Scribd Upload a Document Search Documents

Explore

Documents Books - Fiction Books - Non-fiction Health & Medicine Brochures/Catalogs Government Docs How-To Guides/Manuals Magazines/Newspapers Recipes/Menus School Work + all categories Featured Recent

People Authors Students Researchers Publishers Government & Nonprofits Businesses Musicians Artists & Designers Teachers + all categories Most Followed Popular Sign Up

| Log In

1First Page

Previous Page Next Page

/ 47Sections not available Zoom Out Zoom In Fullscreen Exit Fullscreen Select View Mode

View Mode SlideshowScroll

Readcast Add a Comment Embed & Share

Reading should be social! Post a message on your social networks to let others know what you're Readcast this Document

Login to Add a Comment

SUBMIT

Share & EmbedAdd to Collections

Download this Document for FreeAuto-hide: on

JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI Dei drojdiile au fost folosite din vremuri strvechi la prepararea alimentelor i buturilor, utilizarea lor n nutriia uman sau pentru furajarea animalelor este de dat mult mai recent. Deficitul de proteine din timpul primului rzboi mondial a impulsionat cercetrile pentru cultivarea drojdiilor n scopuri furajere. Microorganismele cele mai frecvent utilizate ca surs de proteine n nutriia omului i animalelor sunt drojdiile. Datele experimentale atest c proteina din drojdii poate nlocui proteinele vegetale i animale tradiionale. S-a constatat c drojdiile sunt capabile s sintetizeze vitaminele hidrosolubile din grupa B, dar i s le nmagazineze n celul n cantiti la fel de mari sau chiar mai mari dect cele din esuturile animale recunoscute ca surse importante de vitamine. n condiiile adncirii crizei alimentare, fabricarea proteinelor de biosintez reprezint una dintre cile de perspectiv pentru asigurarea necesarului de proteine. Tehnologia obinerii proteinelor de biosintez prezint urmtoarele avantaje: - permite obinerea de proteine cu valoare biologic ridicat din materii prime disponibile n cantiti mari, constituite n mare msur din subproduse sau deeuri i reziduuri industriale; - ofer posibilitatea, n raport cu substratul folosit, obinerii de proteine cu randament mult mai mare n comparaie cu cele de origine animal; - prin utilizarea deeurilor i reziduurilor industriale se realizeaz i o depoluare a mediului. Pentru utilizare in hrana Salmonidelor, drojdia trebuie sa fie producatoare de astaxantina, compus carotenoidic care intensifica culoarea carnii acestor pesti. Studiul intreprins a urmarit izolarea unei drojdii producatoare de astaxantina si investigarea conditiilor de cultivare care sa permita obtinerea compusului carotenoidic cu randament ridicat, astfel incat biomasa acestei drojdii sa se poata utilize in alimentatia Salmonidelor. 1

CAPITOLUL I MICROORGANISME IMPLICATE IN OBTINEREA DROJDIEI FURAJERE Microorganismele utilizate in procesul de multiplicare industriala a drojdiilor trebuie sa indeplineasca o serie de conditii cum ar fi: - timp de generatie cat mai scurt; - randament de fabricatie si continut de proteine ridicat; - vitalitate ridicata, mai ales in cazul multiplicarii continue; - sensibilitate redusa la infectii, inhibitori si la variatiile calitative ale mediului; De obicei, tipurile de drojdii se aleg in functie de natura mediilor de cultura. Data fiind marea viabilitate si adaptabilitate a drojdiilor la diversele conditii de mediu, se pot cultiva cu rezultate bune diferite rase, tulpini, specii si chiar genuri de drojdii sau ciuperci pe lesiile sulfitice reziduale si pe prehidrolizate. Alte substraturi utilizate cu success la obtinerea drojdiilor furajere sunt reprezentate de subproduse ale industriei alimentare: melasa, radicele da malt, ape de inmuiere a porumbului (extract de porumb). Dintre tulpinile de drojdii folosite in practica pentru formarea de biomasa, se pot mentiona urmatoarele: - Torula utilis (Candida utilis) este cea mai folosita la fabricarea drojdiei furajere. Ea asimileaza diferite glucide (hexoze, pentoze) alcool etilic, alcooli superiori, aldehide, glicerina si acizi organici. - Mico to rula se dezvlota bine pe medii de cultura care contin cantitati mari de pentoze. - Candida tropicalis se multiplica intens pe borhotul rezultat de la fabricarea alcoolului. Ea asimileaza mult mai bine xiloza in comparatie cu Torula utilis. De obicei, in linurile de multiplicare a drojdiei se gaseste un amestec de Torula utilissi Candida tropicalis, chiar si atunci cand initial s-a efectuat numai 2 inocularea cu Torula utilis. Astfel la cultivarea drojdiei Torula utilis prin procedeul continuu pe borhot de melasa, pot apare in scurt timp si alte drojdii printre care si Candida mycoderma, a carei proportie poate creste pana la 90%. Aceste contaminari nu sunt periculoase in masura in care nu conduc la micsorarea randamentului si a continutului in proteine a produsului finit. In fabricile de drojdie furajera se folosesc de obicei pentru inoculare amestecuri de 3-4 tulpini de drojdii (Torula utilis, Candida tropicalis, Candida lypolitica), proportia dintre ele modificandu-se esential in timpul fabricatiei. La fabricarea drojdiilor furajere se pot utilize si amestecuri de microorganisme din diferite genuri: genulCandida, genulTrichosporon, genul Torulopsiset c. - Candida tropicalis realizeaza o productivitate mica, desi utilizeaza in proportie insemnata zaharurile din solutie (75-80%), pe care le consuma specific, sintetizand cantitati mari de acid glutamic si tirozina. Amestecurile deCandida tropicalis, Candida arboreeasi T. utilis multiplicate in comun, se plaseaza sub

aspectul epuizarii zaharurilor in zona valorilor satisfacatoare (78%), reprezentand in acelasi timp o compozitie aminoproteica de buna calitate. - Candida scottii se prezinta, din punct de vedere morfologic, sub forma de celule oval elipsoidale dispuse sub forma de lant, cate 5-7-12 celule cu inmugurire multipolara. Coloniile dezvoltate pe agar de bere sunt de culoare alb-crem, cu suprafata marunt ridata, cu granulatie fina. Aceste drojdii asimileaza bine atat hexozele cat si pentozele, precum si acizii organici si uronici. Avand un mare randament in biomasa si continut ridicat de proteine drojdia Candida scottii poate fi introdusa in fabricatie industriala atat sub forma de cultura pura cat si sub forma de cultura mixta, in combinatie cu celelate specii de drojdieCandida. - Trichosporon cutaneum are o viteza de crestere comparativ redusa cu celelalte tipuri de drojdii, insa asigura o asimilare mai profunda a substantelor organice, in particular a acizilor organici. - Candida mycoderma face parte din microflora epifita a fructelor si a unor legume, in cazuri rare se intalneste in microflora semintelor oleaginoase si cerealiere. 3

Asimileaza glucoza, zaharoza, maltoza, lactoza si poate utiliza etanolul ca unica sursa hidrocarbonata. Formeaza glucoza, fructoza, zaharoza. Nu formeaza rafinoza. Poate consuma CH3COOH din mediu simultan cu etanolul si are sulfitorezistenta redusa. Temperatura propice de inmultire este de: minim 616C, maxim 24-36C, iar cea de crestere optima este de 18-22C. Coloniile pe mediu solidificat prezinta un perimetru slab-lobat, neregulat cu diameter cuprinse intre 2,5-5,8mm. Suprafata coloniei are un aspect mat, cutat, de culaoare alb-cenusiu sau alb-crem. In mediu lichid formeaza un voal alb (pelicula) subtire, la suprafata mediilor slab-alcoolice. In timp voalul se destrama si se depune in sediment pulverulent. Rhodotorula glutinis formeaza pe MEA, dupa 3 zile de cultivare, colonii cu diametrul de 1,5-3mm, convexe, cu perimetru circular, cu suprafata lucioasa sau aspect mucos, de culaore rosu pastelat. Dupa 7 zile, coloniile ajung la diametrul de 5- 10mm dar isi mentin caracterele morfologice. Celulele dezvoltate pe MEA timp de 3 zile au forma elipsoidala si dimensiuni medii de 45,5m reproducerea are loc prin imugurire pe intreaga suprafata. Unele tulpini pot forma celule alungite. Se pot dezvolta pe mediul Czapek, cand formeaza celule cu dimensiuni de 2,3-5m sau 12-16m si pseudomiceliu. Poate deci folosi azotati ca sursa de azot. Nu se dezvolta pe MEA cu 0.5% acid acetic. Se dezvolta in domeniul de temperaturi de la 25C la 35C in produse cu aw minim de la 0,92. Cresterea este oprita in medii cu pH 2,2 sau in prezenta de conservanti. Acidul benzoic sau acidul sorbic ii inhiba cresterea la concentratii mai mici de 100mg/kgsi pH4. Sunt drojdii termorezistente. Sunt inactivate prin incalzire la 62,5C timp de 10 min. Asimileaza glucoza, galactoza, zaharoza, maltoza, xiloza, celobioza, alcoolul etilic, glicerolul si acizi organici (lactic, succinic si citric). Rhodotorula glutinis, ca si Rhodotorula rubra, este larg raspandita pe suprafata fructelor si legumelor proaspat recoltate dar produce rar alterari ale acestora. Se intalneste in microbiota epifita a frunzelor si tulpinilor, a boabelor de cereale, a maslinilor. Poate produce alterari ale sucurilor de mere si capsuni insuficient pasteurizate.

4

Fig. 1. Drojdii utilizate ca drojdii furajere a -Rhodotorula glutinis; b- Trichosporon cutaneum ;c-Candida tropicalis 5

CAPITOLUL II MATERIALE SI METODE UTILIZATE IN EXPERIMENTARILE DE OBTINERE A DROJDIEI FURAJERE 2.1. MATERIALE 2.1.1. Microorganisme utilizate in scopul produceri de drojdii furajere

pentru salmonide Phaffia rhodozyma tulpina izolata de pe mere. 6

2.1.2. Medii de cultura Compozitia mediilor de cultura si scopul in care acestea au fost folosite in experimentari sunt prezentate in tabelul 1. Tabel 1. Medii de cultura utilizate in cadrul experimentelor de laborator Denumire mediu Cod Compozitie pH Utilizari Must de malt cu agar/ Extract de malt cu agar

MMA/ MEA Extract de malt 30g, agar 20g, apa pana la 1000ml 5.5 Izolarea drojdiilor, descrierea caracterelor morfologice obtinere inocul. Mediu de cultura cu melasa si adaos de uree MMu Melasa-40% (NH4)2HPO4-0,02% (NH4)2SO4-0,01% MgSO47H2O-0,005% H2O- ~60% Uree 5,5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor 7

Mediu de cultura cu melasa si adaos de extract de porumb MMp Melasa-40% (NH4)2HPO4-0,02% (NH4)2SO4-0,01% MgSO47H2O-0,005% H2O- ~60% Extract de porumb 5,5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor Mediu de cultura cu melasa si adaos de extract de drojdie MMd

Melasa-40% (NH4)2HPO4-0,02% (NH4)2SO4-0,01% MgSO47H2O-0,005% H2O- ~60% Extract drojdie 5,5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor Mediu de cultura cu melasa MM Melasa-40% (NH4)2HPO4-0,02% (NH4)2SO4-0,01% MgSO47H2O-0,005% H2O- ~60% 5,5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor 2.1.3. Substante utilizate ca adaos la mediile de cultura Ureea este prima substan de tip organic obinut artificial, n laborator, din substane anorganice (cianatul de amoniu -NH4NCO), creatorul ei fiind Friedrich Whler, n 1828. Acesta : se prezinta sub forma de granule albe sau slab colorate; prezinta in compozitia sa azot (raportat la substanta uscata) min 46% este solubil in apa Ureea este utilizata ca ingrasamant de suprafata si ca adaos la mediile de cultura, fiind o excelenta sursa de azot pentru microorganisme. 8

Extractul de porumb prezinta aminoacizi ce au rol de biostimulatori si vitamine, dintre care biotina este prezenta in cantitati apreciabile(150 200 mg/100g produs) Extractul de porumb este folosit la fabricarea drojdiei de panificaie cu un consum de 60 kg/t melas, poate crete productivitatea cu 46%, n schimb prezint inconvenientul c este un produs deficitar i este folosit preponderent n industria antibioticelor. Se constat de asemenea c proteinele din extract pot lega biotina ntr-o form inaccesibil pentru celula de drojdie. Extractele de drojdie sunt folosite n principal ca poteniatori de arome sau chiar arome. Alte autolizate de drojdie pot masca gustul amar sau acru, pot mri gradul de arom i pot servi ca ageni de colorare sau antioxidani. 2.2. METODE UTILIZATE IN EXPERIMENTARI 9

2.2.1. Metode de izolare Metodele prin raspandire sunt larg raspandite deoarece sunt usor de executat, avand ca principiul raspandirea celulelor aflate in populatii eterogene in medii naturale, prin diluare in medii lichide sau raspandire pe suprafata mediilor sterile solidificate. Metoda Koch se bazeaza pe raspandirea microorganismelor recoltate din medii naturale intr-un mediu nutritiv si fixarea distantata a celulelor in urma solidificarii mediului cu formare prin multiplicare de colonii izolate intre ele. Metoda este folosita in special pentru izolarea culturilor pure de drojdii. Mediul de raspandire este mustul de malt cu gelatina, repartizat cate 20 cm in 3 eprubete, fluidificat si mentinut la 35-40C. Din proba aleasa pentru izolare se recolteaza celulele cu ajutorul unei anse, care apoi este trecuta succesiv in cele 3 eprubete. Dupa inoculare si uniformizare, continutul fiecarei eprubete se repartizeaza in cate o

placa Petri, iar prin solidificarea mediului celulele care raman fixate in gel vor forma prin multiplicare colonii izolate. In functie de densitatea celulelor recoltate initial, in placa a 2-a sau a 3-a pot exista colonii izolate, iar dupa studiul caracterelor microscopice ale coloniilor reprezentative se face repicarea in ebrubete cu slant agar, obtinandu-se culturi pure. Fig. 3. Metoda in strii se aplica in cazul contaminarii cu microorganisme straine a culturilor pure in timpul conservarii acestora. Este similara cu metoda scarificata, in schimb drept mediu de raspandire se foloseste mediul inclinat din 2-3 eprubete, in care se realizeaza transferul succesiv de celule, prin trasarea de striuri la suprafata mediului 10 2.2.2 Metode de numararea celulelor Stabilirea numarului de celule de drojdii dintr-un produs sau cultura pura se realizeaza prin diferite tehnici : -numararea directa a celulelor de drojdii; -numararea indirecta (metoda culturala-Koch); Celulele de drojdii si sporii de mucegai se pot numara, prin examen microscopic direct, cu ajutorul citometrelor ( camerelor de numarat ). Un citometru este o lama de sticla groasa, prevazuta cu 3 platforme separate intre ele prin rigole in sticla. Platforma centrala este denivelata fata de celelalte doua cu o inaltime de 0,1- 0,2 mm (inscrisa pe fiecare camera ). Pe platforma centrala este gravata o retea de linii perpendiculare, care delimiteaza o anumita suprafata divizata de catre linii perpendiculare in microcelule de forma patratica (patratele elementare ). Se cunosc mai multe tipuri de citometre: Thoma, Trk, Brker, Rosenthal, construite pe acelasi principiu. Diferentierea dintre tipurile de citometre consta in marimea variabila a suprafetei unui patratel elementar. Citometrul Thoma are suprafata de 1mm divizata de catre linii in 400 de patratele elementare cu latura de 1/20 mm ( suprafata unui patratel elementar = 1/400 mm ). Pentru numarare se plaseaza o picatura din suspensia de celule de analizat pe platforma centrala, in dreptul suprafetei delimitate. Peste suspensie se plaseaza o lamela care se sprijina pe cele doua platforme laterale si astfel intre lamela si citometru se creeaza o pelicula de lichid cu inaltime egala cu denivelarea platformei centrale ( 0,1 mm ). Astfel, volumul de lichid plasat pe fiecare patratel elementar este 3 6 10 4 1cm

. Preparatul obtinut se studiaza la microscop cu obiectiv cu grosisment x 40, cand in campul microscopic poate fi vizualizat un grup de 16 patratele elementare, din care se numara celulele a caror suprafata se afla mai mult de jumatate in interiorul careului de 4x4 patratele elementare. Se fac numarari de celule din mai multe campuri 11

microscopice ( 100 = n ) si se calculeaza numarul mediu de celule pe un patratel elementar ( 16 10 = n n ). Numarul de celule prezente intr-un cm de suspensie de analizat se determina cu formula: N= n 4 k 6 10 In care: n- numarul mediu de celule pe un patratel elementar; k- coefficient de dilutie; Fig. 4. Profilul si reteaua citometrului Thoma 2.2.3. Metode de selectionare a drojdiei producatoare de pigmenti carotenoidici Metodele de selectie a microorganismelor in general , in cazul nostru al drojdiilor urmeaza niste etape prestabilite: A. Izolarea care presupune parcurgerea mai multor etape: 1.Recoltarea probelor biologice presupune recoltarea unor mostre in cantitati mici din care sa se izoleze drojdiile cautate. Probele biologice pot consta in resturi alimentare, resturi vegetale, medii specifice (apa de mare, saramura, nisip, plante acvatice, fructe, etc). 12 a stabilirea sursei de izolare se au in vedere urmatoarele criterii:

a)o asociere intre microorganism si substrat (amidon-tarate, faina, paine, suprafata fructelor etc); b)densitatea microorganismului in mediul din care se face izolarea; c)variatia densitatii celulelor in functie de conditiile de mediu (pentru a crea acest fenomen numarul de tulpini izolate in aceasta etapa trebuie sa fie de ordinul sutelor si de obicei mai mult de 500). Pentru a facilita izolarea de tulpini variate se aplica metode selective de izolare. Aceste metode se bazeaza pe prop biologice si de termorezistenta a sporilor. Tulpinile izolate nu au identitate si poarta denum de izolat. Fiecare tulpina izolata se pastreaza in 2 exemplare si pentru a evita degenerarea acestora se pastreaza in stare liofilizata. 2.Controlul puritatii culturii care se realizeaza prin examen macroscopic si microscopic si se studiaza caracterele culturale prin cultivare pe medii specifice cu agar rezultand colonii la care se urmaresc caracterele macroscopice: - pigmentatia, - aspectul, - diametrul coloniei si caracterele microscopice: - forma - dimensiunea celulelor, - prezenta sporilor, - unele particularitati privind reproducerea, etc In urma acestui studiu fiecare tulpina este asociata unei specii si unui gen. Lucrul acesta poate sa ofere date privind puritatea izolatelor si stabilitatea genetica. B. Selectia propriu-zisa (screening-ul) urmareste identificarea tulpinilor active, care corespund cerintelor noastre. Prin selectie se elimina din competitie tulpinile inactive si slab active si se evidentiaza tulpinile inalt active. Selectia se realiz in 2 etape: 13

1.Preselectia (selectia calitativa) se aplica tuturor tulpinilor izolate si urmareste eliminarea tulpinilor inactive. De obicei se aplica cultivarea in placi Petri pe medii de cultura cu agar iar drept criterii de selectie se utilizeaza urmatoarele: -dezvoltarea coloniala exprimata prin diametrul coloniei, acesta se exprima in mm sau viteza de dezvoltare coloniala care se masoara in mm/h; -consumul de substrat se exprima semicantitativ printr-un raport consum/ colonie; .2.Selectia cantitativa se aplica tulpinilor selectionate in etapa anterioara iar drept criteriu de selectie este randam de biosinteza. Daca este vorba de un compus extracelular randamentul se masoara in g/dm3 mediu de cultura. Daca ne referim la o enzima UA/dm3 mediu de cultura. Daca ne referim la compusi mintracelulari unitatea de masura este g/g s.u. biomasa. Si cantitatea de

enzime intracelulare se masoara deasemeni in UA/g s.u biomasa. In aceasta etapa cultivarea se realizeaza pe mediu lichid in culturi pe agitator sau in bioreactoare de mica capacit aceasta insemnand de la 1-3 litri. In urma selectiei se mentin in competitie 1-5 tulpini inalt active. In urma selectiei tulpinii de drojdie, am observat urmatoarele: - pigmentatia: rosu-portocaliu(specifica pigmentilor carotenoidici); - aspectul coloniilor este rugos si mat; - diametrul coloniei variaza intre 2 si 4 mm; - forma coloniei este ovoidala; - dimensiunea celulelor variaza inte 4 si 4,8 m; - nu prezinta spori. 2.2.4.Tehnici de executare si studiul caracterelor microscopice 14 Pentru a studia caracterele microscopice ale coloniilor reprezentative s-a folosit un preparat in stare proaspata (preparate umede, preparat intre lama si lamela). In general preparatele proaspete sunt folosite pentru cercetarea miscroorganismelor in stare vie. Cercetarea celulei microbiene in stare vie permite studierea formei ei reale. Executarea unui preparat umed s-a facut tinand cont de urmatoarele etape: - pregatirea lamei si lamelei- lama curate si degresata se sterilizeaza trecand ambele suprafete prin flacara becului de gaz. Lamela se sterge cu hartie de filtru; - realizarea suspensiei de celule pe lama- se depune o picatura de apa sterila pe lama de sticla sterilizata, in zona centrala. Pentru recoltarea microorganismelor aflate in mediul lichid, in vederea realizari suspensiei, se foloseste ansa sau pipeta sterile. - realizarea preparatului intre lama si lamela- dupa obtinerea suspensiei de celule, lamela curata se sprijina si se deplaseaza pe lama la un unghi de 45, pana cand devine tangenta la picatura, apoi es lasa sa cada peste aceasta. Lichidul in exces se absoarbe pe marginile lamelei cu hartie de filtru. Un preparat bun nu trebuie sa prezinte bule de aer, acestea putand determina aglomerari de celule si ingreuna studiul preparatului microscopic. Toate manipularile se realizeaza in conditii aseptice.Preparatele umede se mai numesc si preparate temporare, deoarece, prin folosirea apei sau a serului fiziologic steril ca lichid de relizare a suspensiei de celule, studiul trebuie efectuat imediat pentru ca se produce destul de rapid uscarea preparatului. 2.2.5. Aparatura utilizata in experimentari Principalele aparate de laborator folosite pentru determinarea diversilor parametrii sunt prezentate in tabelul 2. Tabel 2. Aparatura utilizata in experimentele de laborator 15

Tipul aparatului

Scopul utilizarii Microscop Karl Zeiss Jena Dimensionarea, numararea si fotografierea microorganismelor. Balanta analitica Balanta precizie 0.001g. Denver Balanta precizie 0.1g Determinari gravimetrice Spectrofotometru Determinari spectrofotometrice pH-metru Determinari de pH ale mediilor de cultura Termostat Cultivarea microorganismelor Centrifuga Separari de biomasa Etuva Determinari de umiditate si uscare 2.2.6. Medii de cultura comerciale Sunt gata preparate si se prezinta sub forma de granule, pudra, tablete, in ambalaje ermetic inchise. Pentru obtinerea mediilor de cultura uzuale se face dizolvarea conform indicatiilor de pe eticheta, repartizarea in vase si sterilizarea. Mediile comerciale pot fii livrate si sub forma de medii solidificate si sterilizate in ambalaje de sticla si care necesita doar incalzirea pentru a fi fluidificate, urmate de repartizarea in vasele de cultivare si inocularea cu microorganismele de cultivat . Folosirea in laborator a mediilor deshidratate prezinta o serie de avantaje si anume: -ocupa un volum redus; -sunt usor conservabile; -pot fi usor rehidratate cand este necesar. In lipsa mediilor gata preparate, reteta poate fi folosita in laborator pentru obtinerea mediilor respective. Mediile de cultura se pot folosi: sub forma lichida - in acest caz se face imediat repartizarea si sterilizarea sub forma solida Bulionul de carne este un mediu general pentru cultivarea bacteriilor si actinomicetelor. Se prepara din carne de vita degresata. Se cantaresc 500g carne tocata si 16 se adauga 1000cm apa de retea. Se pastreaza amestecul timp de 24 de ore la rece apoi se face fierberea timp de 30 de minute. Dupa filtrare in strat de vata se completeaza volumul la 1000cm si se adauga suplimentar 1-10g peptona si 5g NaCl. Se ajusteaza pH-ul la 7,00. Se foloseste sub forma lichida sau ca mediu dens, prin adaugare de agenti de solidificare. Sterilizarea se face timp de 20 min la 121C. In locul bulionului de carne se poate folosi extract de carne in concentratie de 3g la 1000cm apa. Mustul de malt - este un mediu general pentru cultivarea drojdiilor si mucegaiurilor. Se obtine din faina de malt si apa de retea in proportie de 1:4. Se cantaresc 50g faina de malt si se introduc intr-un vas tarat si se amesteca cu 200 cm apa cu temperature de 47 C, astfel incat

temperatura amestecului sa fie de 45C. Se mentine aceasta temperatura timp de 30 min ,in conditii de agitare a probei. In acest interval de timp, denumit interval de proteoliza, sub actiunea enzimelor proteolitice din malt are loc hidroliza protidelor cu formarea de compusi solubili (peptone, peptide, aminoacizi). Se ridica progresiv temperature, cu 1C /pe min, pana la 70 C, se adauga 100cm cu aceasi temperatura si se mentine la aceasta temperatura timp de 10-30 min, interval in care sub actiunea enzimelor amilolitice (-amilaza si - amilaza) are loc zaharificarea amidonului pana la compusi care nu mai dau coloratie cu solutia de Lugol. Dupa zaharificare se face racirea si se adauga apa pana la greutatea finala de 450g. Extractul se obtine dupa filtrarea plamezii prin strat de vata sau hartie de filtru cutata. In filtrate se determina concentratia cu un aerometru Balling sau gradul refractometric. Pentru obtinera mustului cu o anumita concentratie se face diluarea corespunzatoare cu apa de retea. Pentru cultivarea mucegaiurlor se recomanda must cu 3-4 Bllg, pentru drojdii cu 6-8 Bllg, pentru bacterii lactice 8-12 Bllg. Sterlizarea mustului se face la 0,5atm, timp de 20-30 min. Mediile cu care se mai poate lucra in laborator sunt: 17

Mediul Andreev -H3PO4(1-10%)= 1,9ml; -CH3COOH (1-10%)= 8,0ml; -KCl = 0,15g; -MgSO47 H2O= 0,075g; -Ca(HSO4)2 (se poate inlocui cu NH4H2PO4) = 0,0125g -NH4OH (20%) = 1,0ml; -NaOH(0,1N) = 2 ml ; -glucoza = 30 g; -autolizat de drojdie = 5 ml ; -apa potabila = 1000 ml ; Mediul Rieder -glucoza =30 g; -(NH4)2SO4 =3 g; -MgSO47H2O =0,7 g; -NaCl =0,5 g -Ca(NO3)2 =0,4 g; -KH2PO4 =1 g; -autolizat de drojdie =10ml; -apa potabila =1000ml ; 2.2.7. Medii industriale pentru obtinerea drojdiei furajere Producerea industrial de drojdie furajer se realizeaz n mare subproduse sau deeuri

i reziduuri industriale ca: - deeuri celulozice: hidrolizate de sulf, paie de gru, coceni de porumb, msur din coji de floarea-soarelui, rumegu de lemn, leii bisulfitice; - ape reziduale din industria alimentar; - zer (deeu de la fabricarea brnzeturilor care conine ca surs de carbon lactoza); - melas i borhot de melas de la fabricarea alcoolului; - petrol lampant; - motorin; - cear de parafin care conine hidrocarburi saturate aciclice; - metan; - alcool metilic; - alcool etilic. Materia prim utilizat n instalaiile industriale este selectat n funcie de o serie de factori, dintre care cei mai importani sunt disponibilitatea, costul i capacitatea de 18 asimilare.n aceste materii prime utilizate ca medii de cultur pentru drojdii se gsesc, n anumite cantiti, o serie de glucide cum sunt: glucoza, xiloza, maltoza, zaharoza, manoza, galactoza, arabinoza, pe care drojdiile le pot folosi ca surs de carbon i energie. n majoritatea rilor productoare de proteine de biosintez se folosesc leiile bisulfitice rezultate de Ia fabricarea hrtiei i celulozei (S.U.A., Frana, Germania). n fosta U.R.S.S., se folosesc leiile bisulfitice i borhotul de la fabricarea alcoolului, iar n Bulgaria, n afara leiilor bisulfitice rezultate din hidroliza lemnului, se folosesc i cele obinute din hidroliza cocenilor de porumb i cojilor de floareasoarelui. La noi n ar, multe secii i fabrici de drojdie furajer ca de pild Piteti, Comneti, Blaj, Suceava, Drobeta Turnu-Severin folosesc apele reziduale de la fabricarea plcilor fibrolemnoase, iar Zrneti Braov, Letea - Bacu, Piatra-Neam folosesc leiile bisulfitice de la fabricarea celulozei. n paralel cu valorificarea i diversificarea reziduurilor industriale, n ultimii ani s-au ntreprins cercetri pentru biosinteza proteinelor pornind de la fraciuni de hidrocarburi petroliere. 2.2.8. Componente ale mediului de cultura utilizat in laborator Melasa Prin melas se nelege ultimul reziduu care rmne de la fabricarea zahrului, n urma cristalizrii repetate a zaharozei i din care nu se mai poate obine economic zahr prin cristalizare. n timpul primului rzboi mondial, ca urmare a faptului c cerealele nu mai erau n cantiti suficiente, la fabricarea drojdiei plmezile amidonoase zaharificate au fost nlocuite cu melas, care avea un pre mai convenabil i era mai uor de depozitat dect cerealele. n prezent, n S.U.A., Europa, Australia ca i la noi n ar, melasa este principala materie prim folosit la fabricarea drojdiei de panificaie i n condiii dirijate, 4 g melas (aproximativ 2 g zaharoz) pot contribui la obinerea unui gram de drojdie de panificaie Caracteristici fizico-chimice 19

Din punct de vedere fizic, melasa se prezint ca un lichid vscos, avnd o culoare brun-neagr, cu miros plcut de cafea proaspt prjit i un gust dulce-amrui. Reacia melasei este, de regul, uor alcalin. Compoziia chimic a melasei variaz n funcie de materia prim folosit la fabricarea zahrului (sfecl sau trestie de zahr) i de procesul tehnologic aplicat n fabricile de zahr (tabelul 3). Tabelul 3. Compoziia chimic a melasei din sfecl i trestie de zahr Compusul Proveniena melasei Sfecl de zahr Trestie de zahr Ap, % 20-25 15-20 Substan uscat, % 75-80 80-85 Zahr total, % 44-52 50-55 Zahr invertit, % 0,1-0,5 20-23 Rafinoz, % 0,6-1,8 Azot total, % 1,2-2,4 0,3-0,6 Substane minerale, % 7,6-12,3 10-12 PH 6,0-8,6