DrumuriTrama stradala = Ansamblu de strazi pe care se concentreaza traficul principal intr-un teritoriu urban. Se foloseste sintagma "trama stradala" pentru a desemna reteaua de cai de comunicatie, majore si minore, dintr-o localitate sau din o portiune a acesteia.

Ce fel de balast s-a folosit?

STAS 599-87 – Tratamente bituminoase ;SR 662-2002 – Agregate naturale de balastiera ;STAS 865- 85 – Elemente geometrice ale traseelor ;STAS 1243 – Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor ;STAS 1913/13 – 83 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare ;STAS 2800 – 89 - Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor ;STAS 2914/84 – Lucrari de drumuri. Terasamente ;SR 4032/1 – 2001. Lucrari de drumuri. Terminologie ;SR 6400 – 84 – Straturi de baza si de fundatie ;STAS 8840/83 – Lucrari de drumuri. Straturi de fundatie din pamanturi stabilizate mecanic ;STAS 1076/1 – 77 – Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor ;STAS 1076/2 – 79 – Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Rigole, santuri si casiuri ;Casiu ~ri n. Rigolă largă, pavată, pentru scurgerea apelor în şanţurile laterale.STAS 1076/3 – 79 – Constructii anexe. Rigole, santuri si casiuri ;Dren s. n. 1. conductă subterană pentru colectarea si evacuarea apei de pe un teren mlăstinosSTAS 10796/3 – 88 – Drenuri de asanare ;STAS 12253 – 84 – Straturi de forma ;STAS 12285 – 85 – Determinarea densitatii straturilor rutiere ;CD 148 85 – Indrumator pentru executia fundatiilor din balast ;Legea 10/1995 privind calitatea in constructii ;Legea 82/1998 pentru aprobarea OG 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor ;Legea 137/1995 privind protectia mediului inconjurator ;HG 273/1994 – Receptia lucrarilor de constructii ;Ordinul MT 50/1998 – Realizarea strazilor in ocalitatile rurale ;Ordinul MT 357-1998 de aprobare a normelor specifice de protecia muncii, pentru executarea lucrărilor de drumuri şi poduri ;STAS 1709/1 – 1990 – Indicele de inghet.

HG nr. 363/14.04.2010 privind standardele de cost pentru obiective de investitii finantate din fonduri publice, publicata in M.Of. nr. 311/12.05.2010HG nr. 717/14.07.2010 pentru modificarea si completarea HG nr. 363/2010 privind standardele de cost pentru obiective de investitii finantate din fonduri publice, publicata in M.Of. nr. 537/02.08.2010.

Balastru e o denumire improprie, deoarece dimensiunile balastrului sunt cuprinse 2 > φ > 0,5 mm.

1

Rambleu - Lucrare executată în scopul ridicării unui teren la nivelul necesar sau al susținerii terasamentului unei căi ferate, al unei șosele etc. deasupra nivelului terenului. Debleu - Săpătură făcută sub nivelul terenului natural în vederea executării platformei unui drum ori a unei căi ferate sau a construirii unui canal deschis

Piatra de rauBalastru = amestec natural de nisip si pietrisRigola = Pereu - Strat de piatră care căptușește un taluz, un șanț sau o suprafață înclinată de teren pentru a împiedica surparea pământului sau eroziunea lui de către ape

Santuri sau rigole pereate.

Elevatia unui pod = Parte a unui zid, a unei pile sau a unei culee de pod situată deasupra terenului

Pila unui pod = Picior de pod executat din zidărie, din piatră, din beton sau din metalAdâncitură îngustă de-a lungul ambelor părți ale unui drum pentru scurgerea apei

Drumurile nu genereaza venituri, ci consumuri si costuri

Se depreciazaValoarea unui drum se determina prin inmultirea suprafetei, exprimata in mp, cu valoarea media a lucrarilor pe mp, ca urmarea a realizarii de investitii in infrastructura drumului, in functie de materialul din care este realizat drumul.

Lucrarile de pietruire reprezinta viabilizari ale unor trasee de drumuri comunale de pamânt clasate

Profil de activitateServiciul Public Judeţean de Drumuri are ca obiect de activitate administrarea, proiectarea, construirea, întretinerea, modernizarea drumurilor si podurilorControleaza si aplica normele specifice activitatii privind siguranta pe drumurile judetene, constata si aplica sanctiunile contraventionale privind siguranta circulatiei pe drumurile judetene si comunale, conform O.G. nr. 43/ 1996 republicata si a H.G. nr. 36/ 1996; - Face propuneri pentru clasarea si încadrarea drumurilor judetene si comunale, potrivit prevederilor O.G. nr. 43/ 1997 privind regimul drumurilor, republicata;- Informeaza operativ conducerea Consiliului Judetean cu problemele specifice privind drumurile judetene si comunale.

Ordonanta 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor - REPUBLICAREPublicat in Monitorul Oficial nr. 237 din 29 iunie 1998Emitent: Guvernul

2

*) Republicata in temeiul art. II din Legea nr. 82 din 15 aprilie 1998, publicata in MonitorulOficial al Romaniei, Partea I, nr. 158 din 22 aprilie 1998,dandu-se textelor o noua numerotare.Ordonanta Guvernului nr. 43 din 28 august 1997 a fost publicata in Monitorul Oficial alRomaniei, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997.Art. 8Drumurile de interes local apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriulcareia se afla si cuprind:a) drumurile comunale, care asigura legaturile:- intre resedinta de comuna cu satele componente sau cu alte sate;- intre orasul cu satele care ii apartin, precum si cu alte sate;- între sate;b) drumurile vicinale sunt drumuri care deservesc mai multe proprietati, fiind situate lalimitele acestora;c) strazile sunt drumuri publice din interiorul localitatilor, indiferent de denumire: strada,bulevard, cale, chei, splai, sosea, alee, fundatura, ulitaetc.Art. 10Strazile din localitatile rurale se clasifica in:a) strazi principale;b) strazi secundare.Art. 11Drumurile nationale, judetene si comunale isi pastreaza categoria functionala din care facparte, fiind considerate continue in traversarealocalitatilor, servind totodata si ca strazi. Modificarea traseelor acestora, in traversarealocalitatilor, se poate face numai cu acorduladministratorului drumului respectiv, in concordanta cu planul urbanistic aprobat.Art. 12Incadrarea in categorii functionale a drumurilor nationale, judetene si comunale se face prinhotarare a Guvernului, iar a drumurilor vicinale si astrazilor, prin hotarare a consiliului judetean sau local, dupa caz.Art. 14Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie.Art. 15Ampriza drumului este suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului:parte carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti,acostamente, santuri, rigole, taluzuri, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta.Art. 16(1) Zonele de siguranta sunt suprafete de teren situate de o parte si de cealalta a amprizei

3

drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarearutiera, pentru plantatie rutiera sau alte scopuri legate de intretinerea si exploatarea drumului,pentru siguranta circulatiei ori pentru protectiaproprietatilor situate in vecinatatea drumului. Din zonele de siguranta fac parte si suprafetelede teren destinate asigurarii vizibilitatii in curbe siintersectii, precum si suprafetele ocupate de lucrarile de consolidari ale terenului drumului sialtele asemenea. In afara localitatilor, limitele minimeale zonelor de siguranta a drumurilor, in cale curenta si aliniament, sunt prevazute in anexa nr.1 la prezenta ordonanta.(2) Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranta este interzisa.Art. 17(1) Zonele de protectie sunt suprafetele de teren situate de o parte si de alta a zonelor desiguranta, necesare protectiei si dezvoltarii viitoare adrumului. Limitele zonelor de protectie sunt prevazute in anexa nr. 1.(2) Zonele de protectie raman in gospodarirea persoanelor juridice sau fizice care le au inadministrare sau in proprietate, cu obligatia ca acestea,prin activitatea lor, sa nu aduca prejudicii drumului sau derularii in siguranta a traficului prin:a) neasigurarea scurgerii apelor in mod corespunzator;b) executarea de constructii, imprejmuiri sau plantatii care sa provoace inzapezirea drumuluisau sa impiedice vizibilitatea pe drum;c) executarea unor lucrari care pericliteaza stabilitatea drumului sau modifica regimul apelorsubterane sau de suprafata.Art. 19(1) Zona strazilor include partea carosabila, acostamentele, santurile, rigolele, trotuarele,spatiile verzi, pistele pentru ciclisti, suprafeteleadiacente pentru parcaje, stationari sau opriri, precum si suprafetele de teren necesareamplasarii anexelor acestora. Pe sectoarele de strazi faracanalizare, scurgerea apelor trebuie asigurata prin santuri amenajate.(2) Consiliile locale vor asigura, in intravilan, conditiile de deplasare a pietonilor si ciclistilorprin amenajari de trotuare si piste.(3) Zonele de siguranta si de protectie in intravilan se stabilesc prin studii de circulatie si prindocumentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului.(4) Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarea localitatilorrurale, distanta dintre gardurile sau constructiilesituate de o parte si de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile nationale,de minimum 24 m pentru drumurile judetene si de

4

minimum 20 m pentru drumurile comunale.(5) Asigurarea distantelor minime, stabilite conform alin. (4), se realizeaza de catreadministratorii acestor drumuri, numai cu respectareareglementarilor in vigoare.

valoarea conform Deviz General actualizat la data de 31.12.2008, este de24.900.446,25 lei din care 24.436.527,88 lei C+M (deviz anexat pv de receptie), lucrăriexecutate 100% de către S.C. ENERGOCONSTRUCŢIA S.A., se admite recepţia cu obiecţiuni- PV recepţie la terminarea lucrărilor nr.12.173/11.12.2008. În evidenţa contabilă valoareadecontată este de 24.965.188,14 lei, valoare ce se regăseşte şi în listele de inventariere.Conform prevederilor art.2^2 din O.U.G.nr.103/2007 pentru modificarea şi completareaO.G. nr.81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniulinstituţiilor publice, aprobată prin Legea nr.79/2008:”Începând cu data de 1 ianuarie 2008,activele fixe corporale de natura construcţiilor şi terenurilor aflate în patrimoniul instituţiilorpublice vor fi reevaluate cel puţin o dată la 3 ani, în condiţiile prevăzute la art.2^1, de ocomisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori autorizaţi conformreglementărilor în vigoare, rezultatele urmând a fi înregistrate în contabilitate până la fineleanului în care s-a efectuat reevaluarea. În art. 2^1 se precizează: Reevaluarea activelor fixecorporale se efectuează cu scopul determinării valorii juste a acestora, ţinându-se seama deinflaţie, utilitatea bunului, starea acestuia şi de preţul pieţei, atunci când valoarea contabilădiferă semnificativ de valoarea justă”.Consiliul Judeţean Ilfov prin adresa înregistrată cu nr.1155/15.02.2012, comunicăComitetul Olimpic şi Sportiv Român, că în conformitate cu prevederile art. 2 şi art. 3 lit.b) şilit.d) din Ordinul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr.3471/25.11.2008 pentru aprobareaNormelor metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe corporale aflate înpatrimoniul instituţiilor publice:„Art.2: Instituţiile publice, indiferent de sursa de finanţare a cheltuielilor şi desubordonare inventariează activele fixe corporale aflate în patrimoniul lor, care urmează să fiereevaluate.Art.3: Activele fixe corporale ale instituţiilor publice, se reevaluează după cum urmează:

5

b) Activele fixe corporale date în concesiune, cu chirie, în folosinţă gratuită persoanelorjuridice fără scop patrimonial, precum şi cele date în administrarea regiilor autonome.d)Activele fixe corporale la care s-au efectuat lucrări de investiţii(modernizări, reparaţiicapitale, reabilitări, consolidări etc.) care au majorat valoarea de înregistrare în contabilitate aacestora, indiferent de sursa de finanţare a investiţilor.”Astfel, ţinând cont de cele menţionate, Consiliul Judeţean Ilfov reevaluează activele fixecorporale aflate în patrimoniul lor cât şi investiţiile care majorează valoarea acestora,indiferent de sursa de finanţare, valori ce se vor regăsi în evidenţa centralizată de la niveluljudeţului Ilfov.

In cursul anilor 2011 si 2012 au fost efectuate lucrari de pietruire a drumurilor

Şanţuri de pământ - stânga, L = 909m, - dreapta, L = 2.114m,

Şanţuri pereate – 10cm beton, 5cm balast. - Amenajare drumuri laterale 5buc cu 20cm balast pe 15m lungime5buc x 15m x 3,5m x 0,2m = 52,5mc;Lipsa unei politici coerente de întreţinere curentă si periodică a dus la apariţia defectelor atât de suprafaţă cât şi structurale, coborând nivelul de viabilitate la calificativul « rău ».Asigurarea materialelor Materialele de balastieră şi industriale necesare realizării investiţiei se vor asigura astfel: - balastul şi celelalte agregate se vor asigura de la balastierele din zona Rm. Vâlcea, cu transport mediu la 35 km;- piatra se asigură prin transport auto de la carierele cele mai apropiate;- betoanele şi mortarele se produc în betoniere la nivel local sau se vor transporta ca marfă din Rm. Vâlcea, la 35 km;- betoanele asfaltice pentru suprastructură se transportă cu auto din Rm. Vâlcea, distanţa medie de transport fiind aceeaşi, 35 km;- materialele industriale şi prefabricatele se transportă pe DN64 şi DJ 678H până la punctul de lucru;- pământul pentru umpluturi se asigură din săpături, transportul pământului se face cu buldozerul pe distanţe mai mici de 50 m şi cu autobasculanta pe distanţe mai mari de 50m;

. Cai de comunicatii care nu au fost evaluate in prezenta expertiza pentru ca acestea au pretul stabilit prinlucrarile de proiectare si executie de specialitate, functie de categoria acestora, pe Km (drumuri europene, drumurinationale, drumuri judetene, drumuri comunale, strazi, alee, accese, etc.)Se vor aplica preturile unitare stabilite de ministerul de resort, cu amortismentele cuvenite.Ministerul evalueaza valoarea drumurirlor

6

Standardul de cost SCOST – 09/MDRT prevazut in anexa 2 la HG mr.363/2010, cu privire la modernizarea unui drum comunal, din clasa tehnica IVStandardul de cost se referă la cheltuielile cuprinse în „Capitolul 4 - Cheltuieli pentru investiŃia de bază” dinMetodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiŃii, aprobată prin HotărâreaGuvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conŃinutului-cadru al documentaŃiei tehnico-economice aferenteinvestiŃiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective deinvestiŃii si lucrări de intervenŃii.La stabilirea costului investiŃiei de bază s-au avut în vedere:- analiza dispersiei costurilor unitare la obiective similare contractate în perioada 2008-2009;- costul investiŃiei de bază rezultat din rularea listelor cu cantităŃi pe categorii de lucrări în preŃuriianuarie 2010.OBIECTIV DE REFERINłĂIII.1. Prezentare generală: „Modernizarea unui kilometru de drum comunal de clasatehnică IV”III.2. Date tehniceTraseul nemodernizat are 2 benzi de circulaŃie, prezentând degradări accentuate.SituaŃia proiectată nu cuprinde: lucrări de artă, poduri si podeŃe.Pentru drumuri de clasă tehnică IV vor fi asigurate:· lăŃime platformă 8,0 m· lăŃime parte carosabilă 2 x 3,0 m· lăŃime acostamente 2 x 1,0 m compuse din:- 2 x 0,25 m benzi de încadrare si- 2 x 0,75 m umplutură balast· panta transversală carosabil 2,5%· panta transversală acostament 4%Sistem rutier propus:· 4 cm uzură din BA16;· 5 cm strat de legătură BAD 25;· 15 cm piatră spartă;· 15 cm balast pentru reprofilare (grosime medie);· acostamente amenajate (balastate)· sanŃuri secŃiune naturală 80 % si secŃiune pereată 20 % din lungime, pe ambelepărŃi ale drumului.III.3. Caracteristici esenŃiale de calculDenumire clasă / nivel de performanŃăCaracteristica macroseismică a amplasamentuluiP100-1/2006ag = 0,08g; Tc = 0,7 secClasa tehnică IVCategoria de importanŃă „C” - NORMALĂ

7

Zona climaticăSTAS 1709/1-90IIITipul de pământSTAS 1709/1P3Adâncimea de îngheŃSTAS 6054-7780 - 90 cmCostul unitar pe sistemul rutier este de 720.085 RON/km, adica de 171,449 Euro, unde 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010)PrecizareLa stabilirea costului s-au luat în calcul:- pentru materiale, utilaje si transport: preŃurile la nivelul lunii ianuarie 2010;- pentru manoperă: salariu mediu brut pe ramură comunicat de Institutul NaŃional de Statistică lanivelul mediei anului 2009;- pentru contribuŃii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul si le include în costuri· C.A.S, C.A.S.S, Ajutor somaj, C.C.I, Fond garantare: cotele în vigoare conform Legiibugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr.12/2010;· pentru accidentele de munca, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii nr.346/2002 (republicată) privind asigurările pentru accidente de muncă;- pentru cheltuieli indirecte si profit: procentul de 10% si respectiv de 5%;- pentru distanŃa de transport:· transport materiale 25 km.· transport pământ 10 kmNotă1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente următoarelor capitole din structuradevizului general al investiŃiei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008:- Cap. 1. - Cheltuieli pentru obŃinerea si amenajarea terenului;- Cap. 2. - Cheltuieli pentru asigurarea utilităŃilor necesare obiectivului;- Cap. 3. - Cheltuieli pentru proiectare si asistenŃă tehnică;- Cap. 5. - Alte cheltuieli;- Cap. 6. - Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar.2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentru următoarele capitole / subcapitolede cheltuieli necuprinse în standardul de cost se iau în considerare următoarele niveluri maximale decheltuieli, exprimate în procent, astfel:a) proiectare si inginerie: 3,0 % din valoarea investiŃiei de bază;b) consultanŃă: 1,0 % din valoarea investiŃiei de bază;c) asistenŃă tehnică: 1,5 % din valoarea investiŃiei de bază;d) organizare de santier: 2,5 %;

8

e) cheltuieli diverse si neprevăzute: 10,0 %.Valoarea cheltuielilor prevăzute la lit.d) si e) se stabileste conform prevederilor „Metodologieiprivind elaborarea devizului general pentru obiective de investiŃii si lucrări de intervenŃii, Anexa nr.4 laHotărârea Guvernului nr.28/2008.3. Cresterea costului unitar datorată, în principal, influenŃei zonei climatice de calcul aamplasamentului investiŃiei, precum si/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare,diferite faŃă de caracteristicile investiŃiei de referinŃă, se justifică distinct în documentaŃia pentruaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiŃiei;

Căile de comunicaţii rutiere (DR) şi căile ferate (CF).Din punct de vedere funcţional şi al administrării căile de comunicaţii rutiere se împart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, dupa cum urmeaza:Din punct de vedere al destinaţiei drumurile se împart în:Drumuri publice - obiective de utilitate publică destinate transportului rutier înscopul satisfacerii cerinţelor economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a ţării;acestea aparţin proprietăţii publice;Drumuri de utilitate privată - servesc autorităţilor economice, forestiere, petroliere,miniere, agricole, energetice, industriale şi altora asemenea, de acces în incinte, ca şicele din interiorul acestora, precum şi cele pentru organizari de şantier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.Din punct de vedere al circulaţiei drumurile se împart în:Drumuri deschise circulaţiei publice, care cuprind toate drumurile publice şi aceledrumuri de utilitate privata care servesc obiectivele turistice ori alte obiective la carepublicul are acces;Drumuri închise circulaţiei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privatăcare servesc obiectivelor la care publicul nu are acces.Din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial, în ordineaimportanţei, drumurile publice se împart în următoarele categorii:Drumuri de interes naţional;Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprinddrumurile naţionale care asigură legatura capitalei ţării cu oraşele reşedinţe alejudeţelor, legăturile între acestea, precum şi cu ţările vecine, şi pot fi:- autostrăzi;- drumuri expres;- drumuri naţionale europene (E);

9

- drumuri naţionale principale;- drumuri naţionale secundare.Încadrarea în aceste categorii se face de către Ministerul Transporturilor, cuexcepţia drumurilor naţionale europene, a căror încadrare se stabileşte potrivitacordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.Propunerile de clasificare a drumurilor nationale in categoria drumurilornaţionale europene (E) se face de catre Ministerul Transporturilor.Drumuri de interes judeţean;Drumurile de interes judeţean fac parte din proprietatea publică a judeţului şi cuprinddrumurile judeţene care asigură legăturile între:-municipiile reşedinţe de judeţ şi reşedintele de comune, municipii, oraşe, staţiunibalneoclimaterice şi turistice, porturi, aeroporturi, obiective importante legale deapărarea ţării şi obiective istorice importante;-oraşe şi municipii între ele.Drumuri de interes local.Drumurile de interes local aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative peteritoriul căreia se afla şi cuprind:Drumurile comunale asigură legăturile între:- reşedinţa de comună şi satele componente;- oraş şi satele care îi aparţin, precum şi alte sate;Drumurile vicinale sunt drumuri ce deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate lalimitele acestora;Străzile sunt drumuri publice din interiorul localităţilor, indiferent de denumire:strada, bulevard, cale, chei, splai, şosea, alee, fundatură, uliţă etc.Străzile din localităţile urbane se clasifică în raport cu intensitatea traficului şifuncţiile pe care le îndeplinesc astfel:Străzi de categoria I - magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore aloraşului pe direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principalăde legatură cu acest drum; Stărzi de categoria a II-a - de legatură, care asigură circulaţia majoră între zonelefuncţionale şi de locuit;Străzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonelefuncţionale şi le dirijează spre străzile de legatură sau magistrale;Străzi de categoria a IV-a - de folosinţă locală, care asigură accesul la locuinţe şipentru servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus.Străzile din localităţile rurale se clasifică în:Străzi principale;

10

Străzi secundare.Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria funcţională din carefac parte, fiind considerate fără întrerupere în traversarea localităţilor, servind şi castrăzi.Modificarea traseelor acestora în traversarea localităţilor se poate face numaicu acordul administraţiei drumului respectiv, în concordanta cu planul urbanisticaprobat.Încadrarea în categorii funcţionale a drumurilor naţionale, judeţene şicomunale se face prin hotărâre a Guvernului, iar a drumurilor vicinale şi a străzilorprin hotărâre a consiliului judeţean sau local, după caz.Proprunerile de încadrare în drumurile naţionale şi judeţene se fac de cătreadministratorii acestor categorii de drumuri, iar pentru drumurile comunale de cătreconsiliile locale interesate, prin consiliile locale interesate, prin consiliile judeţene şiConsiliul General al Municipiului Bucureşti.Promovarea propunerilor se face cu avizul Ministerului Transporturilor.Drumuri de interes naţional: autostrăzi, drumuri expres, drumuri nationale europene,drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;Drumuri de interes judeţean: drumurile care fac legătura între reşedinţele de judeţ şiresedinţele de municipiu şi orase, staţiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi şialte obiective importante;Drumuri de interes local: drumurile comunale şi drumurile vicinale;Străzile din localităţile urbane;Străzile din localităţile rurale: străzi principale şi străzi secundare;Căi ferate simple, duble şi inguste, triaje.

CAPITOLUL INOTIUNI ELEMENTARE ÎN LEGISLATIA RUTIERADrumul – elemente, clasificareÎn acest subcapitol vom defini notiunea de drum public, precum si elementele de baza din legislatia rutiera referitoare la drumul public.drum public - orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice; drumurile care sunt închise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile;localitate - catunul, satul, comuna, orasul si municipiul ale caror intrari si iesiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale;zona pietonala – perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulatie, având intrarile si iesirile semnalizate ca atare;parte carosabila – portiunea din platforma drumului destinata circulatiei

11

vehiculelor. Un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel;acostament – fâsia laterala cuprinsa între limita partii carosabile si marginea platformei drumului;banda de circulatie - subdiviziunea longitudinala a partii carosabile, materializata prin marcaje rutiere sau alte mijloace, daca are o latime corespunzatoare pentru circulatia într-un sens a unui sir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplaseaza pe doua roti;banda reversibila – subdiviziunea longitudinala a partii carosabile, situata lânga axul drumului, destinata circulatiei autovehiculelor într-un sens sau altul, în functie de intensitatea traficului;banda de urgenta - subdiviziunea longitudinala suplimentara, situata la extremitatea din partea dreapta a autostrazii, în sensul de circulatie, destinata exclusiv stationarii autovehiculelor în cazuri justificate, precum si circulatiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplaseaza la interventii sau în misiuni cu caracter de urgenta;pista pentru biciclete – una din subdiviziunile partii carosabile sau o portiune din trotuar ori acostament, materializata prin marcaje rutiere si/sau semnalizata prin indicatoare, destinata numai circulatiei bicicletelor si mopedelor;trotuar – spatiul din partea laterala a drumului, separat în mod vizibil de partea carosabila prin diferenta sau fara diferenta de nivel, destinat circulatiei pietonilor;intersectie – orice încrucisare, jonctiune sau bifurcare de drumuri, inclusiv spatiile formate de acestea;trecere la nivel – încrucisarea la nivel dintre un drum public si o cale ferata sau linie de tramvai, care dispune de o platforma independenta;declivitate - înclinarea unui drum pe o portiune uniforma fata de planul orizontal;drum în debleu – drumul public a carui parte carosabila si acostament se afla la un nivel mai jos fata de marginile lui;drum în rambleu – drumul public a carui parte carosabila si acostament se afla la un nivel mai ridicat fata de marginile lui;drum cu profil mixt – drumul public la care una din margini este în debleu si cealalta în rambleu;autostrada - drumul national de mare capacitate si viteza, semnalizat special, rezervat exclusiv circulatiei autovehiculelor, cu sau fara remorci, care nu serveste proprietatii riverane, prevazut cu doua cai unidirectionale, separate printr-o zona mediana sau, în mod exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de urgenta, intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea fiind permise numai prin locuri special amenajate;drum expres – drum destinat exclusiv circulatiei autovehiculelor;drum national european – semnalizat cu panouri de culoare verde;drum national - reprezentat prin borne kilometrice de culoare rosie;drum judetean - reprezentat prin borne kilometrice de culoare albastra;drum comunal - reprezentat prin borne kilometrice de culoare galbena sau alba;drum vicinal - este cel care deserveste numai proprietati alaturate drumului;

12

drum de exploatare - reprezinta drumul închis circulatiei publice, fiind marcat la intrare cu inscriptii de avertizare asupra interdictiei accesului public pe acesta. Poate fi de mai multe tipuri: forestier, industrial, militar, agricol, minier, petrolier, etc.Expunere de motive privind declasificarea DC 1347 in drum de exploatare De 1347Aduc la cunostinta membrilor Consiliului Local al comunei Vinga, necesitatea declasificarii  DC 1347 in drum de exploatare De 1347, ca parte a proiectului « Modernizarea drumurilor de exploatatie agricola din comuna Vinga, judetul Arad», in cadrul Fondului European Agricol pentru dezvoltare Rurala, masura 125, submasura 125a « Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii ».Invederez ca declasificarea amintita este necesara pentru incadrarea in conditiile de eligibilitate, respectiv in vederea obtinerii de finantare prin FEADR, si corespunde categoriei drumului in discutie.Cu probleme- la pozitia nr. 46, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum pietruit în Traian, tine de la DN 2F până la DE 1309/100, S = 1.560 mp, L = 260 m, I = 6 m”;poz.185 ,scrie doar latimea drumuluiPrin drum se intelege definitiaDrumurile de exploatare cu o latime de 6 m

Chapter 2 Drumul asfaltat de la cimitir nu poate fi incadrat in categoria drumurilor de exploatare agricole (De), deoarece prin ordinul 212 din 15 mai 2002 (Ordinul 212/2002) al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, publicat in Monitorul Oficial 705 din 27 septembrie 2002 si a normelor tehnice din anexa la acest ordinChapter 3 Ordinul 212 din 15 mai 2002 (Ordinul 212/2002) al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilorpentru aprobarea Normelor tehnice de intocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole Publicat in Monitorul Oficial 705 din 27 septembrie 2002 (M. Of. 705/2002)Chapter 4 Chapter 5 Norma tehnica din 15 mai 2002 (Norma tehnica din 2002) de intocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole Publicat in Monitorul Oficial 705 din 27 septembrie 2002 (M. Of. 705/2002)

2.3. Amplasarea si dimensionarea retelei de drumuri agricole    Reteaua de drumuri agricole se integreaza retelei generale de drumuri din zona, care asigura circulatia si transporturile din toate domeniile activitatii sociale si economice.    Rolul principal al retelei de drumuri agricole consta in asigurarea accesului la toate obiectivele si terenurile agricole, pentru efectuarea transporturilor de materiale si produse, deplasarea uneltelor, utilajelor si tractoarelor, pentru executarea lucrarilor de orice natura prevazute in tehnologiile pe culturi.    La proiectarea retelei de drumuri agricole in cadrul teritoriilor administrative trebuie tinut seama de normativele tehnice in vigoare. Se obtine o retea fluenta si economica daca aceasta se realizeaza concomitent cu organizarea teritoriului exploatatiilor agricole.    In acest scop se va urmari respectarea criteriilor cu privire la:

13

-optimizarea accesului retelei drumurilor agricole la reteaua drumurilor publice;    -reducerea la un indice minim de ocupare a suprafetelor, folosindu-se cu prioritate drumurile existente, deschizandu-se altele numai in situatiile in care acestea se justifica;    -accesul direct al tractoarelor, masinilor agricole si al mijloacelor de transport la fiecare tarla, sola sau parcela;    -prevenirea si combaterea eroziunii sau a alunecarilor de teren;    -asigurarea exploatarii si a intretinerii sistemelor de irigatii si desecari pentru folosirea agregatelor si echipamentelor de udare;    -scurtarea distantelor de transport pentru reducerea cheltuielilor aferente;    -operativitate in transportul personalului activ la executarea lucrarilor tehnologice, transportul materialelor si al productiei vegetale obtinute.    Reteaua drumurilor agricole se clasifica astfel:    a) Drumuri de exploatare agricola (D.e.)    Aceste drumuri asigura legatura dintre masivele de terenuri agricole, deplasarea spre centrele de productie si unitatile prestatoare de servicii si acced in reteaua drumurilor comunale si judetene. Potrivit Legii nr. 43/1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, cu modificarile ulterioare, drumurile de exploatare agricola se clasifica in 3 categorii:    -categoria I - drumuri care au ca functionalitate legatura dintre masivele de terenuri cu suprafete de peste 10.000 ha sau pentru un trafic de peste 50.000 tone anual;    -categoria a II-a - drumuri care asigura legatura dintre masivele de terenuri agricole cu suprafete de peste 1.000 ha sau pentru un trafic mai mare de 5.000 tone anual;    -categoria a III-a - drumuri pentru masive de terenuri agricole cu suprafete sub 1.000 ha sau pentru un trafic mai mic de 5.000 tone anual.b) Drumuri tehnologice agricole (D.e.t.)    Aceste drumuri asigura procesul de productie agricola in cadrul fiecarei categorii de folosinta (arabil, pasuni, plantatii viticole si pomicole), in centre sau in complexuri agrozootehnice si industriale, precum si in perimetrele sistemelor de imbunatatiri funciare pentru exploatarea si intretinerea acestora.    In continuare se prezinta unele elemente tehnice de sinteza referitoare la reteaua drumurilor agricole.    Latimea drumurilor agricole    

---------------------------------------------------------------------- Latimea (m)Categoria drumurilor de ----------------------------------- exploatare agricola Partea Acostament Totala carosabila---------------------------------------------------------------------- I 5,50 0,750 7,00 II 4,00 0,500 5,00 III 2,75 0,375 3,50

14

Chapter 6 Latimea partii carosabile nu are doar 4 m latimeMODERNIZARE DRUM EXPLOATARE 1157 / 1, SAT TRAIAN, COMUNA TRAIAN, JUDETUL BACAU (detalii anunt atribuit)

Nr. anunt atribuit / Data atribuire:

90995 / 14-10-2009

Nr. anunt participare / Data publicare:

226686 / 2009-09-11 11:15:00

Denumire contract

MODERNIZARE DRUM EXPLOATARE 1157 / 1, SAT TRAIAN, COMUNA TRAIAN, JUDETUL BACAU

Cod CPV 45233120-6;

Autoritate contractantaCOMUNA TRAIAN (CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI TRAIAN)

Judet Bacau

Tip procedura Cerere de oferta

Tip contract Lucrari

Valoare estimata 188,000.00 (RON)

Valoare totala contract 185,033.00 (RON)

Criteriu de atribuire pretul cel mai scazut

Nr.

OfertantValoarea ofertei

Valoare contract

Nr. contract

Data contract

 

1

Asocierea S.C. ECOBETON BACAU S.R.L. BACAU si S.C.

-185033.00

53122009-10-07

Castigator

» Ofertant castigator (nume, cui, adresa):

Asocierea S.C. ECOBETON BACAU S.R.L. BACAU si S.C., 22651689, Str.GEORGE ENESCU, nr. 26, BACAU, 600296, Bacau

Anunt originalSectiunea I: AUTORITATEA CONTRACTANTACOMUNA TRAIAN (CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI TRAIAN)Adresa: comuna TRAIAN, judetul BACAU, Localitatea: Traian, Cod postal: 607635, Bacau, Romania, Email: traian@ppbc.ro, Tel.: 0234221042, Fax: 0234221050

Sectiunea II: OBIECTUL CONTRACTULUI SI PROCEDURAII.1) Denumire contract MODERNIZARE DRUM EXPLOATARE 1157 / 1,

15

SAT TRAIAN, COMUNA TRAIAN, JUDETUL BACAUII.2) Obiectul contractului MODERNIZARE DRUM EXPLOATARE 1157 / 1, SAT TRAIAN, COMUNA TRAIAN, JUDETUL BACAUII.3) Tip contract LucrariII.4) CPV 45233120-6 - Lucrari de constructii de drumuri (Rev.2)II.5) Criteriu de atribuire Pretul cel mai scazutII.6) Invitatie de participare 226686/11.09.2009 11:15

Sectiunea III: ATRIBUIREIII.1) Numar de oferte primite 2Valoare estimata totala 188,000 RONIII.2) Lista contracteContract     Valoare

5312  / 07.10.2009 185,033 RON

Castigator CUI Adresa  

Asocierea S.C. ECOBETON BACAU S.R.L. BACAU si S.C. R.K.S. DRUMURI S.R.L. BACAU

RO22651689

Str.GEORGE ENESCU, nr. 26, BACAU, 600296, Bacau

 

 Total (fara TVA): 185,033 RON

Drumul comumal este amplasat intre DN2F siDrumul national DN 2F traverseaza localitatile Drumul este situat intr-o zona mlastinoasaComuna Traian are Lucrari de intretinere si de reparatiiîmbrăcămintea sectorului de drum fiind din balastdrum de legatura intre sateDrum de exploatare definitieRecomandarea de a se face incadrarea juridica corecta a drumurilor

În ultimii anii s-a constat că în unele zone ale drumului au apărut probleme privind scurgerea apelor în perioadele cu precipitaţii abundente.- schimbarea/montarea de podeţe pentru asigurarea accesului la gospodării şi a podeţelor la intersecţia drumului judeţean cu drumurile laterale;

În sectorul ce urmează a fi reabilitat drumul naţional se prezintă ca o succesiune de rampe şi pante cu declivităţi ce nu depăşesc 3% dar prezintă şi zone cu declivităţi accentuate de 10%.Drumul se desfăşoară în ramblee mici cu puţine zone de debleu, pe mare parte din lungimea traseului analizat nivelul liniei roşii fiind la nivelul terenului adiacent.În secţiune transversală drumul are în general platforma de 8.00 m şi acostamentele de 1.00 m.Între km 27 + 000 – 41 + 000 lăţimea părţii carosabile este de 6.00 m şi

16

acostamentele sunt de 2 x 1.50 m din pământ.Şanţurile sunt colmatate pe teritoriul localităţilor.Pe sectoarele cu declivităţi apele ravinează acostamentele formând făgaşe şi denivelări între marginea părţii carosabile şi cea a acostamentelor.Apele din precipitaţii sunt colectate de 35 de podeţe existente cu descărcare în zona drumului.Din lipsa şanţurilor de scurgere apele stagnează pe acostament şi în aproprierea acestora.Concluziile raportului de expertiză tehnică:Expertiza tehnică a fost elaborată de S.C. BOMACO S.R.L. prin ing. Mihai BOICU în baza contractului 41/27.03.2006 .Reactualizarea expertizei tehnice efectuate în anul 2011, specifică prin adresa nr. 502/14.11.2011 menţinerea concluziilor expertizei tehnice iniţiale.Recomandările expertizei pentru această lucrare sunt următoarele:Realizarea ranforsării drumului cu 2 straturi asfaltice după repararea suprafeţei existente şi consolidarea acostamentelor. Pentru asigurarea scurgerii apelor se vor executa şanţuri cu descărcare la emisarii naturali şi decolmatarea sau înlocuirea celor existente degradate. Se menţin cu reparaţii podeţele existente acolo unde este posibil.Obiectivul este cuprins în Proiectul de eliminare a efectelor inundaţiilor şi măsuri de prevenire a lor – BEI II – Contract FI 23.371 - „Proiectul de reconstrucţie a drumurilor afectate de inundaţii” şi face parte din Programul pentru obiectivele de calamităţi al DIRECŢIEI REGIONALE DE DRUMURI ŞI PODURI Bucureşti, cu finanţare BEI.11. În cazul proiectelor de acte normative care transpun legislaţie comunitară sau crează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.2. Schimbări preconizate DATE TEHNICE ALE LUCRĂRIIProfilul longitudinalÎn profil longitudinal cotele proiectate au ţinut cont de grosimea straturilor de ranforsare rezultate, iar racordarile convexe şi concave vor fi realizate cu raze care să corespundă vitezei de proiectare de 50 km/h, caracteristică zonei străbătute.Linia roşie proiectată în urma calculelor efectuate, precum şi a influenţei amenajărilor în spaţiu necesare a rezultat mai ridicată faţă de cotele existente cu 10 - 14 cm pe întregul traseu studiat.Profil transversal tipStabilirea secţiunii transversale tip s-a făcut ţinând cont de normele în vigoare: STAS 863/1985 şi Ordinul 45/1998 referitor la Normele tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.DN 61, ca drum naţional principal corespunde pe unele tronsoane clasei tehnice III cu parte carosabilă de 7,00 m şi platforma drumului de 9,00 m şi pe unele tronsoane, clasei tehnice IV cu parte carosabilă de 6,00 m şi platforma drumului de 8,00 m.Pe tronsonul studiat lărgirea platformei ar afecta reţelele electrice fiind necesară mutarea lor, acestea aflându-se în unele zone chiar în ampriza drumului existent.Având în vedere că sursa de finanţare este contractul BEI II pentru înlăturarea efectelor calamităţilor, iar aceasta nu suportă costurile aferente relocărilor de reţele electrice şi modernizări ale drumului, s-a stabilit, pentru evitarea costurilor foarte mari pentru relocarea stâlpilor şi reţelei

17

electrice, ca secţiunea transversală pe tronsonul proiectat să fie următoarea:- Platforma drumului 8,00 m;- Partea carosabilă 7,00 m;- Acostamente 2x0,50 m;- Spaţiu pentru amplasarea parapetului (în afara platformei de 8,00m), 0,75 mÎn ceea ce priveşte înclinarea taluzelor, conform STAS 2914-1985, se prevăd taluze de debleu cu înclinarea de 2:3, iar de rambleu, până la înălţimea de 6 m, taluzele respective urmând a fi inierbate.Structura rutierăÎn urma dimensionării efectuate a rezultat că pentru asigurarea capacităţii portante pentru preluarea traficulului actual cât şi al celui de perspectivă pentru 15 ani, luând în cosiderare sarcina pe osia standard de 11,5 to sunt necesare următoarele structuri rutiere:km 20 + 000 – km 37 + 250; km 37 + 550 – km 39 + 900a) Ranforsarea cu două straturi asfaltice a părţii carosabile (după realizarea casetei)a) 4 cm beton asfaltic de tip MASF16 cu bitum modificat;b) 6 cm beton asfaltic deschis de tip BAD25 cu bitum modificat şi egalizare pentru preluarea denivelărilor din acelaşi material;c) geotextil antifisură (PGM14) – care se aplică pe toată lăţimea părţii carosabile.b) Lărgirea cu casete. Pentru realizarea acestora este necesară scoaterea bordurilor de încadrare existente şi realizarea unor casete cu lăţime variabilă care vor avea următoarea structură rutieră:• 10 cm strat de baza AB1;• 15 cm piatra sparta;• 15 cm balast.c) Consolidarea acostamenteloro tratament simplu;o 35 cm piatră spartă;o 25 cm balast.km 37 + 250 – km 37 + 550 şi km 39 + 900 – km 40 + 300Este necesară înlocuirea sistemului rutier existent şi realizarea unui dren longitudinal.Soluţia de sistem rutier pe aceste tronsoane este:a) Parte carosabilă 4 cm beton asfaltic de tip MASF16 cu bitum modificat; 5 cm beton asfaltic deschis de tip BAD25; 10 cm strat de bază AB1; 25 cm piatră spartă; 30 cm balast.b) Acostamente tratament simplu; 44 cm piatră spartă; 40 cm balast.km 40 + 300 – km 41 + 000Drumul se află într-o zonă inundabilă, astfel este necesară ridicarea cotei liniei roşii cu 39 cm peste linia roşie existentă.Soluţia de sistem rutier pe aceste tronsoane este:a) Parte carosabilă

18

- 4 cm beton asfaltic de tip MASF16 cu bitum modificat;- 5 cm beton asfaltic deschis de tip BAD25;- 8 cm strat de bază AB1;- 25 cm piatră spartă;- 3 cm freazare – materialul frezat va fi folosit pentru împănarea stratului de piatră spartă;b) Acostamente- tratament simplu;- 42 cm piatră spartă;- 25 cm balast.Înainte de aşternerea straturilor asfaltice se vor face reparaţii ale îmbrăcăminţii asfaltice existente cum ar fi: repararea defecţiunilor de suprafaţa (colmatarea fisurilor cu bitum cald) sau defecţiunilor de structură (burduşiri) prin înlocuirea sistemului rutier existent cu 15 cm balast, 15 cm piatră spartă şi 10 cm strat de baza AB1.Lucrări de colectarea şi evacuarea apelorDrumul nu dispune de elemente pentru scurgerea apelor cu excepţia localităţilor Vadu Lat, Bucşani, Dealu, Crevedia Mare, Crevedia Mica, Găişeanca şi Zădăriciu unde şanţurile sunt în stare mai bună. Şanţurile sunt în general din pământ fiind colmatate, iar pe raza localităţilor acestea sunt dalate, însă într-o stare de degradare avansată.Pentru asigurarea scurgerii apelor s-a prevăzut înlocuirea şanţurilor existente cu şanţuri şi rigole pereate cât şi realizarea cu rigole de pământ .Podeţele existente (în număr de 35) ce au lumina de 1,00 m se vor repara, se vor curăţa şi vor fi montaţi parapeţi metalici tip semigreu fără a afecta platforma drumului.Parapete de siguranţăPentru siguranţa participanţilor la trafic, la marginile părţii carosabile, s-a prevăzut parapete de siguranţă de tip semigreu şi greu.Alegerea tipului de parapete s-a făcut conform “Catalogului de sisteme de protecţie pentru siguranţa circulaţiei la drumuri şi autostrăzi” indicativ AND 591 astfel: parapete de siguranţă deformabil de tip semigreu, greu şi foarte greu amplasat pe sectoare de drum în aliniament, în funcţie de înălţimea rambleului inclusiv interiorul şi exteriorul curbelor sau supraînălţate.Intersecţii cu alte drumuri existenteToate intersecţiile dintre DN 61 şi drumurile laterale au fost tratate diferenţiat funcţie de importanţa acestora şi de alcătuirea sistemului rutier existent al acestora astfel: drumurile cu îmbracaminte asfaltică (DJ412C; DJ601) vor fi ranforsate cu straturi asfaltice; drumurile de pământ au fost prevăzute a se pietrui în două straturi (15 cm strat de piatră spartă şi 15 cm de balast.Toate amenajarile acestor drumuri laterale se realizează pe o lungime de 30 m, lăţimea pe care se realizează fiind cea existentă.Lucrări de drenarePentru prelungirea duratei de viaţă a structurii rutiere este necesar să se execute drenuri longitudinale sub sistemul de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă pentru zonele unde s-au întâlnit burduşiri (km 37 + 250 – km 37 + 550 şi km 39 + 900 – km 40 + 300).Pe tronsoanele cuprinse între km 20 + 000 – km 37 + 250 şi km 37 + 550 – km 39 + 900 se vor executa drenuri transversale din balast de minim 10

19

cm. Drenurile transversale se aplică din 25 în 25 m pe sectoarele de drum fără burduşiri la margine, iar pe sectoarele cu burduşiri distanţa între drenurile transversale va fi de maxim 10m.Lucrări de artăPe acest tronson există un pasaj inferior de CF la km 20 + 240 ce nu face obiectul acestei documentaţii, iar linia roşie proiectată a drumului se va înscrie pe cotele existente ale drumului pentru a nu modifica gabaritul acestuia. În profil transversal s-au prevăzut rigole de acostament pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale fără a afecta culeile pasajului.Lucrări de semnalizareS-au prevăzut indicatoare rutiere de avertizare, de reglementare, de interzicere sau restricţie, de obligare, de orientare, de informare şi panouri adiţionale.Lucrări de marcajScopul lucrărilor de marcaj este de a asigura dirijarea traficului atât pe timp de zi cât şi pe timp de noapte, precum şi pentru presemnalizarea direcţiilor de mers sau a unor zone cu caracter special (poduri, pasaje, zone cu limitare de gabarit, etc.).Marcajele longitudinale se executa astfel:- pentru separarea celor două sensuri ale cu linie discontinuă simplă;- pentru separarea sensurilor pe drumurile cu o bandă pe sens cu linie discontinuă simplă;- pentru delimitarea părţii carosabile pe drumurile cu o bandă pe sens cu linie discontinuă simplă cu segmente de 0,5 m egale cu interspaţiile.Marcajele transversale se execută la intersecţii pentru a presemnaliza conturul insulelor sau al zonelor cu caracter special.Marcajele diverse reprezină săgeţile pentru presemnalizarea direcţiilor de mers, a elementelor verticale ale infrastructurilor alăturate drumului şi ale altor zone cu caracter special.Terenul ocupat de drum, este proprietatea statului român în administrarea operativă a C.N.A.D.N.R. - D.R.D.P. Bucureşti.b. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament- Perimetrul studiat se încadrează în categoria „terenuri medii”;- Apa subterană nu a fost întâlnită până la 6.00 m;- După vecinătăţi se încadrează în categoria „fără riscuri”;- Adâncimea de îngheţ este de 0.80-0.90 m;- Indicele de plasticitate variază între 17-21%.c. Caracteristici seismice- Din punct de vedere seismic terenul se încadrează în categoria „C”;- Tronsonul studiat al drumului DN 61 se încadrează în categoria de risc geotehnic redus conform normativelor NP074/2002.3.Alte informaţii Nu au fost identificate.Drumuri de exploatare: agricole, de cariera, forestiere, industriale, miniere, petroliere etc., marcate la intrare, cu inscriptia "Drum interzis circulatiei publice.Drumurile de exploatare agricola erau definite ca atare de legea 13/1974 (abrogata)...puteti consulta si punctul 2.3 din Norma tehnica din 15 mai 2002 de intocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 705 din 27 septembrie 2002,

Drumurile de exploatare din extravilan(De)

20

Drumurile care nu au un caracter permanent, nu se înregistrează ca detalii şi se atribuie în proporţie egală parcelelor din imediata vecinătate.

Prin HCL se aprobă încadrarea unor drumuri vicinale în drumuri de exploatare agricolă, fără ca aceasta să fie publicată în H.GSituatia din teren e in neconcordanta cu situatia din inventarul domeniului public

Nu se respecta HG 363/ 2010 ca pret/ km

Exista neconcordante intreCheltuielile pentru proiectare depasesc procentul de 3% din valoarea investitiei stipulat in HG 363/2010Modificarea codului de reclasificare a drumurilor propuse pentru modernizare, din drumuri vicinale in drumuri de exploatare agricola nu e aprobat prin HG

Tabel de punctaj şi valori estimatePreturile sunt exprimate în RON fără TVA

Nr.crt.

Simbol Denumire capitol de lucrari UM

Valoare estimativa P.U.(lei / U.M.)

Punctaj

0 1 2 4 5 6I. REPROFILARE SI INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE

P1.1 DI15A1CURATIREA DRUMURILOR MODERNIZ DE NOROI SI MURDARIE

100 MP. V1.1 es = 5,17 1,18

P1.2 DH02B1

SCARIFICAREA USOARA A IMPITRUIRII PINA LA 5 CM ADINCIME CU AUTOGREDER INCLUSIV REPROFILARE

100 MP.V1.2 es = 16,03

1,29

P1.3 DH03A1

REPROF PARTII CAROS A DRUMURILOR IMPIETRUITE EXECUTATA MECANIC CU AUTOGREDER

100 MP. V1.3 es = 7,65 1,41

P1.4 DA06B1

STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU FUNC REZIST FILTRANT IZOLAT AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC BALAST

M.C.V1.4 es = 54,61

2,35

P1.5 TSC17C1

SAPATURA LA RIGOLE SECT.TRIUNGHI.0,4M ADINC.CU AUTOGREDER PINA LA 175CP IN TEREN CAT 3

100 M.V1.5 es = 174,27

1,76

P1.6 DF24A1

SEMNALIZARE RUTIERA ASIG CONTINU CIRCULATIEI IN TIMP EXECUT LUCRARI CU INDICATOARE METALICE

BUC.V1.6 es = 494,49

0,12

P1.7 DF27A1PILOTIPT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR

ORA V1.7 es = 9,23 0,12

21

CU RESTR DE CIRC PTR LUCR CONST,REP

P1.8 DI19G1

UTILAJE MIJ TRANSP REP INTR DR AUTOVEHICOL SPECIALREP INTR DR CU CAROSERIE LEA DE 6,5 T

ORAV1.8 es = 30,99

0,71

P1.9  TRANSPORT MATERIALE CU AUTO 24 TO

ToKM V1.9 es = 0,25 0,59

P1.10

 TRANSPORT MATERIALE CU AUTO 8 TO

ToKMV1.10 es = 0,38

0,47

TOTAL P1 10,00II. FUNDATII DIN BALAST SI PIATRA SPARTA

P2.1 DI15A1CURATIREA DRUMURILOR MODERNIZ DE NOROI SI MURDARIE

100 MP. V2.1 es = 5,17 0,94

P2.2 TSC01A1

SCARIF.MEC.A TER.CU SCARIF.PE TRACTOR DE 81-180 CP PE ADINCIMEA DE 30CM TEREN CAT 3

100 MP.V2.2 es = 14,78

0,59

P2.3 TSC01C1

SCARIF.MEC.A TER.CU SCARIF.PE AUTOG.PINA LA 175 CP PE ADINCIMEA DE 40CM.TEREN CAT.3.

100 MP. V2.3 es = 7,29 0,71

P2.4 TSE04C1

NIVELAREA SUPR.TEREN.SI PLATF.DE TERASM.EXEC.CU BULDOZ.PE TRACT.81-180CP IN TEREN CATEG.3 SI 4

100 MP.V2.4 es = 16,45

1,06

P2.5 DA06B1

STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU FUNC REZIST FILTRANTIZOLAT AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC BALAST

M.C.V2.5 es = 54,61

2,35

P2.6 DA12B1

STRAT FUND REPROF P SPARTA PT DRUM CU ASTERNERE MECANICA EXEC CU IMPANARE FARA INNOROIRE

M.C.V2.6 es = 104,37

2,35

P2.7 DF24A1

SEMNALIZARE RUTIERA ASIG CONTINU CIRCULATIEI IN TIMP EXECUT LUCRARI CU INDICATOARE METALICE

BUC.V2.7 es = 494,49

0,12

P2.8 DF27A1

PILOTIPT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE CIRC PTR LUCR CONST,REP

ORAV2.8 ES = 9,23

0,12

P2.9 DI19G1

UTILAJE MIJ TRANSP REP INTR DR AUTOVEHICOL SPECIALREP INTR DR CU CAROSERIE LEA DE 6,5 T

ORAV2.9 es = 30,99

0,71

P2.10

 TRANSPORT MATERIALE CU AUTO 24 TO

ToKMV2.10 es = 0,25

0,59

P2.1   TRANSPORT MATERIALE CU ToKM V2.11 es = 0,47

22

1 AUTO 8 TO 0,38TOTAL P2 10,00III. SANTURI DE PAMANT

P3.1 TSA19B1

SAP.MAN.SANTURI SI RIGOLE PT.SCURGEREA APELOR SANT.TRAPEZ.CU ADINC.<0,50M,T.MIJLOCIU

M.C.V3.1 es = 20,50

2,47

P3.2 TSC02B1

SAPATURA CU EXCAVAT.PE PNEURI 0,21-0,39 MC PAMINT UMIDIT.NATUR DESC.DEP.TER.CAT.2

100 MC.V3.2 es = 507,05

2,71

P3.3 TSC35B31INCARC. AUTO CU INCARC. PE PNEURI CUPA 2,6-3,9 MC TEREN CATEG 2 LA DIST. 11-20 M

100 MC.V3.3 es = 225,92

1,76

P3.4TRI1AA01C1

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI MARUNTE,PRIN ARUNCARE RAMPA SAU TEREN-AUTO CATEG.1

TONA V3.4 es = 3,23 1,76

P3.5 DF24A1

SEMNALIZARE RUTIERA ASIG CONTINU CIRCULATIEI IN TIMP EXECUT LUCRARI CU INDICATOARE METALICE

BUC.V3.5 es = 494,49

0,12

P3.6 DI19G1

UTILAJE MIJ TRANSP REP INTR DR AUTOVEHICOL SPECIALREP INTR DR CU CAROSERIE LEA DE 6,5 T

ORAV3.6 es = 30,99

0,71

P3.7  TRANSPORT MATERIALE CU AUTO 8 TO

ToKM V3.7 es = 0,38 0,47

TOTAL P3 10,00IV. SANT DALAT

P4.1   SANT DALAT SI BETON MONOLIT M.V4.1 es = 269,10

8,12

P4.2 DF24A1

SEMNALIZARE RUTIERA ASIG CONTINU CIRCULATIEI IN TIMP EXECUT LUCRARI CU INDICATOARE METALICE

BUC.V4.2 es = 494,49

0,12

P4.3 DI19G1

UTILAJE MIJ TRANSP REP INTR DR AUTOVEHICOL SPECIALREP INTR DR CU CAROSERIE LEA DE 6,5 T

ORAV4.3 es = 30,99

0,71

P4.4  TRANSPORT MATERIALE CU AUTO 24 TO

ToKM V4.4 es = 0,25 0,59

P4.5  TRANSPORT MATERIALE CU AUTO 8 TO

ToKM V4.5 es = 0,38 0,47

TOTAL P4 10,00V. PODETE TUBULARE

P5.1  EXECUTIE PODET TUBULAR DN=300mm, L=8m

BUC.V5.1 es = 3.478,44

3,65

23

P5.2  EXECUTIE PODET TUBULAR DN=500mm, L=8m

BUC.V5.2 es = 5.948,50

4,35

P5.3 DF24A1

SEMNALIZARE RUTIERA ASIG CONTINU CIRCULATIEI IN TIMP EXECUT LUCRARI CU INDICATOARE METALICE

BUC.V5.3 es = 494,49

0,12

P5.4 DF27A1

PILOTIPT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE CIRC PTR LUCR CONST,REP

ORA V5.4 es = 9,23 0,12

P5.5 DI19G1

UTILAJE MIJ TRANSP REP INTR DR AUTOVEHICOL SPECIALREP INTR DR CU CAROSERIE LEA DE 6,5 T

ORAV5.5 es = 30,99

0,71

P5.6  TRANSPORT MATERIALE CU AUTO 24 TO

ToKM V5.6 es = 0,25 0,59

P5.7  TRANSPORT MATERIALE CU AUTO 8 TO

ToKM V5.7 es = 0,38 0,47

TOTAL P5 10,00VI. IMBRACAMINTE ASFALTICA

P6.1 DI15A1CURATIREA DRUMURILOR MODERNIZ DE NOROI SI MURDAR

100 MP. V6.1 es = 5,17 0,94

P6.2 DB01A1

CURATIREA PT APLIC IMBRAC SAU TRATAM BITUM A STRATSUPORT DIN BET CIM SAU PAV PIATRA BITUMATE MEC

MP. V6.2 es = 0,02 0,94

P6.3 DB02D1

AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAU IMBRAC EXIST IN VEDER APLIC STRAT UZ MIX ASF CU EMULSIE CATIONICA

100 MP.V6.3 es = 103,45

0,94

P6.4 DB14B1STRAT DE BAZA MIXTURI ASFALTICE EXEC LA CALD CU ASTERN MECANICA

TONAV6.4 es = 29,40

1,29

P6.5 DB16H1IMBRAC BET ASF CU AGREGAT MARUNT EXEC LA CALD IN GROS DE 4,0 CM ASTERN MECANICA

MP. V6.5 es = 3,56 1,18

P6.6 NL MIXTURA ASFALTICA AB 1 TONAV6.6 es = 205,00

0,59

P6.7 NL MIXTURA ASFALTICA AB2 TONAV6.7 es = 185,00

0,59

P6.8 NL BETON ASFALTIC TIP BADPC 25 TONAV6.8 es = 190,00

0,59

P6.9 NL BETON ASFALTIC TIP BADPS 25 TONAV6.9 es = 181,00

0,59

P6.10

NL NISIP BITUMAT TONAV6.10 es = 145,00

0,35

P6.11

DF24A1SEMNALIZARE RUTIERA ASIG CONTINU CIRCULATIEI IN TIMP

BUC.V6.11 es = 494,49

0,12

24

EXECUT LUCRARI CU INDICATOARE METALICE

P6.12

DF27A1

PILOTIPT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE CIRC PTR LUCR CONST,REP

ORAV6.12 es = 9,23

0,12

P6.13

DI19G1

UTILAJE MIJ TRANSP REP INTR DR AUTOVEHICOL SPECIALREP INTR DR CU CAROSERIE LEA DE 6,5 T

ORAV6.13 es = 30,99

0,71

P6.14

NLTRANSPORT MATERIALE CU AUTO 24 TO

ToKMV6.14 es = 0,25

0,59

P7.15

NLTRANSPORT MATERIALE CU AUTO 8 TO

ToKMV6.15 es = 0,38

0,47

TOTAL P6 10,00VII. ESTETICA RUTIERA

P7.1 NLAMENAJARE ACOSTAMNTE(100 MP)

100 MP.V7.1 es = 101,68

1,41

P7.2 NLCOMPLETARI ACOSTAMENTE(100 MP)

100 MP.V7.2 es = 271,75

0,59

P7.3 NL CURATIRE SANTURI (100 ML) 100 MLV7.3 es = 139,25

0,47

P7.4 NL COSIREA VEGETATIEI (100 MP) 100 MP. V7.4 es = 5,72 0,35

P7.5 NL VARUIRE PLANTATII (100 MP) 100 MP.V7.5 es = 354,83

0,24

P7.6 NLCOMPLETARI ACOSTAMENTE CU PIATRA (100 MP)

100 MP.V7.6 es = 529,92

1,76

P7.7 NLVOPSIRE PARAPET RAMPE POD (1 MP)

1 MP V7.7 es = 8,48 0,12

P7.8 NLVOPSIRE PARAPET RAMPE POD (1 TO)

1 TOV7.8 es = 233,94

0,12

P7.9 NLINDREPTARE SI COMPLETARE ELEMTE LIPSA (1 TO)

1 TOV7.9 es = 2.882,41

2,35

P7.10

NLDEFRISARE ACOSTAMENTE (100 MP)

100 MP.V7.10 es = 236,17

0,59

P7.11

NLPLANTARE STALPI DIN MASE PLASTICE

BUC.V7.11 es = 140,31

0,35

P7.12

NL TRATARE CHIMICA(IERBICIDARE) 100 MP.V7.12 es = 205,00

0,35

P7.13

DF24A1

SEMNALIZARE RUTIERA ASIG CONTINU CIRCULATIEI IN TIMP EXECUT LUCRARI CU INDICATOARE METALICE

BUC.V7.13 es = 494,49

0,12

P7.14

DI19G1

UTILAJE MIJ TRANSP REP INTR DR AUTOVEHICOL SPECIALREP INTR DR CU CAROSERIE LEA DE 6,5 T

ORAV7.14 es = 30,99

0,71

P7.1 NL TRANSPORT MATERIALE CU ToKM V7.15 es = 0,47

25

5 AUTO 8 TO 0,38TOTAL P7 10,00VIII.

SIGURANTA CIRCULATIEI

P8.1   INDICATOR CIRCULAR BUC.V8.1 es = 191,40

1,18

P8.2   INDICATOR TRIUNGHIULAR BUC.V8.2 es = 241,30

2,35

P8.3   INDICATOR PATRAT BUC.V8.3 es = 236,14

0,35

P8.4   INDICATOR SAGEATA BUC.V8.4 es = 238,64

0,35

P8.5   INDICATOR OCTOGON,,STOP" BUC.V8.5 es = 284,03

0,35

P8.6   INDICATOR DREPTUNGHIULAR BUC.V8.6 es = 326,85

0,47

P8.7   STALP DE SUSTINERE SEMN BUC.V8.7 es = 174,05

0,59

P8.8   MARCAJ RUTIER TERMOPLASTIC MPV8.8 es = 95,00

1,76

P8.9  MARCAJ RUTIER CU VOPSEA PE BAZA DE ULEI

MPV8.9 es = 20,00

1,18

P8.10

 MARCAJ RUTIER CU VOPSEA PE BAZA DE APA

MPV8.10 es = 15,00

1,18

P8.11

DF24A1

SEMNALIZARE RUTIERA ASIG CONTINU CIRCULATIEI IN TIMP EXECUT LUCRARI CU INDICATOARE METALICE

BUC.V8.11 es = 494,49

0,12

P8.12

DF27A1

PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE CIRC PTR LUCR CONST,REP

ORAV8.12 es = 9,23

0,12

TOTAL P8 10,00IX. INTRETINERE CURENTA PE TIMP DE IARNA

P9.1  MATERIAL ANTIDERAPANT - NISIP

MCV9.1 es = 56,77

1,50

P9.2  RASPANDIT MATERIAL ANTIDERAPANT DIN AUTO MANUAL

TOV9.2 es = 15,67

0,70

P9.3   ASTERNERE MATERIAL ANTIDERAPANT CU RSP

TOV9.3 es = 15,74

1,00

P9.4  FUNCTIONARE UTILAJ FOLOSIT LA LUCRARILE DE DESZAPEZIRE -AUTOGREDER PANA LA 175CP

ORAV9.4 es = 90,95

1,00

P9.5  FUNCTIONARE UTILAJ FOLOSIT LA LUCRARILE DE DESZAPEZIRE -AUTOGREDER PESTE LA 175CP

ORAV9.5 es = 115,54

1,00

P9.6   FUNCTIONARE UTILAJ FOLOSIT ORA V9.6es = 0,30

26

LA LUCRARILE DE DESZAPEZIRE -BULDOZER S1500

ACTIUNE 174,01

P9.7  FUNCTIONARE UTILAJ FOLOSIT LA LUCRARILE DE DESZAPEZIRE -BULDOZER S1500

ORA ASTEPTARE

V9.7 es = 79,66

0,10

P9.8  FUNCTIONARE UTILAJ FOLOSIT LA LUCRARILE DE DESZAPEZIRE -AUTOFREZA PENTRU ZAPADA

ORA ACTIUNE

V9.8 es = 265,42

1,76

P9.9  FUNCTIONARE UTILAJ FOLOSIT LA LUCRARILE DE DESZAPEZIRE -AUTOFREZA PENTRU ZAPADA

ORA ASTEPTARE

V9.9 es = 82,97

0,82

P9.10

 

FUNCTIONARE UTILAJ FOLOSIT LA LUCRARILE DE DESZAPEZIRE -TRACTOR U650 CU GREDER SEMIPURTAT

ORAV9.10 es = 84,77

1,18

P9.11

 FUNCTIONARE UTILAJ FOLOSIT LA LUCRARILE DE DESZAPEZIRE -GREDER SEMIPURTAT

ORAV9.11 es = 24,02

1,18

P9.12

 

FUNCTIONARE UTILAJ FOLOSIT LA LUCRARILE DE DESZAPEZIRE -INCARCATOR FRONTAL WOLLA 2,6-3,9MC

ORAV9.12 es = 125,56

1,18

P9.13

 

FUNCTIONARE UTILAJ FOLOSIT LA LUCRARILE DE DESZAPEZIRE -UNIMOG MERCEDES+ECHIPAMENTE

ORA ACTIUNE

V9.13 es = 145,50

0,35

P9.14

 

FUNCTIONARE UTILAJ FOLOSIT LA LUCRARILE DE DESZAPEZIRE -UNIMOG MERCEDES+ECHIPAMENTE

ORA ASTEPTARE

V9.14 es = 50,00

0,12

P9.15

 TRANSPORT UTILAJE - AUTOREMORCHER TATRA CU TRAILER 40TO

ORAV9.15 es = 13,10

0,59

P9.16

 TRANSPORT UTILAJE - AUTOREMORCHER TATRA CU TRAILER 40TO

KMV9.16 es = 8,53

0,12

P9.17

 TRANSPORT MATERIAL CU AUTO 14to

ToKMV9.17 es = 0,36

0,35

P9.18

 ORA INFORMARE COMANDAMENT

ORAV9.18 es = 6,25

0,35

TOTAL P9 10,00

TOTAL PUNCTAJ (P1+P2+P3+P4+P5+P6+P7+P8+P9)   90,00

Morfologic, suprafata drumului e aproximativ planaNivelul actual al carosabilului a fost suprainaltat cu 20 – 25 cm fata de cel existent in urma cu n ani.In prezent, la suprafata se afla un strat subtire de balast de 5 – 10 cm grosimeDrumul e executat la nivelul terenului

27

Conform normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide, indicativ PD 177/2001 si STAS 1709/1- 90, cu privire la adancimea de inghet drumul se incadreaza in tipul climateric I ( - 20...0)Fundatia drumului e de 20 cm de balast grosier peste care a fost asternut un alt strat de baza de 5 cm de balastÎn cazul proiectelor de drumuri județene, în cadrul POR, la acestă perioadă au fost admise numaiproiecte de reabilitări / modernizări. Acest tip de proiecte nu justifică dezvoltarea unei ACB, deoareceindicatorii financiari practic nu se pot calcula, iar reabilitarea / modernizarea acestor drumuri nu poateaduce beneficii economice sufiecient de mari pentru ajustifica finantarea. În marea majoritate aproiectelor, beneficiarii au exagerat beneficiile economice, astfel incât chiar si reabilitarea unui drum de2-4 km să condică la indicatori economici corespunzători (RIRE > 5,5%). Ori astfel de

Inventarul sa fie diminuat cuÎntreţinerea şi repararea cu piatră de balastieră In conformitate cu legislaŃia in vigoare, respectiv P100 -1/2006, PD177-2001, STAS863-85, STAS17909/1-90 investiŃia se incadrează in următoarele date tehnice:- clasa tehnică a drumurilor V;- categoria de importanŃă “C” (importanta normala);- clasa de importanta III -medie- zona climaterică II;- zona seismică de calcul E (grad 7,5); ag=0,12g- perioada de colŃ Tc = 0,7sec;- clasa de incărcare E (V80 – A30);

DS12: km 0+000 (DC21) - 0+600 (Ispas)- lăŃimea părŃii carosabile – 4,00 m5- lăŃime acostamente – 0,50 m- panta transversala a carosabilului – 3%- panta acostamentelor – 4%

Lucrarile de intretinere ale drumurilor sunt conform solicitarii autoritatii contractante,si in conformitate cu ”Normativul privind intretinerea si repararea drumurilor publice”indicativ AND 554-2002, astfel:DS12: km 0+000 (DC21) - 0+600 (Ispas)- strat de balast – 15 cm- reprofilare parte carosabilă cu autogrederul

LEGE nr.13 din 26 iulie 1974Legea drumurilor Textul actului publicat în B.Of. nr. 107/31 iul. 1974

28

Art. 11. - Drumurile de exploatare sint cai rutiere construite sau amenajate in scopul gospodaririi fondului forestier si transportului materialului lemnos, cercetarilor geologice si accesului la exploatarile zacamintelor de substante minerale utile, exploatarii si intretinerii sistemelor de hidroamelioratii si irigatii, culturilor agricole sau pentru legarea altor obiective cu reteaua drumurilor publice.

Drumurile de exploatare agricola erau definite ca atare de legea 13/1974...puteti consulta si punctul 2.3 din Norma tehnica din 15 mai 2002 de intocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 705 din 27 septembrie 2002,

In Monitorul Oficial nr. 109 din 11 februarie 2011 a fost publicata OUG 8/2011, pentru completarea art. 22 ind. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

Potrivit OUG 8/2011, "pentru indeplinirea obiectivelor programelor nationale de realizare a proiectelor prioritare de interes judetean si de interes local, cu acordul autoritatilor administratiei publice locale, se preiau de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, dupa caz, sectoare de drum de interes judetean sau local situate in intravilanul/extravilanul unor localitati, in vederea realizarii lucrarilor respective."Regimurile juridice ale drumurilor comunale DC 17 şi DC 19 au fost preluate sau nu de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului? privind mandatarea doamnei EȘANU MARIA GEORGETA, Primar al Comunei Traian săsemneze documentele de predare în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale șiTurismului a terenurilor care fac obiectul Programului Național de Dezvoltare aInfrastructurii și pentru care au fost depuse Studii de fezabilitate Cimentul B350 se foloseste la drumuri si poduri.Chapter 7 Ordinul 212 din 15 mai 2002 (Ordinul 212/2002) al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilorpentru aprobarea Normelor tehnice de intocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole Publicat in Monitorul Oficial 705 din 27 septembrie 2002 (M. Of. 705/2002)Chapter 8 Chapter 9 Norma tehnica din 15 mai 2002 (Norma tehnica din 2002) de intocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole Publicat in Monitorul Oficial 705 din 27 septembrie 2002 (M. Of. 705/2002)

2.3. Amplasarea si dimensionarea retelei de drumuri agricole    Reteaua de drumuri agricole se integreaza retelei generale de drumuri din zona, care asigura circulatia si transporturile din toate domeniile activitatii sociale si economice.    Rolul principal al retelei de drumuri agricole consta in asigurarea accesului la toate obiectivele si terenurile agricole, pentru efectuarea transporturilor de materiale si produse, deplasarea uneltelor, utilajelor si

29

tractoarelor, pentru executarea lucrarilor de orice natura prevazute in tehnologiile pe culturi.    La proiectarea retelei de drumuri agricole in cadrul teritoriilor administrative trebuie tinut seama de normativele tehnice in vigoare. Se obtine o retea fluenta si economica daca aceasta se realizeaza concomitent cu organizarea teritoriului exploatatiilor agricole.    In acest scop se va urmari respectarea criteriilor cu privire la:-optimizarea accesului retelei drumurilor agricole la reteaua drumurilor publice;    -reducerea la un indice minim de ocupare a suprafetelor, folosindu-se cu prioritate drumurile existente, deschizandu-se altele numai in situatiile in care acestea se justifica;    -accesul direct al tractoarelor, masinilor agricole si al mijloacelor de transport la fiecare tarla, sola sau parcela;    -prevenirea si combaterea eroziunii sau a alunecarilor de teren;    -asigurarea exploatarii si a intretinerii sistemelor de irigatii si desecari pentru folosirea agregatelor si echipamentelor de udare;    -scurtarea distantelor de transport pentru reducerea cheltuielilor aferente;    -operativitate in transportul personalului activ la executarea lucrarilor tehnologice, transportul materialelor si al productiei vegetale obtinute.    Reteaua drumurilor agricole se clasifica astfel:    a) Drumuri de exploatare agricola (D.e.)    Aceste drumuri asigura legatura dintre masivele de terenuri agricole, deplasarea spre centrele de productie si unitatile prestatoare de servicii si acced in reteaua drumurilor comunale si judetene. Potrivit Legii nr. 43/1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, cu modificarile ulterioare, drumurile de exploatare agricola se clasifica in 3 categorii:    -categoria I - drumuri care au ca functionalitate legatura dintre masivele de terenuri cu suprafete de peste 10.000 ha sau pentru un trafic de peste 50.000 tone anual;    -categoria a II-a - drumuri care asigura legatura dintre masivele de terenuri agricole cu suprafete de peste 1.000 ha sau pentru un trafic mai mare de 5.000 tone anual;    -categoria a III-a - drumuri pentru masive de terenuri agricole cu suprafete sub 1.000 ha sau pentru un trafic mai mic de 5.000 tone anual.b) Drumuri tehnologice agricole (D.e.t.)    Aceste drumuri asigura procesul de productie agricola in cadrul fiecarei categorii de folosinta (arabil, pasuni, plantatii viticole si pomicole), in centre sau in complexuri agrozootehnice si industriale, precum si in perimetrele sistemelor de imbunatatiri funciare pentru exploatarea si intretinerea acestora.    In continuare se prezinta unele elemente tehnice de sinteza referitoare la reteaua drumurilor agricole.    Latimea drumurilor agricole    

---------------------------------------------------------------------- Latimea (m)Categoria drumurilor de -----------------------------------

30

exploatare agricola Partea Acostament Totala carosabila---------------------------------------------------------------------- I 5,50 0,750 7,00 II 4,00 0,500 5,00 III 2,75 0,375 3,50

ANEXAChapter 10 Norma tehnica din 15 mai 2002 (Norma tehnica din 2002) de intocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole Publicat in Monitorul Oficial 705 din 27 septembrie 2002 (M. Of. 705/2002)ORDONANTA nr. 43 din 28 august 1997 (**republicata**)(*actualizata*)privind regimul drumurilorEMITENT: GUVERNULData intrarii in vigoare:29 Iunie 1998Forma actualizata valabila la data de29 Aprilie 2010Prezenta forma actualizata este valabila incepand cu data de14 Mai 2007, pana la data de29 Aprilie 2010--------*) Textul republicat al ordonanţei a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 237 din 29 iunie1998. Aceasta este forma actualizatã de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. PiatraNeamţ forma actualizata valabila la data de 29 Aprilie 2010, cu modificãrile şi completãrile aduse de:ORDONANŢA nr. 132 din 31 august 2000 ; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie2000 ; ORDONANŢA nr. 79 din 30 august 2001 ; LEGEA nr. 189 din 16 aprilie 2002 ; LEGEA nr.413 din 26 iunie 2002 ; ORDINUL nr. 1.959 din 5 decembrie 2002 ; ORDONANŢA nr. 26 din 30ianuarie 2003 ; LEGEA nr. 227 din 23 mai 2003 ; LEGEA nr. 47 din 17 martie 2004 ; ORDONANŢAnr. 21 din 27 ianuarie 2005 ; LEGEA nr. 98 din 3 mai 2005 ; ORDONANŢA nr. 38 din 9 august 2006 ;LEGEA nr. 10 din 9 ianuarie 2007 ; LEGEA nr. 130 din 8 mai 2007 .**) Republicatã în temeiul art. II din Legea nr. 82 din 15 aprilie 1998 , publicatã în Monitorul Oficialal României, Partea I, nr. 158 din 22 aprilie 1998, dându-se textelor o noua numerotare.Ordonanţa Guvernului nr. 43 din 28 august 1997 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 221 din 29 august 1997.

31

ORDONANTA nr. 43 din 28 august 1997 (**republicata**)(*actualizata*)privind regimul drumurilorEMITENT: GUVERNULData intrarii in vigoare:29 Iunie 1998Forma actualizata valabila la data de29 Aprilie 2010Prezenta forma actualizata este valabila incepand cu data de14 Mai 2007, pana la data de29 Aprilie 2010ART. 67Prevederile prezentei ordonanţe intra în vigoare la data de 1 ianuarie 1998. Pe aceeaşi data se abrogaLegea drumurilor nr. 13/1974 , publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 107 din 31 iulie 1974, Legeanr. 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie în localitãţile urbaneşi rurale, republicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 septembrie 1978, Legea nr. 43/1975pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, publicatã înBuletinul Oficial, nr. 136 din 27 decembrie 1975, cu modificãrile ulterioare, şi prevederile referitoare ladrumuri din Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 257/1959 privind raţionalizarea folosirii terenurilorsituate de-a lungul cãilor ferate şi drumurilor, precum şi orice prevederi contrare.ORDONANŢĂ nr.43 din 28 august 1997privind regimul juridic al drumurilor Textul actului publicat în M.Of. nr. 221/29 aug. 1997Art. 8. -Drumurile de interes local aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se află şi cuprind: a) drumurile comunale care asigură legăturile între: - reşedinţa de comună şi satele componente; - oraş şi satele care îi aparţin, precum şi alte sate; b) drumurile vicinale sunt drumuri ce deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora; c) străzile sunt drumuri publice din interiorul localităţilor, indiferent de denumire: stradă, bulevard, cale, chei, splai, şosea, alee, fundătură, uliţă etc.

privind aprobarea încadrării în categoria drumurilor comunale a unor drumuri de exploatare de pe teritoriul administrativ al comunelorSunt valori estimate si nu reprezintaCaiet de sarciniTerenuri scoase din circuitul agricol

32

Cai de comunicatii care nu au fost evaluate in prezenta expertiza pentru ca acestea au pretul stabilit prinlucrarile de proiectare si executie de specialitate, functie de categoria acestora, pe Km (drumuri europene, drumurinationale, drumuri judetene, drumuri comunale, strazi, alee, accese, etc.)Se vor aplica preturile unitare stabilite de ministerul de resort, cu amortismentele cuvenite.La baza evaluarii stau o serie de ipoteze si conditii conditii limitative, prezentate in cele ce urmeaza. Opiniaevaluatorului este exprimata in concordanta cu aceste ipoteze si concluzii, precum si cu celelalte aprecieri din acestraport.Informatiile furnizate de terte parti sunt considerate de incredere, insa nu asiguram garantii pentru acuratete._ Evaluatorul a utilizat in estimarea valorii numai informatiile pe care le-a avut la dispozitie existand posibilitateaexistentei si a altor informatii de care evaluatorul nu avea cunostintaSe presupune ca utilizarea terenului si a constructiilor se realizeaza in cadrul limitelor proprietatii descrise si canu exista incalcari sau violari ale altor proprietati.

Observaţii pe teren specialiştii de la General Proiect Bacău

In urma deplasarii pe teren din de 12 08.2004 s-au constatat ca podetele proie-::2te in S'~ -;00 Km 2+68 . 2+909 0,=-:: ~ = 100 m se afia in s: --:=: 2u::a de ~,e. In aceste c,,~, '_ :ru m ~ , , ce executie a Ie = 51 c: S~c:2 zestrei exis!E-;-~(:? :.: -:, ~., .wi se renu rea podete!c'-F\ ~:"~'-':e in acesti picheti urmand ea sectiunea de scurgere sa fie decoirr,a:ata pentru asigurarea s..::~rgerii apelor in bune conditii. Suplimentar timpanele podetelor se vor tencui cu mortar M 25 T. Deoarece in urma trasarii drumului s-a constatat ca este asigurata platforma drumului de 7,0 m si in urma decolmatarii sectiunii santurilor laterale Drum BogdăneştiTimpanele podeţelor tencuite cu mortar M 25T. Platforma drumului e de 7m.Completarea fundaţiei de balast de 15 cm, strat de legătură ABPS 25 – 4 cmStrat de uzură de 4 cm.Reţeaua de drumuri 16011 mp, inclusiv drumurile laterale

Observaţii pe teren specialiştii de la General Proiect Bacău 3. Sat Zapodia. In urma deplasarii pe teren din data de 5.08.2004s-a constatat ea podetul existent la Km 0+024 se afla in stare buna de functionare astfel ineat S8 renunta la executia podetului din documentatia initiala 0 800 L = 10.0 m. L.a Km 0+064.69 pe partea stanga a drumului se afla un nuc, arbore protejat prin lege. In aceste conditii pentru protectia copacului si evitarea unor sa!Jaturi ce ar putea afecta gardurile din apropriere S8 propune

33

rtealizarea unui podet tubular 0 800 L =6.0 m cu rol de descarcare a apelor pluviale colectate in santuriie de pe partea stanga in santul de pe partea dreapta, Din pichetul6 pana in pichetul 1 rigola se va construi conform detaliilor din documentatia initiala. La cererea Contractorului pentru micsorarea duratei de executie legate de aprovizionare si asternere se modifica sistemul rutier proiectat realizat din macadam penetrat in grosime de 10 cm asternut pe fundatie din balast -completare -10 cm in urmatoarea alcatuire: completare fundatie din balast 10 cm strat de legatura din ABPS 25 -4 cm strat de uzura din BAPe 16 -4 cm Mentionam ca suprafata de sistem rutier nou ramane aceeasi fata de documentatia initiala respectiv 9025 mp inclusiv drumurile laterale. Deoarece in urma trasarii drumului s-a constatat ea este asigurata platform (~~ de 7.0 m si in urma decolmatarii sectiunii santurilor laterale si a podetelor acce ecurti se renunta la dezafectarea acestora in numar de bucati (podete tubu!are) precum si s celor cu sectiune casetata. In aceste conditii se renunta si la demolarea platforme1or betoO&te din fata curtilor. In urma reprofilarii platformei drumului s-a descoperit intre pichetii 26 -46 lungitne. de 468.60 m Km ~7.36 -1+105.95 pe partea stanga un sant betonat avand sectiune trapezoidala ( adanclme 30 cm cu latime la baza de 30 cm si taluze cu panta de 1: 1) OJ ml de colectare ape pluviale a carui sectiune a fost opturata in urma lucrarilor de balastare din urtimii ani. Deoarece santul are panta longitudinala corespunzatoare si se afla in stare buna de functionare se renunta la desfacerea acestui sa'it pe lungime a de 468.60 m si COnstructia unei rigole noi conform documentatiei initiale. Santu/ pereat existent se va reface prin desfacerea si refacerea dalelor de beton deteriorate in procent de 10% din suprafata respectiv 56.35 mp precum si refacerea rosturilor deteriorate in proportie de 20 % din lungimea totala de rost respectiv 150.27 ml

asigura legatura dintre DN 2F(Bacau-Vaslui) si centrul satului.

Drumul comunal DC 17 (Traian.Sogdanesti), asigura legatura intre drumul judetean DJ 207 D si localitatea Bogdanesti, zona studiata in aceasta lucrare avand 0 lungime de 3002.0m cuprinsa intre intersectia drumului comunal DC 17 cu drumul judetean DJ 207 D si intrarea in localitatea Bogdanesti Caracteristicile principale ale drumului sunt: -partea carosabila a drumuluj cuprinsa intre 5.00m si 6.50 m,patul drumului fiind balastat pe 0 grosime de circa 30 cm. in proportie de 75 % -santurile laterale pentru evacuarea apelor de pe suprafata carosabila, de 0 parte si de alta a drumului au sectiune necorespunzatoare si traseu discontinuu -podetele de descarcare din corpul drumului sunt tubulare cu diametre de 400 mm Sl 600 mm,in numar de 1 O,toate prezentand degradari avansate la e!ementele din beton precum si un grad ridicat de colmatare. -drumurile laterale sunt neamenajate, podetele tubulare de trecere sunt colmatate sau lipsesc, ceea ce duce la ingreunarea scurgerii apelor -distantele intre garduri sunt de 10.80 m -elementele geometrice ale

34

drumului existent,s-au modificat dea lungul timpului profilullongitudinal si transversal neamenajat cu pante cuprinse intre 1 circa 0.25% si 3.60%, profilul transversal se evidentaza ca fiind deteriorat deoarece ploile abundente au creat fagase,ingreunand circulatia in zona. Drumullocal din satul Zapodia are 0 lungime de 1.60 km si face legatura cu DN 2F(Bacau-Vaslui) si centrul satului Zapodia Mica fiind identificat conform hartii cadastrale a satului cu indicativ DC 1084. Documentatia de fata studiaza intreaga lungime a traseului drumului comunal DC1084 respectiv respectiv 1.60km. Caracteristicile principale ale drumului sunt: -partea carosabila a drumului cuprinsa intre 4.00 si 6.00 m,patul drumului fiind balastat pe 0 grosime de circa 30 cm. in proportie de 75 % -santurile laterale pentru evacuarea apelor de pe suprafata carosabila, de 0 parte si de alta a drumului au sectiune necorespunzatoare si traseu discontinuu -podetele de descarcare din patul drumului sunt in numar de 1,situat la intersectia cu drumul national DN 2F(Bacau-Vaslui) -drumurile laterale sunt neamenajate, podetele tubulare de trecere sunt colmatate sau lipsesc, ceea ce duce la ingreunarea scurgerii apelor -profilul longitudinal si transversal neamenajat cu pante cuprinse intre circa 1.20 Sl 7.60%, profilul transversal se evidentaza ca fiind foarte deteriorat deoarece ploile abundente au creat fagase,ingreunand circulatia in zona -distanta intre gardurj variaza intre 8.0 m si 11.50 m

1.7 Clima si fenomene naturale specifice Din punct de vedere climatic teritoriul judetului Bacau se incadreaza Intr-un climat continental, caracterizat prin ierni lungi si cu precipitatii bogate. Temperatura medje absoluta a aeruluj nu coboara sub -21 ° C jar temperatura medie a lunii julie urca pana la + 20° C

1.8 Geologie si seismicitate. Conditiile geotehnice sunt prezentate in studiul geotehnic intocmit de S.C General Proiect S.A Bacau. Adancimea maxima de inghet in zona comunei Traian este de -1.0 m d. STAS 6054. In conformitate cu normativul P100/92 zona studiata se af!a in zona seismica de calcul "C" avand urmatorii parametrii seismici: -coeficient seismic Ks = 0.2. -perioda de colt T c = 1.0 s -grad de seismicitate seismica VIII cf tabel A2 Referitor la caracteristicile geotehnice, climatice si hidrologice acestea sunt urmatoarele: -tipul climatic 1 -tipul de pamant P4 -praf argilos galben -cafeniu -regim hidrologic 2b 1.9.Clasa de importanta a constructiei. Clasa de importanta a constructiei conform ordinului M.L.P.A.T nr 31/N din 2 Octombrie 1995 este clasa de importanta "C" (normala) conform anexelor prezentate in cadrul documentatiei de fata. 1.1 O.Situatia juridica a terenului

35

Terenul pe care sunt situate drumurile din comuna Traian apartine domeniului public si se afla in administarea Primariei Traian. Lucrarile de modernizare propuse nu prevad exproprieri.

PrăjeştiTraseul drumului se va amenaja in plan si in lung conform STAS 863 Elemente geometrice ale traseelor" pentru 0 viteza de baza de 20 km/h. fara supralargiri si suprainaltari pentru evitarea exproprierilor. Se va amenaja profilul transversal conform imbracamintii adoptate STAS 1014411 "Profiluri transversale, Caracteristici ale arterelor de circulatie din !ocalitatile urbane Sl rurale". Se adopta incadrarea drumului la clasa tehnica V drum vicinal conform prevederilor legii 82/98 pentru aprobarea OG 43/97 ~rivind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, intretinerea, repararea, administrarea Sl exploatarea drumurilor publice elaborate prin ordin al tv1inistrului Transporturilor, cu urmatoarele caracteristici:

-parte carosabila 5,5 m cu doua benzi de circulatie, profil acoperis cu pante de 2.50% -acostamente 2 x 0,75m cu pante de 4.00% Imbracamintea sistemului rutier adoptat este 0 imbracaminte bituminoasa usoara din mixturi asfaltice realizata dintr-un strat de legatura din anrobat bituminos cu pietris sortat ABPS 25 in grosime de 4cm si un strat de uzura reaiizat din beton asfaltic cu pietris concasat BAPC 16 in grosime de 4 em. Pe zona de pe primul tronson cuprinsa intre km 0+07B.17 -km 0+260.4, caracterizata de pante de13-14% stratul de uzura va fi realizat din imbracaminte asfaltica rugoasa BAR16. Fundatia sistemului rutier se va realiza dupa reprofilarea si scarificarea patului drumuluL respectiv completarea acestuia cu material pietros (balast) in grosime medie de 15 cm. Oimensionarea sistemului rutier s-a efectuat conform PO 177-2001 .,Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide Imetoda analitica i", pentru clasa de trafic us~r. Scurgerea si colectarea apelor s-a faeut prin amenajare rigole pereate sau ;;epereate, functie de panta in lung a drumului si cu rigole carosabile de acostament pe sectoarele de ingustare a drumului ce nu au permis exeeutia de rigoie cu profil triunghiular. Rigolele se vor realiza din beton C 12/15 ,10 em grosime pe un strat filtrant din nisip de 5.0 cm grosime. Panta longitudinala va urmari pe cat posibil panta drumului si se va realiza cu panta de 2:3 spre acostament si 1:1 spre exterior. Rigola carosabila se va amenaja pe intreaga latime a acostamentului de 075 m pe un pat de nisip de 5 em grosime si se va realiza din beton C B/10 in fundatia si peretii rigolei si C 16/20 in placuta carosabila. Pe zona mai sus mentionata cu pante foarte mari fundul rigolei se va amenaja in trepte cu inaltimea de 30 cm si pante de max. 4.00%. Rezolvarea punctelor de descarcare a apelor s-a facut prin prevederea de podete dalate avand lumina de 2,0 m si tubulare <l> BOO in corpul drumului astfel : -primul tronson, in intersectia cu OJ207D : podet tubular <l> 600, L=1 a.OOm

36

-primul tronson km 0+237.47 : podet dalat avand lumina de 2,0 si inaltimea elevatiei de 1.00 m -primul tronson km 0+447.03 : podet tubular <l> BOO, L=6.00m -tronsonul al doilea km 0+697.B7 : podet tubular <l> BOO, L=6.00m -tronsonul al doilea km 0+940.47: podet dalat avand lumina de 2,0 Sl ,naitimea elevatiei de 1.00 m. -tronsonul al doilea la sfarsitul traseului podet tubular <l> 600, L=10.00m. Pentru accesul catre drumurile laterale se vor executa un podet tubular PREMO <l> 600 L=5.00 m, acestea amenajandu-se pe 0 lungime de 20 ml cu acelasi sistem rutier folosit pentru amenajarea drumului principal. Podetele tubulare din corpul drumului si de acces la drumurile laterale se vor realize din tuburi eu armaturi preeomprimate tip Premo. Podetele se va poza pe 0 fundatie din beton C 6/7,5 de 10 em grosime si un strat filtrant din balast 20 em. La eapetele podetului se vor prevedea timpane eu fundatia din beton C 6/7,5 si e!evatii din C 16/20. Se are in vedere eonsolidarea drumului pe trei zone de aproximativ 70 m la Km 0+450.37, 50m la Km 0+644.11 ~i 40m la Km 1+1 09.09 eu un rambleu de pamant armat eu geogrile, eu 0 ina/time de 3,50m si 0 latime la partea inferioara de 7,00m. Aeest rambleu este aleatuit din 5 straturi de pamant eompaetat ~i a~ezat pe 10 em de strat de baza din piatra sparta. Determinarea dimensiunilor rambleului si tipul geogrilei s-a efeetuat eu ajutorul programului de ealcul ' GEOSYNTH '. Astfel au rezultat lnaltimea straturilor de pamant eompaetat de 0,70 m si tipul de geogrila eu 0 rezistenta la traetiune pe ambele direeti; de 30 KN/m. Tn partea aval a rambleului unde geogrilele sunt aparente se va utiliza 'nierbatul pentru masearea aeestora din motive de siguranta impotriva distrugerii ~i deteriorarii lor. In partea amonte a rambleului se va realiza un filtru de piatra sparta eu 0 grosime de 20 em, avand la baza un tub erepinat la partea superioara, pentru preluarea apelor pluviale si de infiltratie. Pentru asigurarea desfasurarea trafieului in eonditii de siguranta se prevad iuerari de semnalizare rutiera prin montarea de semne de eireulatie si realizarea mareajului rutier eorespunzator (eontinu, diseontinu, sageti de dirijare , treeeri de pietoni) . Drum comunal DC 17(Traian-Bogdanesti): Traseul drumului se va amenaja in plan si in lung conform STAS 863 Elemente geometriee ale traseelor" Viteza de proieetare adoptata este de 40 km/h . Amenajarea traseului in plan s-a faeut eu 0 sueeesiune de aliniamente de diferite lungimi (lungime minima 22.23 m, lungime maxima 444.0 m)raeordate eu aree de cere eu raze euprinse intre minim 250 m si maxim 800 m. In profil in lung declivitatile propuse au valori euprinse intre min 0.25 % pe o lungime de 560.27m si 3.71% pe 54.43 m.Lungimea minima a pasului de proieetare este 30.14 m iar eea maxima de 126.10 m. Se va amenaja profilul transversal conform imbraeamintii adoptate STAS ~ 0144/1 llProfi/uri transversa/e. Caraeteristici ale arterelor de eireulatie din loealitatile urbane si rurale"; Se adopta ineadrarea drumu/ui /a clasa tehniea V -drum vicinal conform prevederilor legii 82/98 pentru aprobarea OG 43/97 privind proieetarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, intretinerea, repararea, administrarea Sl exploatarea drumurilor pub/ice elaborate prin ordin a/

37

Ministrului Transporturilor, eu urmatoarele caraeteristiei: parte earosabila 5,5 m, doua benzi de eireulatie Sl aeostamente 2 x O,75m, in profil aeoperis eu panta de 3.0 %. Aeostamentele drumu/ui sunt de pamant si vor avea panta transversa/a de Imbraeamintea sistemului rutier adoptat este 0 imbraeaminte bituminoasa usoara din macadam penetrat exeeutat la eald pe 0 grosime de 10 em in conformitate cu buletinul tehnic rutier -Normativ privind conditiile de executie a imbracamintilor bitiminoase usoare Indicativ CD 16-2000. Macadamul penetrat la cald se inchide cu un tratament bituminos dublu cu emulsie executat conform STAS 599. Fundatia sistemului rutier se va realiza dupa 0 scarificare a patului drumului si 0 reprofilare a acestuia. Sistemul rutier nou propus este in conformitate cu CD 16-2003 "Normativ orivind conditiile de executie a imbracamintilor asfaltice usoare " va avea urmatoarea alcatuire : -strat de fundatie din balast 15 cm -macadam penetrat cu bitum 10cm Sistemul rutier adoptat a fost dimensionat conform "Normativului pentru d mensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide Imetoda analitica /" indicativ PO 177/2001 pentru clasa de trafic de tip usor. Colectarea si evacuarea apelor de pe suprafata drumului se va face catre rigolele care vor fi de doua tipurl: -rigole pereate L=530.0 m -rigole de pamant L=3322.0 m Rigolele pereate se vor realiza din beton C 12/15 ,10 cm grosime pe un strat filtrant din nisip de 5.0 cm grosime . Panta rigolei va urmari pe cat posibil panta drumului si se va realiza cu panta de 2:3 spre acostament si 1: 1 spre exterior. Pentru accesul catre drumurile laterale se vor executa doua podete tubulare PREMO <l> 600 unul cu L=5.00 m in pozitiile km 2+012.80 si unul cu :ung:me 10.0 m la pozitia km 2+373.84 acestea amenajandu-se pe 0 lungime de 20 ml cu acelasi sistem rutier folosit pentru amenajarea drumului principal. Pentru deversarea apelor din rigola stanga in rigola dreapta se prevede inlocuirea celor 10 podetelor existente in corpul drumu/ui cu 8 podetele tubulare PREMO <l> 800 avand lungimea de 10.0 m la pozitiile km 0+006.50, 0+485.82,1 +020.97, 1 +200.12, 1 +371.50, 1 +646.58,2+681.60, 2+909.23 si 2 podete dalate cu Ilumina de 2.0m la pozitiile km 0+656.33, 2+023.52. Pentru desfasurarea circulatiei in coditii optime de confort si siguranta maxima se prevad si lucrari de semnalizare rutiera cuprinzand marcaj rutier Sl amplasarea unui numar de 16 semne.

Drum local in comuna Traian localitatea Zapodia: Traseul drumului se va amenaja in plan si in lung conform STAS 863 "Elemente geometrice ale traseelor" Viteza de proiectare adoptata este de 40 km/h cu derogare pana la 20kmlh si parametri de proiectare limita -raze minime in plan si in profilui ;ongitudinal justificate de conditii de teren si de caracterul corectiv al elementelor geometrice existente (tinandu-se cont de latimile reduse ale platformei drumului si de limitele de propritate).

38

,A.menajarea traseului in plan s-a facut cu 0 succesiune de aiiniamente de diferite lungimi racordate cu arce de cerc cu raze cuprinse intre minim 60 m Sl rr,8xim 300 m. In profil in lung declivitatile propuse au valori cuprinse intre min 1.21 % pe o iungime de 55.28 m si 7.56 % pe 49.40 m.Lungimea minima a pasului de proiectare este 46.50 m iar cea maxima de 123.27 m. Se adopta incadrarea drumului la clasa tehnica V -drum vicinal conform prevederilor legii 82/98 pentru aprobarea OG 43/97 privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, intretinerea, repararea, administrarea si exploatarea drumurilor publice elaborate prin ordin al Ministrului Transporturifor, eu urmatoarele caracteristici: parte carosabila 5,5 m, doua benzi de circulatie si acostamente 2 x O,75m, in profil acoperis cu panta de 3.0 %. Acostamentele drumului vor avea panta de 4% . Imbracamintea sistemului rutier adoptat este 0 imbracaminte bituminoasa usoara din macadam penetrat executat la cald pe 0 grosime de 10 cm in conformitate cu buletinul tehnic rutier -Normativ privind conditiile de executie a !mbracamintilor bitiminoase usoare Indicativ CO 16-2000. Macadamul penetrat la cald se inchide cu un tratament bituminos cu emulsie executat conform STAS 599. Fundatia sistemului rutier se va realiza dupa 0 scarificare a patului drumului si 0 reprofilare a acestuia. Sistemul rutier nou propus este in conformitate cu CD 16-2003 llNormativ privind conditiile de executie a imbracamintilor asfaltice usoare " va avea urmatoarea alcatuire : -strat de fundatie din balast 10 cm -macadam penetrat cu bitum 10cm Sistemul rutier adoptat a fost dimensionat conform llNormativului pentru dfmensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide Imetoda analitica f" Indicativ PO 177/2001 pentru clasa de trafic de tip us~r. Colectarea si evacuarea apelor de pe suprafata drumului se va face catre rigolele care vor fi de doua tipuri: -rigole pereate -rigole carosabile S-a ajuns la solutia de rigole carosabile deoarece platforma drumului este ingusta si nu permite amenajarea unor rigole pereate. Rigolele pereate se vor realiza din beton Bc15 ,10 cm grosime pe un strat fiitrant din nisip de 5.0 cm grosime . Panta rigolei va urmari pe cat posibil panta drumului si se va realiza cu panta de 2:3 spre acostament si 1: 1 spre exterior. Rigola carosabila se va amenaja pe intreaga latime a acostamentului de 0.75 m pe un pat de nisip de 5 cm grosime si se va realiza din beton Bc 10 in Tundatia si peretii rigolei si Bc 20 in placuta carosabila. Oeoarece nu este posibila descarcarea apelor pe tot traseul drumului acestea vor fi preluate prin intermediul rigolelor pereate si nepereate ,descarcari orin intermediul podetului tubular ¢ 800 , L= 10 m, din corpul drumului la km o+002.41 apoi la podetul aflat in amonte fata de drum. Pentru accesul catre drumurile laterale se vor executa doua podete tubuiare ¢ 600 cu L=5.00 m la kilometrii 0+406.72 si 1 +300.51 acestea amenajandu-se pe 0 lungime de 20 ml eu aeelasi sistem rutier folosit pentru amenajarea drumului principal. Podetele tubulare din eorpul drumului si de aeees la drumurile laterale se

39

vor realiza din tuburi eu armaturi preeomprimate tip Premo avand lungimea de 5.00 m . Podetul se va poza pe 0 fundatie din beton Be 7.5 de 10 em grosime si un strat filtrant din balast 20 em.La eapetele podetului se vor prevedea timpane eu fundatia din beton Be 7.5 si elevatii din Be 20. Solutiile tehnice prezentate In aetualul proieet au tinut eont de urmatoarele elemente: -trafieul de ealeul estimat prin numarul de osii standard eu sarcina pe osia simpla de 115 KN, pe banda eea mai solicitata, pentru 0 perioada de perspectiva de 10 ani clasa de trafic us~r; -caracteristicile drumului existent : latime, panta longitudinala, distante intre gardurile proprietatilor aflate de 0 parte si de alta a drumului; -posibilitati de exploatare mai usoare: sectiuni pentru podete dalate si tubulare cu lumina suficienta care sa permita curatarea si decolmatarea lucrarilor de arta executate; -adoptarea de sisteme rutiere corespunzatoare, care sa permita efectuarea unor luerari de intretinere adeevate (pentru imbracamintea rutiera bituminoasa usoara realizata din mixturi asfaltice) respeetiv crearea unor sisteme rutiere a caror cale de rulare este impermeabilizata Sl care pot deveni fundatii pentru viitoarele sisteme rutiere definitive (pentru imbracamintea rutiera bituminoasa usoara realizata din macadam penetrat eu bitum); -compatibilitatea cu reglementarile de mediu nationale precum si cu legislatia Europeana in domeniul mediului.

Devizul financiar conţine şi comuna Prăjeşti

Deviz financiar, Privind lucrarile aferente subcapitolului 3.1.7. Asistenta tehnica si urmarirea executiei din partea proiectantului pe durata executiei proiectului

Urmarirea executiei si .., 3 1"7 asistenta tehnica din partea 98.000.000 , . .• I 98.000.000proiectantului pe durata executiei lucrarilor . -..---...~-... "'---"'-~"---"--'----"--~ TOTAL DECONTAT SUBCAPITOL 3.1.7 98.000.000

S.C. GENERAL PROIECT S.A. BACAU

Deviz financiar SC Interproiect SRL Bacău 33.000.000, 00 Lei vechi Tranşa I şi II, la fel

Formular G3-ACP 1.15 ANEXA V DETALIEREA BUGETULUI PENTRU ACHIZIT" DE SERVICII Titlul proiectului : Verificarea atestata a proiectului " MODERNIZARE DRUMURI iN LOCALITATILE PRA~IE$TI,

Valoare Lei Va/oare Euro

40

BOGDANE$TI, zAPODIA COMUNA TRAIAN ", JUDETUL BACAu DENUMIRE Verificarea atestata a proiectului 42.000.000

Tranşa I S,C. DRUMURI S,R.L. BACAU din 24 martie 2004Prăjeşti – Valoare totală contract 8.972.386.167 tranşa I 5.554.749.181

DC 17 – sat Bogdăneşti Terasamente - 6200 mc - 634.396.631 leiRigolă nepereată - 3322 ml - 185.659.852Rigolă pereată - 530 ml - 374.899.646Podeţ tubular D = 600 mm. L=10ml - 107.107.118 1 buc.Podeţ tubular D = 600 mm, L = 5ml - 61.322.726 1 buc.Podeţ tubular D = 800 mm, L = 10ml - 551.589.317 6 buc.Podeţ dalat L =2,00 ml - 464.868.435 - Demolare podeţe accese laterale – 10 buc. 14.545.171Decolmatare şanţuri 120 ml- 6.159.148NC 5/2004 – Îmbrăcăminte bitum uşoară – 16611 mp - 7.733.522.294 – prima tranşă - 4.633.879.378 lei pentru 9.956 mpNC 6/04 – Decolmatare podeţ existent+ refacerea tencuielii - 1.915.551Total drum sat Bogdăneşti 10. 135. 986.199 lei Tranşa I – 5.819.865.326

Drum local – sat Zăpodia Terasamente – 2005 mc - 156.734.846 Rigală carosabilă - 880 ml - 1.916.874.602 Şanţ pereat - 1857,4 ml - 1.739.490.247 Podeţ tubular D = 600 mm, L = 5ml – 2 buc - 122.659.368 Desfacere platformă + şanţ pereat – 117,7 mp - 17.032.069 Decolmatare şanţ – 50 ml - 827.666 Decolmatare podet existent – 1 buc. - 154.665 N.C.7/2004 - Îmbrăcăminte bitum uşoară – 9025 mp - 4.211.926.108 NC.8/04-Podeţ uibular de 800 mm =6ml. km 0+074 – 1 buc. 73.765.527 Total drum sat Zăpodia - 8.260.824.771 –Prima tranşă -Tranşa I – 4.368.660.954

Indicatoare Bogdăneşti – 3 km de Indicatoare + marcaje - 108.380.626

Indicatoare Zăpodia – 1.6 km de Indicatoare + marcaje - 120.832.357 Total general lucrări - 27.780.207.345 – I Tranşă - 15.743.274.461

Deviz financiar, privind lucrarile aferente capitolului 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnicăStudii de teren: II TOPOGRAFICE - 63.000.000 leiGEOTEHNICE -39.000.000 lei

41

Cheltuieli de proiectare documentatii avize actualizate, proiect autorizatie constructie, proiect tehnic + caiete de sarcini. Detalii de executie - 971.200.000 lei

Urmarirea executiei si asistenta tehnica din partea proiectantului pe durata executiei lucrarilor - 98.000.000 lei

Total : 1.171.200.000 lei

Tranşa a II –aBogdăneşti - 4.316.120.872 lei Total I + II: 10.135.986.198 leiZăpodia - 4.088.563.197 lei Total I + II: 8.457.224.151

Conform Standardelor Internationale de Evaluare IVS- Valoarea reziduala este o expresie a valorii de piata pentru o investitie/proprietate, la sfarsitul unei perioade de exploatare, timp in care a fost recuperata integral. Aceasta nu inseamna ca investitia/proprietatea nu mai poate functiona.- costul de inlocuire net - este principala metoda de evaluare a mijloacelor fixe necesare exploatarii. Aceasta reprezinta o procedura in afara pietei, rezultatul fiind conditionat de o profitabilitate potentiala adecvata si de o viabilitate pe termen mediu si lungSectiuni transversale-tip pentru strazi rurale ( STAS 10144/1-90 ) parte carosabila = calea, este partea principala din platforma drumului destinatacirculatiei vehiculelor latimea ei fiind suma latimilor benzilor de circulatie acostamente = fisie laterala situata intre marginea partii carosabile si cea aplatformei drumului .Ele servesc la- incadrarea partii carosabile impiedicind deplasarea laterala a materialului dincorpul drumului- asigurarea scurgerii apelor de pe cale ( trebuie sa aiba panta transversala 4-6 %- circulatia pietonilor, stationarea vehiculelor defecte, depozitarea materialelor deintretinere, largirea la nevoie a partii carosabile, amplasarea de elemente accesorii( borne, parapete, table indicatoare ) benzi de incadrare = fisii consolidate din acostamentul drumului, linga parteacarosabila. Au intre 25-75 cm latime, si au rolul de a proteja partea carosabila dedefectiuni si de a mari latimea utila pentru circulatie in cazul intilnirilor sau aldepasirilor benzi de consolidare = inlocuiesc uneori benzile de incadrare, reprezintaconsolidari mai slabe

42

platforma = suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele, sau dupacaz, trotuare, piste de ciclisti, zone verzi ampriza = suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului :partecarosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri,banchete, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta. taluzuri = suprafata inclinata a terasamentelor sau a terenului natural caremargineste lateral un rambleu sau debleu santuri = constructii anexe drumului sub forma de canal deschis ,cu sectiuneatrapezoidala sau triunghiulara , destinate colectarii apelor meteorice de pe platformadrumului sau taluzuri si dirijarii lor la un sistem de canalizare rigola = constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice ,cu profil curent triunghiular, de adincime mica, amenajata in lungul drumului saustrazii, la marginea platformeibanchete laterale = fisii orizontale de 50 cm latime cu panta de 1- 2 % spre sant,prevazute uneori intre santuri si taluzuri pentru a retine pamintul si materialele ce cad depe taluz evitind impotmolirea santurilorgabaritul de libera trecere = spatiul liber necesar deasupra drumului cu forme sidimensiuni astfel stabilite incit sa asigure trecerea nestingherita a vehiculelor cudimensiuni normale. trepte de infratire se executa pe terenuri in panta pentru realizarea unei conlucrarimai bune intre acesta si corpul drumului panta transversala este inclinarea in raport cu orizontala , in profil transversal, asuprafetei partii carosabile si a acostamentelor, exprimata in procente ( % ).Zona drumului cuprinde: ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectieZonele de siguranta sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizeidrumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera, plantatii rutiere, sau pentrualte scopuri legate de exploatarea si intretinerea drumului, suprafete de teren necesareasigurarii vizibilitatii in curbe si intersectii si suprafete ocupate de lucrarile deconsolidare ale terenului drumului.Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranta ale drumului sintinterzise.

43

Zonele de protectie sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a zonelor desiguranta, necesare protectiei si dezvoltarii viitoare a drumului.Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarealocalitatilor rurale, distantele intre gardurile sau constructiile situate de o parte si dealta a drumurilor va fi de:min.26 m pentru DNmin. 24 m pentru DJmin. 20 m pentru DC.Produsele de balastiera necesare constructiilor de drumuri sunt urmatoarele:- nisipul, agregat cu dimensiuni intre 0¸ 7 mm (intre 3¸ 7 mm se numestemargaritar);- pietrisul, agregat cu dimensiuni [ntre 7¸ 70 mm (7¸ 15 mm se numestemargaritar);- balastul, agregat provenind din amestecul natural al nisipului si pietrisului.Conditiile tehnice pentru aceste agregate sunt:- nisip pentru fundatii la pavaje de piatra (0¸ 7 mm);- nisip pentru macadam (0¸ 7 mm si nisip argilos pentru colmatare (max.0,08mm);- nisip pentru mortare asfaltice si covoare cu suspensie de bitum filerizat (0¸ 7mm) cu granulozitate speciala;- nisip pentru betoane asfaltice, asfalt turnat sau alte mixturi asfaltice (0¸ 3mm sau 0¸ 7 mm), cu granulozitate continua;- pietris pentru binder (7¸ 30 mm), cu granulozitate continua;- pietris pentru imbracaminti din beton de ciment (7¸ 40 mm), cugranulozitate speciala;- pietris pentru intretinerea drumurilor pietruite (10¸ 40 mm);- balast pentru fundatii (0¸ 70 mm, 40% nisip si 60% pietris);- balast pentru intretinerea drumurilor nepietruite sau slab nepietruite (0¸ 70mm, nisip 30¸ 50%), cu granulozitate continua.4.3.Lianti pentru lucrari de drumuriLiantii sunt materiale care pot lega intre ele alte materiale, formand amestecurice se intaresc in urma unor fenomene fizico-chimice.Liantii pot fi:a) minerali ( in amestec cu apa formeaza paste visco-plastice care se intaresc intimp). Dupa modul de comportare in mediul umed ei se impart in 2categorii :- lianti hidraulici = ciment- lianti nehidraulici= ipsos, varb) puzzolanici = cenusa de termocentrala, zgura de furnal inalt, tuful vulcanic .Se folosesc in adaos cu var sau ciment la stabilizarea agregatelor naturale pentru

44

realizarea straturilor inferioare . Efectul principal este scaderea pretului de cost allucrarii. Pentru traficuri usoare este o solutie potrivita.c) hidrocarbonati :· bitum care poate fi natural sau distilat din titei ,amintim aici urmatoarele tipuri de bitumuri pentru lucrari de drumuri :- bitum neparafinos pentru drumuri (tratamente, reparatii si constructii noi cubetoane asfaltice);- bitum neparafinos pentru constructii (reparatii si constructii noi de podete);- bitum parafinos si emulsii (pentru tratamente si constructii noi);- bitum inmuiat (pentru tratamente superficiale);- bitum subtiat (taiat, pentru izolatii, stropiri si protectii la impietruiri si ca liantla mixturi asfaltice);- emulsii de bitum (suspensii de bitum in apa 50% cu emulsionare 50%) ;· gudronul se obtine prin distilarea uscata a huilei . Este inferior ca si parametricalitativi bitumului, si a fost interzis la prepararea mixturilor asfaltice sitratamentelor bituminoase fiind toxic si inflamabil.d) mixti = stabicol. Este un liant obtinut din amestecarea cimentului cu emulsiibituminoase . Pentru a stabiliza amestecul se mai adauga aditivi speciali( substante tensioactive si polimeri organici )Se foloseste pentru realizarea de straturi rutiere cu rezistente superioare datoritafaptului ca este mai stabil la variatiile de temperatura decit bitumul.4.4. Materiale folosite la executia imbracamintilora) mixturi asfaltice, obtinute prin amestecarea agregatelor naturale cu bitum , pot fi :· betonul asfaltic ( B.A ) sint amestecuri de cribluri, nisip natural sau de concasaj, filer sibitum ca liant. Se realizeaza dupa retete de laborator in statii speciale si se utilizeaza larealizarea imbracamintilor bituminoase cu durata de exploatare indelungata, pentru traficgreu si conditii climatice rele.· anrobate bituminoase ( An. B ) .Sint inferioare calitativ betoanelor asfaltice pentru case realizeaza cu agregate de balastiera si nu cu agregate concasate.· mortarul asfaltic ( M.A ) are aceeasi compozitie ca si betonul asfaltic, mai putinagregatul mare ( nisip natural, nisip concasaj, filer , bitum, aditivi) . Dezavantajele sint :continut mare de bitum, rugozitate redusa, instabilitatea la temperaturi mari.Betoanele si mortarele asfaltice pot fi preparate la cald sau la rece si pot aveadiverse compactitati:- masticuri si chituri bituminoase (asfaltice), obtinute prin amestecuri de

45

bitum cu sau fara filer si corpuri straine (deseuri de cauciuc, fire de azbest, etc.). Sefolosesc de regula la inchiderea rosturilor.· asfalt turnat ( A.T) . Este recomandat ca imbracaminte pentru strazi si trotuare. Este unmaterial complet impermeabil si nu necesita compactare. Se foloseste mai ales pentruimbracaminti pe poduri.b) betoane de ciment sint amestecuri de agregate naturale, ciment, apa si diversi aditivi( plastifiantii, antrenori de aer,acceleratori de priza si intarire ) . Imbracamintile rutiererigide au o durata de viata mult mai mare decit cele asfaltice dar sint mai scumpe, maigreu de realizat tehnologic si aproape imposibil de reparat. Practic , la noi in tara nu s-areusit constructia in parametrii recomandati a acestor tipuri de imbracaminti.

5.1.Structuri rutiere5.1.1. Definitie :Structurile rutiere reprezinta scheletul de rezistenta al drumului.Structura rutiera esteformata din mai multe straturi realizate din diverse materiale, prin tehnologii adecvate.Ea este dimensionata astfel incit sa poata prelua , pentru o perioada determinata ,solicitarile din trafic si din conditiile climaterice , in limita deformarilor admise.5.1.2. Clasificare.Din punct de vedere al modului de alcatuire si comportare in exploatare structurilerutiere se impart in:- suple ( imbracaminti bituminoase, macadam)- rigide ( imbracaminti din beton de ciment )- mixtea. Imbracamintea rutiera este situata la partea superioara a structurii rutiere si poatefi alcatuita din unul sau doua straturi . La drumuri de clasa tehnica IV si V proiectarease opreste la nivelul stratului de baza asimilat stratului superior al fundatiei , de aceearealizarea acestui strat trebuie sa se faca din materiale mai rezistente deoarece primestesi solicitarile transmise prin imbracamintea rutiera ( socuri, vibratii, o parte dineforturile unitare tangentiale ) .Punctele slabe ale unei structuri rutiere care pot compromite tot complexulrutier sint contaminarea cu argila din patul drumului si sensibilitatea la actiunea

46

apei. Pentru anihilarea acestor fenomene primele straturi de fundatie se numescde protectie si pot fi- anticapilar ( balast min. 15 cm , cota lui trebuie sa fie deasupra inaltimii capilaremaxime )- antigel ( zgura expandata 0-7 mm, zgura granulata de furnal cls. A , min.12 cm)- anticontaminant ( nisip 7 cm sau geotextile ) se aplica cind nu se executa strat deforma sau atunci cind celelalte straturi de protectie a fundatiei nu indeplinesc siacest rolGeotextilele pot indeplini si rol drenant, in acest caz stratul se va executa pina lataluzurile santurilor cota sa fiind cu minim 15 cm mai sus decit cota fundului de sant- drenant ( balast, min. 15 cm )Modul de evacuare al apelor din straturile de protectie difera in functie de situatiaexistenta. Pentru ramblee realizate din paminturi necoezive sau permeabile nu seprevede.b.Straturileb1.Stratul de forma este stratul superior al terasamentului, amenajat pentruuniformizarea si sporirea capacitatii portante la nivelul patului drumului. Structural elface parte din infrastructura.Necesitatea executarii lui si solutia tehnica de realizare sint date de- caracteristicile pamintului din terasamente iar la debleuri de omogenitatea terenuluide fundare- natura si caracteristicile straturilor inferioare de fundatieGrosimea stratului de forma se stabileste prin calcul , de regula 10-30 cm.Materialele din care se executa :- paminturi coezive imbunatatite cu adaosuri pentru corectatea granulozitatii sistabilizate cu zgura granulata, cenusa de termocentrala, ciment, var- materiale necoezive nisip, balast, deseu de cariera, zgura bruta de furnal , etc.Ca mod de alcatuire a unui sistem rutier de clasa tehnica IV sau V voi detalia 2 schemeconstructive ( conform STAS 6400/ 84 )1 ) – un strat inferior de balast 10 cm grosime- un strat superior de balast amestec optimal 10 cm grosime- strat de baza = imbracaminte = macadam semipenetrat la rece2 ) - un strat inferior de balast 10 cm grosime- un strat superior de piatra sparta mare sort 63-90 sau piatra sparta amestecoptimal 12 cm grosime- strat de baza = imbracaminte = macadam semipenetrat la rece

47

In general , straturile de fundatie pot fi alcatuite din- agregate naturale ( nisip, balast, impietruiri vechi )- balast amestec optimal- piatra sparta mare , sort 63-90- piatra sparta amestec optimal- pamint stabilizat mecanic- agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici ( ciment )- agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici ( zgura granulata, cenusade termocentrala, activanti- var, ciment )- blocaj de piatra bruta-b.2.Straturi de fundatie din balastExecutia lor necesita urmatoarele operatii- asternerea si nivelarea agregatului natural la sablon , manual sau mecanic, instraturi de max.15 cm inainte de compactare.- Adaugarea prin stropire a cantitatii necesare de apa pentru asigurarea umiditatiioptime de compactare Proctor modificat- Indesarea nisipului prin pilonare sau vibrare si a balastului prin compactare sivibrareDescarcarea din autocamioane a agregatelor naturale se face prin basculare, depreferinta in mers, iar imprastierea acestora cu autogrederul sau buldozerul.

c. Folosirea impietruirilor vechi in fundatia drumului sau in stratul de bazaModul de utilizare a impietruirilor existente in alcatuirea sistemului rutier se stabilestefunctie de latimea si grosimea acestora si de calitatea materialelor constituente , astfel- in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului iar grosimeaei este mai mica de 10 cm, nu se ia in considerare in alcatuirea sistemului rutier,dar se va scarifica si reprofila- in cazul in care impietruirea este pe toata latimea patului drumului iar grosimea eieste de min 10 cm, aceasta va alcatui stratul de forma sau stratul de fundatie careva fi luat in considerare in calculul de dimensionare a sistemului rutier,- in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului dar are ogrosime mai mare de 10 cm, aceasta se scarifica , se reprofileaza si se compacteazaalcatuind stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare incalculul de dimensionare cu grosimea rezultata dupa reprofilare

48

- impietruirea poate constitui un substrat de fundatie sau un strat de fundatie numaidaca este alcatuita ca atare sau in adaus cu alte agregate naturale din materiale careindeplinesc conditiile tehnice prevazute pentru aceste straturi conform STAS 662-82 .In cazul utilizarii ca straturi de baza sau de fundatie a imbracamintilor vechi, grosimeareala a acestor straturi si calitatea materialelor din alcatuirea lor se stabilesc prinrecoltari de probe si sondaje si prin analizarea acestora in laborator.

6.2.Clasificarea tratamentelor bituminoasea ) dupa modul de punere in opera al liantului- TB. Executate la cald. Se executa numai pe timp uscat si calduros, cu temperaturaaerului mai mare de 8 C, liantul este bitum incalzit la temperatura de 170-190 C- TB. Executate la rece . Liantul poate fi bitum taiat sau EBCR 60, EBCR65,EbmCR.Acest tip de TB se poate aplica pe suprafete umede dar nu pe ploaie la temperaturi deminim 5 C.b ) dupa scop- TB. De etansare ( pentru inchiderea suprafetelor poroase )- TB. De intretinere ( pentru regenerarea suprafetelor uzate sau imbatrinite )- TB. De rugozitate ( pentru asprirea suprafetelor slefuite )- TB. De protectie ( pentru protejarea macadamului sau straturilor stabilizate culianti minerali sau puzzolanici )c ) dupa tehnologie- TB. Simple = o singura stropire cu bitum, urmata de raspindirea criblurii sicilindrare- TB. Duble sau multiple = doua sau mai multe stropiri, urmate fiecare deraspindirea criblurii si cilindrare- TB. Intarite = se executa cu agregatele bitumate in prealabilAlte avantaje pe care le au tratamentele sint marirea rugozitatii, o buna drenare a apelorpluviale de pe suprafata de rulare si intreruperea filmului de polei chiar de la formareasa.De mentionat ca aceste tratamente imbunatatesc starea de viabilitate a drumului dar numaresc capacitatea portanta.

6.4. Modele de sisteme rutiere aplicabile in mediul rural6.4.1. Sistem Rutier A:1) pamint stabilizat mecanic2) impermeabilizare cu tratament bituminos simplu la rece ( TB )Operatii : 1) - scarificare

49

- adaus material granular- amestecarea ,, in situ “ ( cu autogreder )- asternere+ reprofilare- compactare- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.- transportul materialelor2) -raspindirea emulsiei- raspindirea pietrisului- compactare- transportul materialelorDurata de viata : 3-5 aniNR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poaterenunta la nici o operatie din cele enumerate.6.4.2. Sistem Rutier B:1) pamint stabilizat chimic2) impermeabilizare cu tratament bituminos simplu la receOperatii:1) - scarificare- adaus material chimic (var, ciment, lianti puzzolanici, clorura de calciu , etc. )- amestecarea ,, in situ “ ( cu autogreder ), in betoniera sau INS- asternere+ reprofilare

- compactare- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.- transportul materialelor2) -raspindirea emulsiei- raspindirea pietrisului- compactare- transportul materialelorDurata de viata : 3-5 aniNR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poaterenunta la nici o operatie din cele enumerate.6.4.3. Sistem Rutier C:1) strat balast ( grosime intre 10-30 cm )2) TB simplu/dublu la receOperatii:1) – reprofilare- asternere balast- compactare- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.- transportul materialelor2) -raspindirea emulsiei- raspindirea pietrisului- compactare- transportul materialelorDurata de viata : 7 ani

50

NR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poaterenunta la nici o operatie din cele enumerate.Grosimea stratului de balast rezulta dincalculul de portanta .6.4.4. Sistem Rutier D1) strat drenant ( nisip, balast, geotextile )2) macadam semipenetrat la rece ( MPE )Operatii:1) - reprofilare- asternere materiale in straturi- compactare2)- asternerea pietrei sparte- compactare- asternerea split de impanare- compactare- stropirea emulsiei pentru penetrare- raspindirea split de acoperire dupa penetrare- compactare- stropire emulsie pentru tratament de inchidere- raspindirea criblura 3-8 pentru tratament de inchidere- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.- transportul materialelorDurata de viata : min.7 aniNR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate6.4.5. Sistem Rutier E1) strat anticontaminant , antigel, anticapilar( nisip, geotextil, liant puzzolanic,balast)2) macadam MPEOperatii:1) – reprofilare- asternere materiale in straturi- compactare2)- asternerea pietrei sparte- compactare- asternerea split de impanare- compactare- stropirea emulsiei pentru penetrare- raspindirea split de acoperire dupa penetrare- compactare- stropire emulsie pentru tratament de inchidere- raspindirea criblura 3-8 pentru tratament de inchidere- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.- transportul materialelorDurata de viata : min. 7 aniNR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Se aplica pe paminturicoezive. Stratul definit la 1) este in functie de tipul pamintului si a nivelului apei freatice .

51

6.4.6. Sistem rutier F1) strat anticontaminant( nisip, geotextil, liant puzzolanic)2) balast1 3) TB simplu/dubluOperatii:1) – reprofilare- asternere materialului- compactare- transportul materialelor2) - asternerea balastului in straturi- compactare- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.- transportul materialelor3) -raspindirea emulsiei- raspindirea pietrisului- compactare- transportul materialelorDurata de viata :min.7 aniNR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Se aplica pe paminturicoezive.

Indicative drumuri în extrasele de carte funciară.DA Autostrăzi

DN Drumuri naţionale

DJ Drumuri judeţene

DC Drumuri comunale

DS Străzi şi uliţe

DE Drumuri de exploatare

DT Drumuri şi poteci turistice

CF Căi ferate

Traseul drumului forestier se desfăşoară în întregime în fondul forestiernaţional, ocupând cu aproximaţie, definitiv sau temporar, următoarele suprafeţe:- suprafaţa ocupată definitiv - cca 1,0-1,2 ha/km• Suprafaţa ocupată definitiv este formată din platforma şi şanţuldrumurilor. Această suprafaţă rămâne în continuare în fond forestier,schimbându-se folosinţa în „instalaţii de transport forestier-drumuri", şireprezintă 0,5% din suprafaţa deservită de drumurile nou-construite.Lucrările de refacere a drumurilor forestiere existente nu ocupăsuprafeţe noi din fondul forestier.Drum forestier axial - trafic 30-50.000 m3:

52

- lăţimea platformei drumurilor în aliniament: 5,00 m;- lăţimea părţii carosabile în aliniament: 4,00 m;- raza minimă de racordare în plan orizontal: 20,00 m;- raza minimă de racordare în serpentină: 15,00 m;- declivitatea maximă la transportul în gol: 9%;- declivitatea maximă la transportul în plin: 6%.III.2. Date tehnice:- platforma 5,0 m;- suprastructura 25-35 cm macadam;- 10-15 cm balast pentru reprofilare;- acostamentele amenajate balastate;- asigurarea scurgerii apelor: rigole, şanţuri de pământ sau dalate;- lucrări de artă - ziduri de sprijin la apă sau la versant;- poduri şi podeţe tubulare.

III.3. Caracteristici esenţiale de calculCaracteristicaesenţialăCategoria dedrumClasa deimportanţăAct normativDimensionare:convoi de calculDrum tehnologic*) A10 -S30 PD 67/80 -reactualizat 1998Zona climatică Zona III*) Conform Codului silvic.III.4. Planuri şi secţiuni caracteristice1)Secţiune transversală1) Pct. III.4 este reprodus în facsimil.III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasamentIn funcţie de substratul litologic şi de structura orografică, la nivelul ţăriise disting 3 mari zone:- zona I - partea estică a Carpaţilor Orientali, constituită din rocisedimentare;- zona II - munţii Apuseni şi partea vestică şi de nord a CarpaţilorOccidentali, constituită din roci magmatice;- zona III - Carpaţii Meridionali, Munţii Banatului, constituiţi din rocimetamorfice.Avându-se în vedere amplasarea acestor drumuri auto forestiere, elese pot împărţi în funcţie de zona geografică în care sunt situate, astfel:drumuri de şes-colinare; altitudine sub 300 m;- drumuri de dealuri înalte; altitudine între 300 şi 700 m;- drumuri de munte; altitudine peste 700 m.In primele două categorii caracteristicile geotehnice sunt în general deformaţiuni geologice de vârstă recentă, alcătuite din argile nisipoase sau argileprăfoase de origine deluvială. In aceste zone relieful este domol, cu pantetransversale şi longitudinale relativ mici, iar cursurile de apă au un caracter

53

permanent, cu albii stabile.In cea de a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice aleformaţiunilor diferă în funcţie de natura rocilor de bază. Aceste formaţiuni suntacoperite de argile nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, înfuncţie de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi mari în zona I şi scadecătre zonele II şi III.Pantele longitudinale şi transversale ale versanţilorsuntîn generalaccentuate.Regimul hidrologic de tip torenţial al apelor de suprafaţă este pus înevidenţă atât de prezenţa albiilor în formă de V, cât şi de numeroasele conuride dejecţie ce se găsesc la baza pantelor. Din cauza pantelor accentuate şi acantităţilor mari de precipitaţii, în zonele montane sunt mult mai frecventealunecările de teren. Datorită reţelei hidrografice dese şi alunecărilor de teren,în această zonă se impune executarea unui număr mai mare de lucrări de artăşi consolidare, comparativ cu zonele de şes şi de coline.Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale localeextrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor dinzonă.IV. Cost investiţie de bazăCost unitarIV. 1. Zona I - partea estică a Carpaţilor Orientali – sedimentary

III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasamentIn funcţie de substratul litologic şi de structura orografică, la nivelul ţăriise disting 3 mari zone:- zona I - partea estică a Carpaţilor Orientali, constituită din rocisedimentare;- zona II - munţii Apuseni şi partea vestică şi de nord a CarpaţilorOccidentali, constituită din roci magmatice;- zona III - Carpaţii Meridionali, Munţii Banatului, constituiţi din rocimetamorfice.Avându-se în vedere amplasarea acestor drumuri auto forestiere, elese pot împărţi în funcţie de zona geografică în care sunt situate, astfel:drumuri de şes-colinare; altitudine sub 300 m;- drumuri de dealuri înalte; altitudine între 300 şi 700 m;- drumuri de munte; altitudine peste 700 m.In primele două categorii caracteristicile geotehnice sunt în general deformaţiuni geologice de vârstă recentă, alcătuite din argile nisipoase sau argileprăfoase de origine deluvială. In aceste zone relieful este domol, cu pantetransversale şi longitudinale relativ mici, iar cursurile de apă au un caracterpermanent, cu albii stabile.In cea de a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice aleformaţiunilor diferă în funcţie de natura rocilor de bază. Aceste formaţiuni suntacoperite de argile nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, în

54

funcţie de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi mari în zona I şi scadecătre zonele II şi III.Pantele longitudinale şi transversale ale versanţilorsuntîn generalaccentuate.Regimul hidrologic de tip torenţial al apelor de suprafaţă este pus înevidenţă atât de prezenţa albiilor în formă de V, cât şi de numeroasele conuride dejecţie ce se găsesc la baza pantelor. Din cauza pantelor accentuate şi acantităţilor mari de precipitaţii, în zonele montane sunt mult mai frecventealunecările de teren. Datorită reţelei hidrografice dese şi alunecărilor de teren,în această zonă se impune executarea unui număr mai mare de lucrări de artăşi consolidare, comparativ cu zonele de şes şi de coline.Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale localeextrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor dinzonă.IV. Cost investiţie de bazăCost unitarIV. 1. Zona I - partea estică a Carpaţilor Orientali – sedimentaryPrecizareLa stabilirea costului s-au luat în calcul:- pentru materiale, utilaje şi transport: preţurile la nivelul lunii ianuarie2010;- pentru manoperă: salariul mediu brut pe ramură comunicat deInstitutul Naţional de Statistică la nivelul mediei anului 2009;- pentru contribuţii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul şi leinclude în costuri:• C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele învigoare conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr.12/2010;• pentru accidentele de muncă, boli profesionale: cotele în vigoareconform Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boliprofesionale, republicată;- pentru cheltuieli indirecte şi profit: procentul de 10% şi, respectiv, de5%;- pentru distanţa de transport:• transport de materiale cca 25-30 km.NOTE:1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente următoarelorcapitole din structura devizului general al investiţiei, aprobată prin HotărâreaGuvernului nr. 28/2008:- cap. 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;- cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;- cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;- cap. 5 -Alte cheltuieli;- cap. 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare labeneficiar.

55

2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentruurmătoarele capitole/subcapitole de cheltuieli necuprinse în standardul de costse iau în considerare următoarele niveluri maximale de cheltuieli, exprimate înprocente, astfel:a) proiectare şi inginerie: 3,0% din valoarea investiţiei debază;b) consultanţă: 1,0% din valoarea investiţiei debază;c) asistenţă tehnică: 1,5% din valoarea investiţiei debază;d) organizare de şantier: 2,5%;e) cheltuieli diverse şi neprevăzute: 10,0%.Valoarea cheltuielilor prevăzute la lit. d) şi e) se stabileşte conformprevederilor anexei nr. 4 „Metodologie privind elaborarea devizului generalpentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii" la Hotărârea Guvernului nr.28/2008.3. Creşterea costului unitar datorată, în principal, influenţei zoneiseismice şi climatice de calcul al amplasamentului investiţiei, precum şi/saucaracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare, diferite decaracteristicile investiţiei de referinţă, se justifică distinct în documentaţia pentruaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei.Detinatorii drumurilor, la care se refera prezenta reglementare tehnica, vor respecta obligatoriu "Normativulde intretinere pentru drumuri" - AND 554/1999 -, precum si "Nomenclatorul activitatilor de administrare,exploatare, intretinere si reparatii la drumurile publice", aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor nr.78/1999.4.3. Toti factorii implicati si detinatorii de drumuri vor respecta, potrivit competentelor care le revin, prevederilestandardelor si reglementarilor legale in vigoare prevazute in anexa nr. 4.Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii TeritoriuluiOrdin nr. 66 din 30/06/2000 (Ordin 66/2000)pentru aprobarea Specificatiei tehnice pentru proiectarea, executia si exploatarea drumurilor cuo singura banda de circulatie din mediul rural. Indicativ ST-022-1999Publicat in Monitorul Oficial nr. 396 din 24/08/2000Ministrul lucrarilor publice si amenajarii teritoriului,in temeiul art. 2 alin. (23) si al art. 5 din Hotararea Guvernului nr. 456/1994 privindorganizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului,republicata,emite urmatorul ordin:Art. 1. - Se aproba Specificatia tehnica pentru proiectarea, executia si exploatarea drumurilor cu o singura bandade circulatie din mediul rural. Indicativ ST-022-1999, cuprinsa in anexa care face parte integranta din prezentul

56

ordin.Cataloage de reevaluare la nivelul preturilor din 01.01.1965_stabilirea valorii de reconstructie la pretul zileiActualizarea valorii de reconstructie cu ajutorul sistemului de coeficienti de actualizare elaborate de MLPATEstimarea deprecierii acumulate

Baza legala folosita

Standardul international ISV-I (International stnadard version)_privind stabilirea valorii de piataStandardul international de practica in evaluare GN13_evaluare globala pentru impozitarea proprietatiiMetodologie pentru evaluarea cladirilor si constructiilor speciale din grupele 1 si 2 _indicative GV-0001/0-95, aprobat MLPAT cu ordinul 32/N/16.10.1965Indicativ GV-0001/0-95 , aprobata cu Ordinul Ministrului Lucrarilor Publice Si. Amenajarii Teritoriului , cu nr.32/N/1995Ordinul M.L.P.A.T nr. 32/N din 2.10.1995Buletine documentare privind indicii de actualizare a valorii constructiilor elaborati de Corpul expertilor tehnici din Romania si aprobati de MLPAThttp://www.experts.ro/ro/sectiune.php?s=127

Normativ P135/1999 privind coeficentii de uzura fizica normala la mijloacele fixe din grupa 1 constructiiHG 2139/30.11.2004 pentru aprobarea catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixeAlte informatii necesareEvaluare teren reprezinta o lucrare relativ ampla care cuprinde in mai multe capitole - introducere,-premizele evaluarii,-prezentarea datelor -analiza datelor si concluziiEvaluarea terenului de regula se realizeaza in temeiul -decretului lege nr256/1984,L 61/1990,-legea 62/1965,;legea 15/1994.-HG 2139/2004 privind clasificarea si durate de funcionare a mijloacelor fixe,-HG 983/1998 privind reevaluarea cladirilor,constructiilor speciale si a terenurilor,buletin tehnic nr 102/ad 6539/15.11.2006 si nr 113/03.2010 editate de corpul expertilor tehnici privind coeficientii de actualizare a terenurilor,buletine informative,-manuale de evaluare proprietatii imobiliare,-standarde ANEVAR SEV 4.03.SEV 3.04 SEV4.01,SEV 4.04.SEV4.07,SEV 4.08.,SEV 9.01,SEV9.02,-cursuri de evaluarea prioprietatilor imobilarePentru elementele de active fixe corporale la care s-au constatat deprecieri, comisia de inventariere face propuneri pentru înregistrarea ajustãrilor pentru depreciere în formularul "Lista de inventariereSocietăţilorCoeficienţi de actualizare

57

Criteriile nr.2665/1C/311/1992, cap V_valoarea terenului

58