEOPHRASTUS `n secolul al III-lea D.C. ~n Evul Mediu, arabii au folosit extractul de mac `n tratamentul dizenteriei.

Opiul con]ine peste 20 de alcaloizi, dintre care, `n ordinea extragerii lor, amintim:

1806 - Serturner izoleaz\ morfina (Morpheus `n lb. greac\=Zeul Somnului);

1832 - Robiquet izoleaz\ codeina; 1848 - Merck izoleaz\ papaverina.Dup\ 1950 au fost izolate [i purificate analgezicele care nu

dau dependen]\ (metadona, etc.).Toate aceste substan]e chimice ac]ioneaz\ pe receptori

specifici (miu, kappa, delta, etc.), cantona]i `n principal la nivelul sistemului nervos central, dar [i la nivelul altor aparate [i sisteme, fapt ce explic\ gama vast\ de efecte pe care le au aceste substan]e.

Prezint\ un larg interes `n practica medico-legal\ [i clinic\ medical\, cu mari implica]ii `n sfera social\ [i juridic\, datorit\ urm\rilor.

Calea de p\trundere poate fi digestiv\, respiratorie [i injectabil\ (subcutanat sau intramuscular), iar locul de ac]iune este sistemul nervos central – centrii de percepere a durerii. Mai sunt stimulate idea]ia, imagina]ia. Deprim\ centrii respiratori.

Intoxica]ia poate fi acut\, sau cronic\. Cea cronic\ este acompaniat\ de ca[exie, infec]ii, procese alergice. ~n intoxica]ia acut\ la `nceput apar agita]ie, euforie, hiperexcitabilitate, aparent\ stimulare a func]iilor intelectuale, pentru ca ulterior s\ survin\

ame]eli, adimamie, grea]\, v\rs\turi, prurit tegumentar (debut nazal la morfinomani).

La cadavru se constat\ aspecte lezionale de tip asfixic, urme de punc]ii venoase sau subtegumentare, leziuni de tip infec]ios. Moartea survine fie datorit\ supradoz\rii, fie datorit\ complica]iilor. Obi[nuit toxicomanii se sinucid.

Toxicul se va c\uta `n intoxica]iile cronice `n urin\. Mai pot fi doza]i unii metaboli]i.

NARCOTICE DE ORIGINE NATURAL|

NARCOTICE DE SEMISINTEZ|

NARCOTICE DE SINTEZ|

OPIUL HIDROXIMORFONA MERPERIDINAMORFINA OXICODONA METADONACODEINA ETORFINA L A A MTEBAINA HEROINA PROPOXYFEN

FENTANYL

TABEL Nr. Clasificarea din punct de vedere chimic a narcoticelor.

B.1. 3. NARCOTICE DE ORIGINE NATURAL|.B.1.3.1 OPIUL. Este cunoscut `nc\ din antichitate, fiind

un produs natural al unei plante, numit\ Papaver somniferum. P\st\ile (capsula) acestei plante, incizat\, produce o secre]ie lactescent\, care dup\ evaporarea apei (a doua zi) se transform\ `ntr-o past\ maronie, numit\ opiu “crud”. O alt\ metod\ de ob]inere const\ `n extragerea din plantele de mac, uscate, a alcaloizilor cu ajutorul unor substan]e chimice. Se ob]ine un extract care poate fi solid, lichid sau chiar o fin\ pulbere maronie.

~n industria medicamentelor, opiul intr\ `n componen]a unor antidiareice. Compu[ii nitrogena]i sunt de asemeni folosi]i.

Obi[nuit, opiul se fumeaz\ dar mai poate fi mestecat [i `nghi]it. Volumul s\u mare face ca acest drog s\ nu fie traficat pe scar\ larg\, fiind consumat actualmente `n comunit\]ile asiatice de refugia]i.

B.1.3.2. MORFINA. (nr. CAS 57-27-2). Administrarea morfinei produce efecte diverse, dar cele analgezice sunt de elec]ie. Folosirea `ndelulngat\ duce la apari]ia fenomenului de toleran]\,

ca de altfel la toate opiaceele. Se absoarbe rapid din tractul digestiv [i este metabolizat\ la

nivel hepatic prin conjugare cu acid glucuronic, rezultând morfin-6-glucuronatul, un metabolit de 2 ori mai activ decât morfina [i care trece bariera hemato-encefalic\. Timpul de `njum\t\]ire al morfinei este de 2-3 ore, iar al morfin-6-glucuronatul mai lung. Eliminarea se face pe cale renal\.

B.1.3.3. CODEINA sau metilmorfina (nr. CAS 76-57-3). Se administreaz\ pe cale oral\. Dup\ absorb]ie, circa 10% este demetilat\, rezultând morfina. Timpul de `njum\t\]ire este de 2-4 ore. Genereaz\ efecte `n principal analgezice [i respiratorii.

B.1.3.4. TEBAINA. Este un component aflat `ntr-o propor]ie mic\ `n opiu. Produce efecte mai de grab\ stimulante decât depresive. Nu est folosit\ `n scopuri medicale, dar chimic poate fi folosit\ ca precursor `n sinteza unor compu[i cum ar fi: codeina, naloxona, etorfina.

B.1.2.NARCOTICE DE SEMISINTEZ|. ~n aceast\ categorie intr\ substan]e care, prin procedee chimice, modific\ structura alcaloizilor con]inu]i `n opium.

B.1.2.1. HEROINA sau diacetilmorfina este de departe cel mai cunoscut compus. Se ob]ine prin tratarea morfinei cu anhidrid\ acetic\. Se prezint\ `n stare pur\ ca o pudr\ alb\ cu gust am\rui. “Pe strad\” heroina se g\se[te amestecat\ cu diverse substan]e, de tipul: lapte praf, zah\r, chinin\, cafein\, glucoz\, diazepam etc., care-i “taie” efectul [i sunt cunoscu]i ca “`ndulcitori”.

De la jum\tatea anilor ^80, pe pia]\ a p\truns, având ca punct de plecare laboratoarele clandestine din Mexic, o form\ mai ieftin\ [i mai puternic\ de heroin\, cunoscut\ sub numele de “black tar”. Aceast\ nou\ form\ este responsabil\ `n mare parte de supradoz\rile care ajung `n sec]iile de urgen]\.

Calea de p\trundere este venoas\ (`n solu]ie amestecat\ cu diverse lichide, chiar alcool), intradermic\, prizare pe nas sau chiar mestecat\ [i `nghi]it\.

Dup\ absorb]ie este relativ rapid hidrolizat\ `n 6-monoacetilmorfin\ (6-MAM). ~n sânge dispare dup\ aproximativ 60-90 minute. Se elimin\ prin urin\. Tot `n urin\ mai pot fi identifica]i metaboli]ii, sau unele substan]e cu care, adesea heroina este amestecat\.

Efectele apar dup\ un interval de timp variabil (func]ie de

calea de administrare – aproape instantaneu când este vorba de calea venoas\) [i constau `ntr-o senza]ie pl\cut\ de eliberare total\ de team\ [i stress, euforie, acompaniat\ de: senza]ie de vom\, usc\ciunea gurii. Ulterior apare senza]ia de panic\, sc\derea frecven]ei pulsului [i a celei respiratorii.

La inject\ri repetate, senza]ia de vom\ dispare din cauza fenomenului de toleran]\ care se instaleaz\ rapid. La fel dependen]a.

Fenomenele de sevraj apar la circa 8 – 12 ore de la ultima priz\ [i constau `n: transpira]ii, l\crim\ri abundente, tremur\turi ale extremit\]ilor acompaniate de senza]ia de r\ceal\ a acestora, diaree, senza]ie de grea]\, dureri abdominale [i crampe ale musculaturii membrelor.

Intoxica]ia acut\ cu heroin\ este cel mai adesea consecin]a unui supradozaj (la persoanele dependente), iatrogen\ (mai rar). Se poate `ntâlni [i `n tentativele de suicid. Persoanele care au luat o supradoz\ sunt ini]ial stuporoase, apoi intr\ `n com\. Ritmul respirator este sc\zut, se instaleaz\ cianoza. Pupilele sunt simetrice, punctiforme. Dac\ hipoxia este sever\, ele pot fi dilatate. Temperatura corporal\ scade, pielea devine rece, umed\. Musculatura devine flasc\, falca relaxat\, limba poate c\dea [i bloca c\ile respiratorii superioare.

Pe termen lung, la consumatori apar afec]iuni hepato-renale, infec]ii pulmonare, indur\ri [i chiar tromboze ale venelor injectate .

Diagnosticul trebuie avut `n vedere la o persoan\ care prezint\ triada:

sc\derea frecven]ei respiratorii; pupile miotice, com\ (la doze mari); urme de injec]ii la locurile de elec]ie ini]ial,

ulterior chiar la nivelul venelor de la picioare.

B.1.3. NARCOTICE DE SINTEZ|. Sunt produse `n `ntregime de industria chimic\, spre deosebire de celelalte narcotice care au originea `n opiu sau deriva]ii acestuia.

B.1.3.1. Meperidina a fost primul narcotic de sintez\. Toleran]a [i dependen]a apar la folosirea `ndelungat\. Supra dozarea determin\ convulsii. Este un drog extrem de neurotoxic, folosirea sa pe termen lung determinând o simptomatologie similar\ cu cea a bolii Parkinson (tremur\turi ale extremit\]ilor). Un

analog al meperidinei a fost creat `ntr-un laborator clandestin, `n anii 1982, fiind cuncoscut sub denumirea de MPPP (1-metil-4-fenil-4-propionoxipiperidin\).

B.1.3.2. Metadona produce cea mai mare parte din efectele heroinei sau morfinei. Actualmente este folosit\ `n tratamentul de detoxifiere. Are o durat\ de ac]iune de circa 24 ore, de aceea poate fi administrat\ o singur\ priz\ pe zi. Toleran]a [i dependen]a se dezvolt\ mai lent ca `n cazul heroinei, iar sindromul de sevraj este mai pu]in zgomotos.

B.1.3.3. LAAM sau L-acetil-metadol este `nrudit chimic cu metadona, având o durat\ de ac]iune mai mare ca aceasta, cuprins\ `ntre 48 [i 72 de ore, fapt ce-l face s\ fie folosit `n curele de detoxifiere.

B.1.3.4. Propoxifen-ul [i fentanyl-ul sunt tot narcotice de sintez\ primul având un efect analgezic slab. Fentanyl-ul este mai puternic, deriva]ii s\i (alfa-metil fentanyl [i 3-metil-fentanyl) fiind folosi]i pentru a `mbun\t\]i calit\]ile heroinei sau cocainei.

C. SUBSTAN}E DEPRESIVE, SEDATIV – HIPNOTICE, TRANCHILIZANTE

Substan]ele care `ncetinesc func]iile mentale sau fizice sunt cunoscute sub denumirea de depresive ale sistemului nervos central. Deoarece aceste substan]e produc o stare de calm, de `nl\turare a sentimentului de tensiune nervoas\, a anxiet\]ii, ele au [i un efect sedativ.

La doze mari, sedativele induc o stare de somn asem\n\toare celui natural. Medicamentele care au efect inductor al somnului sunt numite hipnotice1. Asocierea termenilor de sedativ [i hipnotic red\ cel mai elocvent efectele majore ale acestei clase de substan]e. alte efecte sunt cele anticonvulsivante.

C.1. BARBITURICELE. Reprezint\ o clas\ larg\ de compu[i chimici, având ca form\ de prezentare capsula sau tableta [i doar foarte pu]ine sunt `n form\ injectabil\. Dozele mici calmeaz\, producând o stare de relaxare muscular\, de eliminare a tensiunii nervoase [i anxiet\]ii. La doze mai mari se instaleaz\ o senza]ie de toropel\, iar ulterior somnul.

1 Acest efect hipnotic nu are nimic comun cu starea artificial indus\ de sugestibilitate, cunoscut\ sub numele de hipnoz\.

Singure sau `n asocia]ie cu alte medicamente sau alcool, barbituricele sunt printre cele mai utilizate `n actul suicidal, mai ales de c\tre femei.

BARBITURICE CU DURAT| ULTRA-

SCURT| DE AC}IUNE

BARBITURICE CU DURAT| SCURT| -

MEDIE DE AC}IUNE

BARBITURICE CU DURAT| LUNG| DE

AC}IUNE

Tiopental (Pentotal)

Amobarbital Fenobarbital

Hexobarbital Secobarbital Mefobarbital

Tiamyl Pentobarbital Veronal

Tabel Nr. Clasificarea barbituricelor dup\ durata lor de ac]iune.

Dependen]a se instaleaz\ rapid. La fel toleran]a, fapt ce determin\ cre[terea dozei zilnice. Moartea survine prin depresia puternic\ a centrilor respiratori bulbari, iar `n caz de com\ prelungit\ se datoreaz\ colapsului vascular. Necroptic, se constat\ un sindrom asfixic.

Examenul toxicologic se va efectua pe corpurile delicte g\site la fa]a locului, sânge prelevat de la cadavru [i con]inut gastric.

C.2. SEDATIV – HIPNOTICE NEBARBITURICE. Din aceast\ categorie cei mai cunoscu]i reprezentan]i sunt cloral-hidratul [i benzodiazepinele.

CLORAL-HIDRATUL a fost sintetizat prima dat\ `n 1862. Nu are efecte adverse la doze terapeutice fapt ce l-a f\cut s\ folosit ca un sedativ de zi, `n special `n pediatrie. Somnul se instaleaz\ `n mod obi[nuit `n circa 5 ore.

Amestecat cu alcoolul (“knock-out drops”) efectul apare rapid [i este de durat\, adesea letal. Dependen]a apare rapid iar studii recente arat\ c\ are un poten]ial cancerigen.

BENZODIAZEPINELE. Sunt de asemeni inductoare ale somnului, dar au [i o ac]iune anxiolitic\ [i anorexigen\2. Administrarea `ndelungat\ are ca efecte adverse apari]ia

2 Anorexie = lipsa poftei de mâncare.

depresiei, halucina]iilor, ideilor suicidare.Diazepamul este reprezentatul cel mai cunoscut al acestei

clase, fiind o benzodiazepin\ cu durata efectului lung\. Actualmente, alprazolamul (comercializat sub denumirea de Xanax) tinde s\ limiteze aria de ac]iune a diazepamului, dar are un efect de durat\ mai scurt\.

C.3. TRANCHILIZANTELE. Din punct de vedere al ac]iunii lor pot fi minore (ex.: meprobamatul) sau majore (clorpromazima). Cele minore sunt medicamente care `nl\tur\ anxietatea, iar cele majore sunt folosite `n tratamentul psihozelor, `n asociere cu alte medicamente care le mic[oreaz\ efectele adverse.

D. SUBSTAN}E STIMULANTE

Sunt substan]e chimice care prin efectele lor cresc starea de aten]ie, alert\, activitatea psihic\, `mbun\t\]ind func]iile psihomotorii.

Din aceast\ categorie fac parte:D.1. Cocaina;D.2. Amfetaminele.

Tot ca substan]e stimulante folosite `n societatea contemporan\ pot fi considerate [i tutunul (nicotina), cafeaua (cofeina) precum [i b\uturile energizante pe baz\ de cola. Folosirea lor `ndelungat\ duce la dependen]\, dar nu produce alter\ri majore ale func]iilor psihice sau disfunc]ii ale vie]ii de familie (excep]ie poate face fumatul pe termen lung).

D.2. COCAINA. Se ob]ine cu ajutorul solven]ilor eterici din pasta frunzelor plantei de coca (Erythroxylon coca) sub form\ de cristale f\r\ miros, albe sau o pudr\ cristalin\ [i este cel mai puternic stimulant al sistemului nervos central de origine natural\.

Popularitatea sa este `n leg\tur\ direct\ cu apari]ia aproape imediat\ a efectelor stimulative ale sistemului nervos central precum [i cu a[a zisa lips\ a efectelor nedorite. Actualmente este considerat un drog de lux. Calea de administrare poate fi tradi]ional\ ( mestecatul - `n Peru; prizatul prin fosele nazale a pulberii aranjate `n linii sub]iri) dar au ap\rut [i metode noi (injectarea sau fumatul deriva]ilor de cocain\). Intravenos, cocaina poate fi administrat\ singur\ `n solu]ii ori combina]ii cu alte euforiate, produce o senza]ie extrem de puternic\, asemuit\ cu un

fulger al creierului, chiar al `ntregului organism.Mai poate fi asociat\ cu droguri depresive (heroina),

amestecul purtând numele de speed-ball.Dup\ 1985 `n Statele Unite, apare pe pia]a drogurilor carck3

cocaina ob]inut\ printr-un procedeu chimic mai sigur, prin extrac]ie cu solven]i amoniacali.

Efectele cocainei depind, ca [i `n cazul altor substan]e psihotrope de doz\, puritatea substan]ei, calea de administrare personalitatea [i preg\tirea psihointelectual\ a consumatorului.

Ini]ial apare o senza]ie de euforie, bun\ dispozi]ie, cre[terea `ncrederii `n sine, dispari]ia oboselii, cre[terea sociabilit\]ii, logoree. Pupilele sunt dilatate, cre[te frecven]a cardiac\ [i tensiunea arterial\. Aceste senza]ii pot fi poten]ate prin folosirea unor jocuri de lumini.

Folosirea `ndelungat\ induce o stare de nelini[te, iritabilitate, insomnii chiar halucina]ii tactile (furnici, [erpi ce merg pe sub piele), vizuale, auditive, de gust sau miros (psihoza cocainomanului). Apetitul este diminuat, putând apare malnutri]ia. Mai pot apare tulbur\ri de dinamic\ sexual\ chiar infertilitate la b\rba]i. Cre[terea senza]iilor de furnic\tur\ poate determina subiec]ii s\-[i provoace leziuni de grataj sau chiar t\ieturi pentru `ndep\rtarea “insectelor”.

Pe termen lung mai sunt citate `n literatura medical\ tulbur\ri cantonate la nivelul aparatului respirator, de tipul rinoreei, chiar perfora]ii la nivelul sptului internarinar (la cei care prizeaz\).

La femeile gravide, consumul cocainei afecteaz\ produsul de concep]ie.

D.1. AMFETAMINELE. Au fost sintetizate prima dat\ `n 1887 `n Germania, fiind folosite ini]ial `n tratamentul narcolepsiei4 [i al sindroamelor hiperkinetice la copii. Administrarea lor produce efecte asem\n\toare cocainei.

~n aceast\ clas\ intr\ urm\toarele substan]e: Levoamfetanine (benzidrina); Dextroamfetamine (dexedrina); Metamfetamine (“met” sau “speed” ); Dextrometamfetamine (“ice”).

Calea de administrare este `n general digestiv\, dar ele pot fi

3 Numele de crack provine de la sunetele care apar la fumarea acestei cocaine procesate.4 Narcolepsia este o afec]iune neurologic\ caracterizat\ prin episoade sau atacuri de somn, induse de st\ri emo]ionale.

[i prizate sau injectate `n solu]ie apoas\ intravenos. Recent, a ap\rut o form\ ce poate fi fumat\ [i care este cunoscut\, printre consumatori, sub numele de “ice”.

Efectele amfetaminelor sunt similare cocainei. La doze terapeutice (5 pân\ la 10 miligrame) amfetaminele

induc o stare de trezire, alert\, `ncredere `n sine, reduc senza]ia de oboseal\, scad apetitul cresc puterea de concentrare. Induc o cre[tere a dorin]ei [i puterii de a lucru. Cresc activitatea motorie, frecven]a cardiac\ [i respiratorie, tensiunea arterial\ [i temperatura corpului.

~n general amfetaminele sunt luate de cei care vor s\-[i dep\[easc\ condi]ia fiziologic\ (personalul care vrea s\-[i men]in\ un tonus ridicat `n timpul schimbului de noapte, studen]ii `n sesiune, [oferi de camioane care au de parcurs distan]e lungi [i nu vor s\ doarm\, atle]i)5. Dozele crescute intensific\ aceste efecte.

Folosirea `ndelungat\ determin\ halucina]ii, afec]iuni cutanate, ulcere (datorate ceren]elor vitaminice). Poate apare sc\derea `n greutate [i depresiile.

Ca [i `n cazul cocainei poate ap\rea o psihoz\ toxic\, caracterizat\ prin sentimentul de persecu]ie, halucina]ii, o senza]ie de dezam\gire profund\. Apare un comportament impulsiv, violent.

Fenomenul dependen]ei se dezvolt\ rapid. La fel toleran]a pentru efectele euforice [i anorexice, fapt ce impune cre[terea dozei, astfel `ncât se poate ajunge [i la 1000 miligrame la 2 – 3 ore.

E. DROGURI PSIHEDELICE

Sunt substan]e naturale sau de sintez\ care `n func]ie de doz\, determin\ alter\ri ale percep]iei, emo]iilor, st\rii de con[tien]\ [i imaginii de sine6. Reprezentan]ii majori ai acestei categorii de droguri sunt:

Mescalina Fenciclidina [i Dietilamida acidului lisergic.

~n ultimii ani, industria chimic\ a reu[it sinteza unor

5 Una dintre persoanele sec.XX-lea care a abuzat de amfetamine a fost Adolf Hitler.6 Astfel de alter\ri ale st\rii de con[tien]\ se ob]in `n timpul somnului (visele) sau pe parcursul exalt\rilor religioase.

substan]e psihedelice care se g\sesc pe strad\ sub diferite denumiri.

De-a lungul anilor au fost folosite multiple denumiri pentru aceast\ categorie de substan]e:halucinogene (inductoare de halucina]ii), psihomimetice (substan]e ce mimeaz\ psihozele), psihodisleptice (afecteaz\ gândirea, “rupând-o”), psiholitice (dizolv\ psihicul). Fiecare dintre ace[ti termeni, se bazeaz\ `ns\ pe o singur\ ac]iune farmacologic\ asubstan]ei, fapt ce limiteaz\ `ntreaga gam\ de efecte asupra psihicului uman.

Un termen mai apropiat de realitatea efectelor psihice pare a fi cel de droguri psihedelice7.

Mescalina este principalul alcaloid al mugurelui cactusului peyote (Lophophora williamsii), ce cre[te `n America de Nord.

Calea de administrare este digestiv\. Nu d\ dependen]\ fizic\, iar cea psihic\ este rar\. La doze de circa 200 – 500 mg (echivalentul a aproximativ 20 de muguri), apar cre[terea ritmului cardiac, a presiunii sanguine, midriaz\, o `ncetinire a reflexelor [i o slab\ coordonare a lor. Mai apar senza]ii de vom\, dureri de stomac. Efectele psihedelice constau `n sentimentul de imponderabilitate, percep]ia caleidoscopic\ a culorilor, depersonalizare [i dureaz\ circa 6 – 10 ore.

Forma sintetic\ se g\se[te pe pia]a neagr\ sub form\ de capsule, tablete ori lichid. Are acelea[i efecte ca [i produsul natural.

Fenciclidina (cunoscut\ [i sub denumirea de PCP) a fost folosit\ ini]ial ca un anestezic, fiind scoas\ ast\zi din practica medical\ datorit\ efectelor sale complexe. Efectele, depind de doz\ [i calea de administrare, pot fi stimulante, depresive, psihedelice, halucinogene, analgezice, anestezice. Efectul anestezic este disociativ. Aceast\ plaj\ larg\ de efecte a determinat ca drogul s\ fie vândut pe pia]\ sub denumiri diferite.

Drogul poate fi administrat oral, injectat intravenos sau fumat fie `n ]ig\ri, fie `n amestec cu frunze ale unor plante cu efecte psihedelice.

Amida acidului lisergic (L.S.D.)8 este de fapt un derivat de ergot, substan]\ care se g\se[te `ntr-o ciuperc\ ce paraziteaz\ semin]ele de secar\. Actualmente se ob]ine numai prin sintez\

7 Termenul de psihedelic, desemneaz\ starea min]ii de a percepe mai mult decât ne poate ea spune [i de a experimenta mai mult decât poate fi explicat.8 Termenul deriv\ de la abrevierea din limba german\ a dietilamidei acidului lysergic.

chimic\. Este cel mai puternic drog psihedelic, doza la care se ob]in efecte fiind de circa 50 – 150 micrograme (mcg). Pe strad\ se g\se[te ocazional sub form\ pur\, adesea fiind impurificat cu stricnin\, alte droguri psihedelice, stimulante ale sistemului nervos central, chiar metamfetamine.

Calea de administrare este obi[nuit oral\. O mic\ parte din consumatori apeleaz\ la injec]ii, iar un procent [i mai mic prefer\ s\ amestece drogul cu tutun [i s\-l fumeze, caz `n care efectul nu este satisf\c\tor.

~ntr-o prim\ faz\ subiectul simte o eliberare a tensiunii interioare. Aceast\ stare este `nso]it\ de crize de râs sau plâns, euforie, stare de bine, lipsa oboselii.

Faza a doua apare la circa 30 – 90 minute de la ingestie. Se caracterizeaz\ prin distorsiuni ale percep]iei, iluzii vizuale, halucina]ii. Este acompaniat\ de cre[terea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, pierderea apetitului. La femeile gravide pote apare contrac]ii uterine.

Faza a treia apare la circa 2 – 4 ore de la administrarea drogului. Se caracterizeaz\ piederea sensului de curgere a timpului (nu mai exist\ trecut, prezent, viitor toate fiind fuzate, iar subiectul le parcurge foarte `ncet). Ego-ul este dezintegrat, spiritul fiind separat de trup. Subiectul crede c\ are puteri magice [i un control absolut asupra vie]ii sale. Este momentul `n care pot apare diferite accidente, chiar moartea. La 4 – 6 ore de la ingestie, simptomatologia se dimineaz\ progresiv, subiectul trecând treptat la starea normal\ de con[tien]\.

Efectele sunt cunoscute sub denumirea de “excursie acid\” sau simplu “excursie”. Sunt imprevizibile [i depind de `nprejur\rile `n care drogul este consumat, de starea psihic\ a subiectului. Efectele adverse ale consumului de LSD sunt sintetizate de termenul “excursie rea” . Se caracterizeaz\ printr-o stare acut\ de panic\, halucina]ii psihotice, delir de persecu]ie.

Alte droguri psihedelice. ~n aceast\ categorie pot fi incluse urm\toarele substan]e:

MDA sau 3,4 – metilendioxiamfetamina se g\se[te sub forma unei pulberi albe. Se administreaz\ oral (`n capsule), dar poate fi prizat\ [i chiar injectat\. Efectele (constau `ntr-o senza]ie de pace, euforie, lini[te emo]ional\, stare oniric\) apar la 1 or\ de la ingestia prizei [i dureaz\ circa 8 ore.

MDMA sau metilendioxiamfetamina (“Ecstasy”, “Adam”, “Big E” sau “X-TC”) combin\ efectele halucinogene ale mescalinei cu cele stimulante ale amfetaminelor. A fost sintetizat prima dat\ `n 1914, dar a c\p\tat o popularitate crescut\ de abia `n anii ’70, `n campusurile universitare americane. Pe pia]\ se g\se[te obi[nuit sub form\ de tablete, majoritatea consumatorilor preferând ingestia. O mic\ parte din consumatori prefer\ s\-l inhaleze [i foarte pu]ini [i-l administreaz\ injectabil. Efectele sunt `n general de relaxare, sc\derea tensiunii nervoase. Favorizeaz\ cre[terea comunic\rii interpersonale. Determin\ intensificarea pl\cerilor senzuale, `n special prin sim]ul tactil. Efectele similare amfetaminelor sunt `n general de stimulare a tuturor func]iilor, dar mai pot apare senza]ie de gât uscat, midriaz\.

DOM este un derivat sintetic atât al mescalinei cât [i al amfetaminelor, fiind introdus pe pia]a drogurilor `n anii ’67 sub denumirea de STP9. Calea de administrare este oral\. La doze mici induce efecte similare amfetaminelor pentru ca la doze m\rite s\ apar\ efecte similare LSD-ului. Rata sa de metabolizare este foarte sc\zut\ fapt ce determin\ o prezen]\ mai `ndelungat\ a drogului `n organism (12 pân\ la 14 ore). Folosirea `ndelungat\ determin\ apari]ia tremur\turilor la nivelul extremit\]ilor chiar convulsii.

F. CANABIS

Canabisul (cannabis sativa, cannabis indica) este o plant\ a regiunilor cu clim\ temperat\ [i tropical\. Poate fi cultivat\ sau cre[te spontan, din semin]e `n urma ciclul de vegeta]ie ce dureaz\ un an.

Din canabis se ob]in: Marihuana: se ob]ine din frunzele, florile,

micile r\murele, semni]ele, toate uscate [i ulterior zdrobite ale canabisului;

Ha[i[ este secre]ia r\[inoas\ a florilor de canabis care dup\ ce este uscat\ este comprimat\ `n diferite forme. Este `n general mai tare decât marihuana, con]inând pân\

9 A fost numit astfel dup\ o marc\ de uleiuri de motor (Scientifically Treated Petroleum), acronim interpretat actualmente ca:”Serenity, Tranquility, Peace”.

la 20% THC. Este forma major\ de consum a canabisului `n Orientul Mijlociu [i `n Africa de Nord. ~n Orientul ~ndep\rtat, este cunoscut sub numele de charas.

Sinsemila: o varietate mai puternic\ de marihuana, ob]inut\ din florile nepolenizate ale canabisului. Este specific\ Californiei.

Uleiul de ha[i[. Se ob]ine prin extrageri repetate cu ajutorul unor solven]i de tipul cloroformului, eterului din ha[i[. Se ob]ine un lichid vâscos, negricios, cu un concentrat de pân\ la 60% THC.

~n mod obi[nuit produsele de canabis sunt fumate10 `n pipe sau amestecate cu tutun `n ]ig\ri. Mai pot fi luate per os, singure sau ca ingrediente `n prepararea hranei. Marihuana se poate consuma ca atare sau `n amestec cu alte droguri.

Principalul constituent psihoactiv al canabisului [i deriva]ilor s\i sunt canabinoizii cu reprezentantul lor major Δ – 9 – tetrahidrocanabinol (THC).

Durata efectelor depinde de cantitatea administrat\ [i constau `n: relaxare, bun\ dispozi]ie, euforie, logoree, râs. Percep]ia este ini]ial intensificat\, pentru ca ulterior s\ apar\ halucina]iile, dac\ doza este crescut\. Simptomele apar la circa 30 minute de la luarea dozei [i dispar dup\ 2 pân\ la 4 ore. Func]ie de personalitatea subiectului, starea sa psihic\ efectele pot fi poten]ate sau din contr\, s\ apar\ efecte nedorite, negative, de tipul atacului de panic\, nervozit\]ii sau altor st\ri nepl\cute.

La consumatorii cronici apare diminuarea aten]iei [i concentr\rii, incapacitatea de a exercita deprinderi mecanice (ex.: condusul autovehiculelor), sc\derea libido-ului. Asociat cu alcoolul poate determina ame]eal\ [i senza]ie de vom\.

Metaboli]ii THC se elimin\ prin urin\ [i fac astfel posibil\ dozarea lor prin gaz cromatografie combinat\ cu spectrometria de mas\. Dup\ fumarea unei ]ig\ri, pozitivarea se face la 2 – 3 ore, atingându-se o concentra]ie maxim\ la circa 5 – 6 ore. Un fum\tor de pân\ la 4 ]ig\ri pe s\pt\mân\ are testele pozitivate pentru o perioad\ de 5 pân\ la 7 zile, un fum\tor zilnic pân\ la 10 – 15 zile, pentru ca un consumator cronic, `nr\it, s\ fie pozitiv timp de 1 – 2 luni.

10 Fumul ]ig\rilor cu marihuana con]ine benzpiren `n concentra]ii mult mai mari decât cel de tutun.