dumitru cornilescu - viata si lucrarea
TRANSCRIPT
.,,,\ I
4
-----
! :
I
. II
I
I Ii
, I
- . .,~-
VIATA SI LUCRAREA, ,LVI
DUMITRU CORNILESCUTraducatorul Bibliei
in limb a romana modernade Alexandru Maianu
- ---',,".. ~...
-,....-....--
"
<4.
Multumesc pe aceasHi cale tuturor celor care au contribuitintr-un fel sau altul la aparitia acestei carti. Mai intiimultumesc Doamnei Anna Cornilescu pentru timpul pe caremi I-a pus la dispozitie pentru a dispunde intrebarilor mele.Apoi celor care au citit manuscrisul ~i mi-au facutrecomandari ~i propuneri de imbunatatire. Intre ei citez inmod deosebit pe Horia Azimioara, Dr. Peter Trutza,Marioara ~i Danila Pascu. In sfir~it, multumesc anticipattuturor acelora care imi vor transmite date inedite ~icomentariile lor, precum ~icopii dupa vreunele din scrisorilelui Dumitru Cornilescu, pentru alcatuirea unei viitoare editiimai complete.
Dedic aceasta lucrare mamei mele, care mi-a pus in minaBiblia in traducerea lui Cornilescu, inaintea oricarei alte cartide religie, de literatura sau de ~tiinta.
Respectul nemasurat pe care ea mi I-a inspirat fata deprincipiile de viata cuprinse in Biblie mi-a calauzit pa~iiin aniibuni, ca ~i in cei de grele incercari, a~a cum nimic altceva nuputea s-o fadi..
.,.'\ "....
~
.
5
'--.~ "4 ~-~ Jt..>tJ'.:'..-'\~f\~~-~"? ~~ r '"' '?l.~-"";:7'.;...,~.,.T"~- ~~~",",~-;; ~ r'".\'-$ y;,o ~- ;;:~- ~~.;~ ~~~.:;;:::~ .;.~,~;~7 ~~.-zo. -{; ,p" ~
J
CUPRINSUL
..
Prefata ..........................................Partea intiia
CEA MAl MARE DESCOPERIRE 11I. Primii pa~i 122. 0 descoperire cruciaUi 183. ~curta retrospectiva istorica ,224. rTraducer'ea' Bibliei .~;; :.<.-.;.;':).;~rf\:::::;;;::::.';,,::).r~~;,~V!~'L25.5. ifT" w' ";' B
'bl '" "~ ' T'. ~~:" .: ii! ) ln ,'" '.,', "" ,.' 30
' . '.lIparirea 1 leI ' I.. .., . .'. ...' 1.-\ . ... [no"'... "r' ; d"~'/''';; U";'-"(! 1I
-.)"";'j': 10 -, "n e' i' '",-.-:,''':- .,;. . ,.. ';". . ';rartea a oua ..,~ 1 <-- ,../ .,': : "'."'-.' """'.
,." .r.o.r. ". .. ...j :' .: ." i; i' '"'r:1f""'''' , ('...,. )~, ",~ .r~;! r" . '"i;;' .-, ;~. -" - -.-- :LUM
'
IN 't tN' tN'
TUNER'
Et ., ,J." ..q , "-:, .'- ...' .. ,." . \ 3.
3. A . r ~..............'(J. Ince'pe s~ se"lumin'eze;'d~'~iua .! . ~:'.. :'.!.~' .:':~':.:"..~()C'34[7. :;intoarcerea'la DuiIinezelr :::. :I.~.!:J:~:~">..:.~:':;:'::.J:!!:"~8'8:'~b-int~iire' <:iun inc'bI)tlf:!~\:".. ';::~):~. .J;:.. ;.<}:~~'?=?y. 42: :.,".. .."1. "V" ;.) ...," I...~ «( ~ t I ~., ,..., -:-4,',9. ~',;CUlbul cu 'barza ":L :'; .";'. ;~' ::':;:. . . ";'. ~\. ~... ': ;'~..J!11'47
io. MaI'ea co'rifirmafe.'~j;;H. ;(.~'. ;r.:.;. .'=.'J:).. :';",.I/N.:: .'tj;50l' I i"tIA
'
d'. W .1S'..w A d'
t jp ", ;. """",-,... r~f " ',..- j c.1T'S6.'. eyar~, ,e.l.aspin e~ e .1... ...;;'. ' ". . ...'. , . ,....12. Umpotnvlfl". ~.:~-~.:;'~:;~"...:.r''!;1~':. :,;;.: ~.;;:.' - ~.'. :.;. . > 59Partea a treia ,':~r:;J:(;r:~;-; .'"if!
tN EXIL 6313. Peregrinari 6414. Landli 6715. In doi 7316. Pe cont propriu 76Partea a patraA DOUA VIATA 8117. Privind imipoi spre tara lui 8218. Alta u~adeschisa- America. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 8519. Din nou aaasa la lucru 8820. Recuno~tinta 93Parte a a cincea
o VIATASFtNTA-0 CALE DE URMAT 9921. 0 viata sfinta 10022. 0 cale de urmat 103
7
6
t':~lj~ ~ 'J .~,.. r ~:;I"':'! ~':'i~"~. .-- ., . (' '~ . '..,I .;;: .: ~r'L~~ ;
u'}:l ,,, , ..,,';;~~:~€: ~..'}) :1. ~. :~;' ..~.; 'j ; .' ~ :.1:" ~ . ( : \ "~,.; 1~ .,; ~ .
.4' 1\.'. .A( ,. ~'.~."f'.~'''.'.' '~". ("
.i. 1\ ;).i; f!.!:4J 1; , ".'.' P'f t'" ..' .. . ~ t.'
.;.i\~.'~!~r;.~i:~fi 'J..' 'j...~...'t~ci\,~ :J \~~ .~'..~:L...:.;.r.: . '.l .>.',: ~... <.:
'" ~-;a\l irhplinit de curind 60 de ani de clnd Dumnezeu a tacutTomfmilo~ din tara ~ide pretutindenLwfmare dar -Biblia, intr-Q,,,traducere .;romaneasca jautentica,". in graiul limpede.-~imelodios care ne-a inaripat.mintea ~iinima citind pe Creanga,Emin~$cu, Co~buc. :rraducatorul .Bibliei, .despre. .care 'estev.orba;a facutpentru stareaspirituala a poporului roman, mai.mult de~it..oricare altul dintre in.ainta~ii lui.. El a introdus in,casele romanilor Cuyintullui Dumnezeu, hranindu-i cu hranaspiJ;ituaLape care nici un scriitbrJaic: nu le'-oputea da. ~i acest,pm. ~predeosebirede scriitorii amintiti mai sus, a ramas ~oata.viata' ~n.necunoscut publicului, toman, de~i a trait pina inzilel~ 'noastre, fiind activ dc:-.alungul primelor trei sferturi aleve~cului nQS,tru.In anul .19.75,la yirsta de 85 de ani, a trecut inimparatia f~luminilor, 'cel..,care ..a:.propovaduit 'Iumina -luiDumnezeu :~ra intrerupere. o-:viata .de.,pctogenar,...aut in'romane~te, cit..~iin principalele Jimbi moderne. '''" ,:.r.::.
';<cDe'~i,tfost nevoit sa 1r~iasca tiitiniii' 50 de ani ai'vietii intrestraini, departe 'de'v~ltra'stramo~easca, el mi a uitat ri'iCiodadiRomania: Am'avut privilegiul ca in' ultimii ani ai vietii sale sa-mFscrie' ~i sa-i=aud glasu1.Vorbea~cea mai autent'ica limbaromari~asca, :li'in'bi p'(:'cafe 'a'iubit-o~:~rIn 'care a'gindit 'pina inultima' ora a vietiisale, de~'i50d:e:aniriu a vorbit-o nici macarin casa sotia nestiinaromaneste. .J'!>-'"; .!" '.,j . ,': ,-'" , . ..... ;n~:p(, : ..~:..' :, ~ c.~- n': r...:'... ..,..~ !:..I. ;:
~.,)Uridu~iie care' ,urmeaza sin( un p,rinos'roarie mode~~adusfpemorid'lui Dumiiru Cornilescu~)a' scuritimp dupa ce ne-ap~rasit. par chiar qaca el nu m~ 'es.te'pdIltrenoi,.el a ramas cunoi'# va'fi eu noi aut timp cit se va'vorbi romane~te, prin cele5.000.000 de Biblii, in iraducerea. sa, care s-au raspindit pina inprezen( in' casele ~celo~ 'ciue'. vorbesc romane~te .pe toatecoritine.ntele. ~i ~Biblia tradusa :de el"contivua sa se
raspindeasc~' i~ 'cel putin'.100.000 dt?'ex~mplare, ~nfiec~r,ean.Daca alte carti de valoare ale culturii ~i spiritualita~ii
.7
~ ~
,I
..
romfme~ti au fost inlocuite intre timp cu altele mai noi, curinddupa aparitia lor, Biblia in traducerea lui Cornilescu este incapentru cei ce vorbesc romane~te, aceea~i ca ~iacum 60 de ani.~i aceasta, pentruca traducatorul ei folose~te eel mai autenticlimbaj romanesc, care se. adreseaza atit 'carturarului ~icercetatorului, cit ~i fiecaruia din popor, dintre care trebuiementionata multimea celor care au invatat' sa citeasca folosindca abecedar, chiar Biblia tradusa de Cornilescu. ':-; :.<);:;:",",Fiind de 0 modesiie impresionanta, caracteristidi marilorpersonalitati, ~i ascunzind cu grija de urechile marelui publicorice ar 'fi putut constitui un prilej de mindrie pentru el, secunosc foarte putine amanunte despre' viata lui intima.Luptele de mare intensitate spirituala pe care le-a dus cu sineinsu~i, cu Dumnezeu ~icu lumea, ne.vor ramine 'necunoscutepentru totdeauna. Nu ~tim mult mai mult decit ceea ce el insu~ine-a lasat scris, intr-o forma foarte simpla, intr-una din ceIemai modeste (~iin acela~ timppline de putere) bro~uri cre~tinecare s-a publicat in limba romana: Cum m-am rntors ,IaDumnezeu ~icum am spus ~ialtora.' Am citit-o de'mai multe ori:cind eram numai un copil, 'mai tirziu, ca ~iacum, cind scriu .
aceste rtnduri. De mai multe ori, citind-o, am avut de gind sascriu' ceva "despre autorul eC despre 'concep'tia lui asupracre~tinis'mului, a~a cum i~a fost' desc~perit~ de "Dumnezeu.Dar de fiecare data am abandonat intentia aceasta pina acum.Am ab~mdonat-o~ con'vins fiind ca nu v~i I;utea adauga nimicde fond la expunerea autonllui fnsu~i, mai multdec~t 'clara,completa ~i revelatoare. Mi s-a parut ca a~ comite unsacrilegiu. Dar acum, dupa ce am avut' ocazia sa comunicpersonal cu autorul prin scris, ~i apoi sa' iau 'cimo~tintapersonal cu mo~tenirea spirituaIa pe care a lasat-o in darviitorimii, dupa ce m-am inspirat din atmosfera de har de pemelea.gurile unde a trait, in casa in care a trecuda Domnul sau,indraznesc sa rup valul care i-a acoperit viata ~isa fac cunoscutromanilor 'pe acela care a facut mai mult bine spiritualneamului sau decit multi altii. Caci prin el, ~i pentru noiromanii, :,Cuvintul S-a facut trup, ~i a locuit printre noi, plinde har ~i de adevar". ", - . 0-.1
8
. : Scriind 'aceste rinduri 'am incercat sa redau nu numailucrarea lui, ci ~isimplitatea, modestia care l-a'caracterizat peDumitru Cornilescu. Am incercat 8-0fac pentru a continua iarnu a intrerupe, ceea ce a constituit pentru cre~tinii din taranoastra, din Elvetia, din America ~i din alte tari, 0 minune avremurilor noastre:. un om mare, intr-un inveli~ farastraludre; un marelucrator allui Dumnezeu, intr-un trup delut, plin de toate slabiciunile oamenilor, dar.in acela~i timpintarit de harullui Dumnezeu.
D. Cornilescu a trecut de curind la Domnul sau, pe care L-aiubit, L-a inteles, L-a ascultat ~iL-a introdus in casele multoradin poporul sau, in forma cea mai real~ posibila, prin Cuvintulscris. In acest feI lucrarea lui a fost ~i continua sa fie 0binecuvintare pentru toti cei ce citesc romane~te ~iinseteazadupa Cuvintul lui Dumnezeu.
Ca ~i lucrarea sa, viata lui Dumitru Cornilescu a fost 0binecuvintare pentru multi. Cunoa~terea vietii lui de catre ceicare L-au descoperit pe Mintuitorul citind Biblia tradusa de eI,ascultind predicile lui in direct ~iprin radio, sau citind cartilescrise de el, nu poate fi decit de un real folos. Rindurile careurmeaza sint 0 marturie a puterii fizice, suflete~ti ~ispiritualecare I-a insufletit de-a lungul intregii sale caIatorii pe acestpamint. Fie ca ea sa dea un nou imbold vietii de credinta acelor rascumparati din feIul de~ert de vietuire, prin citireaBibliei. Iar pentru cei care nu au citit-o inca ~inu au descoperitizvoareIe de apa vie care curg din ea, fie ca marturia vietii ~ilucrarii lui Dumitru Cornilescu, cuprinse in rindurile careurmeaza, sa constituie un imbold pentru citirea ei, sprespiritualitate.
Lucrarea de fata se adreseaza de asemenea preotilorortodoxi romani. In ea ei vor reintilni un remarcabil coleg debreasIa, care, prin traducerea Bibliei ~i prin propovaduireaprincipii lor descoperite in ea, a adus 0 contributie deosebita larealizarea menirii de preot, care este luminarea oamenilor prinEvanghelie.
9
' :0- _. _.
:Public acest~,finduri CU'Qcazia unei dub!e ~!1iversari:.,60deani de la tiparirea ,primei. editii a Bibliei in tI:aducere~ luiDumitru Cornile~c.u, ~i90 de ani de la na~terea: tui, la 4 aprilie1891. - ., ,
..~ :. -,:...,{ I
: :'.r; ;.::l_l ;t. j d; iT1~ p "";"-' ~ ~:: , ', ,',:').)::): ...::~.; . ; '. -;.. r ~ ~ ~ f
:.~~J .~..j-l'!:.~~j At! ~:;ai";~~' :-~.:< i.1~l) t~'i:~:r}':_-~ ~1\~J .:'~.i!:::..~-,,~!
'~:.';: ~:!.~'I:;: ~a.-",:. .~)";~'.r' :"'-' f~U;' "n'<',~.' :"..,..!
',!..: qU'\J ':~:-!I::i,".-",'r"',.;' 7 .,,1 I' ."..t'~'T,..Fargo...4 apnlie J981
:~~C.ll :~<):': ;~~ '.'.:::' :.'I;.~:i:~~.;TT;;.;: .~:r::".::~:J~~;\>~;~~.;~.,~,.,;;;.".i';~"~t~~
-.iJ.:~~:.::-rft~~J 'LJi i:! d~~f "i; ~:'i.f;:fJ(
U~: ;;; :":r .:.
;.~--i. .:r- ~J ',;q .L ;'~c ~~,:!!i1,tJel . '-..L...~i t) r~ i'~! ~.:': ',b ,t;:)')'U :t;,~:~~f;'-:'., 'J
..: : r" ~\l..: -);.'.~~";.'..;"l! ;~:L-(:'I~.t: j~-~r ~? !:J;;',j.~;~:3 G.-J .;'1'.;"1~i"!~;;?-d .Jr:.'fl
.'~.r:rf .,:t~: ';;~u~~L..::rr jL~Tt ~~:\) ;-:ff:"791~l,; .~ r,)~ ~f;~l;~~:\'::; :t~0
tUiri!f!c.:': f~: ~(:!:i ~, iT;i ,£(,)'F1)-"..;;1 !~'-t j~:~~;;,:'.,,~-.: .;. ~J'.'-';'J! ;~-:
. ,I.? ,'j1~' J'-' i;"f' .-". j..J rrJ
~.J(.'~
~ . .~.~.;.~ f'
:' j: :3 rI:;..:'j~. r ~.."
.~') i:''') ftl.1! ~.rJ;:.'-.,{i
.~'''.'.4.)(~fnl:(11L;' i
"1 LJr: f".,rr': . : ,j~; , : l ' ~J )'
.~';J:~"'rIJC :L! ~:~f:E'/ . '. b;~-! 6.~ ~}~ {, j ,~~ ;)"J
'-7. .;"!':~:",,::"u,! 'LL:!, G~.:;I,~r"..(~j'J .1~:~jf1] ;';-~~:~jf~"~:,.:.j(~i''''~':':'':.!3:.f
'': iL, £~:"l~...;.~j ..: d~.t1 Clot,.1 f".) ~!:.~;J ~iLJt;-r~I',/ c,..{ ~.r~(' --;; :"~b ':J£-.l..j.f -~'':
-; : '-:~.j !)l~:J:~1 '. ~;~ ,r fb~1 G'i-~\.1 ..~- - .)~.;;f..' '11 lI'~! ji:'.j:..:;" ~(~ ~J 'L'~li.L~f:~".'" rr...:.\r;~:: ,..1.-'1 "."-'- 1 !l'fj o~-.J
...." 1.;... f1,0'4J:~-"-'; 'n ,..,;. C-) :"'>J "')
'..1 4 at,. ~- ,I "". ..J'-I , ;J -.J. .J- 1 ..- '~'''f ,;L. .., ..,~-" r.~ 'J-t.
. ~:; :. .-~-... ~. ::.~J , ;I ~? .' ": . :~i !; -; ':' J; " ! ~~.~.if" - n'l f:. f1 ~.J ; q : ~~- L ~:';':-.;1'n~'<:.:i;; :.;\' :r'~(';Ji,i~:,
..:"; frr£':'~
:-;:ll;t,..-::... ~)!j iJ!"-'
"~-~;:; ! .'. ..r)~j;:~.
'i.~J ~'...J;-'j-ij.: J..;
;.: t~ ~.
L
-
~
10
, r
~~..;.\ , .' ~ .
.. .l;~~).!:n: ~;:_~(';. .~ ..::) ~ ::- -! ~~1 ~..; ~ ~11 ~-~. :)!C~
; '. .
.' .
.-' -.-',~f t; , ~~f ::.: c: .;) :::"'j fi~ o~ ~ :ri~!n.~~~
~~'. ' .
;"'; '>;'..1(~LJj;-;;:-f;;<1:~' .'~ .:.1
f .. . .'~U ..
'; 0 .;. 1:'..J:}..~ '. ."-" .,, J. -,] ;. ~'! ~.;';;i,::.q. . .....
..\" #'.:,. ~ ~ 4) .. fl! t.: ,".~i '.::..= ."..':, .' ..(. - ot..:
n':fTr; ~r.
l.t.:-, : ,f,,1'::-, "=:-I ).~ :~,; , ~i , .
~ ; l : -: :~...; ,'" . ~r ., .;.. . . ,;", ,
\\- ,..1 ) ~
"'..' .
- ; . . .{ 7,,:,. .'- I.
,,;U ':. ..1-.1 -', -'. ,..
~ I ~. 0 ,'.'''' ,
. j::.. ... ..... "I;'.
"Niciodata 0 Jiin!a umana nu a strigat catre
Dulil1i!z.eu"fara s4 jJrimeasca raspuns.". D. Cornilescu.
~)\'.V" :')"'\ H~o~\.,:t. _:\\'~ 'H')\...~~.. "\}J'J:: \., . . ,-,
. .J " \~ 0)' i'..! {) ~'I' t. I.')\ ".,~)~.,\.~~..J',:: "\:."'I~'~~";"..;.'~. ,)...:
fj; : 1 ,., t ~. ,.J ...
~Sfli.r)!~gl?.,'.~
~f)2 "i"':~."':i1.~:~C ,,,21:-,) ~:l ::.:i'-
:11(: rrJ :r=~ ;~~:~ \"1 " i1f~ itv-j ~i::? :~. I tI.i';D;J t
;~ t; i.~fnr; ~~ : i' ~J 'J'-
Jfj'-.,::~r~ , ">Ii:'; r: ? IH~-;.c
/~.r;.::;.>..f:r~~:.~ ..:--':..~.::~,"1:J~j n.~t .:.d ~;.i.:. ~>~::!;;d~;~d .(t:.:!".J';i~ir..l1~ln ,;i~~i.()":t.. :;8 .(!-,;:".:;f:~I.'" .~;.~ ~:;i"1t~~IJ.-:
';-1...14(.J~:;~iS:;ci~.~li ;':qL;:' ~.iJt~"f:':JY:: L7 ,i"1...;.-:£;2. ~ J.-'. '" i:;~:~ :"r.)
~:;~ ti1~!?f)n ;:.:":i;r:E:{:<;~-.: £1 i.tOJ1'''J:11 . t'.:'~~t! ~i::l(i;-:" -,.:.~.. :/:.j~(..."" ...,..., ,.!.. .p t " t". ("'.' i-,.. '.. '.. .J"J': ..,'.L.'.. ..~~:., a.r ea In Ila. ,j\- .J,,' .., ,.
.r,;'fI !~:!:;tEKMAfl\1:Al~E DESCOPERIRE' :;-:J:': .. '-. ;~i.c.~. ...;_..~. -i i ~i.L. ;''';_.~.\. """,::.; ~~ '\"~"'~" ..I lit::- _":""1"
. c: . :r.z ~ 1~_1
. ", ;';!
, ~ ~ ~'.. ~ 'j"
. i ~ ~-' . :.. .~ :Jfi'~U -[ !,!'-' ~';i.~'j.~;,~ .f! 1 ..~'" i.':";«().ljt}' <)
':~!:l~~G;: Jf~,," ,
~!:.: , r:l '~~::. . ~ ~1-:1.-.1 \. .c. . ,'':;: "::(.;d ~~'~{'.r'.; .,i. '.,.., , - -,,' ".
jo~:;jt.\< '~,?S'~li! ,;t;?, [~~l;j '~li):; fII ~_:4.~:r:;':..i 1..~~i'll1i;l~~:C"'-"~ ;'_:2-:' ;,-:ii
~)~q'~'1l,-"'b ~s;-:: :. .;)
i~~c:r: }j ~~:~.., :r' I0. . ~,... )
l-JI,).., .
~ ("; '4'.'~',." ... ~ ......... ,j~..,," l. ~.~ ! ~., i ~ ~:-:1 Hi:'
::)r. ::. (;~~ J tJ) 1"': ..I ;:i~ld:;.: Lf'J ~~);:'r :~ b . c..;
''j~'li':JrJq.~;-~~(~; a~;-':~-'
J ~: ~.! ~..~ ;~ ' ,j 'If;: ;';. ~ : ~
.~::.:- i!} " '"'\"r:.. ~1.:H'; ,'j .: 4; ~~~,-~ "-'
'.j..'l. "'; .,: ~~ .;:"Ji" .. .~~~0r';t... I :O:.ll~J i2')'i :: '.. ;}:1!"7" i ,.:_~.. ,. i ~ri
;--l).' ~~ .1..;';..:;; 40'~ .:;;-~ ::.!".irtl;fi :!I,,:":..~C:.'':'t~ J . ~"':'; ~"; ,.' '.~.',-., '~-;. '::.,L\.)'j r:: Ie! .i!J~}~~);' . T~()")
~. A I ,',11. .-.,.. .:'!;!;"H.::'" -
( .:~~:', . , .(~:i::'i~!~ ~..;t}.."~" ~ '"i .-". ~.. r' ..
" 1. .:;'. : ~". '..' ,:;~~.~J:~ ...tL,::c' ... ~.
..'L; , ..J " f1 .:.~! i~ It:~: '<.;,.;, (.J: . -, ,... .. ."
. - ... ~.c. -, ..f.. "I '..- .'j' r I ;,:0;r; . J
.- . I.':;. .,' ~I ~ :.~~' .
t ~. .,.. ..
". .. I ,. ....~~, ',;...., .;.'.
\"'.
'::..PRIMII PAS I ,.';,.J ,..,. . '-J..
" . . . au [lieut din mfntuirea aeeasta lintaeereetlirilor ~i eliutlirii lor stliruitoare. "
1 Petru 1:10
4
"AlalHlieri, la casa parintilor sai din com una Slasoma,judetul Mehedinti, plasa Campul Blahriita, s-a nascutDimitrie, de sex barbatesc, fiu'llui Ion Cornilescu, de profesieinvatator, ~i Eufimia I. Cornilescu, ~e profesie menajeracasnica. . ." A~a sta scris in Extractul dupa registrul de starecivila, datat 4 aprilie 1891. Martori la declararea na~terii luiau fost doi tarani de 40 ~i50 de ani, care nu ~tiau carte. Atuncinu exista inca 0, Biblie - ~orniles~u, pe care au ~nvatat maitirziu atitia tararii'sa"citeasca! Zece zile mai tirziu,"copilul afost bo~ezat in biserica ortod6xa din Turnu Severin,"Grecescu", de~i in comuna de na~tere exista biserica "Sfintiiimparati Constantin ~iElena", in care tatal sau fusese botezatcu 25 de ani mai devreme.
Daca tatal sau era invatator, iar mama casnica, asta nuinseamna ca familia nu avea de-a face cu religia ortodoxa decitprin primirea botezului de ob~te. Dimpotriva! Bunicii lui dinpartea ambilor parinti au fost preoti ortodoxi in doua comunede vaza din partea Mehedintilor. Bunicul dinspre tata a fostpreotul Constantin Cornelie, nascut tot in com una Slasoma,iar bunicul dinspre mama a fost preotul Andrei Vasilescu, dincomuna vecina Dobra. Sotiile lor, bunicele copilului Dimitrie,erau amindoua fice de preoti. fnsu~i Cornelie, numele care adevenit mai tlrziu Cornilescu, aminte~te de minastire,probabil de Sfintul Munte, de Ierusalim. Religia ortodoxa eratoata mindria familiilor de preoti din neamul carora s-a ridicatcel care avea sa zdruncine mai tirziu multe din traditiile adincinradacinate ale bisericii ortodoxe romane. ~i aceasta numai
, prin redescoperirea riurilor de apa vie care izvorasc din Biblie.
12
,. .".-- ... ,--- ~..r-T.-,::- .. '!"o - .-
'. Era 0 traditie nestramutata atunci, ca fiul unui preot sa sefaca preot, sau.,cd putin'i'nvatator: pentru a da satenilor saiapa vietii de Ii' altar,..sau macar ~pa limpede a izvorului delimb~ ~i traditte romaneasa~ de la cate'dra.Daca tat~l,sau a:fost '~ai puti~"airas de ~hem~lfea mo~ilqr ~i 's'tramo~ilo~sai,"Dhnitrle nu iiumai 'ca a urmat~o, dar mal mult, dupii cum vomyeqea ',mai ,depaiie, el ~ i~adus ill" familie; In ',i'imp,lirile'moderne,atractia pe care probabihinii dintre inainta~illui au-avut~op'eniru a's~etism,pentru calugArie,'pentru preocuparileexclusiv duhovnicestL A facut-o insa cu a putere nemaiintilni-ta 'pin~ atund' nJ numai' in famifie,'dar in tot fi'eamul..:. ,',- '" . '-',.' -." .:. ',.. .. ~.(...~" ~ ~.J ... ~'. ..t: .I'.'".. ".~ -:-:,.~romanesc., " -,'. " J,)" '.,~., ,( , " 'r,' . ' J ',;. ',.,,"',.
,.. .. ~ ;,..., l.~ ;:...J '1..- LI i._.~. ',~~"~ '1.. t_. :~.., j ~ .,i
,~coaJaprimara a 'facut-o subingrijirea tatalui sau, incomuna Slasoma;' dar apoi nu a mers la liceul din' TurnuSeverin, 'ca' tatal sau, ci aplecai la Bucure~ti, unde a urmatSeminarul 'teologicortodox. :Pe devul ~i apoi seininaristulDimitrie il caracteriza a mare aviditate de a ~ti. Lucrul acestaera evident nu numai pentru dascalii ~icolegii lui, ci ~ipentruoricine altcineva'care intra in legatura cu el. De alta parte, nu'concepea sa'faca ceva pe jumatate:.era om dintr-o bucata.:
",:'Mar muIi 'dech 'oricare dintre "cei400 colegi de semir;ar, ~ra~n ,pas!,<;m~tcititor, rascolind toate cartile sfiJ1te'care~iciid~aula ~ndemi~a: ~a~ intii din mic~ biblioteca a tatalui sau, din',~ib~l~,o~.~~.~;~~~ip~~ului ~iwdin I!la:il~, ~,iplioteci ?ucure~tei1~,.'i~rapOl ~ldm stramatate. Cauta cu mversunare ceva, despre care"nimeninu-i putea spune nimic era me;ajul Evangheliei pe carenu-l aflase inca. ",;, .,.;. ..," , '
. ....{ , .: ..-: -'.' . ... , .,' .. ~ .
, ..v~ata ~i lucr~rea lui nu pot fi intelese daca la aceste insu~iriale lui ,nu 9 adaugam pe a patra ~icea mai importanta din ele:iubeape, Domnul Isus Hristos dintr-o pornire ,launt~ica,personala! Din pacate nu intilnea pe nimeni care, avindlegatura personala cu ,Mintuitorul, sa-l initieze in taineleparta~iei cu El! Dupa cum spunea el insu~i in bro~ura Citatamai sus "nu exista nici a persoana intoarsa la Dumnezeu inseminar, ~i nu ~tiam ce inseamna sa ai un Mintuitor personal.Dar II iubeam fara sa-L CUl1osc". ".!
13
.,,~ ~'- ,.....-
..
';: Trebuie ~enti'o~a(fa~tul ~a Hiianil Diriiltiie~nu'#~a ale~ sa'Sdldi'eie''seminarul numai 'ca''"sft'"continue rraditia mo~i1or'~i'siramo~iIo~. Mai mult dedt 'or~ce "sih1iea cnem'.l'rea,'de ,a'(ipastor'-:de'suflete ~iaf' fi d'orif s-o fada 'c'ufo~ha'cucerniCiii~itoate'!orteIe spiiihihii sau,'cii vofn~a sa ,m:stavilifa'.iln6erCiij9sa afle intr:o parte'~ia1ta"ln-c~'vcfcon~ta viitoarea~hif'slujo1C-acO'ristata'tinsa ca Jiu'putea afl£ctnn va fi"~5Aceastaaffrm'atie alui pare 'eel p'utin de ,neinteles:'didi' riu ~hiar strani'e'/tinind'seam~ade faptUf'ca tr~ise ~i stuara ,intre"preo"ti:';,'Cuiri tinereDimitri'e, nu ~tiice'lnse~mna sa 'fii.pre6t ortodox?" '0, da! Asfi~tia'el foarte bine, dar ri'udespre 'as'taest'evorba in marhirisirealui! Pentru ca el nu invata seminarul ca sa-~i ci~tige piinea 'c'U'u~urinta, facind slujbe,religioase. Peel il preocupa mintuireasufletului.sau ~ia sufletelor celor:dinneamu1.sau. '$i pentru cail caracteriza un Iel de: a. fi~cu; totul neprefacut;:'directorulseminarului, 0 cunoscuta fata, bisericeasca ~ vremii, ~tia toateframinHirile pr~n care. tre.cea tinarul :seminarist. iIntr-o :zi,pentt"u' a raspunde intrebarilor jnsistente; .cu "care'acesta i.I'asalta,- qirectorul seminarului l'7a chemat la. el. ~ ,i:..a dat .uncatalog C:Ucarti religoase'din alte tad, pe care'eHnsu~i nu Iecomandase, dar ,care, ;zicea el: ..vor raspunde poate, la u;neledin intrebarile tale".~".'" " . .~,. ',' 1, "." j.., ..'. ...,
'. "":'~"'1 '--~.,- ,..; . '-, .,. '," ;'-r:-'..:, "rr ~"f
, " Dimih'e a ramas \iiiriit ciria a vazut ca exista a~a de IriuIte
'c~rtCc.r~,~tin~,'din care;pe'v~emea ~ceea, la ~oi.in t'aia~~: e.~i~~aaproape riicj .qna.' A iric'eput decr-sa coman'ae persch1a1'tin~ledin:acele carr{din strainatati' ~isa Ieciteasca:,c'llnesat: Pe'ciildIe citea, a constatat ca-'roate vorbeau 'de 0 ')via'ta cresiinad~osebita, cu totul diferita de viata religioasa'pe c~re 0 v~deain tara lui. Pe masura ce trecea vremea se inflacara tot maimult despre 0 astfeI de viata ~ii~i zicea: "Asta are sa fie'slujbamea cind ma voi face preot: sa fac cunoscuta poporului nostruaceasta ,data" "';., ,. ,i ;.; : "'! :,.!,,,,' .. .
, ~ , . .. . . --
Intrebarea era 'insa: Cum? . . " ':,' ,. .. . '.' - " ~~ . - . : \ - i..: r
Om de actiune imediata, nu a a~teptat sa devina mai intiipreot. .A inceput inca din seminar sa traduca capitole dinaceste carti, iar uneori chiar carti intregi ~isa Ie transmita spre
14
"",-" .
Jpublicare aproape la t6ate revistele 'religibase!.din tara. Sea~tepta sa vada viata despre care vorbeau .a'cestecarti, dar,
;dupa Cllm el insu~i marturisea; "viata nu venea". ',.~... " ...l' .. -. J - i. ..'~l."I:, ,.' . .....,+Cind a terminat :serriinarul; jnainte de' a implini 20 de ~rni,~e.ni,dejacunoscut in tara caunu'rcare se int~e'sa deaproape de'me'nire'i slujbei de preocbar.el' nri~numaica se interesa; ci 0 ~i;'ex-ercitalntr-un '.mod 1'1ecl1rlostilt'pinaattinci, de~i era mimai:elev::Cursufile 'pe care'le-g 'urmat' apoi', cauhul' dintie cei mai'con$tiincio~i studentr'ai Facuttati-'d~ :teblogie din Bucure~tl,,nu-I 1mpiedicau ,:sa-~i':cbntihue iliicrarea' inceputa ca 'elev,~aducind tot- mai 'mult la,',tuno~tin'ta' poporului roman ~i in'priniul dnd a preotilor,\:e inseimiha sa fii cu adevarat cre~tiIi,'a~a cum in~elegea el atunci. Cele mateiiale de care avea nevoie:ca' student 'depa~eau resursele 'f.amlIieL iDe" aceea. 'tinarul.Dimhrie 'se ,intretfnea sing1ti:~BA:fost',:fnai. iritii pedagog Iii'seminar. Nevoile materiale al~'unui tiriat' a~a de'duhovhicesc.erau insa limitate: Din economiile pe care Ie facea a inceput sa'tipareasca citeva din capitolele $ichHirdincartile traduse ~isaIe distribuie pe contul sau in .tara.IDar tu toate acestea, viatape care 0 astepta, nu venea! I~l zicea atunci mirat: "CiudatI~cru! Sint ~cele,a~icaiti,' aceiea~iigindurr;'d~'ce'nu vlne!ac:hsta'viata "'~espre' tare' vorbesc~l~?" Da:r' s:tudeniul' Dimitr~e 'eraprea:' ihatut- hi' gindin~ '~i aVea;'0 'dorintiidupa 'adevar prea:pu tern'ic~ "hi' sa a bando nde: ,j,'~~:.. - ' .:; . ';.;.~. ,..,', . .;:~:. t:.. ~'}.' ;: :;':,'-'::'.;":!' _.:'J !;~)~"') !:i~ "~.",;:. .:;,:"j": ~ .i: ;".. - .
II.I~P., cautaril~ 11:li dupaadevar, a, descoperit 0 .mi~care;religioasa care. ~~,:asemana, 9arecum .cu dorinte,le lui, ~i s::a~i~tit atra~ de ea..im~diat:..ps~eyorba de 0 1,1:l~rarepe c.are~nalt. teolog" de m~fe .I.:.enum~.mai tirziu, 0 initiase ,S~ ~iCornil~scu, numai qin dorinta.profunda d~ a,ajunge el insu~i~a adevar, pentru a ~ti,apoi ~um,sa-I,predice enoria~ilor sai.Mi~carea fusese inceputa de preotul Tudor Popescu de laBiserica Cuibul cu'Barza, din Bucure~ti, la scurt timp dupa ceocupase 'acest post, in 1912. Datorita numelui bun de care sebuctita,' a 'predicilor' de inalta linuta ~i a darului de vorbitor,Tudor PopescU 'a atras repede in jurul sau, la acesta biserica,nu numai mult popor, dar ~i personaJitati de vaza ale vremii
15
"
. I
preocupate de probleme religioase"atit pentru ei personal" cit~ipentru tara lor. " ')"C ,'ic" :~, " .., , .:",::
De~i nu ~tia inca nimic'des'p~e plariul 'de' minhiire ~l l~iDumnezeu, preotul Tudor P.opesctJera foarte iubit ~iapreciatde enoria~ii sai. Cel mai activ int~lectual dintre eei atra~i delucrarea,de la Biserica Cuibul eu Barza a,fost tinarul DimitrieCornilescu. Intre cei doi s-a stabilit 0 legatura desigur rinduitade Dumnezeu, de~i erau firi foarte deosebite. Deaceea, lainceput nu s-au simpatizat reciproc., Totu~i,:Tudor Popescu
)-a numit pe ,tinarul Dimitrie CQrnilescu diacon la b~sericasa.Tirziu, la batrinete" Tudor Pop~scu spunea:, ";,Eu tineam lapersonalitatea mea, tineam, sa nu ma iau dupa altul". Destulde repede, .Jinarul ,diacon i-a devenit prietenul cel maiapropiat, iar nu numai ,co.l~borator. In amintirile sale de maitirziu, Tudor Popescu spunea d~spre el: "Dumitru Cornilescuera foarte vioi ~iproducea inviorare in ceilalti..EI se ocupa cutiparitul.. Traducea, tiparea, ~iplasa cartile ~itratatele la noi inbiserid. Imi placea ca lumea care vine la biserica sa pIece cu
A A ." . . , .
~eva rn mlna, cu ceva scns.. -; ;~<'. ;~;' :, -, 'J!''';~.:'" :',; ..
'Du'mit~~' Cornii~s'cri' ~'f~st 'p~tru ~ni di~c~n'la B'i~ericaCuibul eu Barza. In)ieesta perioada era, rara iiici QiIfd6iala,eel mai aetiv teolog 'pe care I-a avut Romania, filnd neobo'sit laorice activitate' biserieeasd. 'Citea en6rm~ tiadu'cea cuDrepezieiune uimitoare tot ceea 'ce-l interesa "~ivoia sa fadeunoscuf ~i altora. In acest' fel s-a racut cunoscut 'pilbliculuiroman ca cel mai fecund tradudtor ~i 'scriitor de literatuiaere~tina al vremii. Prin acest vas ales al lui Dumnezeu,eredincio~ii din Romania au cunoscut pe' unii din scriitoriiere~tini renumiti: Frank Thomas, F. Bettex, R.A. Torrey, S.D.Gordon, J.H.M. Conkey, G. Muller, C.H. Machintosh ~iaHii.
. . . '. .I '. ." . ~ ~ ~
Caqile lor I-au pregatit pe neobositul ceI:cetator in celesfinte, sa deseopere importanta Carti Cartilor-B,IBLIA; farainsa ea prin eitirea lor sa inteleaga mare lueru despre minuireaprin jertfa de pe Gogota. Traditia ortodoxa era nefolositoarein acest scop, ba ehiar mai mu~t, il impiedica sa inteleaga eeva
16
din eartile eitite, in acesta privinta, ~i nu avea inca temeiulputernic, pe care numai Biblia insa~i ilputea eo'nstitui. Maitirziu, dnd prin lucrarea eelor doi preoti, Dumnezeu ~i-aadaugat la pooporul sau de pe pamint martori ~iin tara lor,aeeste traduceri au constituit, timp q~peste 9jumatate de veac,cartile de capatii ale generatiilor de eredincio~i care s-auridicat in Romania, pina in zilele noastTe. Reproduse din nouin ultimii 10 ani;'ele reprezinta ~iastazi literatura cre~tina dee,apetenie pentru credi~~i~~ii' ro~ani. care nu cunosc limbistrairie. ' "i:'\\'.::~" ';'i'.,,'[ .'.'.\ ~ ,!." ,
, Dtiinitni 'Cornllescll era pliO.d~'0'"rivn'~n'estlivilita pent~udatiniie. ortod~~e s,tr~rno~e~ti,p<;,-'c'!reel insu~i'l~.:pazea"c~sfintenie. ~par in a~~la~itimp" 9tl"~e~ia~icredincio~ie, duce'a 0activitate .:neobosita 'cie"moralipl're ~a 'po'poruhii,'in, afaJacarioanelor biseficii.In acest sens"considenid scfisul,cartea,', . 'I "'.4.
au un, "i~l,Joar:te )~portant:' 'pe "~cee~,.:a ,co~tdbuit 1<1infi,ip.tarea,unui Gerc,condus <;Ieun Gomitetde preoti, denumit"Ia '~i cite~te",' care ,avea drept scopsustinerea credinteistramo~e~ti,~i moralizarea poporului eu ajutorul tipariturilorprecum:~iprin conferinte rdigioase:'Celemai multedintre ele~au fast traduse, strise si'tinute de Dumitru Cornilescu. In aeestfel, timp de 'peste pat~u' ani'(l912-1916), el a:luerat ihtens la:traduceri; 'publiearea de carti' rdigioase~' ~i'-vorheain public dem'ai multe on pe saptamina. Voi-be'~,ih'eadruleereului amintit,'la Biserica' Cuibul eu 'B~rza;"oiluride era e-hemat sa prezinte,celor 'invitaH,probleme telig6ase. Dar nu ~tiainca ee inseamnamintuirea, nu ,~uno~tea inca' pe~'Domnul. isu's ca'Mintuitorpersonal. ,-gi 'riu'~iia" Jric~,: .ce'''inseamo.{l 'intoa~eerea la'Dumnezeu! ',:,(' "',~)-::~:;;.J-.'
...',' . ". ~ . .:,"/. ~. ,. '.'. ..
:.1 " ,', " ' - , '. . f. ,,'
-. , -.... - .'- '.
.~. : .
. . ..~;: 'j
17
, !III.AIl .-~
~~ ~ !~_\... ~ t; :....~; ,~, 1 ;'.[:';q :.~r.:.<'" ',; .~. .;:~ . !~~.,,- ,.:,")
,;!j.l.L .j ...~~...~,;i L.:::; :1. ~:dlt.i iL!;'.',q "_\~:'- ..'f .:.;!.r:#)r:;rt
':-;~'."',~-';!i;:..~ i'f"',~"';,(j . .-} .!O:J:) t-",_:;-'.~~I ; d:-:'-. ;.)':1': .;J.~,.~::""-'1 ':'~.; J-" .' 'r-:.;1.;t..~ ji~ L.~'''"'!~r'i ";b ri:;.~! :I": ~:-.f:..!1'. .':-..1:'
, ,-r;', '0 DESCOPERIRtt:RUCIALA ',' ; 'H,,~";'.,... :: ;, ..\!...;C.l.a...:; .';""J .. ~Ll_(._.:. .. ~ .11..: .", :1,: ",:~I~'r~:.:.J
..
, .', .~' 'r ' ,'!t '- .:~Qricui va b'eti din apa pe care j-o voi da Eu,-:fn
" '>': J ,:1UJ ,", y!!ac lW-i vqfi sete; IJa fnciiapa pe care i-o vol.da
; ',': ";,':)l'..~ ':. Eu, sevapr.ejacefn!!/llJ.,r-:1!ni;vqr.deapiiqlrev,({Jfini fn viala veinicii". Ioan;~,;H.,
La starea gener~Hide neliiji~te ~inesiguranta care a cuprinspop'or~l rQman la" iqc'eput~l' ~ea6ului ,riostru" din' motivepolitice,' natioria'Ie ~i 'cultu,ral<~;.poate ca ,'cel"mai' mult ,acontribuit ne'm!llturI:Iirea:pqp'oru.lui ~i,a tiner'ei inte~ectualitatieu 'prjvire' 'la 'cele "reIigioas'e.. OrtodoxisITlUl .'nemultumea'pro fund poporul, pe intelect;Uali~ipe'in~i~i preotii cori~tientrde importanta; sarcinii lor inaintea' lui" D!lmnezeu '$i :a'sufletelor oamenilor. Presa vremii expriina'foarte' clar aceastanemultumire. -Dumitru Cornilescu facea'tot ce era pbsibilpentru a. da raspunsul 'cerut: 'multimii intrebarilor' care' sepuneau, pentn.l a face. rinduila!a in confuzia gen~rala~:jDin,nenorocire, se lup~a.,c~.IIlp~ile.<;le,yj,nt. Si ceea ce este mai,important este ca nu descoperise inca "sabia puJ;1Ulujcar~ este,Cuvintullui D':lm~e~e~"...~J;11intindu-~i,.citiva ani .~ai ti-r~ip'Jdespre acea vreme, .el'scria intr-o. revistii: "Fuses~ni patru anidiacon sub Tudor Popescu', fa"aceia~i biserica ~i n!l rareorivorbeam despre starea de lu~t~ri din lumea noas,tr~cre~tina ~ine exprimam parerea' de rau ca nu se vede' niCio"inviorare.'nicaieri". De' ce? Ei mi puteau sa inteleaga' atunci~ ceea ce au I
descoperit numai du'pa aceea,'ceea'ce astazi nu maieste nici unsecret pentru noi: lipsea izvorul, lipsea Cuvintullui Dumnezeudatator de via~a! El nu era cunoscut, nu era pretuit, nici de celemai cunoscute fete biserice~ti ale vremii. Seminarul ~ifacultatea de teologie dadeau tarii speciali~ti in istoriaortodoxiei, cunoa~terea unui noian de traditii ~iforme goale,care nu numai ca nu duceau pe cei ce Ieinvatau la Dumnezeu,,dar mai mult, ii impiedicau sa fie cu adevarat pas tori suflete~ti,care sa conduca sufletele la Oumnezeu. Orbirea lor era nunumai totala, dar era ~ipoleita cu cuno~tinte ~ipractici care ii
18
~
impiedicau sa. ajunga la Dumnezeu, ducind astfeJ.in ratacire',odata ,Clle~,.~ipopo,rul, .c~re ii considera pas~oiii lui spirituali,
, pe~i diplomatin 'teologiebl'~ucbe~rasunator,Cornilescui~i'diidea'seama ca ceva de baza ii Iipse~te, dar nu ~tia inca ceoPuterea despre care 'citea in' cartile pe care Ie traducea taraincetare:nu-~i facea apafitia nici in viata lui ~inici a celor carel'ucrau, cu .el in acela~i scdp..A inceput sa se gindeasca; maiteJ;11~in~ca~upr:a_acestorlucruri ~isa citeasca cartile respectiv~cu mul~3:.f1te~tie.In acest,fel.~ ra.c~t <?-maredescoperire. Aobservat ca toate cartileJcitHe vor~esc despre 0 singura carte.~ Bi.blia!~'ri~lese spunea di.fiecare'om trebuie sa aiba Biblia,s:o citdisca .'~llpiq ,~i so;o,'traiasca.:;":~',-' ,"." - ":. ..,' . '" :',::, ~.. ..t 1 J-::: ~ i -. ~ ~ ) ~ I '..t' .\ J to J t . I () ,. -~ , I.J ,.) .~ ~ II\. l
. .,' ~~I) ~::; ir.J::~"d~j ~J~:" .;rJ~~'~()('r~f'i i:::..f1 :. '":.;'.- : ~. '~.-~
.' CeI;~i Cilt~Adei dj~. ace.asta. pr9~ura, ~i ~ce~sta poate fi strani~;pentru tinerii de ,astazi din lara, 'dar mai ales,p,entru cei care.tr.aiesc' in" tarilt::-cre~tirie'.Cum '.er~posibil Cel'pop~rul s~ nil'poat~ citi Bi,blia?D,ar'riiai al'e~.cuniera posibil Ga,.!lnswdentinteologi~' sa n-o fi citit in~a! <;:'enlar~ .descoperire 'es~efaptul caBiblia trebtiie sa fie iri casa"fiecarurl om si sa fie citita zilriic,safie indreptarul de yiata atfiedinii'om, cu atit mai mult al unui
.- , ? ." fi t. .- .~ . .:. : ,- , . i' r f' 1(':' fr . ,... . .. ."". ..teolog. .", --,-'.- . ...>- ,.~ ~.. J ._J... .. ',.'
:' : '::"". - I;Jr:~S~.:;; :-:-";f~!~~ " ;); /j:2 :. '.I~Jb"'" ~.'~'-' .. ~.):t~". .
Pentru ca cititorii sa inteleaga important a lucrarii facute deOuniiir~J 'Cornilescu, ,~i (;it' de mar; este intr:adevardescoperirea pe'can~ a facut-o, 'este nevoie sa cunoa~te'm'citeva. . r '. - ..- . .' .. , . , J .~~. .. ..' " .-0
fapte'din istorie.: ',- , .,:o!'!i.J .': ...:.' - '- '..-::.: : ;.~1:!i;.- :... .:!-;".rit;~,~-.!j~... :. ".,"~~d.>(-- - .' .. ... ~ ., ," ( .. .. . . . ..'Exista date istorice care' atesta 'existenta unor forme. .- ., ".,
organizate qe manifestare religibasa ortodoxa la romaniI de lanord de Dunare, 'inca din secolulal trel'sprezecelea. Pina launirea' Princip'atelor, Biserica' Ort'odoxa Romana a fost 0parte a Bisericii Ortodoxe Ruse, 'slujbele religioase tacinch.i-sein liinba slavona. De' ~~bia"in "anul '1885, :patriarhulConstantinopolului a publicat recunoa~terea independenteiBisericii Ortodoxe Romane. Oar ~i dupa introducerea limbiiromane 'ca .limba .oficialii' a:..slujbelor religioase, datoritafaptului ca aceste slujbe sint cintate intr-o limbaguturala,practic complet neinteleasa" enoria~ul ortodox nu in~elege
19.
<4
nimic din mesajul pe care aceste slujbe n aduc. De fapt, ~idad!ar in~elege, ar constata di intreaga slujba este dedicataproslavirii unei mul~imi de_sfin~i~i datini qrtodoxe adaugatean de an la Cuvintullui Dumnezeu"care a ajuns,~i!c1Jp,rinda,in cadrul unei slujbe de citeva ore, numai citeva minute.:Maimult, transmiterea acestui text biblic, de asemenea intr-oforma cintata, ~i intr-o limba romaneasca veche, din care ceitineri nici nu in~eleg multe c'uvinte, fa<!e~ca erioria~ul sapartiCipe numai fizic la slujbe. EI intra de cele 'mai inuIte od inbiserica pentru citeva minute, aprinde 0 luminare~J~i iese latreburile lui 'zilnice~~socotind ca astfel '~i~a'facut' Ciaibiia;-pentru ca ~idaca ar zabovi mai muh tot nu ar1ntelege nim'ic:Dar ceea ce este cel mai important, este fapt~l ca despremintuirea pacatosului, despre scopul venirii DOrIulului Isus pepamint, desjJre'mo~tenirea vietii ve~'nice,nimeni nu'#ie nimic'-ca '~i cei mai multi preo~i orto~oxi: ~u este curi'o(deci ca UI1seminarist ~iapoi student pro'emine'nt la facultatea. de teologieortodoxa era nevoit la ~pceputu~ acestui ':veacsa~~(proctire,citeva carti ~i brosuri crestine'sti din occident', 'ca~sadescope're. ' ~. , '.',.'...' . '. ..,.. .' I
importan~a Bibiei. Nimeni nu putea sa-l ajute atunci. in,Romania. ~i din pacate, situa~ia a ramas aceea~i pina astazi,atit in ceea ce prive~te marele public,: dt ~rpre6~ii ortodox!.,
, Cine. vr~a sa afle i~sa astazi ~devarul p'Qat'e 's~'o',:fa~a:,~deoarece 'are la dispozi~ie Biblia, in 'traduce rea hii Cornilescu;~ibro~urile pe care acesta, ~iapoi al~iidupa el, Ie-au tiidu's '~rscris, in intervalul dintre cele doua razboaie mondiale. Deasemenea, vestea cea 'buna a mintu'ii-iiprin'har, prin jertfa depe Golgota a Domnului Isus~este facuta cunoscuta pu~liculuiroman in cadrul serviciilor cre~tine ale celor patru culteneoprotesteante autorizate in prezentin Romania, ~i anume:'cultul baptist, cultul adventist, cultul penticostal ~i cultulcre~tin dupa Ev~nghe~ie. ..., :'" " .',', . '-
Dar sa revenim la via~a lui Dumitru Cornilescu. Vazind citpre~ se punea in acele car~i pe citirea Bibliei, tinarul Duniitru~i-azis: "lata un lucru pe are nici eu nu-l fac. Asta trebuie sa fiepricina pentru care via~a noua zabove~te sa vina". ~i a inceput
20
sa citeasca. Biblia, !n fiecare zi. 0 citea nu cu u~uratate, ci caunul care cauta in' e'a pe Dumnezeu ~isecret'ul unei vie~inoi.Dar chiarde la inceput, Biblia nu i-a placut. ~i este explicabilde ce! Ayea in fa~a lui 0 traducere a~a de proasta inch nu 0putea'intelege. Se mira cum poate cineva sa laude Biblia a~ademult, 'Clnd el nu gasea nimic de lauda in ea.
, '\-~~~:''',-;:' .: ~.", : " . '
,Ajun~i la acest punct este necesara 0 privire inapoi, inistorie. Ea este utila chiar ~i pentru cei care cunosc personalistoria .tradu'cedi Bibliei de catre Dumitni Cornilescu si a. . . . .. ... . .'
infl:uentei bune 'aduse' de -eain Romania, la inceputul acestuiV ac '. .~.) ,. ..''".' , 'J.oJh.- .,'.' '.e.. . .
1 L:;" /'j:.J:'-::":- ~.; : :. ;-:-, .~ .~"r:: r._: .) '~;' . y - . ~., ~ j .J . y .:.': ,.\ (
. .~ .' . , " "
, \iEI' .r! ~ ," ..." t"'..
. '~''': -:j ,). -.- -.
~ ,..'J '-. to ~.~. : ~r r- ......
" J. ..\)~.U:-; \. '1' -.: ; 'rI"i i71 S:~''';:.). ~- f'~ . , ' ~ ,.- -
; -J': '.~: : .. r- '.1" "r.; :'-'''~ ).:r."- J. ":
::: !.;~. .' " --"\'.:'1'/:;: ,I' .-:. ". .-~ ~-:~'~. - " : ij ~.. .. '~.~ ...
. '. .':"! ~'..'..: " ~'," , ;:i! , . '., - . ... "",., ~'-. ~ '''',,' ..,
, . ,-.
. ,o..,.. -'4 . ~ ; : . ! ~ -..., ., . ~ .. ~: '; .: :.. ~ ,o' ~.;I ;,~ ... ... -; I' .- . - ...~ ..-i ,
. : ' .') '. " ; - "';. -:;, ,. ....- .~,.I... J,'~ -"';.
.,'..: .: ~ ..~!" ," . ! (-r J.
I It.;. . 't.. . '-,.:t. .. .d.
:-.: ~: .~., , .
... -'"..- . ..: .-"' . ....
..
. .
.-
.-',
21
, ,SCURTX'RETROS'PECTIVX'isTORicX'~:- ~~.'", , ,. '.. . ~'.i .:. - "- ..' "0" ~".! "J:) : 2. ! ;.,' ~ , ,..:".1 ~ I J. '
..
"Domnul zice: . ;;", .;~::r '}i,; ,;; :.1'-'" :':;'.;d,.u. .' ".Cfnd se apropie de Mine'poporul acesta"Md
.' .! ;!. ;,:')'1t;inste~{e cu gura ji, cu..l?u.~~lf!:,-dar.)nimall!.! es.te. departe 4eMine #frica pe care 0 are de Mine nu
. ...,estedeeft'o'(nvd!dturdde'datlnd omeneascii".t . , :. i .: ': " ' N':: ",; < "' ,y; ; ,', ':.: .,:'c' Isaia 19: 13
. " -, r' .'. '\I~' "\ " ,.. . -, ~ tn. . . ." ""-, " ,t" .-, . -'. , .
, Iri ~oma~i3: acuni"",100'de' anI;Biblia' iip~iifa' ~ra:sevac~noscut nuinai 'de,.~'eIemai in'aJt<pe~sqnalit~ti piser\~e~tiortodoxe: SoCietaieapentru Raspindirea'Bibliei' in Angfia:'~iStrainatate care a tiparit mai tirziu Biblia in traducerdtluiCornilescu,in 1855a publicat 5.000Noi Testamente in limbaromana veche ~icu caractere cirilice (slavone), necunoscute depublic. Primul Nou Testament, de asemenea in limba romanaveche, dar cu caractere latine, a fost tiparit de aceia~i societate'in anul 1859. Datorita faptului ca in bisericile ortodoxeintreaga slujba se facea in limba slavona, autoritatileec1esiastice, atotputernice pe atunci in cele spirituale, nuvedeau cu ochi buni asemenea initiative. Pentru evitareaimpotrivirii lor, traducatorii foloseau un limbaj foarte vechi,incarcat, adapt at cintecului, iar nu cititului. De aceea acesteNoi Testamente nu erau practic de vreun folos celor care ar ficautat in ele adevarul cu privire la mintuire. ~i daca a~astateau lucrurile in 1912-1914cu limba folosita de traducatoriiBibliei, pentru 0 somitate in materie de talia lui DumitruCornilescu, este u~or de inchipuit ca pentru marele public,astfel de traduceri ale Bibliei erau cu atit mai nefolositoare.Acest lucru aparea evident de asemenea prin numarul extremde mic de Biblii in aceste traduceri vechi, care se cereau pepiata: cel mult 500- 1000 pe an. Este evident ca nim~ni dinpublicul laic nu cumpara astfel de traduceri, nefiindu-ifolositoare.
Pentru a intelege dificultatile de a traduce Biblia intr-olimba inteleasa de popor, inainte de inceputul acestui secol,cartile pe care Ie citea, in timp ce din lectura ei el nu avea niciun folos.
;) :; \
,
22
este .suficient de spus ca pe atunci,:somitatile in.:niaterie :serazbo.iau 'inca intre ;'ele .pentru .definirea limbii rorrianemoderne, cit mai apropiata. de~cea:vorbita de 'pppor. Luptapiineipala'se ducea,' eel ptitin in eeea ce prive~te Biblia, intrefetele::biserice~ti ;care sustineatr~in continuare..o .puternica'influenta slavoria ~ieurentullatinist, venit mai ales dinArdeal.'Datorita :acestor .greutati, 'prima.,tradu'cenr a Bibliei intr~dlimba mai mult saumai puPn rorriarieasca~i publiCata C:ulitere'latine;cum se invata in'~eoli'-a apanltde abia in anu11871, subnumele.tde Santa :Scriptura. La:7:traducerea'eiau colaboratpeste:1O persoane, de .cele: mair;diferite-"formatii..ceea ce se'reflecta. 'in limba pe care ei o:foloseau..Cu toateacestea; primulpas.s-a:faeut,:daca.nu pentru -marele public'~-:(eelputin pentrupreotl'C: l
'
specl'
all'c: tl' ..,:-.~,\'I ...~-r.'.~ r"~,,(,,: ,'.' -,>, y y . . ''; I ..~l \..' 't, i \.' \ ~ a". - i_'. - I. .." ..
o alta editie, revizuita de Girboviceanu, a aparut de abia in1911. Ea era cumparata de asemenea numai de speciali~ti,intr-un an vinzindu-se numai 1000 bucati, la 0 populatie de 6milioane. Ca sa putem aprecia cit de departe era traduce reaacestei Biblii de limba romaneasca culta ~i cea vorbita depopor, este suficient sa amintim aci critica care i s-a adus chiarla Londra, de unul dintre redactorii ~efi ai unei reviste despecialitate. El spunea: "Am incereat sainvat romane~te; ~ia~a cum am facut ~icu alte limbi, am inceput folosind Biblia inlimba romana, publicata de Societatea pentru RaspindireaBibliei in Anglia ~i Strainatate. Mergind insa la Bucure~ti,dupa un timp, am constatat ca limba folosita in acesta Biblienu are riimie de-a face cu limba reala, vorbita de pOpOLMi-amdat seama ca am pierdut un timp foarte pretios invatind 0limba care nu exista, ~i care in nici un caz nu poate fi folositade aeeia carora soeietatea noastra vrea sa Ii se adreseze."Facind cercetarile necesare, imputernicitul societatii a .constatat ca publicistul respectiv avea dreptate. Filologiproeminenti, oameni de litere romani ~iinsu~iprimul ministruDimitrie Sturza, i-au atras atentia asupra inutilitatii acesteitraduceri. lata de ce, citind 0 astfel de traducere, DumitruCornilescu nu intelegea de ce este Biblia a~a de laudata in
23
Incercarile de revizuire care se impuneau, incepute deScriban ~i Nicodim, au e~uat. Dar undeva; in umbra, fara~tirea oficialitatilor -ec1eziastice, ~i sttstinute de persoaneparticulare bogate,. doua autoritati ale scrisului romanesc demai .tlrzi~ traduce au separat Biblia In Jimba' romana atimpului. Ambii traducatori voiau ca lucrarea lor sa constituie'Biblia secolului 20. Cine va reu~~?Desigur, cel care va lucramai mult sub caUiuzirea lui Dumnezeu; cel care se va gfndi maiputin la sine, la critica literara ~i'bisericeasca, ~i mai mult lamintuirea sufletelor. In paginile care urmeaza se va prezentarezultatul acestei competitii pasionante, efectele minunate alesuccesului care a urmat nu numai pentru literatura religioasa,dar mai ales pentru slava lui Dumnezeu, pentru 'mlntuireasufletelor din poporul roman. . . "r .. :f)' i' ;
. ,"' .. . . ~ ..' . ." J
, \ .~; :: ~ .. c ~ t: ~ . i.
.>. J.. },',' , , 4 :... ; ,0' :.. .
J. oJ..I'.4 ,~..." . . ..: ~.' ; i.i '.; .." -- -<11'-. .."'.'L..." ;,.,J
. ... . .i ~.'~ .. .. ..t. ,1_1\ .. ~'! I ::. .. . I.' "J. L : " ~ .:;. ."
r.;. ., ' ,",,:,'..oJ ~ .-"
"-' 1.1 ,1..
" ,:;..:1, }" j )
r:.- J t, ... .:...
f J.,J."......
~-. I '" \
. '. I_~--,< ;:. ." .. .'; ~ .; 4
.'
, .' ,. :. .,
.. .,' ~
. '
...,.." .:..
I
" .. ; ,j.
" , ,.,
..
. )
24
- ,".- -.....
~! :
'J",
,- . "".. ,'. . J:~; '.~.
..'.
. :':.: TRADUCl~~REABIBLIEI ~ .:., .,'. :. "\-~..
.'
! '.)1 !'. . '. 'rr; :.iucrul acesta nu se va face niciprinputere. nici; i '») :..;., '''('';. prin tiirie.' 'ciprin Duhul Meu" -zice Domnul."
t:: --," , Zaharia 4:6
.-Alternind ,Intre' recomandarea insistenta din literaturacre~tina de a citi Biblia zilnic ~i imposibilitatea de a 0 face,datorita traducerii imposibil de Inteles, tlnarul Dumitru carenu era dintre aceia care sa lase lajumatate 0 lucrare Inceputa, aavut ideeasa citeasca Biblia'in alte limbi. Imediat a avut 0adevarata revelatie.' 0 :revelatie pentru sine, dar care s-a.rasfdnt curind~asupra tuturor celor din neamul nostru careaveau sa faca aceea~i'descoperire ca ~i el. ";,',:. ,.;- . ,. .. . '.. ... :. '".. , ,,' --; .. '" 1'.. -
'.:'"Ei", $i-a zis el, "daca este vorba'~_~popc?~ulnostru sa capeteviata Ciestina din Biblie, tfebuie sa aiba 0 traducere pe'care s-oJ J . _. ~
inteleag~. Daca ,eu nu Inteleg tr~ducerea de f~ta, cum vorputea s-o Inteleaga ei7":,~i ~~aa i!l~e~t sa traduca Evangheliadupa Matei pentru sine Insu~i, pe clnd era Inc,a student lateologie.' Nu .putea In. niciun caz sa-~i puna problema sapublice Biblia 'cu economiile lui, fiindca era prea mult. Dar acontinuat sa publice mici tractate, articole de revista ~i chiarb
. ..rosurl. , :". ,',': "q .',' ,,-. , ,;,'. J .
. -Intre timp a tiparit un calendar cu cugetari cre~tine pentrufiecare zi'a anului. Cineva a trimis acest calendar unei printesedin Rom'ania, care se gasea In acel timp la Geneva. Este vorbade 'printesa Rallu Callimachj.. sotia pre~edintelui CamereiConservatoare a Romaniei' din acea vreme' - CantacuzinoPascaru. Ei i-a placut calendarul, care era 0 noutate pentrutara noastra, atunci. A scris In legatura cu el autorului In tara.Clnd s-a intors in Romania, printesa a rugat pe DumitruCornilescu sa-i faca 0 vizita. Au discutat Impreuna desprelucrarea lui ~i intre altele el i-a spus ca are de glnd sa faca 0noua traducere a Bibliei-."Tocmai acesta este ~i gindul meu",i~araspuns ea. Ayea 0 sumaCIe-banimo~tenitade la mama sa, pecare 0 consacrase scopului de a raspindi Biblia in poporul sau,
25
<4
Dar mi incepuse sa faca acest lucru, pentruca ~i ea consideraca traducerea existent a ~ra complet Qefol()~itoare in acestscop. De aceea/ a:fost Toarte bU'curoasa s:a'aile ca 0 persoanacu autoritatea pe care deja ~i-o,~i1?~igaseDumitru Cornilescu,are de gind sa aduca la tnd~plinire gin<;iulpe care ~i ea navusese, independent de el. '" .: '
~ A~a lucreaza Dumnezeu! El i~i,alege unsul .prin'care:sa-~ifaca lucrarea, ~itot El scoate l.alumina p6sibilitatile materiale,pentru ca lucrarea Sa sa poata fi. dusa la. bun sfir~it. :~iintelegerea celor doi, .tacuta inaintea lui. Dumnezeu, a fostbinecuvintata de El. In mai putin de 5 ani a fost terminata unadin cele mai minunate lucrar~ a lui Dumnezeu facutaplna inprezent -in tara noastra: .traducerea .Bibliei. rntr-o' :limbamoderna, limb a vorbita deintreg poporul. .roman..:actualaastazi ca ~iacum 90de ani. Apareaintr,.un timp p~maipo~enitde scurt, ~i la un 'nivei'care .depa~ea dedepart.e.o~ice ~~f~.cusevre()data inaint~' $i toate' iricercarile .care' s":~li inili tac~t~~paacee'a. '.-. Alfe traducerI'slmilare "[acute'in acelasl timp,J'ca'si'dupa ac~ea:,.yor hece p'diciic' !l'eo~se,ry~ie..,-~~ :~~:;.',. ..~.. ,:.~,.",.:,:..: ' ~,'''' "- .~ .:._- ..,:..< .~l .1.. :.:l~t )(1 L .~ -.' .,~U
'.'. Cum seexplica acesta minune? Traducerea ~uiCornil~scu aizvont dintr,..o necesitate spiritilala adinc'simitita, din interesviu fata de soarta spirituala a lui personal ~ia ce19fdin jurullui~i dintr-o con~tiinta profesionala neegalata. ,:', ,(",~j
In anul 1916~:'.Dumitru Cornilescu si:-a tre.cut cu successtralucit licenta; la. Facultatea de te~logle. :din .Bucure~ti.Deoarece nu intenti'ona, sa intrerupa activitatea' literara' :~ireligioasa pe care 0 incepuse, ci dimpotriva s-o"continue ~is-odezvolte,: tinarul teolog a pus biSericii.ortodoxeromane 0problema grea. Conform normelor acestei biserici, licenta iidadea dreptul sa ocupe un post de preot in capitala, ceea ce eracel mai de dorit. pentru stralucitul teolog. Dar acelea~i norm'espuneau ca nu poti fi hirotonisit preot, daca nu te casatore~timai intii. Dar cum s-ar fi putut implini astfel marea chemarepe care neobositul traduditor 0 avea de indeplinit?Elincepusesa faca traducerea pentru sine ~i ardea de nerabdare sa i~icontinue. activitatea, nestinjenit de 0 slujba ~i de greutati
26
familiare. Cum:ar;fi niai'tacut el; apudnd aceste ~ai'obisllliite,'descoperiril.~ 'spirituaiecare' aveau. sa-l duca la 'cuno~~tereapersona,.Hia D0r.nn:UI~iIsus"ca M~n~uitor? :'.) ~ ," :~:;:r:j,J ,:,:."." .., j .'~" .~.l..4 ..:--i:",~.:""r""'i:" ,-,"-'j" ,'\".; ~~;.J"".:o ':"~':' . . ~5i ~:
::~lri'toam~a.'~ceIuia~i'~n,~olu1ia'.~,fast 'gasita. ';rinanil t~olog'a' fast" hirotopisit :tri." catedrali din. lju~i,. ,de' Pr~a~~fi~Jia J~a
. plSCOpUI, ~ lco(h!n.~"mai~frii\i':niitropolit ai, M'oldov~i ~iapoipatriarh 'al'Romaniel:Pen'trli'ca 'riu urm'a's~ ia 'Uil'post 'depreot, ::.a';fosfJ"hir~tonisit ..pe' seama. Miriastirii' Dobro\iat,a:partin~nd deEp.is~opia-'l1u~ilor, tlevenind'. astfel caltigar:'So~o~ea','cain aces!' tel v~,'ajunge la '0 rnai,1itare sfinfbiie~Jpeca!e de:~tita timp o'catit'a'cu-in,frigunire'.'; . :," "iT"; ~,;-: '!: ,:..: ,';;. )'!'" .".. q",... .'\t") (:'O'j.l;". h"\;.r...h .~! '~'.'';,i'-'.. .~)" 't" :'-t' ',<1'(1;."';.\
':;' Era' un am 'Clltotur ae'osebit!.DesTcalugar,'Clltoate ca stia ce~n~e'afuI,3~~:~t~!e~',~~';t~t~!.a~:\~;p.~~~:_edesJrie .'~~re)n~~f~~,~~totdeauna pe. .C~l d.uh,ov,l)lCe~tl,av~,~ in acela~l tlmp 0 pn.ut~irepro§abqa~: fcarfe' ing'iijit~. .stuCihil~ depa'rte cie:a":linstrainade-realitate. I-a' c.o~dusI~:innoirtpe. to~te'planurile,.a:~a:cu'm'I),umai.spIrit.ele 'mari: ,sin,t)Ii' ,star~ ~~'jaca'- In' acda~i' timp eraplln de' 0 sniereni~ de~s~bit~ ~i ~'{~il'(, totala lipsa de interespentri.i starea.sa iiiatefiala.:Ainbete 'a~"esteinsusiri I-au insotlt~. "., t; .;.~". -: I . : - J.' 4':.. :. .:..: . <.-'" - . .: " ~~. ".
toata ~lata, bucunndu-se astfel..pe Q nerpargimta aprec,lere ~l.' .. t . "'. ". . . .' . ~~.. .".." -' . -' ..'. I . ~. . '. - ..'-", .
drago§te dm partea .tuturox, a sustinatodl.o~, a ~uperiorilor. .~'" " . ~ :'. .'J L ~ _..oJ.' . " JJ..I'...I _.:.!.~.. - ... ~ '.
~ai,.e!-,~noria~ilor., " ".~ IJ ;r;r' ' ," ,,,,.- :.:~" " f'; '- .' ',' ,;' ." _.1.. ,./.. .11 J .~..J... .l "":!..l.~_I.. ""L-' ...:-~J~.. \./ .." oJ \. " ... -'''''' .
In iulie 1916 incepuse deja sa traduca .Biblia~~iinediat dupatt:.ec~r:ea_Iic~ntei.: In~~gdt.printes~ C~llil11.achi~eQbligasesa~ngrije,!s~~"de rp.icile..!l}i;;pevoi..II1,!te~i,ale,.'ad01,1a.~q.upa;~irot9ni~i~e.a,lui ~a preQt-~aIugar, p~mitru J<PQrnilescu~i-agec1j~at <;>fici,aLq!JligatiiJe.f.~taq.ebiserjca ortod9~a, pentru a-1?iputea con,t!nlla.I,le,stimen.it,~~re~ lui .~hemare - .traducere~Bibli.ei.,,),;,,: "~;'-:'" ; ~:')'~, I,:'; ::~'.::" ::-:-:. ,: ",-: J" , i:\::..:. .
. 'Peritr~ 'ca'ih' a~esta~aie'Hidr.aresa:~ufieimpi~dicatde niCio'alta activitate,'con~tient de insemniitatea ~iurgenta tiaducerii~~i parca presim!ind efecteie 'spirituale pe care acesta minun.atar ..' ., .'. '"
opera avea'sa Ie aiba asupra "sa insu~i' ~i asupra poporuluiroman, Dumitru Cornilescu aparasit aproape complet lumeapentru cinci ani. A plecat imediat lacastelul printeseiRallu- --
27
..
Callimachi de pe mo~ia Stance~tu1. judetul Boto~'illi" unde ali7crat cu 0 infrigurare nemaiintilnita. In,acest fel, cel.ce aveasa devina una dintre cele mai lu~in9ase personalitati ~re~tinea Romaniei nu avea sa incaseze niciodata nici macar unsalariu, nid de la biserica o'rtodoxa ro;mana,~inid:cie la st'atulroman',-de~ia' tradus'in limba poporului roman Cartea care neaduce cea mal mare lumina: Lumina care vinedesus! ".'.
~ I J'.: .' '.: I j : .",1 ":,; ~: . . I ': ~ . - ."... r
Despre, viata particulara a calugarului.in ace~ti cinci ani deactivit ate infrigura~anu ~tim apro~pe,!limic.,/'). lucrat ~raintrerupere, intr-o:J~tare .de inaltare spiritu,ala §i ~deva~ataeuforie a muncii. To~ceea ce u~m~~iil~i au put~t s~ ~f1e~e Ja eJdespre acest timp se reduce la descrierea, de catre el insu~i, amarilor descoperiri spiritu~le pe care Dumnezeu rle-'afacut ina'cest limp; in legatura cii''plaiiul de mintuire al:oniuhii prinjertfa'de pe cruce a Domnufui Isus Hristos.,Numai sotid salei-a descris' mai' tirziu, 'foaite 'pe" seur!, aspecte din' timpulaCtivitatii saie de traducator', iarumil dintre ceidintii care s-auintors la Dumnezeliprin :a, a' descfis, tn' putine~cuvinie,impresia pe care i-a facui'-o~ cind J-a intilni( prima data; intimpul lucrului. Despre 'ac'east~'perioada,"ca $i despre a~tde
, -, r; , , " " ,
necunoscute sau putin lcunoscute din viata sa, sotia spunea:"Dintr-o smerenie extreina,;vorbea [oarte putin despre sine. ~ichiar atunci dnd 0 facea, de exemplu fata de mine, nu J::epetaniciodata ,cee~ .ce geja i,mi spusese.~' ": ",:, ;Z;: ':L;;: ,:'
Imbracat .calugar;: Cll tichia pe' 'cap, 'statea' adesea pepardoseala, 'scriind pe '~n scaUl:1mic, cu "trei picioare. 'Aveaintinse pe jog'nenumarate editii ale Bibliei in greaca, ebraica ~iaproape toate traducerile existente pe atunci in li~ilemoderne: engleza, franceza, germana. ,Pe linga acestea, multedictionare ~i fi~ecu traducerea paralela a celor mai de seamatermeni din Biblie. Traducea nu numai cu grija ~iprecizia unuitraducator innascut,' dar ~i curesponsabilitatea pe care, i-oimpunea dorinta de a intelege 'e1fnsu~i ~i de a transmite ~,ia~tora mesajul dumnez~iesc pe care n cau~a in, Biblie. ".
Un interes imens pentru marea lucrare arata deopotrivabatrina doamna. Renuntind la comoditatile pe care i Ie oferea
28
Elvetia, ea a ramas alaturi de protejatul sau, aparindu-l deprivirile celDr indiscreti~ ingrijindu:se 'de' trebuintele salematerialepersonale ~ide cele ale lucrarii.,Dar ceea ce este totatlt de important e~te faptul ca. i-a' fost in acela~i timp unadevaI~tcolaborator de jp~ciali~ate. : Cunosdnd limbilemoderne mai importante, int'ocmea fise de termeni crestinesti. ~ " P. . - ". ~:' . -:. , " , . 10
de 'baza, cuprinzind intelesullor c,lin,cele mai vestite dictionare. .. I ,". \ . . .
si traduceri ale Bibliei'in alte liinbi. Era astfel de un 'real folostraducatorufui."be multe'o'h su'c'cesulsavantului'sau arHstUlui'
se da'~o:reaz(~'pasi~iiii :pen'~ru:~tn.ri~~a'iul,"~a, uriei,:'sotiicredincioase s'au a unei mame iubitoare. In 'cazul de fata eravor,ba ,de "cev~,inai muiV.cle, 0',mama 'a 'popbrului roman,dorI1ica de iU,minarea iui. spiritual~. ~arca grabindu-se sa numoara i"nainte de a' :vecfea 'termiriata' aceasta lucrare care 0interesa"asa' ;de" .mult~ "b~trlna; 'p'rintes'a~CaJlimachi n-aprecupetii ,~iIhic di~ ~~e-:ay,~a:''!"iicitimpul, nici munca, niciaverea mostenita de la 'maniasa,~'pentrua-Iajuta pe Dumitru :. , . ',", -. . "
Cornil~scti. ~a-~i !)oata face lu~rarea la, care fusese ~~emat ,~e
Dumn~.~~~;-~"! ',;:-,J,;''':'::.:.~:~~',~;~j,'~;;~:~"~..., ;~::.~;c;,:' ..;:~~-,.-:..,~;,
.. 6 ..:_; ;'''J::t_~_..: ~ -~.. :-;d::::~.f ;fJ1"I1't -.,j:.:) .~~.:~~l-~.):- I :-..~ '. -~ ..- ". :,
; ~:~ J::.~:_,~ . ., ;.;:.~L£J8.~j .':)'-.£,.._\;.,,'.1i I:; i.~' !-,. " :~..
~dHI.: :.: .:,-) .~. r: ,; i': i. -,;-';,.----. ".. .
I f'
.;: :t)i(" ~~;: ~~r. ~ II : ~,-.. ;~;. ~ '4~ L,;'~i:"'; ;. .. .'..~ ~ I' . .
\. J q..~ ;; {J ". ;. ~~.; i :; I ~ ;-:. .2.':" i::; ~~ -. . -< .d.~I,-::' ..
;r '.. :', .I..~1~" . .. :o.:.':'--:<;:.,(,,~' ~j ";":L~*'.r~:-f!'~-:.; . : ~:'.. ..: . .. r
.:: ": . - . t ( ..." ~.. ~...-' .~~ !-. ..-::.,--. . .~; .., . ~ ',I," ,
. I . .,'. ~. ~. ...:.. ...)M ',.. ..:... " ...... . "-.~ l ~Jt T ..
. .
..,. -".
L..' .~ t...:. .,,-~. - -; : ,.." ...:..'~ -.~J~ ~4~f~;o~~'~. ." ..j~ ~:.::
." .. . ~ " ., !
.. "
. ~. , .'. .....
..' '. ..~ \ .' :; ~"
-., - .; .' . . , ~! ! ;
29
.
#;1:;'1 J:/ ".i',:.,~ 'q .'~ \:;J!L't, J:~f.!i".~~.. ':: t:.':./"j,.,: ;' J" ,: TIP 't RIREA BIBLIEI .' ,,,:.. ,,',. :\;"r:-'" .-, i\. .,1 .! .., .' I
..' ..,'. ", '. ,( ~ . . ". ~ j ; -,. " -. \ . ,'...; . ." ~~ .-.
'. '. ': J. ::"',,'Eil slnt 'Alfd ,r Om'ega, fnceputul # 'sflr$itul;'": . , ; ,.'~ l:~.n ; .<;eluice:fieste sete,'fi voi (fasii beafara plata din:,; "'1.; :',; ;')<'i.J izvorul apeiViidii,'f.:) ~(')!,1 ,t:!t::i )vApoc. 21:6
.:. .~ ~.., "I~ .: .-\~. . ),h'<r"'("\" .or ,l.tn" ~'':; :-~""'rf '~'..' q.:...~"..:...
In .timj>ce luc~iirea &~:r~~~a..t~'~~pra;la 'i~cepiit.'numai.cu'p6,si~iFtati~eumii stli~~Qt(lQ1~-1.?J6),'i~{ap~tc,U'cele.ale~i1el,prinJ.~se':(l9}9:-X920),. ..cerj~ta!J,)latio,n.a'a' p~iit,~~,.q nouatraducere a Bibliei 'intr-o Jimb(!::omana :rnodei'ri~;}s&tsa~icitit~ de'~9ata lumea;aeVe'Q'~a'tot~ai aciit~~"~bcieta(eapemruRaspindir.ea"Bibliei in" ii'lii! '~r~tr~iri~t-ate 's'..,~-adresat la'i~ceput.u.;;'a~'u ui._J924;' a,~hini~ndritulur$dr't>a~ ')pe~~ru'traducer'ea :~Nou1uiTestain~nt, iiu'.aces'ta '-;;J~comandat' pe'mifropolitul Nic6'dirij jjentru 'inlducerea YechlUliiitestament. :Cednta 'P'9PO*i.1{ui'~rlptelectWaii!ati~i9mane~H a ,fast ipt.aritade: Conferinta bapiista..romana din Austro-Ungaria, 'care a'avu~ l~c i':1~~~'st'~n: "D;or~~rp'ai ii~ziu~.-.S9d~t~te,a~.iblica.Americana ~c'oristata"de ase~eriea 'nevoia' iUlei"traduceri a.Bibliei pentru comunitatile de credincio~i roma~i din'America. Dar inceperea celui dintii Razboi Mondial a facut caScriban sa-~iintrerupa revizuirea traducerii existente aN ouluiTestament, lucrare care nu a mai fost sfir~ita pina in anull919.
Intre timp insa, Societatea pentru Raspindirea Bibliei inAnglia ~i Strainatate a inregistrat 0 oferta nea~teptata.Dumitru Cornilescu terminase traducerea Psalmilor, a NouluiTestament ~i anunta terminarea traducerii VechiuluiTestament catre sfir~itul anului 1920. Printesa ~i traducatorulau oferit societatii noua lor traducere ~i efectuareacorecturilor fara a pretinde nici un drept de autor. Era pentruprima data cind se intimpla a~a ceva. Mai mult, ei spuneau ddad societatea refuza, printesa va publica noua Biblie peseama sa. Ea prefera insa tiparirea Bibliei lui Cornilescu decatre Societate, in care caz se obliga sa cumpere un marenumar de exemplare. Ayea pe inima nu numai promovareanoii lucrari, dar ~i raspindirea ei pe gratis in masa poporuluiroman. Reprezentantul societatii a avut ideea ca lucrarea sa se
I ..
30.
-. - --- ~.~''I''''"~'''' J":""O ~
pub lice cu colaborarea'lui Nicodim pentru'VechiulTestament~i it lui S'criban pentru Noul :restament. Dar :..tinarul ~ineobositul tradudtor a refuzat colaborarea aceasta.. Desigurca atunci' nimeni, in afara de autor; nu jmtea'sa inteleaga unastfel de act de mindrie profesionala, la un calugar cunoscutpentru modestia sa. Numai el ~i Dumnezeul lui, pe care tldescoperise facind traducerea, ~tiau care ar fi fostconsencintele daca accepta. Intre timp se facuse 0 minune:traducatorul se intorsese la Dumnezeu! Lumina nu mai puteasa stea alaturi de intunerec! Biblia tinuta sub obrocul uneilimbi neintelese de popor ~ia unei doctrine religioase abatutede la adevar ar fi putut fi prezentata ~i acum publicului intermeni care sa ascunda inca pentru multa vreme 0descoperire care se. facuse ~i fusese experiementata deja:intoarcerea la Dumnezeu! Acest lucru nu trebuia sa seintimple, ~i nu s-a intimplat! Prin grija lui Dumnezeu, in anul1920 apare la Bucure~ti Cartea Psalmilor sau PsaltireaImparatului David, tilmacita de D. Cornilescu (Stance~ti -Boto~ani), in Editura Societatea Evanghelica Romana,Tipografia Gutenberg. Dintr-o gre~ala tipografica, mentiuneaca traduce rea apare la comanda Societa~iipentru Raspind~reaBibliei in Anglia ~i Strainatate a aparut numai pe spateleultimei pagini. In anul 1921 a urmat tiparirea NouluiTestament, ~i in acela~i an a Bibliei.
o opera mare, intr-o Romanie mare, la sfir~itul celui maipustiitor razboi pe care I-a cunoscut vreodata lumea ~iRomania pin a atunci! In timp ce razboiul pustiia ~ara noastra~i Europa intreaga, undeva, intr-o chilie ca de minastire, sedadea 0 lupta spirituala. Nu era vorba de viitorul politic altarii, ca in cazul razboiului, ci cu mult mai mult: de destinulspiritual al intregului popor de limba romana de pretutindeni.Era lupta dintre Dumnezeu ~iSatana, mai intii pentru sufletulmuncit de indoieli al tinarului calugar, ~iapoi al tuturor celoriubiti de el, de aceea~i limba cu el. Dumitru Cornilescu erahotarit insa sa nu abandoneze lupta, oricit de apriga ar fi fostea. Era lupta cu sine, cu credintele stramo~e~ti, cu diavolul ~i
31
uneltirile lui, prezenteuneori chiar ~i prin fetele biserice~ti.'Oar era decis' sa nu .inceteze lupta decit odata cu victoriadeplina asupra indoielilor sale,..asupra nesigurantei in care era:el~icei din jurullui. ~i ~c~asta lupta a fost v.ictoriQasa!.,,~
~lJ £1 ~;~Le!~o~,".~ir- {; r:~'!~)II'~~" )~~ ;:;B' ..ib ..J.:. ...,.4." '.J -,"\", ; -;,:1Ci.:1' , ~ "I.'::1ft i'fFJ (] i~ ..) ..:.!d.;: 1
, .,'::',-, \"I{;j;;.'!,;r~! Ir.r"'~ .:'~~"", ':c ,.,
':; ;J":!;~ ~~~'i"~';!~ D_I~':!. ~ '!'i . '.. ~." . ~ '.' ,,~ ~;.~_:"t ..:~~('I~ ':;'IL.. :
'. ~ \ I) . ') ::,'J., :;.; r: ili!. ::J :':1 ~ .8;q:..',- ~~;~.. !f":::' I:: ~. ~ <j";fj :;.-'~
""! "; .,i1 S" iff' if.J '.jil.~ ':' LU-i':_'!J..':ld;_,~'.~J~:,"'~in;:4J :! L;-.:".<.:
...~;j ~L,: .()~~ ,) '1;,:: B!lj-r~I~ ;~!f':I~d . ,;"!.. .;'q'.1'J.~£;L.,' ,.,r,.......
~1:" . L:
IH1"-' (-(C:- '~""'-:' It1'!"lr:"t .c..~'.~..r-..I',:' '(\""~I ,'f") l' . -f ..". ,-..
!~ ,...J .J...~,. ",.. .J"l- ~..., .-' .. .. ." ..1, . \" - "'J'
;Ui;t~'~;"~JJ ~;":Lr'Jf) ~;~ .;]E;rr:}'.~.;J~:: ..'~.l.;;
. l~~}!:j ~t:r-:- r . ... ,.:-.~
.J., ~.,.......) I..;.
. .
:; i.!!:;;~ . f. (! .. ::::}~: ...... ",~ ~,
; ":'.""" .' Jl... .L- j ~ ~.J :::ti.:~ .11 ~ I
:i~L'-..1." ,: ~ - . <'",
J ' ; .. : '. ~ .. ,~,... '-.. .~.~ ~.: ;. . ..... .' -. . ~).-.....--' ...~;".-;' I'
,I. I~'..; ..; ~ '~::1~";i .. ~- ~. .-'P''.-., " . . : f! ;'. .I) o;'~' ., .. -' ,,~i...,n . .-..."u~!-; \' ,~ ~:11t.i.!::;. ::ri(~ d:; .~"5.1 .~.;!!:~:'.J ~." -.. t!.'
-;;'i!', ~~ '4" ..r'iL~;~\.~ :.;~.':..~:.;';i..'tt ~f
.} : ):- ~.!"f'~:'; {-.<.1i' (1 ; j ~
~.: :"'-j :~1~}-"!: .
, :~- .:\:. \ u ~j:~.iCI.J .(1 ':;:: . ,. .~.1 "'..,., .-! ~
'. :~.>~: ., ~~'..d'. ~. .
; :~GI; , .1. .;. L -::;?,:.. j( j.{J ,i1!j,-!". .
.~...1 ..~Ji' L. ,";'~
...:"1'" I .\ ,i~'~~{)qr: .~;f~~.:~~;:.!
: J .. G ~< ;'~. .. ~ .. .- :,..~~
'.-'(.J::!1(.! ':;:1 ~;-r-=-:.3- L" .. . ..: I. . ""
,' ,.~ .. :.. : : :':::~~'r:(.) J:"! ;1~~~~... i,.-:-'ri:"
.~I. ; '1 :L. :;)~{;. -.
,~ '.: ~f{ t .8 r.; ,.: , . ; '.:~i." !.. ~'1
.:. ;. ',i..J;'~..;-,~~'jo~'~ E
.' ,.. .'.... : fi~;;' ~,"; :1 i ,~f~''U:' .....
'f' ,:~,.' . I~',~. . ;.; if1': fJ
: '.' :~~;g tt"~ t..;.~"..,.) r~~ ,.' I';~' ..:. .~.:..; ~
.:4, ~rj~,::-: '. . ;': ~~~ ,- . '.;.,1:. --;: :. j:.. ,:,"':,,\.. ;' I . ~ . ..: : :~ "T' '._,
:.:~~. ... :! ;=r . /.,.1 4 \.' . ~":' .~
'\J;'....LJ')..
'.1' .j~~.: : ::.:~L. ~..:':. , ..,.) ~~;'"~;
~.: .:; 1~:. . . - . : l~ "~'I ~
" --," ;.....- .
.' J.'; ;!, !'! i:. . ~i.!f.i~.. I' ,,' ,. .J..J'.. i.J.
.:; ;;)': .J;;
'f> .t" ". ,>;<'.' '.: .J" . ., .,
'.1..: '. ). ". , J
. .' '.. . 'A "J~.'i:'..i-
32
~. .'. .- "" - ... 01 ".-
"
:'.' ~
::' .,', I...i.-
.~!' 1]:,/_;::.T~
;1'," .
f!.; : ~.'\y
~: r:~ !..~fj i J::r !'" -.
) ';.1\
';::'rDit~ ~:J&;l' i
-'1'; ~"'~ i" ",;'f
. ~;-j;~t :i''':~ ..)1.........
'J": ::::'~r>')(~i~':'~':" "~l..o'.~ l~i ~.1 W',
.'9 "
:: ~'.:]1 t hi:; '..J'r ,,'
11. -:S t '''-:~ ''; .
. j .. ~f'"! '\:--;., .''-.' I; ~
i. (
;, ~ ~'l
t'J...t
~l! ..1', ....
:. 1.1.
. ...\ .. ~ ~..
:..-,:
";:" .,I"~ .) t '. .
:1 : t'
~ .): ~
~~.,,,N.oiavem nevoie de toate boga!iiIe dragostei $1., :(n,elepdunii lui Dumnezeu, c.adnumai 0 vifl/a
d!!z be/~ug exerczta atractie asupra altora. "
D. Cornilescu
,
. .;
. ...,. . \
:. ;1; .JCI :;.; ",.,~dJ~,\:)b, 'J';' ::-' '. ;:....
.'. 1~ ;:<.J::'>t5rL1I l~ r~ ~;~::~!1~.~ ..
~. {'j .I' i;':;;l":-;
I :11" ~J~.Jl }!-i.Z
'1~' ~);"'~~:l ~~..!C ; . '....
i)~ :jl_fI:...<..
"
, ',' INCEPE SX'SE .tUMINEZE DE ZIUX!. "~. \' ~ .. . ..\ .~ ' ~ ~ ~~ \ I - .:-.. ...'
,,,'''~ 'J,r','.\I.~'"Si 'Domnul, va face '\sd rasune glasul Lui" ",'. C mare!. .." Isaia 30:30
Ceea ce impingea cu deosebire pe Dumitru Cornilescu latraducerea Bibliei era con~tiin~a intunericului spiritual in carese gasea el insu~i, apoi fe~elereligioase din ~ara ~iimpreuna cuele, intregul popor. Pentru a in~elege importan~a lucrariiincepute de Dumitru Cornilescu ~i pentru a explica mareabinecuvintare pe care a adus-o poporului roman depretutindeni, trebuie amintit mai intii spiritul in care s-a facutaceasta traducere. Nu era vorba nicidecum de 0 competi~ie cualte condeie de vaza ale vremii, nici de 0 incercare laica de aumple un gol adinc sim~it in literatura de specialitateromaneasca, ~icu atit mai putiQ.,nu.era 0 afacere. Nu s-a facutin prealabil nici un co'i1fract6ti'iiici '0 socieatate de tiparire aBibliei, nu au. avut. loc .ob~~nuitele tirguieli intre agentulsocieta~ii ~i0 impunatoare' fa~a bisericeasca asupra costului invaluta forte pentru fiecare coala sau capitol, pentru fiecarecorectura a ~paltului, cum era cazul la toate traduce rileanterioare ~i la cele care au urmat. Nimic din toate acestea!Dupa cum se ~tie foarte bine, Dumitru Cornilescu a inceputtraducerea exclusiv pentru lamurirea sa personala asupraprincipiilor de baza ale Evangheliei. Lucrarea sa s-atransformat insa intr-o opera social-religioasa, ca urmare aresponsabilita~ii pe care acest mare ini~iat 0 sim~eaapasind peumerii sai, fa~a de ignoran~a moraIa ~i spirituala pe care 0vedea la to~i cei din jurul lui.
Nu este de mirare ca roadele au fost cu totul excep~ionale,atit imediat cit ~i dupa aceea, pina in zilele noastre! Si faraindoiala, ele vor continua cit timp se va vorbi romane~te.
Greuta~ile au fost imense! Numai cine a tradus macar uncapitol de citeva pagini in~elege ce dificulta~i presupuneaceasta munca, mai ales cind este vorba de filozofie sau religie,unde sint posibile mai multe gre~eli de interpretare decit inorice alt domeniu:'
34
, .Ca sa 'in~elegem cit: de cit imensitatea sarcinii pe careDumitru Cornilescu ~i-a'asumat-o de buna voie ~ifara niciunfolos material, trebuie 'mentionate citeva fapte.: Mi~careareligioasa din Romania' era"'dominata atunci exclusiv de
b~~~~ic~~rt<?d~x~, ~~ ~~~<j~I.'~~htM~fadi~io~a,l ~i.ct.~penden.~adebise,rica rasariteana, cel pu~m fn pnvin~a limbii~au dat na~teretotdeauna',~i m~ii al~s l~' ~liimii 70 de aiii",'unui ghem decon'tradic~ii ~iinteres'e cu'car.e nim~'ninu cuteJza~adea'piept lascara '~a~ionaf~. Temerifatea ini~ierfi l,mei'astfel de actiurii ~iGPP~,~cint~le~~f1Y~Ji~"~caiel~:~lr(iputui ave'~~suprap~rsoaneirespective, nu puteau fi ignorate decit de u~ spi~i~ca cel ~lluiDumitru Cornilescu. -Consecin~ele nu s-au )asat a~tepta,te;schimbfnd fn' mod driiiiatic"sensul vietii unuia dintre cei maicapabili roniani; care ~i-~'petrecut, de ~ceea; tot restul vie~iifn
~~i~;'~~l~." ';, .{:'~~,~,':,'~~:! <LI':i~,~-:' ::'" ',.,~. ' r,:,:,:~ ~ I. './,":~;" Trepuie ap~i 'sa'''apreciem -c'pred greuia~ile de 'speCialltate~~ .~. ..,.1 .. - -' .'. . . . ...".i .pentru..~fectuarea,unei astfel de.opere~fn ROIpaniadin vr~~eaace'ea~,,'¥ai 'rnult'el dece~il~ ~Sq~iehtea .penti-u ~aspfI\direa... .J J. : ,... '_0' _.r.~~ ... . '" ...J .'Jl...~..'
Bibliei in.Angiia SIStrainatate a cautat pe doua continente{un.. .' 1 '.J A ,~'. . r.. ..t ... .~ . .,. .I . - ' .' ~
cadru de, lD~Itad~~a, care sa cunpasca (i~ acela~i timp ~1fn- I.. .... . 4.J ... ~ ~.I~'" .. ..
mod corespunzator, realizani upel asemenea sarcini) Iimbileebrai~ii~.greac~' .~r:romana. ,Dai'~ nu' I-a g~s1t.:.,pe ace'ea:i~potriva c()I~cept1~L~cesteisoCida~i,' de 'a traduce)3ibliani.imai p'e baza'te~ttill:li '~braIc, :a trebuit sa se faca excep~ieJJ;1cazul Romaniei. Avem,J~stfel o'traduce're aBibliei hazata petextul grecesc ill B~bIfei.~eptuaginta.'Traducerea Bibl}eidupaacest text.,~confrunfata:'i~ 'j)1.i'nctelecheie eu textul ebraic~i Cllcele mai'cllnoscute traduce'ri diii limbile inoderne, reprezentafnsa 0 sarcina pe care riti '0' putea duce la 'capiit decft unspecIalist de fnalta iinua intelec~uala ~i spiritua~a.", .., I ,"#. ... '... . . . . ....p " . . .; ... ~l. . .
In sfir~it, in cazul. traducatorului de fa~a, mai mult de cittoate aceste greuta~i, pe umerii sai apasa responsabilitateatllmacirii Bibliei fara influen~e straine, fiira idei preconcepute,in spiritul concep~iilor de baza pe care Mintuitorul fnsu~i le-apropovaduit fn .timpul 'vie~ii ~Sale 'pe pamfnt. DumitruCornilescu ~i-a dat seama de aceasta responsabilitate. Grija
35
.
fata de s'oarta sufletului sau ~i a fiilor neamului sau i-a datposibilitatea sa faca 0 lucrare de 0 tinuta nemaiatinsa pina lael, inscriindu-se astfel in rindul celor mai de seamaconduditorispirituali ai poporului roman. ' I<i: !::.
'-'Dar Cinea'rputea sa prezinie mai bine ca el insu~fgindurile~sentimentele, um'brele de iridoiala ~rstriifulgeraiile de luminacereasca' careI-au inspirat in ac'esta perioada de cinci ani?Acestea sint prezentate in mod magistral ~iin aGelasitimp cu 0simplitate'canicteristica nuinai marilor' perso~alitati ~idescoperitori, 'in bro~ura scrisa de el, intItulata: "Cuin'm-amrotors la Dumoezeu~icum am spus ~i altora.'" , '. - < ,-
.; ". .-'J .: ~.'" ;r~ . ) :..~. .j! ." . :~..
Desigur, cuvintele care urmeaza, .extrase din acesta lucrarea lui, nu au nici pe, departe ,s~m~~ficatia corespunzatoarepentru credincio~ii din zilele,noastre, ~imai ales pentru cei dintarile cre~tine, dezvoltate. Cele ce urmeaza sint pentru' eilucniride la sine tntelese, deoarece ei's:au nascu't ~i au traitintr:o tara, intr~o 'Iume uncle, Cuvintul lui' Dumnezeu estecurios'cut, 'pretuit~ publicat '-'~i. raspindit fara' nicio' stavila.RIndurile de mai jos trebuie luate' insa in conte~tui istoric,politic,' social ~i religios "ai vremii, descrls in -mirnaI'ciievacuvfnte in paginile' precedenie. Numai a~a le',puiem'intelegeforra launtrica, bogatia de continu~',maretia spirituala pe careIe cuprind. Pentru romani in'sa, amintirea acestor idei simpleale cre~iinismului, a~a cum au: fost 'ele' descoperite deCornilescu din' Biblie nuniai prin calauzirea Duhului Stint,este' revelatoare. Pentru ei, paginiie care urmeaza sintincarcate cu toata afectivitatea pe care Dumnezeu adat-o unuipopor de la extrema estiCa a Europei, strivit inire influenteistorice ~ipolitice protivnice, pe de 0 parte, ~iintre prejudecati~i forme religioase moarte statornicite de secole prin traditiaomeneasca, pe de alta parte. Ele se adresau de asemenea unoroameni care nu cuno~teau nici chiar cele maielementarelucruri 'ale, Cuvintului lui Dumnezeu. In aceasta lumina,intelesul frazelor care vor urma, de~i arhicunoscut astazi decredincio~ii din toata lumea, poate capata ~iin ochii lor, sensulunui simbol, sensullor adevarat! Pentru ca ~i astazi, ca ~i in
36
~. - ~, -
timpul lui Cornilescu, ~i iQ. timpul Mintuitorului, roarileadevaruri ale .EyaQ.ghelieisint 4escop~rite de Dumne'zeu directslujitorilor Lui celor mai devotati, celor mai spirituali, fiidiparticiparea unei idei preconcepute, ci exclusiv prin DuhulSau \;el Stint.': Pilci~ ' stau nlarile 'reforme protest ante ~ineoprote'stante'~~eau avut'i~\c'~;~,iMesio'ultimii 400 de ani intarile de limDa germ~nidl ~iJlnglo:'s~xona. Pe drept cuvint, uniiar european numea pe Du'rititru"Co'rnil'e'scula aniversarea a50 de "ani de'hi' traducerea:'Bibliei:'Un Lulherronian.: JUL. ?
. ' .. 'r' - ".. .'. ""'!..' .~. ,... ". ! f '", ", I ,.'. ~-:' -..;' . ., p. . oJ ; . :;- . I :
. Si, apoi 'cine' ,a,r:putea,vorbi"mai..bi~e :des'pr:eiptciaicerea laDumnezeu:,:deci't ~l iristi~i?~S,a-Ijs;s~lta'~: ',' l: ,-,':' '..', :~ .. ~'..,J t. ,. . - .' ; . .J..., . v... . I , . .\... , '. '" _. .J
. ~:j -,:1 i .~.- ~ ~ i,:; :1.:-. ~: r.;, t ~ ; 1 ~ ,>, . ... .f : :'".~ .). ~
I . ~ ~_.01 .\'.)
-. ,;;1 j:.., ~~J'. ~ '~ri ;.j :.;!~;:"'~ ..
: .. ,0' L . ~'.,
, : i',r!!:.: ., !.,: :.c: i;') .: ..~~1:: "f I.!;'~I~~:~ .~ ,,;-' .'
~.:..;.~:-. !.'..' :j '. . ; ,)C),"', I; . . ;;;d;~..''. ,-;;',-:-,'11.. Of '-~I-" ~~::.;c-;. ~~-:..;.z i ~,' ':.~;'
-.I'. "
- J ..... . :,.:., ':~;:~I .. ~" '" ~ '- J..' ....'~ .,~:; .". \ . -~~;:! ~... ~;.'~'~' 1 ~~"- ; .' , ./) '.-./ ,.-,
"-." . ... I ~: ::... "1
.,..,-. "'..';.:.~ .>.~ ~"':'.
:) ",~:,:./ ',.j~..'-~_it .. , ~L'.. ;..: '!' ~ . .. ' ,
'1 ~:G '.1-; ~~~~~ .., ., ,.; ) .> :!f~.~..~:. ..' .: "'J! : .
r...,.:'~f.L ;..1 ,.. ,t-: . / . ..:~-,:.:. , . .jj~" to' ~ ..' r I'~
.~.. 1;~ L.:.. ~ ~ .::J : -~:' '", ::"', ,-!. . .r' .....- : ~:::; '..,
~ . '"it, . ,1 j ~..'", . :." :'"'j." ,.. ,
. , .' ~. . ! ~!U : , '
~ . !.; . " ,',,., .' ~ : 1'. I'
.- ". i,~: : ,.,. <I.
J .. "" ..
'~ . '.. ~ 1i ~. .
.! .r...,:"j "'';'' I' ;'"
I ',. t,
. ...I. , , - .- ...
37
-~-
frica ~iimi ziceam mereu: "Nu vreau sa ma duc'acolo in ruptul1 .." I .
capu Ul. ", ,,; ".J':,'" , ,.J.:, ' ',~
, "Nu cuno~team insa calea mintuirii. Nu stiam ce sa fat c'aiiinu merg in'iazul de foc. Am cercetat mal' departe. 'Cind am'ajuns la stihul acela'din epistofa ,ditre Romani c~re spun~ ~,~
)oti sint socotiti neprihaniti tara plata", am zimblt ~ia,m zis.:"Ce ciudat! Carte~ ac'easta este plina de lucruri care s'ebat tapin cap. Pina acuni am v~zut' di toti stilt pacato~i, osinditi samearga in iazul de foe ~iacum de odat~, iata-i pe toti "soco.titineprihaniti tara plata. ". Care este deosebirea?': ~i citind mai culuare aminte stihul acesta 'am"vazut d. era 6' deosebire. .,,' .;
, .~ . ... .: . ~
-,"
,Da, ,.,socotiti neprihaniti fara plata", 'dar prin credinta insingele lui Isus Hristos, pe care Dumnezeu L-a dat ca 0 jertta .de ispa~ire pentru pacate. "A",' mi-am zis eu, "adevarat?Pentru pacate a murit Hristos? Invatasem la ~coala ca EI amurit pentI'u pacatele intregii lumi (i loan 2:2). Dar ce-mifolose~te mie lucrul acesta; dnd eu sint tin pacatos ~ipacatelemele nu' sint iertate? Da, dar'daca a murit pentru pacateleintregii lumi, mi-am zis eu, a 'inurit ~i pentru pacatele mele,fiindca ~ieu sint unul din lume". "Oricum ~rfi"; mi-am zis eu;"vad din cartea aceasta ctt exista' 0 iertare, a: pacatelor, caHristos a murit ~i pentru mine, deci iertarea aceasta' este ~ipentru pacatele mele. Slava Domnului! Daca'voi merge lajudecata, voi zice lui Dumnezeu: "Doamne, nu cunosc dedtCartea aceasta. Tu ai zis ca este Cuvintul Tau. Eu am citit in eaca Hristos a murit pentru mine, am luat iertarea pentru mine ~idaca ma vei osindi, nu-i vina mea, fiindca am crezut ce spuneCuvintul Tau." ~i a~a am luat pentru mine ier,tarea pacatelor.
, '
..
Acesta a fost cel dintli pas. Al doilea pas a fost dnd amdescoperit ca n-aveam un Mintuitor mort, ci'un Mintuitor viu,cu care puteam intra in legatura. EI a murit pentru pacatelenoastre, dar a ~iinviat ca sa ne faca neprihaniti. . . ~i acum esteun Mintuitor viu. "Bun", mi-am zis eu, "tocmai asta este ce-mitrebuia. Imi place sa am 0 persoana vie careia sa-i pot vorbi."Dar cea mai mare bucurie a mea a fost dnd am deseoperit ca
40
~ -- ~ ---~ ~- ~---~"""---'--~ ,-
EI nu este numai un Prieten viu caruia Ii 'pot vorbi, ci ca inMintuitorul eel viu am puterea sa biruiesc pacatul, fiindea EI ainfrint puterea vrajma~ului, prin invierea Lui: "Bine", mi-amzis eu, "daca lucrul aeesta este adevarat, - ~i vad ea estead~yarat ::- vreau sa-l iau,pentru JIlineinsumi, fiindea nu vreausa mai traiesc in paeatul care a omont pe Mintuitorul meu."
"Eu J~iJnehii)Uiam ca paeaiul face parte din firea noastra,ea nU'pu'tt~maltfel, ca trebuie sa paeatuim, a~a ca intelegeti eebueuros am'fost cind am deseoperit ea exista 0 astfel de putereea sa biruie~ti paeatul. :>i.-.~':'.3.J1:';. ,:, ,,':')'1 " ,,:'1.) .1 ~ ,';.;:'.
. .;." .. a .0, Ii :-:. - i,..-\ .. ~.'
,',~"Ast~elL,-am'l,uatpe D~)li1fiulIsu~ ,:'aMintuitor vip al meu~Cel d,in'urma pas a fost cind am deseoperit ea EI este ~iDomn.poinn inseamna stapin:EI este'stapin, iar noi sintem robi. Noinn ,~~i sintem ai no~tri, d sintem 'ai Luj eu tot e~avem ~ieu totee "sintem. Cind am v1lzut ea Pavei era un rob al lui IsusHri~tbs, Ain'zis:"Daca Pavel ~fos'frob si eu trebuie ~afiu rob.". . . ,
~i a~a L:-:amluat ea'pomn ~iStapin,al meu~c:aren-at~ decitsaporuneeasea, 'iar en sa, aseult. ~i ce Domn ~iStaplr{'fuin,una~est~ EI, eaei te ,poti inerede deplin in ,El! ~'r(' ',~ ,... .,~.~-' . : ' . . '.. - o.J ;.... ~I . -.. .. ~ - I'
': ;,A~a m-am intors -la 'Dumn~zeu. Aeum ~tiam ea eramnaseut din nou, un eopil allui Dumnezeu. Stiam ca de aeumtoate trebuiau sa se inoiasea in viata eea noua. ~i eel dintiil~eru pe care a trebuit,sa~l.inoiese a fost tradueerea Bibliei, lacar~ lueram. ,Caci imi zieeam: "Traducerea de pina aeum'estetacuta de omul eel veehi. Eu sintun om' nou ~itrebuie sa ani 0alta traduc:ere taeuta de omul eel nou." Am ineeput tradueereadin nou;'dar aeum hu mai eiteam Biblia:eu intrebarile de maiinainte, efnd zieeam: Se po~te? Sa fi,e adevarat? ci eu alteintrebari ~i anume: Am eu ee spune eartea aeeasta? Sint eu eespUJ:1eea? Daea nu, de'ee nu sint ~ide ee nu am? Daca da, slaviiDomnului!" " " '
... J .
; F
.; ..-'," "
.. .
'. .
41
~. ..J ~ ' " '(,q ,\ (, "
:':.rr ', ,,":
, ,
'," "':'0 tNTARIRE 51 UN tNCEPUT,I 1 , '.. . ~~: '.. ' ,~''. ; J';'. ,.'
., \
'..J & ." - . I'
'.' ~ i~:J -' J.; j 'i .; ~ ": :u.: '\ .,j:,' ~ . .'(.~" , I' ".. I
..
, , ','.. L',;ii:, .::j]Siimi'nfa ciizutii i'npiimi'nt bun"este eel ce aude: ';," fJ!;;~\ ,.Cuvi'ntul #-1 i'nfelege; el aduce roadii: un griiun'te
-c' - 0",', ::~ <>dii 0 sutii. a!tul ~asezeci. altu,l treifeci.", .;.. ,J ' ',-' ,".,' " "J,' Mafei 1'3:23
, ~ . -..' f: i?:':' ' . ~ ..,.; :~: :~~' , J -" :.iI ! - ~ :;..
'"Aeuql,greutatea era ca eram singura "persoana.careincepusem 0 viata noua in felul acesta. Citisem ~ialte ,carti careintareau cel~.d~mai sus. Dar erall; . carti. A~a,ca am inceput
',,' -' . '.1.'. . t.." ': _OJ -'"
sa ma gindesc: ~,Viatamea este foarte frumoasa, dar'cine stiedaca, nu estf?'numai oinchipuire a mea, fiindca am Gapa(~t-onumai, pri9,~~tire'a~icercetare1;lBibliei.",par acum fiecare,'s'tihmi.seinfati$,,!-,intr-oluminapoua. ~i stihullacestadin F.i1ip,en~4mi-,a venit ip9ata in minte: ,,,IIi orice luc:ru aduceti cereri~evoast~e l~f~1f.n0~tinta11;1ip~m'n~zeu, p~i~rugaciuni ,~~cereri..:"Doamn(" am zis eli, ,~nupot sa spun 'ca sipt :un'necredin,cios;Cred 'orice lucru din Cuyintul Tau: Dei'rnu ~tiu daca sin( p~calea cea Duna. Insa, daca imi dai prilej s'a vad un alt sufl'etvenind la Tin'e, in acela~i fel, yoi fi pe deplin incredintat ca sintpe calea cea ~Uri~." J:'~'." '1l:( :~' ;',':',". ' " r:;:
I ." , I -. . ", ' ,... . " .:
",;M-am .~ugat. p~pa '''trei ~~ni,'m-~~ pomenit intr~'9dimineata cu doi,tiI;1~ri.dela $coala m,i,litaradin Bucure~ti, carem-au intrebat ,cum pot sa fie 'prega:titi de inoarte. "Fiindca:~zic~au ei""trebuie ~a p'le'ca~'in curind p~ front ~i,cine~tiedacanu yom muri. ~i trebuie sa sp~nem adevarul, ca nu sintem gatade mo~rte?" "Da~" am zis'eu, "bin~ ca ati venit actim, fiindcadaca ati fi venit acum trei'lunJ, n-a~ fi putut sa va raspund laaceasta intr~bare~ Hristos a:m'urit pentru pacatele D-voastra ~idaca credeti lucrul acesta ~i-Iluati pentru D-voastra ~iva qativiata ~i inima in mina Lui, aveti iertarea pacatelor acum;sinteti mintuiti. Iar daca va duceti pe front ~i muriti,Mintuitorul va a~teapta sa va primeasca la El. Dar daca va yetiintoarce, yeti avea ceva de facut pentru EI ~ianume: sa spuneti~i altora cum pot fi pregatiti pentru moarte."
42
."- _. ---'~-~--~~ ,--~---~~------
':'j"S-a.l;l;bucu~at d_~~,ce_asta'veste. Au primit-o indata §i s-auintors la ,cazarma ,sp~~ind .e,elorlalti ca §int mintuiti ~i capacatele l~ sin,t iert5ite., U n~i i7a~ luat .In,ri~, ~ltii. ~or~a~ sa ~,~iauda, despre a~a ceya ,:. ::.- fti I, . '" . 'J ::;:: ;' f~~g~l .,:
, . ",;Duminica Viitoare -au :huii ~Venit cu' :altii ,si, Ie-am "spu'sadevarul ~ilor. Unii din"ei s-aii hotarit pentr~ D~mhul ~icfupadtava vreme erau 'mai multe suflete hota,rite pentru Domnul'~ipetr.eceam: fiecare duminic~ ~nipreuna" de la: ceastiril~ douadupa masa 'pina la noua seara.:[:T! E1 ::1',7 :':: "-' ...,',1.>,::," ii'..-'" 1/. r)~7;' !J :~.:i(j.. ' .~'.' .., ",,:::') .D~i,~ .:t; .;;G i 1 ;'" \;;r:.::i:'~....
, :,;'Era 'carn'lung,' -a~a .c~' ~i~te'arif 'nevoia' de 0' barecare~chimbaie. Fiiridca toti eram~tineri, 'ne":arfi'placut ,sa cintam,dar'n'u ~tiam ce sa Cl'ntam. Cintece din lume nu puteam cinta;iar cintari cre~tine~ti nu ~tiam niciuna. Dar, printre car#le pecare, Ie comand,asem la in~eput ave;im ~ip,~arte de cintari. M-am uitat prin e~ _~ia,m.vaz1.l:tca erau foarte Jr,umoase intr-adevar, ,dar pacat ca erau il;1,alta limp,a, n~.in romfme~te.
. '.. ~' . ':::.;: r~.j' I :>;'}.J r[:J., rj ':~. ~("'.r :, ~C?:-;:'.' . rrtr .j"fC .. ,.. ...-
; "Acum insa'ma obisnuisem'sa ma due.la Mintultorul cuto ate greutatile, ~i I;:a~ zis: :",Mint~itoruk; vezi in ce greutatema aflu. Eu nu sint un mare muzicant, dar Tu e~ti~imuzicant~i ppti ,sa-mi dai putere sa traduc citeva cintari." M-am rugatastfel mai multa vreme, apoi am incercat ~idupa multa trudaam tradus 0 cintare ~i apoi altele., '
.--:.. '.... '.' 1 ~... .' .':, t: ': .~...,t '.: ", .,..,,: ' , : '.
"J.n duminica urmatoare, cind au venit baietii la mine, Ie-amspus, ,ca ~oate trebuiesa fie ,noi In yiata cea noua, chiar ~icintarea. Ca urmare, am inceput.,sa Ie cint cintarea pe care 0tradusesem. Le-a placut foarte ~ult ~i la strofa din urma auinceput' toti sa .cinte. Am cintat un ceas: 'a=uinvatat-o pedinafara si s-au intors la cazarma si au'cintat-o sl'acolo. Multi. , ...din 'camarazii lor au inceput sa Ie zica: "Asta-i frumos, a~tia sedue si petrec duminica cu mllzica. Trebuie sa ne ducem si noi. . '0' . ,. . .la petreeere." Au venit sa'petreaca ~i multi din ei s-all,~otaritpentru Domnul. A~a a fost iI?~eputul: " . ". . "... .,.' J .
,,,CHeva fapte, i~bitoare au fqcut s~);e intinda mi~carea.
43
--- -.
.
;,Unul dintre ele 'a fost "intoarcerea !la' Dumnezeua unui' ateu. !"Era un .''tinar "foarte citit, dar' carenu credea in' nimic. Prietenii' no~tri' doreau la inceputsa-l filca ~i pe el sa vina sa auda Evanghelia, dar' elnu yoia. Unul din cei ,dintii, ho~ariti pentru Dumnezeus-a imboJpavit. Doctorul i-a spus sa manince miere dar mierenu se gasea in ora~ in timpul r~.zboiului. El ~i-aa.dusaminte c~la ..mine rn,incas~ miere la ,p;~ai. A' f\lgat .pe _prietenul J.uinecredincios sa vina la mine. ~i sa-i aduca. putina miere.Necredinciosul nu voia sa vina. Caci zicea: "Omul acela isi are. .parerile lui, eu Ie am pe ale mele" si nu vreau sa ma cert cu el."Dar prietenullui i-a zis: "baca'tu' nu adud vorba de religie', elriu incepe." "A, daca este asa, ",'a 'zis el in cele din urm~, "am sa~. 4. .. ~ . ,. t. "" .' ' -' .4.~
ma duc." '.il";'; ':Be .i;, ;-':: -', ':; '!~: "',,:': ~~;"~:i::':<" "A venit. A mai luat un alt prieten eu el. ',;Fiindca," zic'eael,"cine ~tie, poate ca ajungem Ia ceatta asupra parerilor noastredeosebite ~i macar sa fim noi doi, iar el unu." Cind au venit,am inceput sa vorbim despre toate: cum este vremea, cummerge razboiul etc., dar nicio vorba despre credinta. Prietenullui, care nu ~tia nimic despre hotarlrea'camaradului sau, ~i-azis: "Sintem in casa unui preot. Vorbim despre toate'celea, darnumai despre religie nu: Nu este frumos; Trebuie. sa vorbimputin ~idespre credinta, chiar daca nu credem." ~i a inceput saspuna ca acum lumea nu mai crede in nimic. Fara indoiala, m-am folosit de prilejul acesta ~i am inceput sa vorbesc despreEvanghelie. Necredinciosul s-a suparat foc. A inceput sa-mispuna 0 multime de lucruri neplacute. Eu am a~teptat pina s-alini~tit ~i apoi am inceput sa-i vorbesc despreMintuitorul.'
~ ' '" --
"El a ascultat' foarte lirii~tit ~i; la 'urma a 'spus doiuatit: "De ce nu ni se spun .astfel de lucruri ia ~coala?""Pentru ca" am zis eu, "il-au trecut prin ele ~i nu Ieau". Lui Ii placea)a citeasca. ..I-am dat 0 carte ~i I-amrugat sa viria duminica viitoare ~i sa-mi spuna dadi-a placut. '.' '.
"Duminica viitoare cind a venit, I-am intrebat despre carte.A spus d i-a placut foarte mult ~i ca tot ce a gasit in ea era
44
foarte adevarat. "Dad este adevarat"~ i-am zis eu, ,;trebuie saiei 0 hotarire".! "Am $iluat-o", a raspuns el. "Ce hotarire?", amintrebat eu doritor. ';,M-am hotarit pentru Hristos". "Cebucurie pe noi, mai ales ca el avea oarecare trecerevprintretovara~ii lui, ca unul care era citit. El, prin pilda lui, a adus~ipe altii. , .: .,' , ~' : -,-:'~' . , '..' ,:;;j..f' ,.;".~
. . r . ...~..'
; "A v,eam ~i un 'foarte bun muzicant, care a pregatit un cor.Intr~o'zi, el era la'carce'ra ~iCiteao'carte despre rugadurie:Unpri'eten allui I-a vazut ~ia inceput sii rlda de el. La urina a'zis:"Daca este adevarat ca priri ;rugaciune se"poate' fa'ce atlt demult, roaga-te ca diseara la 6 sa-mi 'dea drumul din carcera ~isa ma duc la' Ia~i. Atunci am sa ma intorc ~i eu la Domnul."Muzicantul ~i-azis: ;,De ce n-ar face Dumnezeu lucrul acesta?Doar este spre slava Lui." Apoi a zis prietemilui sau: "Dorintati se va implini". S-a retras pentru citeva minute, s-a rugat intr-un colt ~i a inceput sa citeasd mai departe. .) ". " '
"Spre marea ffiirare a. celorlalti, pe la.6 seara a venit unsoldat ~i a zis: "L . .. este slobod ~iare ordin sa pIece indata laIa~i." Ce rasunet a avut aceasta intimplare in cazarma! Fiecarea ~tiut de ea. Duminica viitoare ~i mai multi.au venit sa audavestea Evangheliei. A~a a inceput mi~carea.
"Cind s-a ispravit dizboiul, doi din cei intor~i la Dumnezeuau trebuit" sa se duca hi ~cml1anorm'ala de la Bucure~ti sa-~isfir~easca studiile, ca sa se faca invatatori. Simteau ca trebuiesa faca ~i acolo ceva pentru Domnul, dar nu vedeau ceoNuputeau riici sa predice, nici sa vorbeasca prea mult eu colegii
lor despre Ism;. Erau intr-o mare ineurcatura. . '.
Puteau ins~ s~ se rmige. S-au hotarlt sa se'duca pe malulriului, in padure, ~i sa se foage. Au spus Domnului earn a~a:"Doamnc', Tu ~tii ca noi nu putem sa predieam' ~inu putemvorbi prea mult colegilor despre Tine. DarTu euno~ti sufleteledin ~eoala aeeasta ~i nevoia lor de un Mintuhor. Te rugam safad pe cei ce sint framintati de gindul mintuirii sa vina laadunarea noastra. Noi nu vrem sa vorbim nimanui ~i nuchemam pe nimeni." A~a au ~ifaeut. Dupa patru zile a venit la
45
- -- .._-
..
ei uncoleg ~i le-a zis: '"Am bagat de seama ca in fiecare.searavoi va duceti regulat in padure. Puteti' sa-mi spuneti ~imie cefaceti acolo?" Cei doi au ram as cam 1I1curcati,dar au spus: "Cefacem noi, poate nu ti-o placea." "Ce anume?", 'a irttrebat el.;,Ei;'ne rugam ~inoi"~."Tocmai de.asta aveam nevoie ~ieu", azis el. "Cam banuiam eu ceva. Vreti sa ma lasati sa vin ~ieu cu
'?" M. A
b V? t" v I I I I .VOl. ',." al.,mcape vor a~, a .10St raspunsu Ice or.a p.Inielegeti c.1ibucurie afost pe ei cind au'vazut ca rugacjuqe~ Iefusese ascuftata a~a de curind:.Acesta a fost frlceputu.t A.poiau. .1, . .' . ..'.- '.venit si altii,. asa ca dupa 0 vreme erau un numar bun, care se
ducea~r~'g~!a~.~i s~ r':l&~~...'~'.:' ::.''.: \;',;.', .!~.:. :;~I:'~ ;'.'n.
"Multi . din ei' s-au intors la Dumnezeu numai venind laaceasta adunare de..rugaciune. Fara.indoiala, n-au mai pututramine 'ascun~i. Colegii lor au auzit. Se intelege ca nu prea Ieplacea sa se lase de pacat. A~a ca a inceput, ca de obicei, 0 micaprigonire. ""'.i- ;';'" /;:::: .~ n. ,." ','
"Citiva colegi neintor~i la Dumnezeu s-auhotant intr-oseara s~ se duca dupa ei la aduna'rea de rugadune ~isa aruncecu pietre in ei. Cre~tinii no~tri au 'auzit, dar s-aq hotadt sa seduca fara teama; ca de obicei. S-au dus ~i au inceput sa seroage. Apoi au venit cei neintor~i la Domnul; cu pietrele'inmiini. Cel care se ruga i-a vaf:ut venind ~ia inceput sa spuna inrugaciunea lui: ,,$i acum, Doamne, ai mila de aei care. vin cuginduri rele impotilv~ noast~a -~iatinge-Ie inima." De odata,cel care era in frunte'~ cetei a aruncat ~apca ~ipietrele jos.~i aingenunchiat ~i el, mi~cat de cuvintele rugaciunii pe care 0auzise. Toti ceilalti au facut la fel. Astfel i-a izbavit Domnul ~iau facut i~preuni a'dunare de rugaciune in seara aceea. Dupadoua luili au ispravit ~c6ala ~rtrebuiau sa piece. S-au despartitla gara, dupa 0 adunare de rugaciune de netiiiat, pe care auavut-o pe marginea riului, pe' 0 luna frumoasa, inainte devenirea trenului care avea sa-i impra~tie in lungul ~i in latultarii" ' . ; : : . ,; . -., .
.j;, '
I . . t. ,. ~' ; ~ - . .i
46
~- '8 '~.
.----
. '; r'." .-. :"'ir -:': -, " 'n . ::"i .I I J I . ,~
.. ...i 'J ~ .; ,',' rj \1' '1: --'~... ';.: ri: . " i;.:; -.
"-~. 1 ," -, ::'~,.n '.! : :j~". .:./j~). . . ,.,... .,.) .:;.. . ~
.' ':'j:,..>:;' rL.:.-.rr';1,CUIBUL CU BARZA"..j ;CJ ...~.,r: ~':)r:: J d ;:" ):~ .f'~~ . ':,,':., -" j ~I: -'
. ). I 'H: ;J~' il... .;J J!:)~jb ,-"!:! ~'L .~:j'jJq r f!~; :..'.,
" ;'J :.! .;;, ,~ ;', ~"! ..f?od/!-l ~el/!-i !leprihdnit est£!- un pom de via/ii, #; ::c;',:, .::".i1;-:' eel tn/elepy;J~tigii flfflete::';:::r J' ';
. .'T,.r.,. ,,! ," ,:.:, . '. "'''':.' . fl,,:. Prov.1l:30"." 'J ...l.. t.. . I " ... , .) . , .. -. ." .' - . I &" .
::.,De. multe ori in istorie,-opere celebre, nemui-itoare au fostrealizate prin cooperarea a doua spirite mari, a'caror chernarepentru inoiri revolutionare a corespuns intocmai cerintelor.celor mai profunde ale momentului istoric, social, filozofic,religi~~. ~~a ':( fostcazul ~'i cu 'c'e( doi cre.d~ncio~iale~i aiBisericii.<?ftodoxe'r-omane,in anii dinaintea f,nc~periipdmuluiRazb~i .¥~~di.al. In timp' ce spiritele hi~c~'se indreptau~xclusi~.sPr.~r.~~zolvare~.marilor probleme politi'ce, sociale ~ieconomice ell dire era confruntata tara noa'stra, undeva, intr-o chilie din indepartata Moldova ~i intr-o biserica taraimportant a 4.~nBucure~ti, 90i, ale~i ai lui Dumnezeu, farastraluci~e..o.mene~sq~deosebita, dar .dedicati cu tot sufletul ~icu, toata fi.inta, ~q~ ridicarii spirituale a lor ~i ~ poporuluiroman, se Juptau ,0 a~ta lupta,. 0 ~:uptaspirituala poate deprop<?rtii ~i m~i mari. Qricum, cu urmari ve~nice. .
..Preotul' Tudor Popescu continua sa predice Evanghelia labiserica "Cuibul cu Barza fara insa ca el fnsu~isa fie mintuit.Incetul cu incetul el ~i-a dat seama de inutilitatea marilor luieforturi, prin aceea ca nici unul din enoria~i nu capata 0 viatano.ua, a~a dupa cum el insu~i W dadea seama ca nu este.schimbat. Scrisorile pe c~re; 'Ie primea de la prietenul sauDumitru Cornilescu, din Moldova, i se pareau bizare. In ele sevorbea d~spre lucruri care ii .erau cutotul straine. Nu putea saaccepte, ca ~iprietenul sau .Iainceput, ca este un pacatos ca toticeilalti oameni ~i ca are nev6ie de mintuire, ca fiecare din eL
Pentru a putea intelege adevarul, Dumnezeu trebuia sa-lsmereasca, pe de 0 parte prin a constata inutilitatea eforturilor
47
sale, iar In al doilea rind, In mod direct, In propria sa familie.Astfel, In fata mormintului deschis al fratelui sau preferat aInceput pentru prima data sa-~i dea seama In mod nemijlocitde nimicnicia omului ~i sa caute cu tot dinadinsul raspuns laIntrebarile care 11preocupau. Dar aceasta era inca prea putin.Mindria lui nu putea fi infrinta decit daca avea sa fie lovit maiputernic, mai direct. In mod fulgeratcid~a murit sotia, la caretinea foarte m,ult,lasindu-l' singur, c'utrei copii mici. Aceasta s-a intimplat in 1918. Zdrobit prin suferinta, Tudor Popescu ainceput sa se intrebe: ;,Slnt eu a~a cum vrea Dumnezeu sa fiu?Nu cumva din aceasta pricina nu pot sa arat nici:un suflet pecare sa-l fi adus la adevar, la Dumnezeu?".' , '::;,.. ,"rF: ..:-
Dar iata '~afn 1919, bumhr'~ Co~nileScu ~ trebU"itsa vin~ l~Bucure~ti 'pentru a' duce tratativele:, necesare .in 've<;lereatiparirii,Psalmilor~iapoi a Noulul Testament $~ a Bibliei~Ziuaducea tratativ~ cu ~diturile ~i tjpografiile, 'iar, se'ara, un'eoritoata noaptea, discuta cu Tudor,' Popescu desp're' subiei::tel~
,... ... i.~... ,";:". ~ ~...; I J J . ~ '_J
carellpreocupau. .'., \.. I;'~ .,.. L',.. "'. .. '.-' ...
Discutiile .lor 'se Invirteati ~tot in junil "intoarcerii laDumnezeu",. pentru ca unul 0 ex:perimentase ~i~tia ca aceastaconstituie Inceputul pentru fiec'are pacatos inaintea luiDumnezeu '~i cu atit mai mult. pentru un lucrator in viaDomnului. Fara sa ajunga la vreunrezultat, Tudor Popescl.i'afost totu~i de acord ca Dumitru Cornilescu sa yorbeasd Inbiserica lui despre "intoarcerea la Dumnezeu", ~iq~ca ~iIn altioameni se va produc;e schimbarea de care vorbea Dl\mitruCornilescu, "va vedea ce este de facut".
.
. " .
Dupa ce Dumitru Cornilescu a predicat de citeva ori, TudorPopescu a incercat ~i eI' sa predice despre acela~i subiect.Avertizat ca acest lucru hu se poate face dad nu e~ti mai Intiitu insuti Intors la Dumnezeu, Tudor Popescu a raspuns: "Nu
are a face; am sa pre.dic,m~Untii, aItora." : " '
Intr-o duminid, pe cind z~gravea cu mult talent In predicasa grozavia pacatului, a sfir~it prin a-~ida seama de gravitatea
48
--",--- - -~--y---o - ~
propriior sale pacate, ~i s-a intors astfel la Dumnezeu prinpropria sa predica. De atunci a inceput sa predice prin Duhullui Dumnezeu 'f.'.' ',' ,- .'. '. ')-:. .' 4" ."
, ' '. :~. \~'. 1 . .: .,~~. 'j ~;.\ . ~..
,",,' :. " , oJ
. ':: ['I';r ;
.. ..; LI!i t; i~: ..'
?L'~\1 i !~ :..
:' .. , . . .. - r:\1 ~:.- ::}". ~ <; .: - ",,. 1.''"\
...".1 '. I . . ": ".~;-.' . rt'
..T1ni'ri,., ,- '~:. . . . -.f, " ':~.'-~.J .'4
. :.;i": """-,, ...::: '.1.-':: , ..~ ., .. " 'f r". :: 'J
:'j ::.- ...1:',.: !:; ~.'-"'":". " '. .J. ~ ~l ~. " .~
,:-. :~~I. .~ . ~, . f){- . '..ri~ .
.; :. . ..~.~: ::. .~ I .. _\ .I
,~ ',.:. t:'_." "'; '. ., " . . .r ..."..~1;~5r;~~'.:' '1/.::= ;,
.. I .~ .:'.: ; :./~' . - . ... '_'~;1 .. '~. .. .~ f"1: '"
." ,.,..; f J ~r:, i~ 1 ..~-. .-, 14i.:.' . ;"~ft;..;' ~,-j: ,) ,;; ','
.!::; H! :.t:. ~.' I. .. ". ",~; ':
;J! ~7'{" .-". ....
...: ..':;".,
. ' .').,', ,.,'
I."': .. ' , .
, '"
~J ~ ! ... .''""
.. . ~! " . I :' ~ ',' .' ~ . '1:.
, '1'..
! I..; 'J". -:... I. ..-'
, '
-, ,
, "..J' <.
:/ .... "
49
- ."-1 ' ~~"":"",~~,,._-, ~ >.-.......
:.. :.! l'): '01 (~"'J~:": - '".. '. ~. ,~~ 'J i:~(.a :I : '; ~ ::..' i I...;'
-. -; ;~.~+: i.~' J'~!'~ . ~\1 ):.._b"'~'::r j.. ;;;I-"~'
MAREA CONFIRMARE Ij":."~r..' '''r :.:~.J ~ :iJ
"Cine riimtne tn Mine ~i tn cine riimtn Eu, aducemu/tii roadii".
..
loan 15:5
Ca ~i Dumitru Cornilescu, Tudor Popescu nu s-a multumitcu stare a de lini~te sufleteasca pe care 0 dipiHase el insu~i.Dimpotriva, el era preocupat ca ~iprietenul sau, de obtinereaunor confirmari publice din partea lui Dumnezeu, iar pe dealta parte era dornic sa dea poporului vestea cea buna pe carenu 0 cunoscuse In activitatea anterioara. De aceea, Tudor I-aintrebat intr-o zi pe Dumitru Cornilescu: "Ce va sa zica asta?Sint intors la Dumnezeu, predic Evanghelia ~i nimeni nu seintoarce la Dumnezeu?" Dumitru Comilescu, care experimentasemai inainte efectul discutiilor de la om la om, i-a facut luiTudor Popescu urmatoarea propunere: "Vezi ca unii dinascultatori urmaresc cu mare bagare de seama predica.Cheama pe dtiva din ei la tine acasa, marti seara, sa vorbim cuei despre sufletele lor." Ideia a prins viata pe loc ~i in marteaurmatoare cinci persoane discutau despre intoarcerea laDumnezeu in biroul particular allui Tudor Popescu. Trei erauinca nemintuiti, dar dornici sa afle adevarul. Primul suflet afost d~tigat din prima seara. In saptamintile urmatoare auvenit din ce in ce mai multi, astfelinclt curind, biroul preotuluiPopescu era plin. La predicile tinute in biserica, el imparta~eaenoria~ilor nu litera moarta, ci experientele personale ale unuisuflet mintuit; iar in intllnirile de marti seara discuta cu fiecarein parte problemele lor .spirituale. Rezultatul acestui mod de alucra cu sufletele nu s-a las'at mult a~teptat. Curind, numarulcelor Intor~i la Dumnezeu a devenit tot mai mare.
Dupa terminarea traducerii Bibliei, in 1920, DumitruCornilescu a venit definitiv la Bucure~ti, pentru a se ingrijisingur de editarea ~itiparirea valoroaselor manuscrise. De la 0
50
-.. ~ , ~
lucrare de 0 intensitate nemaiintllnita, dar oarecum statica -traducerea Bibliei, intr-un sat din nord,ul tarii, DurilitruCornilescu a revenit deodata la o. adivitate publica foarteintensa. Din nou mai mtilte predici pe saptamina, traduceri decarti cre~tine~ti, tiparituri, ,traduceri 'de :dntari cre~tine~ti,ingrijirea .tiparirii Bibliei ~i'a unor parti' din Biblie etc. Nici 0personalitate religioasa din tara noastra, "atunci~idupa aceea,nu a dus 0 activit ate atit de intensa, intr.,o"perioada ~a descurta, ca acest om ales .al lui Dumneze,u. ;" .". r., I ~
~. .t 0;' ..,,' .i'.. .. .J&.J~: ,.;.~ } _,(1, I~- '."; ).;.. .0
(....
Imboldul era acum insa altul. Inainte de "1916cauta~s'ichiaratunci dnd dadea altora lucfuii de primi calitate, d i:q~u~inuera deplin convtns de ele. )~,cum,teo~ogul de renume nationalimpunea tuturor ell 6 i>utere :nemaiintnnit.a. Scopulprincipalal aetivitatii lui; c~i'~i af prietemllui ~ul nedespartit TudorP9pescu, era ,acu~ perfect precizat: "d~tlgarea sufletelorpen~
l~u Dumneieu:" ~.~st~,l.,~;a, ~u.I?~i..vH,~~~jlo~;sa~ ceva,
aUXlmr. . . .. I' . .o . ," ". . 0 . f", .0", Of; ,', .. 0 " f ('_I'" . . -. . . '.'
. Predic~le' erau "tinuteide pbiCei 'de 'Tu'dor 'Popescu', dar ~iDumitni 'Cornjlescu pre'dica;'adesea, "mai,ides.I~locuindu-l peTudor Popescu aturici dnd, era obosit.La discutiile de martiseara, care'cu tiiripul s:"autr~msforniat In adevarate adunari delamurire a sufletelor ~i de 'd~tigare a lor pentru Dumnezeu,Cornilescil. ~ye,a ~n' rol ~~osebit." . ': .:" ~.. ','.
., ,Lucrarea facuta de Dumitru Cornilescu In timpul predicilor~i dupa predici ~i mai ales in discutiile cu sufletele de martiseara, era a~a de puternica ~ihotarita, indt toti ceice I-au auzitnu pot uita rascolirea pe care a produs-o in sufletele lor.Astfel, unul dintre. .primii credincio~i d~tigati .pentruDumnezeu in acea vreme, scria acum dtiva ani lui DumitruCornilescu: "Imi aduc aminte de seara aceea neuitata . .. Eraintr-o marti seara, dupa duminica Floriilor din anu11921, cindv-am cunoscut prima data, in cancelaria parintelui Pop~scu,unde mai erau dteva persoane. Dupa ce parintele Popescu acitit ceva din Cuvintul lui Dumnezeu ~ia dat 0 'scurtaexplicatie, eu am cerut voie sa spunceva. Mi s-a dat voie ~iam
51
.
.
povestit pe scurt viata 'mea .din copiUirie pina in ziua aceeaaratind ca sint un pacatos, care am crezut ca Domnul Isus'm-aspalat cu singele Sau. Dar am marturisit ca am mai ramas cuun mare cusur:..minteam. Minciunii ii ziceam cusur, nu 0socoteam pacat, fiindca eram obligat de director sa mint; deci,ziceam eu, direetorul raspunde! Dumneavoastrii ati ascultatcu rabdare povestea vietii mele pina aici. Aici m-ati oprit ~imi-t.
usA
l t ebare . ., - ,. '- '. t . -..;.. . ,a,l p n r a.' '.. ..>':. . ." ; .;' .> ~.;., . :_;"", .,.
"Directorul iti spune sa sp~imincl~'ni, CIarCuvfntul luiDumnezeu ce zice?"', , '.'
" -', ~~ ,.-'. .,. ! . ~ "-. '~r-. ",
."Cuvintul lui Dumnezeu arata sa spun' adevarul," alJl: ;- '.:' , , '. ~.'. .' ' . .
raspuns eu. .'''' ,." < ''','!~: ,- '., .-- ",' ~'d :', --:.
"F a a~a ~i gata," ati $pus.Dv. f9arte hotant. ',.. ',., ~. "Da, dar daca spun' adevarul ma da afa~a din se!yiciri '~iam
gr~utati~ am copii,". am,.zis eu. :.',.~, ~. ,~,' ,:~ :. ',,:"Ce vrei 'atunci, ati zis Dv.~ sa te dea directorul afarii din, - .. -~ .
serviciu, sau Domnul Isus afara din cer?" ':; '. .,- - .Aceste cuvinte m-au.lovit adinc i)1inima, am plecat capul ~i
am tacut. "La despartirea 'noastra' mi-ati aratat. multaintelegere, m-atimingiiat, -dar 'eu' eram inca }ngrijonit.Domnul nostrua lucrat insa asa de minumit ca a doua zi s-atacut mare zarva cu mlnciu~a p'e'care am spus:o ihdt a'aflat ~idirectorul care m-a chemat la el. Am avut astfel ocazia sa-imarturisesc credinta in Domnul Isus. Acest fapt' m-a smeritfoarte multo Ingrijorarea mea' s-a transformat in marebucurie." . ; -;. .,./<' ."; '. ;......
'OJ . ' ." ,
In legaturii cu lucrarea minunata pe care Dumnezeu 0 faceain acele vremuri cu sufletele, Dumitru Cornilescu scria:"Numarul celor ce venea marti seara cre~tea mereu ~i micaodaie, care 'era biroul lui Tudor Popescu, devenise tot maineincapatoare. Cu tirripul, lucrul acesta fiicindu-se regulat ~imetoda s-a mai schimbat. Dupa multe intilniri cu simplediscutii, am inceput sa citim din Evanghelia dupa loan, fiecaredin noi cite un paragraf ~isa-l explicam, in legatura cu viata detoate zilele. A~a a mers pina la sfir~itul anului (1921). La
52
~. ~'T"""
.-'
..-T
,- . -. t- . . .
inceput venea'u"num'ai barbati: caci socoteani ca discutiile pecare Ie aveam cu barbatii nu sint potrivite ~i pentru femei,fiecare sexavind greutatile ~i particularitatile lui. Dar parcafemeile nu aflau"de la barbatii lor'ce setacea acolo? ~i de aici,dorin'ta lor fierbinte era: clnd se vor face'asemenea adunari ~ipentru ele? Ele ziceau: ,:,Parinte, dar pe noi cind ne adunati?Noua clnd 0 sa ne vorbiti?" Rasp\msul cu care .scapam dinincurcatura era: "La toamna, la toamna!", caci daca pentrubarbati nu aveam loc, ce'avea sa fie cind am fi dat drumul ~ilafemei?" .. .;,:,_.~ .); ,,-;:,..~ .j"::i; '..., . , .. . . . -''''' i ! ., -. ~ I' .
. Prin .-experienta" adunarile lor la'o(alta s-au perfectiomitnecontenit. Dlimitru '~ori1irescli',totdeauna plin de initiativa,a contiriuat sa faca ltic'rarea .i'ncep\}ta.laDorohoi, s.a traducadntece cre~tine~ti, sa camp'una altele ~i sa Ie adapteze lamelodiile pe care Ie gasea in cartile comandate din strainatate.Una cite una, mic,a ceata de credincio~i a inceput sa cunoascape de rost ac'este'cintari, pe care IeIntonau la biserica, acasa ~ichiarla' )ucni. tascurt, timp, 'pumitru 'Cornilescu c:.tiparitprim~ dirtic'ica eu ~7 cint~ri cre~tine~ti., ., . ~ .
"Toamna", i~ispuse Dumitru Cornilescu, "nu mai merge inbiroul parintelui Popescu,caci este prea mic. Am cerut atunciautorizatie la 'Ministerul Instructiunii ~i ni s-a ingaduit satinem aceste adunari la ~coala ,;Cuibul cu Barza". 0 ~coalaprimara din apropiere.'~' ,.' .:.; :~: ,~. ':., "',
.1"Femeile~exasper~te de atit~ aminare, au venit intr-o searanepoftite, ~i nu Ie-am putut da <ifara. . . La ~coala nu mai eraca acasa. Aici fiecare venea, se a~eza in banca, iar' noi soseamoficial, la ora fixa ~ifaceam a~a: cintam 0 cintare cre~tineascadin cele noi,' apoi Tudor Popescu citea un psalm, citeaparagraful din Evanghelia dupa loan care venea la rind ~i i'lexplica 0 ora.Urma 0 pauza in .caI:eci'ntam multe ci'ntari, apoi
eu citeam paragrafu,l u,r~ator ~i~l:~xplicam." , " .
"Tema era mai.totdeauna acee~i, dar pusa in cadrulparagrafului citit ~i tin tea totdeauna la luarea unei hotari'ripersonale: Ce faci tu cu pacatele tale? Ifi sint ele iertate? E~ti
53
~."-"--'------.
, .
.
un copil allui Durnnezeu? Ai tu pace? Esti tu multumit? Unde, .' ". ,', >.. ; .,' . . '.
vei merge dupa ce mon?' ',,'..' .' .. ~ .. .. .:! l . I. . - . .,~
Predicile lui Dumitru Cornilescu fnrati~au mai ales pacatul~i pedeapsa care a~teapta, pe pacatos. Tuna ~i fulgerafmpotriva pacatului! Avea un' dar de vorbire excePtional,putea sa vorbeasca ore fn ~ir despre un subiect, fara ca cinevasa se plictiseasca. ' ,J ,'; ; ',:': ".' r : :.,;, , " L
--,~ ~ . .'... (.' ~t ;., ; ~ '-. .) ~. I: -'" U . .-, . ~ '-~. (. .::
, Curind, adunarile' ,de duminca dimineata ~i seara ..de labiserica ~i cele de marti seara de la ~coala au devenitinsuficiente. S-au inceput !ldunari de, evanghelizare ~~joiaseara. Un credindos,' 'fntors Clecurind la Dumnezeu fntr-unadin adu'na"rile,de-joia s~ara !ii'r'tacea vr~me; 'scria lui DumitruCornilescu 'cu putin tirp.p'fnainte ca 'amfndoi sa treaca laDomnul:' -,~,,"',. -" .,",
1 - ' I :.:" P'. -l..i -" ~:rr t. ....,
"De atunci; din febimide "i923,'eu v-am sdcotH, atft pe Dv.,eft ~ipe fratele T. ~opescli, parintii me'ispirituali fn Domnul.V-am iubit' ~i va \/oi iubi'mereu, pentru ca Dumnezeu s-afolosit de Dv. amfndoi 'ca s~ ajung un' copil al luiDumnezeu . . . Mi-aduc aminte (pe atunci aveam numai 24 deani) cum va ascultam fmpreuna cu sotia mea, joia -seara la~coala primara Cuibul cu Barza, 'stfnd pe pervazul ferestrei,pentru ca in banci nu mai' erau locuri. Cum conduceati miculcor, acompaniat tot de Dv. la mica orga portativa ~i"cumapoi,ca un vulcan fn plina eruptie, fmpra~tiati fn jurul Dv. nu lava,d apa vie'a Cuvfntului lui Dumnezeu, pentru sufletele noastreuscate de pacat, dar fnsetate dupa 0 viata noua:"
"Nu rareori", spunea Dumitru Cornilescu,' "la 'sfir~itulpredicilor de la ~coala sau de la biserica te pomeneai cu cfte unsuflet care voia sa-ti vorbeasca ,fntre patru ochi ~i cu prilejulacesta se hotara pentru Domnul Isus. Cfti nu se hotarau ~ifarasa mai spuna! Traind adevarurile Evangheliei, cei fnto'r~i laDumnezeu aveau sa-mi spuna lucruri minunate! Ce biruintefmpotriva ispitei ~ia pacatului! Ce fmplinire intocmai a celorspuse fn Evanghelie! Toate acestea mareau depozitul meu de
54
r ~.~ . ~ ~ -'""'-r"" .- - -
cuno~tinte ~i nu putine din ele f~i gaseau locul fn predici, cailustrare a unor adevaruri ale Evangheliei".
Setea dupa Cuvfntul lui Dumnezeu. cre~tea ,mereu. Aufnceput sa se' tina 'adunar'i ~l' pon case ~i Dumnezeubinecuvfnta pe oameni prin vestirea Evangheliei de catreDumitru Cornilescu. "" ,..i',', ".: ',', ~..:."
" Traduceriie"' sf. "experi"eiit~ie 'pe"care' Ie facea DumitruCornil~scu dep'a~eau 'po~i'iMlt~tik de' 'publica tie ale unorreviste ocazionale. De aceea, la 1noiembrie 1921, el a fnceputsa scoaHi revista':,,~devartil'ctestin~'.'Conceptia clara ~iscopul.precis'iil initi'cito:ruluiei se:'v~d lamurit din fnsa~i articolulintroductiv diri primbl numlir' at revistei: "Revista Iioastra ar'eo tinta f6arte lamurlta:ea pome~te,de la fncredintarea ca ceeace fi trebu,ie 'poporului' nbstru fndeoSebi ~ifnainte de orice estelumina Evangheliei ~iviata pe'careo da aceasta lumina. Ea ~tieca oniul din fire nu' are: aceasta viata,'tare este un dar alluiDumne'zeu '~ise capata :prin ;cr~dinta fntr-un :Mfntuitorpersonal... In a doBearlnd, ea'se fndreapta catre copiii luiDumnezeti care'traiesc fn strlnsa legatura cu Mintuitorullorpersonal. ~i pe ei vrea sa-f'duca pe'caile sfinteniei,aratfndu-Iecum pot fi din ce'in c'&mai asemen'ea-chipului Mintuitoruluilor." J.;..' ::~;. '.:r~: :t1 . -' i I °d'':; ""'.. :'j;' ~ : oJ",;
, In iulie '1922, arhimandritul Scriban scria fn Noua RevistaBisericeasca: "Alta tiparitura mult mai noua, dar foarte buna,este ""Adevarul crestin,", $coasa de doua ori pe luna, fnBucuresti, de parin'tele j~rodia'con "Dumitru Cornilescu, 'celmai ha;nic dintre'teologii'tine'ri'pe ogorul scrisului crestinesc.Materialul public'at de sfintia 'sa este foarte potrivit sc~pului,este numai cre~tinesc ~i este la,inalf~I!1eapublicatiilor si~ila!edin apus." .Intr-adevar, ..,prin aceasta revista bilunara,Dumnezeu a' dat' "mult~ binecuvfntare poporului Sau,fntarindu-i credinta si fadnd sa creasca ceata Lui. " .,: , , ;. '.' ..
, De mare folos pentru cei credinci6~iau fost~itraducerileluiCornilescu din C.H. Machintosh, G. MUller,J.H.M. Conkey,S.D. Gordon, R.A~ Torrey, F. ,Bettex, care au ajutat mult lapunerea bazelor unei doctrine cit mai apropiate de adevar.
55
,-"-'''- --
- '.. ; ~~. . " . ; ..
':. ~':.1.;" -. ~ '-':;t -.J-~. .!
. :..r~:
";\.DEVARUL SE RASpfNDE'STE . .,').." ;,~. \~.. ~ ,~.'. -.0 \ ;..;!'~ '.Jt.:." ,!-..' .,;' ~
. .'..~,\ '. ': , I. ;" ~-..-'; ;':1 '.." .,: t.: ' -; 1, ~ -,.' ,~i .C..L; ..~ ~, .. .
"Lua!iseama... .:j:'.;;.~,u,.\.. ";,
. ,. ..;so posrori!i Biserica ,Domnului,.pe care a.- ". ,.'d~tlgat-o'cu (hsu~rs(niere5011;.':"~.,:.":',
.. ;.. - . .l 1','. '(-I .~:\. ..J . "F'.A..20:28~:...' ..;;. !"r::~ ~ l: ~ :.; ,:,). " .~ t,: .';;~~I!CI.:\i~~C' n ~,<
Ceea ce Dumnezeu a pus mai Jntii in)pima '~i.sufletulluiDumi~ru Cornilescu ~i a putinilor lui urI11a~idip Moldov~, intimpul dizboiului, ~i a .inmtlltit apoi~! ,a_.s.t~tornicit princolaborarea dintre. el ~i Tuqor Popes.cu, incetase .samai fi~ 0lucrare care sa poata fi tinuta sub obroc, .p~.nesimt,ite ea s-atransformat intr70.!.UCrared~ raspindire a EV~1I1ghelieicum ~umai fusese .1nainte,Sufletele veneau laMintuitorulin numartot mai mare ~i printre ele ,nu c:;raunMmaioameni d~.r1nd ci ~iintelect~ali,' mai ales tineret cult" pQrnic de 0 y!ata noua,Astfel, laBiserjca Cuibul eu Barza au inceput sa vina tot maimulti seminari~ti, studenti i~ .teologie .~i de Ja alt~ facultati,ofiteri, scriitori, polit.icieni, ~i chiar fete biserice~ti de primamina. Unii dintre ace~tia din urma sustineau prin scrislucrarea rodnica pe care Dumnezeu 0 facea la aceasta biserica.
).f J ~:. -~ : .-, 'r I: ~. ',~ ~ ;.t.
.
Faima' pe care' 0 capatase. ta . t~aducatot . al Bibliei,traducator al unor cart1 de mare circulatie, autor cre~tin ~ipublicist in marile reviste ale vremii, precum ~i ca vest itpredicator, au facut ca DumitruCornilescu sa fie invitat sapredice Evanghelia in cele inai inalte cercuri ale societatiibucure~tene, in casele unor oameni de stat, oameni politici ~ifiguri cunoscute vietii sociale '~'iintelectuale a vremii. A vestitEvanghelia pina ~iin casa primului ministru din acea vreme ~iin cercuri patron ate de familia regala. Dumnezeu a ingaduitastfel ca vestea buna a Evangheliei sa patrunda in toatepaturile sociale ale capitalei tarii, astfel ca Dumnezeu sa aibamartorii Lui pretutindeni. .. ,;
56
-,-~.~._- ~. -.. ~ ~ ' ',~'-
-- -.~
" :A fost solicitat de asemenea sa predice ~i sa dea lectii laSocietatea' Acoperamintul Maicii Domnului; in seminarulmonahal pentru :-calugarite. Ca 'pretudindeni unde lucra,scopul activitatii saleraminea acela~i: ci~tigarea sufletelorpentru Mintuitorul, 'intoarcerea lor la Dumnezeu. Aici eraumulte fete de I:itara, cu u~nnivel foarte sdizut, a~aca la inceputnu a vrut sa primeasca oferta, .pentru a nu-~i pierde timpuldegeaba. Mai apoi a primit. In cele dintii luni sarcina lui aici afost foarte grea.Dupa cum spunea singur: .. ... 4" ~
-- ,'- ; .' \.' -., :, , ).J-',,;,". 'f.' , . " .
» . .~:bietele fete nu aveau nici .0 ideie despre CuvintulluiDumnezeu ~i pe deasupra erau piine decredinte de~arte. Am
. dat.-ri~careia'uI?-N.'ouTestame;~t ~i ~e:"amrugat sa citeasca infiecar€?zi. Apoiam inceput s.aci,tesc~ieu 'cu ele, cautind sa IeIamuresc un stih, odata pe saptamf~a, prin fntrebari ~iraspunsuri. Se int.elegeca in toate' aceste lectii cautam sa Iepunfnainte calea mfntuirii, 'cit se poate de lamurit. Timp de citevaluni, 'totul a parut fn zadar. Dar la urma afnceputsa se"adaceva ~od ~imulte din ele s~au h6tarit pentru Isus. Clipele melecele mai frumoase au fost la examenul de la sfir~itul anului.Nu-mi placea sa fac un examen;'dar regula ~coalei11cerea. Eletrebuiau sa fnvete fn fiecare saptamina stihul pe care li-llamuream dnd facearo lectia. A~a:ca acum ~tiau multe stihuripe dinafara . . .Pentru examen Ie-am spus sa fnvete fiecare dteun stih ~i ca am sa vad ce au fnteles din el.' .:: .'. .
~"Inziua examenului am ramas mirat dnd am vazut cft demult ~tiau aceste fete simple despre .calea mfntuirii. Deexemplu una din ele mi-a spus stihul28 din Matei 11:'"Veniti laMine toti cei truditi ~i fmpovarati ~i Eu va voi da odihna." -"Ce fnseamna asta?" am fntrebat-o eu. "Ce fnseamna "Venitila Mine?" -"Ei" , a raspunsea, "Inseamna ce spune. D-voastrastati acolo ~i eu aici. Daca-mi spuneti sa vin la D-voastra,pornesc fndata ~ivin la D-voastra." - "Bine, dar cum poti sa viila Isus fn felul acesta?" -"La fel, Isus este aici, chiar daca nu-Lvedem Cllochii trupului. A~a ca n-avem nevoie sa mergem cupicioarele ca sa venim la EI, fiindca EI este aici. Doar Ii potspune ca vin la EI acum". - "Dar ce fnseamna sa fii
57
~~- - ~~. - ~~..-
impovarat?" -"Vedeti D-voastra, noi de multe ori lucram dingreu aici. ~i citeodata avem de purtat lucruri cam grele. Amvrea atunci a~a de multsa ne odihnim putin. La fel ~i cupacatele. Noi sin tern impovarati din pricina pacatului. Vinapacatului este foarte grea. A~a ca, veninrl la Isus cu pacatelenoastre, EI ni Ie iarta ~i ne.da odihna". -."Dar D-ta ai venit laIsus?" - ."Da!" - "Cind ~i.cum?",-"In cutare zi, cind vorbeatidespre stihul acesta, eu am facut intocmai cum ne-ati spus.Am vazut ca eram vinovata din pricina pacatului. ~i am zisDomnului: "Acum Doamne sint impovarata. Vin la Tine ~iTerog sa-mi ierti pacatele. ~iJni le-a iertat." - "De und~ ~tii?" '7'"A~a a spus EI". - "A fost vreo schimbare in viat~ p~tale deatuI?-ci?"- "Da. Cam sp\.mea,rrilIT:llnciuniinainte.'Acum nu maimint. Ma miniam. Acum tiu 'ma mai supar etc." -" Cum poti safaci a~a ceva?" -"Cer putere de la El. EI mi-o da. Eu 0 iau ~ia~abiruiesc'." - "Adevarat?", am.1ntrebat eu pe direGtoare care erade fata la exame'n: - "D,a'; era", a raspuns"dinsa eu lacrimi inochi. "Eu am bagat de seama ca de la 6 vreme fetele mele sintcu totul ~chimbate, dar' n':'am ~tiut pina azi ca ace'astaschimb.are s:-a facut prin lectia. de rel.igie.~'. . ,. -' .. . . .J . . . - . . . . ~
"Ce bucurie a fost cind am vazut ca vreo 20 de eleve dintr-oclasa de 30 erau hotarite. pentru Hristos!; Intr-adevar,"Evanghelia este vestita saracilor", ~i este "puterea. luiDumnezeu pentru oricine crede.".' . :.' ~
. Dumitru Corn.ilescunu a activat nici0 zi ca preot ortodox,nu a incasat niciodata salariu de la Biserica Ortodoxa sau de laStatuI Roman, pentru activitatea neasemuit de intensa ~irodnica pe care a dus-o. Spiritul de independentaduhovniceasca care~lcaracteriza s-a aratat ~iin cele materialedin pIin, folosind lucrurile materiale ca ~icum nu le-ar fi avut,exc1usiv in slujba lui Dumnezeu.. ~i Dumnezeu I-abinecuvintat in mod minunat!
4
58
--,...-- -~-~~""'-'~~
. 1.'\'f '!. oJ.
. .~ . .j,. .
, J: .'-) J?~" . ..;. Ii' .. c;. ': . -' r: ~ ~ ,,' I J . .,-
,"' c;..' ','\. -'. -' . :.J tMPoTRIVIRI 'i -
, . "
" , I.", ;. ~ - ~ . I
.. ':~Jf i~L:.L"'~"'.G .;.'1 !~ .;r~ . .}j I : ~. ~ . ~~.'; :.~b .
:, ; ':)'!. , ?'.i: . ': ;.; ",;In" ziu(i" aceea s-a pornit -ornare 'prigonire
. .~~ ' 'i; i;. .;.,'::. . fmpotriva Bisericii. . ." .', .;"". ,', .
1':;'::".;1\[\" :', .. - :::.: ',. .:.':.: , -', :" .!. ~.::F.A. 8:1
" chid D~mq~ze~' bfn~cuviriteaia lucrarea lacuta. jJi-in'un~iiSai; totgeauna '~apare~ i'mpo'tnvirea Celui" Rau. A~a s-aintimplat ~iin cazullucraiii incepute de Dumitru Cornilescu $1
T~aor Popescu.~.;;;J::' ';', . ..:,' -;;;. ::.. '.~31!"! .,ii, ...J ~. .. .1:' ~ ='\ -'" ' ~'. ; I' .'~
,Dupa cum s-a aratat mai inainte, cele mai cunosc\.\te fete.bisericestl'si teologi de frunte au pri'vit la inceput cu siinpatie sichi~if'a.~ f~cutpublicitate lucrarii:'prin scrierile lor.. , . ,.j . J.I- ' ..~. .,.. .. - -. #.,. . .
,>cIn",:ciuda aprecierilor care erau insu~ite de toata lumea, avenit pe nesimtite vremea ca spiritul sa se confrunte cu tipicul,cre~inta vie cu forITieleinchistate, viata ~u traditia moarta.
. t , -: ... \.. ," ,...!.- . . I.
'Luc'rind pentru Du'mnezeu, cei doi s-au izbit din ce in ce maiin'lll.:de dezacordul int're ceea ce propovaduiau -0 cre'dinta vie- ~iformeletraditionaleale ortodoxiei.Pe masurace timpult~ecea" ,ei.~bs,erv~u..tot mai m4~t prapastia- dintre doctrina~cripturi~, ,care ~L~e contura din mers ~i balastul Jraditie~ortodoxe, vadit netestamentala. " "'. , "~. . .. . ' . . ...: .
Cea mai 'izbitoare :problema "s.:a ridicat cu pi-ivire lainchinarea la sfinti ~i la Maica Domnului. In timp ceIn predicicei doi vorbeau despre 0 mintuire numai prin Hristos, inslujbele religioase Tudor Popescu era nevoit sa urmeze tipiculortodox. Convingerile personale erau Insa mai puternice decittraditiile de' veacuri, despre care cei doi au ajuns lacorlvingerea ca riu. se 'potrivesc cu Biblia. ~i au inceput saelimine pas cu pas ceea ce trecea' p"esteIncredintarea lor.Aceasta a declan~at 0 reactie"di~ ce in ce mai indirjita, cu atitmai mult cu cit preotul Tudor Po'pescu intentiona sa ramina inbiserica ortodoxa, dar sa 'lucrezeconform convingerilor sale.
59
-- -- -
\.In lupta care a inceput cu apaditorii traditiei, cei doi ~i-au
dat seama din ce iq ce mai bine de inutilitatea acestor forme,ba mai mult, de faptul ca ele constituie 0 piedica pentruaducerea sufletelor la Hristos. .
Lupta a devenit foarte indirjita. De fapt, la aceasta luptaDumitru Cornilescu ~iprietenul sau au participat mai ales caimplicati in sufletele lor, pentru ca nu duceau aceasta lupta cuarme ascutite, ci i~i expuneau numai deschis convingerile lacare ajungeau pe masura ce trecea timpul. Clerul insu~i s-adivizat atunci in 'doua: 0 ceata care apara salbatec ~i faraabatere da.tinile stramo~e~ti ~i aWi ceata, care 'fara sa acceptein totul ideile inoitoare ale ceIor doi, atrageau totu~i atentiaasupra starii deplorabile in' car~ se gasea biserica ofic!,!-la.Astfel, despre'starea grava a acesteia, arhimaridritul Scribanscria atunci in revistea "Neamul romanesc": "Pretutindeni estelipsa de viata . .':0 astfelde biserica (biserica ortodoxa) devineo anexa politica, iar de viata,religioasa nu mai poate fi vorba.Ea duce 0 existenta egala cu moartea Aceasta a fostbiserica bizantina, laca~ decorativ, din care spiritul ,sestingea. .. Mo~tenirea acesta au capatat-p toate bisericileortodoxe; toate au caracterele sterilitatii c:a un viciu denastere'." 'i', " . .'::,;',.
, .,. ...:)::;(): . I,: j; '."! r' I'':''. Ji
In aceea~i vreme, scriitorul roman Gala Galaction scria:"Ni~te oameni care nu dau pe Ia biserica decit in zile desarbatoare, odata pe an, care nu ~tiu nici decalogul, nicisimbolul credintei, care nu se spovedesc ~i nu se imparta~escniciodata, care nucred nici in Tatal, nici in Fiul, nici in DuhulSfint, ace~ti .oameni fac ~i desfac-..,totul in bisericaromaneasca . . ."
. . .Cele scrise ~i publicate de Dumitru Cornilescu ~i Tudor
Popescu nu semanau deloc cu aceste anateme aruncate laadresa bisericii, din care iri~i~iautorii lor faceau parte. PoetulDimitrie Nanu arata atuncica prin contrast cu ace~tia "TudorPopescu s-a multumit sa implinte in sufletele credincio~ilorcalea mintuirii indicata de Hristos, fara sa se razbioasca
4
60
- ~ Q< - , '-~'. --~ ~
nicidecum cu ratacirile trecutului. ~tia ca, primenindu-Iesufletele, cojile au sa cada de Ie sine."
Convin~i de adevarul cuprins in mi~carea de Ia "Cuibul cuBarza", de curatia spirituala a promotorilor ei, scriitorii citati,care nu indrazneau insa sa paraseasca biserica oficiala, inciuda starii deplorabile in care se gasea, prevedeau un exod alsufletelor dinspre biserica oficiala catre noua mi~care.Astfel,arhimandritul Scriban continua: "Daca starea noastrabisericeasca nu se schimba ~i fabricile oficiale urmeaza maideparte sa confectioneze preoti, dascali ~i episcopi, toatalumea iubitoare de Hristos se va duce dupa Tudor Popescu,dupa Cornilescu ~idupa alti revolutionari, care se pregatesc inumbra. "
In revista "Crucea", un preot modest din comuna Bale~ti,judetul Gorj, scria: "Sarmani apostoli Petru, Pavel ~i toticeilalti, voi care nu ati avut fericirea sa luati lectii de ortodoxiede la noi cei de azi, voi care nu ati ~tiut ca a fi apostoli aiDomnului inseamna numai a oficia liturghii pompoase,impodobiti cu stofe stralucitoare; daca activitatea voastra s-ardesfa~ura azi, noi, cerberii ortodoxismului n-am putea sa vaprivim dedt ca "alunecati pe povirni~ul diferitelor secte".
Lupta publica ~imai ales cea de dedesubt, a devenit tot maiacerba. Obiectivul ei era ca preotul Tudor Popescu sa fieeliminat din biserica ortodoxa. Totodata, Dumitru Cornilescu,de~inu avea 0 pozitie oficiala ca sa poata fijudecat, constituiaun spirit prea ascutit in coasta fetelor biserice~ti care se erijauin aparatorii ortodoxiei. Iar spiritul lui ascutit, convingerilelui puternice ~i pozitia pe care 0 capatase in toate cercurilereligioase ~i laice din tara, faceau din el unul dintre obiectiveleprincipale ale loviturilor lor.
61
-
" :;, ':>.'
, .. . . ) ".
. ~;! ~ ;:. ~ CI
, '. ".~ ~ ,.,., f '.\:,'..:.. J...
.:' ~ , ,- ':r I ;;L
.~.:" ~r ""/"~l.:
"~! i
:.;~~ ( , .,:i -~~.
,1' ..d i.. .':' J::' !p.: ...~,:; ');'.~
. ~:..j r"';. f. J'~ ~ {~";! ~ .' 'j!.; . ~J~~\"; :~:i
j,'.,)' .~- ..J 1:::..
.:1":. _.j;.'¥:! . ; !:. . I !..): :
:~-,.l'r~;; ~rr~: ,': ~ :.
" :~..: t''''(:t>:J r : j." i.
, -.. ~'..... ..J', . .... ... !j ;.... ) ~:::,.~.,~:: ..
rc: ..' .!,~;3~ '.J;~
. >.- j~.! ~.~,, '...:..' ! : ;.j;r 1{ . ,-.It.:;
\. !.,',
. t)J
..I'r:: .:::...: '-rs:£": ")f1i !j;1 ~;':lh)
iI; 5~!,,~!j)1n~rt:)L j~'~~..j:'" "L. :'.)
I:. l'~~I.'i:'; :'~("I\'.:~~r: 1.Ji ~ ...1:.;?.~L~Ji';:,2 II; fi-,i.;.-u-:fnid.:.s
~, " J : '";.; ,,:";;...~:~:.;
ii~:'-. :~i..: 3:~:'I"i(J~: r... {"ri:.i..~;;;~ '';~). ~'j S::.!.t:~')il~?:d
. .::):.:-! \'~ -:;':~, :~!, { t:..; : n( fr. i~:" ~11. :(1-:' b. ~"'f .; ,:.l;'~I r 1
, .-'~":':~~{.""~ ~\..~';.. :
.. I:;?'::' J.I: .;. ,:-,.~
.::1 ,,:. ;}1t l.
:',{
, .." , ,, -
1 . { ~ ::. .'--,(~
...
~, , ~. I' .
. ' J; :, ~1.
h ~ h'"
'oj , ':- ~
,,'
.
62
...--
'1 ;j'J..
..'~ I,~ ~d~.,. r ~.:;.
~.~ -: ',:,: Y':':'"j'" .:r ;;n.
. ~.. , . . ,": .',: ,
:,' r::,Ci. :' ~ , . L: ! ti.,; ':-
.' -:. i;' '~; r;~;-~j...:":. ~ ."
;\.r , ~.; .1
j. ,<I,)~ ,Ji LJ
- ; ~;-:. .~..
, "f' :: ; : rrr'~: 1\'h'~" .
. : . . .,j - '.) . ;"
'- .J!!'~. :'#~hr ..' ~ i:~. - ': ~:,
'f . "~!;';)~<,
" i.,j f:. . .'J
-:'; ..~.,',
'.J I ~~t { ; =
.' '. ~I , ,
" ,
1. ~ t . ' .i .:::w;:!i:J;~, '';.L:..t]I''';
. ..~. r. .. , ,:. o-I~.J '.' ~, .1 ;~rJ!: L. ~ 'J .;;.
, 4 ,'~i(! .'"1:.j
, ~"
('JI .11~- .. .. # ..
, " ., ';r, . ..".........I~'~, '..dll
.i!.ier ... ., . ;' r.o.~.I ,j , i ..
'j.' ~.) I .,.\,-" ...,""'""" 1.J.J.
. ".1 :f. ,
d:~~!.d::) j..
j.:" &!i
::: ~ i -~ _::,,;:, " :J'- . ,':;'jiY)(I:',-,
",".' ,t... .'
"..f .)... .,:.; ~;. ... )
',1~! :# . . . . .(:~~ ,. .... :n!'.. ...... ,
)_..... , ';';'1 i ; ,I.:.!....; ~"- ,," r. ;
. . . -~,
".~;~~~';.~:;. .... o. -'
. . '.'~ . J . "" ~ . , .. ; ~ ~. 1.. . '".:;
. .,.1. . ".. ......... . ~.
" ,-J'. .;. . ~ , , , ,".:\
"
.,.. ~ -or,-- -
"Experimentarea personala ~i intima a harului
lui Dumnezeu este singura temelie a vie!iicrestine. ", . "",' ,
. . ....-l.~.1 .-. : . . ..
.. , :: \ ': \ ,I.: ;'," , , 'J,' '"~.~.. ~ :', \ '
",'1:
. J i:, ""I';,: ; .. ~ , . . ;'" ". ..'.;) 1":,j'~ :
,.[ 1, J) ..j:' t ; '.J ";"""
" . .J ~ ',: ~;" :~ J.~ r~(i :_.:;~:::... , ::;; , ~ .. ..,, ~ ",,'
.;- . "'~.j:-.:~ri t'~," :.; .:: :;fi.C'
. 'i!£I ~. ".():").:'~'!~"
..~ .-.i:"l;:'; ,.. ., ,."
..'.J ~~f: .:J: f .:-
,,,;';.,Partea a treia
, - ,:~"-rN 'EXIL ". ';., r,' .- .,'f ~ .. :J(' ...,
" - ,',.. I j'
" ,r- i' '.'...'. "
,;:)
&. .. '. ..<:,,~ ~. ~ '. .' . ~ ..:~~~~)!:' (i')'~1
".], " -., r:! C,.' 'J':~:
:-:: "
, f': ;'., j.: , ,; ,-;
..A,'.; , . ..~.
.~ .: . ,.
PEREGRINARI '
..
"Asculta{i Cuvtntul Domnului neamuri ~i vesti-{i-I. . ." leremia 31:10
Divergen~ele doctrinale foarte ascu~ite dec1an~ate intreDumitru Cornilescu ~i apaditorii ortodoxiei ajunsesera la unnivel a~a de ridicat, incit unii chiar se temeau pentru via~a lui.S-a ajuns astfel la ideia ca ar fi bine ca el sa pIece pentru untimp din ~ara, pentru a permite spiritelor sa se lini~teasca. Deaceea, in iulie 1923, in urma und convorbiri avut~ cuPatriarhul Miron Ciistea care pre~uia pe Dumitru Cornilescu,acesta a fost sHituit sa pIece din ~ara pentru 0 perioada mailunga. In acela~i an Dumitru Cornilescu avusese \In conflict cugeneralul Rusescu, a carui sora frecventa adunarile cre~tine.Generalul Rusescu s-a considerat insultat de Cornilescu,deoarece ii spusese ca este pacatos, ca nu este credincios ~ideaceea I-a provo cat la duel.
La 1 iulie 1923 Dumitru Cornilescu a plecat impreuna cuTudor Popescu in concediu, in Germania. Cu aceasta ocazie,s-au oprit mai intii la 0 casa de odihna pentru credincio~i de la'Blankenburg, a carei adresa D. Cornilescu 0 gasise cind erastudent, pe revista cu care era invelita una din car~ile pe caredirectorul seminarului i le-a dat sa Ie citeasca. 1n timpulcalatoriilor facute la Londra pentru tiparirea Bibliei, DumitruCornilescu mai fusese in acest loc, unde facuse cuno~tin~a cuun pastor credincios Ernest Modersohn. In fiecare vara acesta~ineaun studiu biblic. El facea parte din cultul protestant, darnu s-a despar~it niciodata de aceasta biserica, de~i participaactiv la 0 mi~care neoprotestanta numita Geminschaft.Datorita situa~iei oarecum comune pe care 0 aveau, precum ~iconcep~iilor asemanatoare, .intre cei doi preo~i romani ~ipastorul Modersohn '6-a realizat 0 prietenie strinsa. In unelepublica~ii ale sale, pastorul Modersohn recuno~tea ca el insu~i
64
--, - - _. --_r.~ ...
a fost binecuvintat prin legatura cu ace~ti doi credincio~iromani. . I . h,
. .
Modersohn a prezentat pe cei doi preo~i tinerilor pas toriaduna~i la cursul de vara ~i i-a invitat sa vorbeasca. DumitruCornilescu a facut-o cu mare re~inere, deoarece considera canu ~tie destul de bine limba germ ana. Dar to~icei de fa~as-auaratat interesa~i de lucrarea celor doi romani. In timp ce, plinde transpira~ie, Cornilescu se plimba apoi pe aleile parculuiinconjurator, 0 domni~oara care participase la discu~ie, s-aoprit linga el ~iI-a incurajat, spunindu-i ce mult bine au facutsufletului ei cele auzite din partea lui. Modersohn insu~i a fostprofund impresionat de cele spuse de Cornilescu, carereprezentau experien~e de via~a traita. A colectat pentru el 0mare suma de bani si i-a oferit-o. Dar elnu a primit~o. Se gaseain strainatate sus~~~u~to.tdesubven~iile printesei Callimachi.
Cornilescu a vizitat mai multe case de odihna pentrucredincio~i, ~ichiar a stat citva timp intr-o casa de odihna de laErholungheim, condusa de ~diaconese. Aici. a. intilnit pesuperioara sanatoriului ~i ~colii de diaconese din Uindli,Elve~ia. Ea I-a invitat zicindu-i: "Vino sa te odihne~ti un timpin Elve~ia ~i sa vorbe~ti musafirilor sanatoriului nostru."Dumitru Cornilescu a accept at invita~ia pe timpul vacan~ei,dar nu a .ramas pentru totdeauna acolo, cum a fost rugat.Astfel, a inceput 0 perioada lunga de peregrinari prin maimulte case de odihna, case particulare ~i hoteluri din diferite~ari europene, inainte sa dea curs chemarii care avea sa-~ipunapecetea pe cea mai lunga perioada din via~a lui.
In septembrie 1923pleaca in Elve~ia~i locuie~te la Iverdon,la ni~te prieteni. Intre octombrie 1923 ~iiulie 1924este invitatde un avocat la Londra sa predice Evanghelia in aceasta ~ara.Acest timp I-a folosit totodata sa duca tratativele necesare cuSocietatea pentru Raspindirea Bibliei in Anglia ~iStrainatate,pentru ca aceasta sa ia complet asupra ei sarcina tipaririiBibliei traduse de el, ca sa nu mai aiba grija baneasca apublicarii ei. Cu aceasta ocazie s-a intilnit la Londra cu
65
II
Patriarhul Bisericii .Ortodoxe Romfme -Miron Cristea,care.ducea in acela~i timp tratative pentru ca societatea respectivasa publice traduc~rea bis~riceasca a Bibliei. Dupa .mJ.lltetratative, s'oCietatea'a 'acceptat numai traducer~a :efectuata deCorni.lescu: I~a dat chiar illsarcinarea pregatirii unei ~ditii noi,pe care ;1inceput pe loc sa 6 pregateasca, lucdnd la ea mai intiila LonClra ~i apoi in' Elvetia,' :,'.' .,~,." ..' . . J. .: .'
t'..:. -{",;" . -,.~." " J. . }'.oJ - : ; ~lj i :-"'~" I ..t..
In august ~iseptembrie'1924 a studiat in Franta, la Bologne,iar apoi la 0 statiune din Savoia -.Mornex, la 0 casa de odihnapentru credincio~i, unde de asemenea a fost invitat sa predice.A facut acest lucru impreuna cu preotul G. Criveanu, maitirziu episcop al Hu~ilor. ~'I,," ~ ": .
" ;S-a intors apoi in Elve'tiaunClea f~ciiit'maiintli litLausanne~iapoi la St. Gallen, ves'titele'sfatiurii de odihnii. Tnac'est timpa lucrat la noua editie a Bibliei',a'predicat unde era invitat ~iapregatit pentru publicare unele din predicile sale in limbilegerm ana, engleza ~ifranceza. In mai'-iunie. 1925 11regasim inFranta, probabil pentru a-~icauta sanatatea, care era din ce ince mai ~'ubreda. In iulie-august acela~i an calatore~te din nouin . Anglia pentru intilniri ,cu' -~agentii . Societatii BibliceBritanice, fiind totodata invitat sa se odihneasca in casa unuicredincios bogat, la Illford.. ;;;: ';:':-., . ;.' , '~, ,- -' , '.:
, Inainte de a se stabili definltiv in Elveti'a, dind cu'rs:invitatieimai vechipriniita in Germariia cu pat~u ani in 1.lrma,st~ laCannes, in Franta, unde lucreaia, scrie, '~ipregate~te pentru
publiCat materi~,lele acumulate ,pina atunci. .
- . I... -'
'- '.
.6 !: ; . .~ -
. '.~
66
""":" - '" ._,.. -.-rr....
~~.j!~_!l: .~ .J', :'. f..i~~.:: ...~: .~[.)i . (~.. ,
!-1 ;):)/;~r..~I'.~;...;"" "J' (, ,/' .
..J \ ~I:J;.~..:":., ._~.-:..::]~ ~.:':,i.. ~ n ..:' :;1 :'iL .. :':;'" "t. .":.I.i.." 'r" j ','" ,... , ;,. LANDLI "H' , . :... ,\,' , ."
.. , . I.~... .,.., II. j.. ,i... ..."J:;1) :.~. .J ;.-. I 1. .. . .
'oJ .. .!~ .",;"i ~..;L\'.~ ):;';-.-= :.) ;r-',I,,, ":!.l1i;: ":"~~!1'jr "--::-: . . :,; ..' ~"'"..r
,-: ':':'~}L,.. T4 ;,~ ':'":d""'~ : ".;':.'~'-)"!)~~;1~.) ;~j.:'i'Liq n.,..:~':;':f'!!') {:.::'l': ".:.:
' N eamurile se friimi'ntil,' -tmpilrii!iiIe se clatinil,dar glasulLu[ rilsunil.. .:~j, : 'j I! 1~:; L L i~! i
, Ps. 46:6
';'Era un barbat bine-facut si 'desi'a've'ata.liajpotrivita~'dadea', , ..impresia umii oin de stitura inaWi. Ascendehtul fie care-l aveaasupra"'altonl' era cevident, chiar 'i'n~inte 'de ciincepe"savorbeasca. 'Dupa aceea;'captiva irezistibil! . ., :., :. . . '-"'.. :." ~.")'f" ('1:- ; ..t' <..i !- :' !!i:(~; . 1 '.'-n:~ f;-'~~>' '"
~". AYea. .r?f~ ..9Y!lJa,;Jr~h(ea 'lata' ~i ,par1;li ~fistaniu. lrripresiilecoiitr~di'ctPri~,l~p,~i.ma'.yedere:.de\n~spusabunata~e ~icea de.049tarfre i1est.r~il?:~tata;'erati.date'd.e #mbetiI,I abea'perceptibil<:;areii flutiira 'perin,anent.peJata~ide ochii,caprui;profunii~S~lI'iprj'y~au ,p~ica .:~i~coio!~e'sl!P~afafa.Ju~t~rilor ~iraptu.~F; .: 'r' . .j~ . ,.:. I oJ \ ., " . .., ..'. . . oj. . ,,, " .' ~ ... I" . ~ _. Iomenestl. . . . . .' -;. ':""-' .';', 'w' ,:-»t'j:; ij~~ :..'.,::.. -.. ,:; ~.~":::..:1 ~ -.~-f~-~"~'!fi ;": .. .;';:" '...:".
~"De' abia depa~ise,a5 de ani ~i parintele Cornilescuavea inspate 0 viata e,Xtremde zbuciumata. Citeva cute adinci i seimprimasera peJata. Erau. un rezultat alluptelor permanentepe care Ie dusese ~i al sanatatii din ce. in ce mai ~ubrede.Uneori, ele dadeau impresia ca vijeliosul de altadata seapropia de sfir~itul calatoriei.. ;;; i ~." .:rb;: d .. . ,; , .
:-Inti-'adevar,'n~ob6situl iuptator peniru Hristos, omu!totdeauna nemultumit de ceea ce':~tia '~i-avid de locufi noi,oanieni noi, experiente noi, pare' a]uris la sflr#tul slujbei sale.o boala crunta n obliga sa se gindeasca la viitorul trupuluisau, iar nu numai al sufletului.. Se imbolnavise gray de'.' .' . i ",' .
tllberctiloza. Boala se localiz,ise .la-'c<?tuldrep~~~:op~indminaneobpsita sa ~crie, potolind doriiIta ~pr,ins'~.de a cunoa~telume~:, .," '.. i.;::,' .;: : "':." , .,: :"-: '. . ....
~i-a .reamintit astfel de Casa de conyalescenta tinuta dediaconese la Landli, Oberageri, cantonul Zug,'la 0jumatate deora distanta de Zurich. S-a intors aici sa se odihneasca. Putea
~..L'; .;.~: .:;- I~ ".
67
-, -, , ...._-
II
insa sa se odihneasca un om facut pentru activitate? Putea saramina inactiv un lucrator cu 0 asemenea energie? Ayea inurma sa 20 de ani de actiyitate, calatorise prin toata Europa,vorbea 5 limbi, scrisese multe carti ~i articole de revista. Darmai ales cuno~tea perfect Cartea Cartilor, pe care 0 tradusesecuvint cu cuvint, confruntind-o cu religia ortodoxa ~icu to atetraducerile importante ale vremii: ' . ",)
1" ,",
.' La s~urt timp dupa internarea in acest sanatoriu, superioaradiaconeselof. \:a inyj~~t,sa predice cel9.J.:iQternati. Ace~tia aufost mi~cati de profuI)ziQ1ea ideilor, .,sale, de ~implitateaexpunerii, au fost atra~ide.farmecul personal al experiment,atului~iin acel~i timp irepro~~bilului predicator. L-au rugat apoi savorb~asca 0 saptamip~ :'e~,o~ia~il?,r,~ifetel<?f.'c'ar~se in~truia~pentru functia de diaconese in$'coala pe'n"dinte de 'casa deconvelescenta.. Nu' facu~e I?-iciodata slujbe )digioase. Nupredicase niciodati vreo' confeslune. Predicase, scrisese silupta'se 20 de a:ni pentru raspindirea ciCievaruluicurat all~iDumnezeu, in propria sa tara ~i in multe tari europene.' Ce~ace propovaduia. el era' deopotriva bun pentiu ortodoxi,catolici, protestanti, 'n'eoprotestanti. Mesajul sau de'seama eradragostea lui Dumnezeu, pentru sufletele oamenilor, aratata injertfaDomnuluiIsus; '1~.) ,,~..:, ' -
,'- J: '.' ; ~.. -; : .' .
Spiritu-i viu, inteligenta sclipitoare, convingerile nestramutatepe care Ie avea, darul de predicator ~i farmecul personal erautot atitea calitati care faceau pe tinarul de altadata, acummatur ~igreu in~ercat;'sa..aiba acela~i succes oriunde i~cepeasa faca ceva. ' ,,' "
..
. . . .
A fost rugat sa se stabileasca acolo, devenind pastorulbolnavilor, pr6fes~rul'~i duhov'nicul elevelor. Casa avea dejaun pastor, dar in vremea aceea el era in Germania, in vacant,a.Nu a acceptat insa, din pricina colegului lui care trebuia sa seintoarca curind. In ziua cind pastorul trebuia sa soseasca laora trei dupa amiazfi, Cornilescu parasise Landli la ora 11dimineata, plednd la Zurich. " , .-", .'
68
--, """""'~-
Chemarea lui era insa facuta. La insistentele superioarei aacceptat sa lucreze la 0 alta casa de odihna, la Iselwald, lingaInterlaken. Acolo i-a placut. S-a simtit bine, lucra cu placere,era mai liber, nu avea p~rmanent ,linga el superioara ,care nstinjeriea'. A trebuit sa prime~sca' sa '~eangajeze .a~ci:Boala nobliga sa se stabileasca intr-uif dimat' de inunte, intr-un loc'ini~tit. Lipsurile 'materiale au 'constituit ~i' ele un motiv;printesa nu mai avea resurse: ~i'oricum, nu mai ptitea primi:devize din tara ",J:i ',j : ".j:', [1< "j; .,; ,r; --:> .L., ':':;fi::;. . . . .
.'. " .~... I!; :..j'J ;I."':' J ~-- . ~ : ;-," .. '.' -'C~ -:
Vorbea oamenilor din ,casa,de odihna de,doua ori pe zi, cfteo jumatate de ora, .pregatea doua reviste saptaminal, predica'oriunde era invitat. Era tot mai ~preciat ~i iubitdetoti cu care.veneainlegatura ,, , ,-; '.,;.-; "'e," ,,;,;",~
~ . -. .. . - -;.-- .
. .Curin'd s:'a intors Iii Ultldli. Pe li~ga activ[tifea de pastor aprimit sarcina sa faca educalia raica ~i Iriai-aJes"religioasa adiaconeselor. Curind Ii devenit un elemen(nelipsit atit la casade convalescent a cit ~ila ~coala de fete. A inceput ca pastor; adevenit apoi ~iprofesor ~i in sfir~it, in anul1934 a fost 'numitdirectorul casei de convalescenta ~i al ~colii de diaconese dincadrul acesteia."';: .::' -'J' .,':',',1." ',; ',,';: - ,:..r'o
. '. . .r. .-. ..,.. ' .
.- Timp de aproape un sfert de yeac'(1927-1951) a educat 400de diaconese, ca're au raspindit Cuv.iritul.curat al Evangheliei,a~a cum I-au primit de ,la "iubitul lor pastor ~i profesor, innenumarate case de odihna, case de'convalescenta, sanatorii ~ispitaJe din Elvetia, precum ~ialte tari. Astfel, 58 dintre ele s-audus misionare in China, 22 in Brazilia, 19in Statele Uriite ~iinmulte alte locuri. 0 lucrare binecuvintata 'de Dunmezeupentru mintuirea'~i mingtierea sufletelor celor bolriavi!
i J i i. . ": ~ r' . '.:.. T, ~ ~." :
Se ocupa nu numai de educatia lor religioasa, ci ~i de cealaica, facind cu ele lectii cite 2-3 orezilnic. Erau pregatite inprimul rind pentru a duce Evanghelia batrinelor bolnave,femeilor, tinerelor ~i copiilor. Jnvatau sa faca cercuri biblicecu copiii ~i tinere~ul, sa mingiie pe bolnavi ~isa-i ingrijeascadin punct de vedere medical ~isufletesc. ' ,; :,' " ,
. @
-----
,In :acela~i timp' 'era 'ocupat permanent cu indrumareaspirituaHi a Circa 150.:.200de bolnavi in cursulverii'-'din apriliepina in octombrie,.:.~~i.60.:.:0in cursul;iernii. .; "'::"'J'<
.' ", ~iJ""': ;.) .:, ;'X 1 '.f-.~-",.'~'--." "...::.;-. ,-. -. . -, 'T..
Toto~ata "ni~~ge,(sa 'vorb.~a~ca..r~,6 ',ca~~,de ~at,rrril ,din'Ziirich,'care'fundioneaza'si astaii. ' ,'. ':' :Jo,' ~N. '.',"
".. :;~J-~:.! . :.Ji! ;'\!: ::;t) ::'lI~ri'.~~ n;~- ~'~;:}'(':.:\c! .~'-' :,':' ~~ ~~'!it;.
. !Rezult'!-tele ~rau, desigur,:pe masuraJuqatorului. Pe lrnga.pension'!-rii..j::a§e~or:ge.p9,ihna ~i s~I.1atatt:.opec~re Ie p~tI"ona,veneau oameni de la mari distante ca sa-I auda.:vorbiqd. Uniibolnavi reveneau la odihna pentru a Ie fi de folos mai ales dinpunct :de, vedere spirituaJ;, dedt trupesc. "Cei .ce-l auzisera,povestealldespre'el cind se iiltorceau' acasa ~i'astfel casele deconvalescentajd~'!carese ocuparerautotdt~aunapline.. ,I::';" ,
In afara programului era tot timpul ocupat' 2~indrumarea'individuala a sufletelor. Cele experimentate in Romania I-auinvatat d, 'cea 'mal 'sigur~ int~arcere'laDumne~eu are loc inurm~ ,i.mq~',dls~~iHin~~vid1:lile;,A~.~)ao'm ,~~''om. Era ~~adevarat doctor sufletesc. Intelege~ asa de bine pe bolnavi si-iingrijea cu'pas'ilule 'p,en~r¥'c~~ii~b,ea~~imt~a'cu,ei~Er-~~lins~~l'bolnav .:: ',~ ,,:'::; .'," . : -:: '.'. '~ :-" '[:"', ." . J' ',' '-':';
Venise aici sa se odihneasca, dar lucra mai mult ca oricind.Pe linga cele mentionate mai sus, avea nenumarate problemeCll 'c', administrati~ celor do'ua'. locasuri; '-eu indrumareadia~orieseior tri'mise sa 'lucr~'~eiiiJafan{ 'casei,'~ipe Hnga toate'acestea, intretinea b vasta cc)respondentacu'elevelehii pe totpaminiul,. 'pr~cllm,'~i 'Cll, multi d~n ,ert'ori~~ii~are"F ,cere~u'indrumari, ii' trimiteau 'prieteni sau rude sa':'i indruine din
pu~ct de, v~dere ~piritua.l.:.~:;' :' ,-- ::,' ::,:.." '" . , ::~~. . '. J.".. _. ',. ~,_..~ ~...,.
~i a c~ ~9tdeauna ci'nd se fac~ p lucr~re deosebitaavea demulte ori piedici din partea superioarei care nu intelegeaIntotdeauna ,mareachemare a acestui' om,-:carelucra subindrumarea directa a lui Dumriezeu. ; '". .;, '-- ".'
..~;i '.~'.t.~:.. :~. .'; . ; l~'. '~ . :. . . ..
. In~anul 1935,:boala ~i oboseala l-au,doborit. A inceplIt labratul drept ~i apoi s-a intins. A trebuit sa..~ifadi operatie labrat, raminlnd astfel infirm pentru toata viata. Bratul care
, ,
70,
~ -----
scria cu attta repeziciune, un scris marunt".regulat; elegant,avea sa fie inutilizabil pentru totdeauna?Mare' incercarepentru un maestru al condeiului! Asta era insa, .v.oia lui
" Dumneieu,' ~i el1a~uat totul din mina~;4i:,p~ .tap(Doa~a,;operatii; 'liinitele 'hnpuse'.<d~;Duinn~zeu, ip aCt;~'i teI."h.a.u,'decis.soarta: viitoare. Ave'anevoie <ie'control riiedical coJntinuusi s'a. j. . ,., '.,'
stea' neeontenit in climatul bItnet'al Alp~lor: Nido ~lta':tar~nui-ar~fi putu( oferi condHii m~(,bune c~.Elvetia.' ~i apoi seobi~nuise deja ~u spiritul 'acestei tarra libehatii', 3:fft'ga<J:uintei
'Ci~~tine,;dup~' attta .haituiala, pe, ;~eleag'uif mal .dragl, "darI t,'" . . j.. ~ :.-.' . . .; . .i " I.. ... .1... -. . ...'... ~ ..1 -.
,.I.I~...~s~m\ult,;ma,l.:Yl~r~~e: . ~j;ii'., <;'f;':,: _.L-._' i:jd~;,) J ',',;., ',:, ,','" :-. '.' ,,#-..::..<. ~ "'- -. ,', ". t.,; ,. .:- ";;' (,;'('c-, Ii.. 'r,/.
'd 'Necazurile care trebui'au"sa-l incerce stsa-lcah~asca nu'se-p~iellu/i'nsa 'opri ~i~i.' Era' 'facu't dintr':~ri'niaterlal; dlab' dinpunst :de'vedere fizic~;dar',avea 0 't~rien~miisuiat~ dipp~nct de.vedere' suflete~~ ~ispiritual. Er~ deJap't 'sir~i'riin 'aceCls~(tara,iar ta~aJtidl hartuia' neeontenit 9a!orita 'fi;!pt'-1lui,c~)Qcllia'in,.Elveti~ ').~a', .c~tatean ",r~man::; ~~e yre'in~a, acee,a:-. ,?bt~ne}'eacetateniei elvetiene era Joarte grea. ,De -alta parte, Cofrii1escunu ar fi dorit sa renuntela cetatenla romariii."De'-ac'eea " tnfiecare an trebuia sa obtina 0 prelungire a pa~aportului. Cuaceasta ocazie era mereu obligat sa-~i reinoiasea actele desituatie militara, ceea ee i-a creiat de multe ori mari necazuri.
Conform legii romane~ti, fusese deblocat din armataimediat dupa hirotoni~irea lui ca preot, in 1916. Avea asupralui actul oficial de ~tergere din efectivul armatei, dar nu puteaaduce nicio dovada ca ar fi fost macar 0 zipreot undeva, nici intara, nici in strainatate. Regulile omene~ti nu au tinutnieiodata seama de importanta lucrului facut, de lucrul insine, de rezultatele obtinute! Nu avea hirtie ~i pace! De aicimulte memorii, reconstituirea unor acte vechi carora nu Iedaduse niciodata importanta; 0 corespondenta necontenita cucereurile militare, cu ambasadele ~i eu marii lui sustinatori.Timpul treeea. Peste toata Europa se acumulau nori negri.Incepuse razboiul, iar el avea cetatenia unei tari care nu-ldorea, lucra semilegal intr-o tara care-i cerea sa intre in
71
- -- -..--..-...--
legalitate ~i nimeni nu tinea .seama de imensul profit spiritual"I dpe care 1 a ucea. ,>, ',':! ::1,'" ,~ :"
, Incepi~d cu"anul 1938, r~iaiille cu Romania au devenit dince in ce mai oficial(~,'reinnoirea 'pa~aporiului se facea din ce ince maigreli, a~a ca in 1940s-a hoHirit sa ceara naturalizarea ~icetatenia elveiia'na'.Alie'memorii, alte acte, alte necazuri! I-au. '. .' ,/ . , '. '.
trebuit aproape 10 a'ni de peregrinari, aificultati, interventii,pentru ~aabia in,~9~~ sa devina cetate~n elvetian.L-au ajutateditorii, fo~tii lui enoria~i. Aceste necazuri au avut insa pentrunoi cei'de astazi,unavantaj ne'pretuit. . '. Cornilescu nu:voianiciodata sa vorbeasca despre sine; cu atit mal putin sa scriedespre sine. Obligat sa i~i scriebiografia in vederea obtineriicetaterliei' elvetiene, ~ip~ntru a explica peregrinarile sale carenu se reflectali in niciun act legal, a trebuit sa-~icalce pe inima~i sa i!1~ire"pe'doua pagini de hirtie locurile pe unde a trecut,mobilurile care I-au minat, sa se explice unei lumi 9are nuintelegea faptele' neQbi~nuite, :ci,mimai pe 'cele ale o'amenilorde duzina. Fara aceste memorii, firul vietii acestui credincios, .ar fi ramas necunoscut pentr,u,totdeauna. . , ". ~ . '.,'.. , , . ...
,,' .,P' ,. ..
J .: ,- ! J :" ", ,
'.,.,.. ,. -
~.~...} .L ~~; ::";. --. ,;.
6,' ".
r : J ..
"
, ,
" :,
.. . .J.'
72
--~-'"
"
i : . ,;'(~. " ~~ -,':; ,i ,; : \;
I .' ~ .
tN' 'DOl '~",:"~, ' ..'." ,
f .:' 1 '..p . \( ~i'.' "<-,':' .".. " ~.... , ',"
. .. .- . - ... ", . p- . ."~"'" : ,-r' . . . '.'
",<,'-,,:., ' '"DomnuIDumnez'eu a zis:": '-"'" ~,"
"Nu -e:stebineca'omul siifi~~i,!gur;,.." ,
',r< -,p'.. '; .J r .', ..: 0" "Genesa 2:18-. ",,\ ,'-" "" J". , ,: t\~ . ";. ." .
De~i Cornilescu iubea a'~ade mult sufletele 'oanienilor: prinstructura lui sufleteasca era un singuratec. Ayea nevoie demomente prelungite ~ase retraga depa~te de oameni, de lume,pentru a se'regasi pe sine, pentru a-~i pune in oi-dineobs~rvatiile facute asupra oamenilor. .. Fara siriguratate nu~~is,ta reculegere, cugetare, creatie, spiritualitate!Era. uns~nguratec aici jos intre, oameni, dar se regasea pe ,sineto~deauna cind urca in sferele cere~ti. De acolo i~itragea seva,avutul nemarginit de spiritualitate pe care iI, revars~ zilnicasupra celor din jurullui. Cu ,* 1l1:cramai mult, cu atit trebuiasa aiba 0 perioada mai IU.1!gad~retragere. Chiar dupa ce s-a
c~satorit, petr~cea uneori 2:-3 zile tara sa stet! de vorba cuClneva, ; 'j:; ,;, ..' J ,: :
Sarac, bolnav, departe de tara, impline~te virsta de 50 deani. Dumnezeu insa mai avea nevoie de el 35 de ani ~ipentruaceasta ii trebuia un sprijin material ~i moral care sa-lingrijeasca, sa-l iubeasca, sa-l ajute in luc'rarea pe care 0 facea~i in °alte lucrari la care Dumneze~ a~ea sa-!.ch~me.
Pe'viltoarea sot1e a cunoscut-o la Uindli.. in anu11936, darmult mai tirziu s-a gindit ca _~-:arputea fi to~ara~a de '{iata.Venise acolo ca asistenta particulara a unui qledic bogat, carei~i cauta sanatatea. In fiecare vara, Dumitru Cornilescutrebuia sa mearga la Montreux, statiunea insorita de pe malulLacului Geneva, sa faca plaja ~i sa se odihneasca. Cind s-afacut mai 'bine, mina Ii ramasese mai sub tire ca cealalta ~i0purta intr~o cotiera. Aceasta a purhit-o neintrerupt pina lavirsta de 70 de ani. Boala lui nu a impiedicat-o pe tinara Anna
.~" .~....
" ,
73
~ ,-- -_.-...---
_._~
4
sa se simta din ce in ce mai puternic atrasa de pastorul casei deodihna la care a adus-o bolnavul ei.
Cind lua masa in aceia~i incapery cu el, ea considera aceastao favoare. lOG :''':,1
II intilnea de asemenea cind ii asculta predicile, cind veneasa dea ingrijirea spirituala, paci~t.ltului ei. Intre timp acesta amurit, iar ea ,a fost so'licit<i"ia:~~\r]:mfn~ca"asistentain casa deodi!:ma r~spectlv~:'Dar' DU'a' ~cc'~ptat ~i's-a intors la ~coala de
asis!en~~. .~~~~~al~".4~ ,cru8~, I:o~,i~ pe ~a~e ~,~bso,lyise. :,'", ''J" .' J ~.& ".. ... . _,11-, ..- .j '4 I,; '),\. ~.. ) ., .' l ~
,;:.Citivaa~i, mai t1rzjll, in 1940, ~:-flU,ca,s~t()rit. EI av~~;~Odeani,~i ea ){5..~uperiqar~ casei. de, pd.ihna, care. ~vefl i~ n1ult,~priyinte yederi. deo,s.ebite,deale lui pumitr~ Cqrnilescu; aJostl~ incep~qnwotr:iv.aacesteicasatorii. J,;fi :!<;." '::;~ :,~,C(j.
,,:Dupa casatorie-,;li'nara Anria a'ramas alatuii'de sot, la casade convalescenHi -la 'care ,DuiTIitru Cornifescu 'era director.Fara sa,bc1ipe~functle ofiCiala,' ea era"ajutorullui in to ate'privin!ele,.' Ayea de fapt inare ne'vbie de' a$a ceva;' de cinevacare sa faca peritru'el muIiCileca~e fl depa~eau fizice~'te,.da-ipecare nu acepta sa Ie lase nefacute:, Eit il ajuta din dragoste, nudin obligatie ~i,eI niciodata riu ar fieputut gasi 'pe-cineva 'maipotrivit. Intre cei doi s-a relizat 0 comuniune a~a de strinsa,incit" curind, ,t9ti. a)J )Jinecuvintat);unirea lor, care fusesebinecuvintata ge Dl,lII1jlezeucie.la inc~p'ut.,: j '::\'7:',,' ,~,' ';1;
, L-a ingrijit cu drago~te ~ieu devotamerit, pe,n!ru felull1ii d~a fi, pentru dragostea 'pe 'care 0 avea pentru slujba lui sfinta.
. . .' -"" -. ... ,- ..' I';:" ,", :' . .
Casato'ria' 'l-a "Iriii~'er~t -pe Durriitni' Cornilescu ~ii-a' dat forte de' h.icru;:' CInd altii se' :gihdeau deja lapensionare (mai ales ca era' a~a debolnav), DumitruCornilescu Incepe 0 noua' etapa in viata lui de :lucrare pentruDumriezeu. "j: ;,;' .. ','( ::-,,', '., . :,;;;,~ ,'" "
, Inc~ i't"ani luc';e~~fi~ ta~dIL'Predi~i,:p~blicatii:pa'storlre~sufletelor, adminls'iratia 'casei de convalescent'ii' si a scolii,, .' ',..' ,
iectiile zilnice, dar' ,cuJorte,:noi, 'cu 'un spirit iirvi~fat.,' '".. '. Ji: o' J , J ".'.. I .. I "- ",,; -.
..'- Legatura lor a devenit: a~a de strinsa, incit tinara' Arina era
74
-~. ~ ~ "
'r: --=--- -'-
supranumita '"jumatatea" pastorului Cornilescu. Ea llInsoteaabsolut pretutindeni. Douazeci ~i cinci de ani ea nu a avutniciodata pa~aport separat, ci era trecuta pe pa~aportullui.Spunea: "Draga niea~unde m-a~ putea duce tara tine?"
CInd a devenit octogenar, deseori spunea: "Fara tine, dragamea, riu as fi trait eu nicidecum' atit de mult!"" .
. " \' " ~,'L"'. \ ~. T,\ \ . . .' ,:
~[ ~!:.spune,,! tot ce 'gindea; tot' c'e' intreprindea, de la cele maiinsemnate lucruri: pina la cele mai neins~mnate. Nu a
" -, " ," 'f"C' ' .. ", '"
considerat-o nici'odata ;inferioara cu ceva. -Ii cerea parereaasupra:celor mai' importa'ritelbcruri, ca ~i asupra celor maineinsemnate. Daca 'ceva 0 dep'a~ea, 'discuta 'Cli'rabdare cu 'eapIna 'ce 'aju'ngeau ia aceea~i cuno~tinta. .';, .:,:~" ~:,L<", '
~ .. " " I! .'~ . ", ,-' '. . ". ~.
,Nu,aveauprea'~i.llti pde'teni. Si-au petrecut viata'n:iai muItslnguri, dar eniu 'ferl~iti! $i el 0' spunea adesea. ',' ,-.- -' '-i
i: CInd ea trebuia sa plec~ d,ea~~sa pent:r:u0 perioda ~~icltdescurta, el nu putea lucra singur,o a~tepta sa se intqarca. Deaceea prefera; sa plec'eimpreuna 'cu ~a. Practic vecfnii, oameniidin localitatile'unde au trait, 'nu i-au vazut 'singuri nidodat~.. . .' ~". ,. ;, i. . ro:. .' '.':'
,;,:;A~~all; ~r.~itC3fde a~t 'care Ji s-a~~'panit foa~te .~curti.Cornilescu spunea ;adesea ca el a fost cu adevarat fericit deabea dupa 1940.,:' ,~;: : ' )"'; ,: -' , " ",' ;
,\ , ~ . ~ J I - ~ . c: . . . . ~
;. i :.~" . 1'. .: }...J.tl.., " ;~ .';;..;"
:: .;!,. :..: " ~: . .-~.. J1 ! ~ ~ : - .' ,I~. .
, ~ , " , . 'L: '. i;. ~. I. '.'\
. " . :'"?"..1. . .I... ..1
~. '.. -",'
:', S', " , ., " I"
. '
. :.' J'. ;' ,~r:.
,-
.). "r", , , '0';: -.
, .
75
, ,
PE CONT PROPRIU
. .
..
" . . .fi voi aduee tnapoi tn loeul aeesta #-i voifaeesa loeuiasea tn lini~te aeolo. "
.,- "Jeremia 32:37, -,
Fara indoiala ca cei 23'de ani petrecuti la casa'de odihna dela Landli au reprezentat una din' cele mai impo~tante perioadedin viata lui Cornilescu. Marele singuratec, care aproape toataviata lucrase pe cont propriu, fiind pensionat in 1951, s-aintors acasa la el. Au urmat 25 de ani, cei mai fericiti din viatalui! Nu avea nici 0 obligatie fata de nimeni, nici un program,nid 0 epitropie." ;
Impreuna cu iubita'lui sotie s-a stabilit linga Montreux, inora~ul insorit, plin de vegetatie mediteraneana, de pe malulLacului Geneva, la poalele muntilor Mon~ Blanc.
Nu putea sa faca 0 alegere mai buna. Barbatul care asuportat a~a de greu sa lucreze in acela~i loc 0 perioada a~a delunga, 23 de ani la Landli, dar care :avea totu~i nevoie deodihna dt mai multa, ~i-agasit locul potrivit pentru 0 odihnaactiva. Aid, la Montreux, totul este intr-o continuaschimbare. Nu trebuie sa fad nici un pas pentru ca an de an,luna de luna, zi de zi, ora de ora sa fii in acela~i loc ~i parcaaltundeva. Lumina, culoarea cerului ~ia apei lacului, verdeatamuntilor, totul se schimba necontenit ~inu arata niciodata camai inainte. 0 zi ti se pare ca un an ~iun an ca 0 zi. Scurgereatimpului este aici imperceptibila pentru eel inactiv, dar foarterapida pentru eel sensibil, perspicace ~i vrednic. Fericitafamilie s-a bucurat in acela~i timp de ambele stari de lucruri.
~i-au cumparat 0 vila pe Riviera' elvetiana la Montreux,localitatea Brent. Era pentru prima data in propria sa casa,dupa 60 de ani de peregrinari. Ca insu~i Stapinul sau, nu a avutunde sa-~i odihneasca capul, in propria lui casa. Cita
76
,~- ._~---
qeosebire, de oamenii obi~nuti! ~i nimeni, nu ~-a indo itvreodata ca el nu este unul dintre ei! :' ','
, ,
Aid a inceput pentru el cea mai lini~tita ~iferieita parte avietii. Dumnezeu a ingaduit slujitorului sau 'ca aceastaperioada sa nu fie deloc scurta, in termeni omene~tL De~idoctorii au crezut totdeauna ca viata lui va fi scurta,Dumnezeu, datatorul vietii, a vrut altfel.,A~a rasplate~te EI pecei. consacrati Lui din toata inima. Cel slab, bolnav,neputincios'in termeni omene~ti, a fost situat de Dumnezeupeste limita celor "mai .tari". De fapt, putini au trait ~a dedeplin ca Dumitru Cornilescu, Psalmul 90. ;
.. ,
Aid, viata lui s-a impartit intre lucrarea pentru Dumnezeu,ingrijirea sanatatii ~i odihna. Dar inai~te de toate, ca ~ipinaacum, :. lucrarea lui Dumnezeu. - '.
" Pentru d proteza pe care 0' avea la mina dreapta nu-ipermitea sa scrie prea mult, in aceasta perioada a propovaduitEvanghelia ori de'""clteori i se ivea prilejul; folosind notitescurte, scrise pe' un sfert de coala de hirtie, in nemte~te.Partici pa astfella adunari cre~tine~ti, la intilniri intre adunari,la cursuri de vara organizate pentru cre~tini de toate virstele:dnd peritru tineri, dnd pentru oameni maturi, dnd pentrubatrini. Era solidtat peste puterile sale, dar nu refuza dedtatunci dnd ar fi trebuit sa se deplaseze prea mult. A fost astfelo binecuvintare pentru multi.
L . .'
Suferea insa mult ca nu putea sa scrie cum ar fi vrut.Supararea pe care i-o producea aceasta infirmitate I-a facut sacapete tensiune arteriala. De aceea a trebuit sa evite mai multeforturile, mincarea copioasa, dlatoriile. Intelegea ca a~aingaduie Dumnezeu, dar suporta cu greu imobilitatea la careera supus. "
Cind scriu aceste rinduri ma gindesc la modul necugetatcum eu insumi ~i multi altii ca mine din tara ~idin strainatateco~damnam imobilitatea unui lucrator al Domnului desprecare stiam cum fusese la 20 de ani, dar despre care nu ~tiam. ,
77
- .-
cum arata dupa 70 ~i apoi dupa 80 de ani. Puneam ''via~aluilunga pe seam a unei presupuse for~e fizice .deosebite.Lucrurile s,t~teau to.cmaidimpotriva: Dumnezeu ~ineaIn via~apentru lucra~~a pe .c;a~e o. 'yoia EI" pe cel .c,ar:e.~upapronostic,:!rile oamen.ilor tr.ebuia sa fi trecut ~e ~llit laDomnul. " ," " .:., .. . 4 . . ' . " ...
:'" In al doilea rind, tot timpul amiLuidar mai alesvara, lucraprintre turi~tii "$i.vizitatorii 'frumoasei sta~iuni Moritreux.Primea chiar In cas~ lui persoane care voiausa-~i' petreacaconcediulln vestita sta~iune. Cei care urmau sa.locuiasca Incasa lui erau anun~a~i de la: Inceput ca este vorba de 0 casacre~tineasca; ca J!1ain.te.de ~icul dejun se cite~te Biblia ~i sednta dntari crestinesti; di la niasa se face n.igaciune,:ca Inaceasta casa nu ~e fu~eaza;lar la ora ~o seara se Incuie u~a.Niciodata nu a In~elesca sfinrenia sa se limiteze la'sine Insu~i,ci a extins-o ~otdeauna ~i asupra.familiei sale, asupra ,~aseisale, asupra tu~uror rel,atiilor sale. Niciodata In y'ia~anu (laV,~tde a face 'c,:! cinev:~daca nu era cuprins In luqarea luiDumnezeu. Nu a avut.de a face decit cu adunari crestinesti, cu. . ,. ,
case de odihp,a pentru credincio~i, Cll:editori cre~tini. DomnulIsus Hristos ~i lucr(lrea Lui au fost toata via~a lui pumitruCornilescu. Altceva nu ~tia. De aceea era,foarte mult solicitatde credincio~ii de pretutindeni, sa ~ina predici, sa conducacercuri pentru tineret sau batdni, sa participe la Intruniricre~tine~ti de toate felurile. Deof;lrece vara era ocupa,t laMontreux, calatorea pe distan~e scurte mai ales iarna.
, ' .. Dar toata val-a, In cas~i'sa, facea zilnic adumire, pentru
vizitatori. Era plin de gindurile lui Dumnezeu in a~a masura,Inch totdeauna avea' de Imparta,~it ceva altora. $i 0 facea cu <>mare putere a Duhului. ~i Intr-un mod a~a de atractiv, inchoricine II auzea pentru prima data se hotara sa faca orice sa-lmai asculte din nou. Predicile sale nu erau savante, docte;' nuerau 'rostite Intr-o limba greoaie, ,inteligibila numai pentruini~ia~i.Dimpotriva, cele mai alese gInduri IeImbraca intr-unlimbaj simplu, curgator, accesibil oricui, dar in acela~i timpfoarte corect. '
.
78
.~~ -
Niciodata nu a facut distinc~ie Intre denomina~iile cre~tine.Era fericit sa-~ipetreaca timpul ~isa se Imbarbateze cu oricine,de orice limba ~i denomina~ie cre~tina, care statea pe temeliacea tare a Evangheliei, care chema Numele bomnului dintr-oinima curata. Nu a participat niciodata la discu~ii asupraparerilor Indoielnice ~i nu a supus pe nimeni unui tratamentdiferen~iat pe baze denomina~ionale. Dimpotriva iubea pe to~icei rascumpara~i prin sIngele Domnului Isus, ca pe fra~ii sai..
Datorita odihnei, armoniei in casnicie, ingrijirii deosebitepe care ~i-o acorda ~i de care se bucura din partea so~iei, aclimatului foarte prielnic de la Montreux, sanatatea i s-aImbunata~it sim~itor. Vara facea plaja pe peluza din spendidalui gradina, tot timpul lua medicamente indicate de doctori,ducea 0 via~acu totul ~icu totul ponderata, fara nici un fel deexces. In acest fel, In jurul vIrstei de 70 de ani se sim~ea maibine ca oridnd.
Datorita tensiunii arteriale i s-a recomandat sa manInce unregim special. Dumnezeu i-a facut parte sa intre In legatura cuun dietetician vestit din Elve~ia, care i-a devenit un bunprieten. Cornilescu II servea pe medic cu cele spirituale, iaracesta Ii acorda -In schimb - cea mai aleasa Ingrijire trupeasca.
Datorita Imbunata~irii sensibile a st~ii sanata~ii, la 70 deani a dat jos proteza de la mIna dreapta. In acest fel, mIhnireape care 0 avea ca nu-~i poate folosi pentru Dumnezeu mIna,a~a cum ar fi vrut, s-a transformat In bucurie. De~i batdn,boinav, consumat de mul~imea greutatilor ~i Impotrivirilorvietii, a inceput iar sa lucreze din plin. Cum? In multe feluri . . .
79
..
<6
." ,
PRIVIND tNAPOt SPRE TARA LVI,. q
"Ciid a~a vorbe~te Domnu/:"Nu Sf! va mai tntoarce. . .; ci va muri tn /ocu/unde este. .., ~i nu va mai vedea lara aceasta. "
Ierer:nia22:11-13
ToaHi viata a avut pe ioima Romania ~i lucrarealui Dumnezeu din aceasta tara. Acolo ii ramaseseinima, acolo unde ir:nplinise lucrarea tineretii sale.Avea in tara frati ~i surori de trup, dar mai ales mii, defrati ~i surori in Domnui. Ace~tia nu numai ca nuI-au uitat niciodata, dar multi dintre ei ii cereau sfaturi asupracelor mai diferite probleme personale, cre~tine~ti, de adunareetc. Un mod binecuvintat in care a lucrat in aceasta perioada,a fost prin scrisori. Multa imbarbatare a adus credincio~ilordin Ror:nania pe aceasta cale. Era fericit ori de cite ori putea saciteasca citeva rinduri de la unul din cei cu care a lucrat inprimul patrar al acestui veac in tara lui, de la cei car'e au fostprime Ie roade ale descoperirilor pe care i le-a facut Dumnezeudin Biblie precum ~i de la urma~ii acestora. Se bucura deasemenea foarte mult cind vreun cre~tin din tara sau de peorice continent, i se adresa ca aceluia care i-a pus prima data inmina Cuvintul lui Dumnezeu, prin care L-a cunoscut peMintuitorui.
S-a bucurat r:nult de scrisorile primite din partea unuicredincios, care ii amintea cu patos de minunatele zilepetrecute in 1923 la biserica "Cuibul cu Barza" ~i mai ales laadunarile de marti ~ijoi seara tinute in ~coala din apropiereaacesteia. A fost adi~c mi~cat de cele citeva scrisori trimise deEmil Constantinescu din care afla noutati din tara, despremersul lucrarii lui Dumnezeu in Romania, despre familiafratelui sau Gheorghe Cornilescu care trecuse la Domnul, farasa-l fi vazut vreodata timp de 45 de ani. . . Amintiri placute i-
82
--- .-'.~'-'~~- -- ".
-- --
au readusinaintea ochilor scrisorile trimise de unii din primiicameni ci~tigati pentru Dumnezeu prin lucrarea pe care, bfacuse in tara. Deasemenea mentiunile pe care VasileTeodorescu le-a facut peunele din"scrisorile acestora, i-aureamintit anii dinaintea primului Ra~boi MondiaI.'
In multe din acest~'~crieii'~iin alteletri.i~ise de'persoane ~aiputiI?'c~noscute; era invitat mereu sa viziteze tara in care s-anas'cut"adunare~ la temelia careia a pus prima piatra. Toatechemiirile.1or au ~amas 'fara raspuns! Atunci nu intelegeamdece;' eu atit'rriai mult Cllcit eu insumi i-ci'mfacut riu mimai' ai'nvitatie: ti i-:-arnaratat ~l posibili'tatea efectliarii ei, ,iric1usivgrija de cele'materiale. Acum insa inteleg de ce nu s-a putut ~ica a~a ,cum a ingaduit Dumnezeu a fost mai bine. ..
'j"' Ii: ; J ~~'"'7 ::1.. ,,' . :.~:f'.:~. . -
, ,Cu siguranta ins a ca cel mai mult I-a impresionat si I-a. .. '. . .' ! . '. ... . .turburat scrisoarea plina de disperare scrisa de..ocredincioasadupa moartea fratelui sau Gh. Cornilescu. Ii sunau in urechivorbeie puternice care zice~u: "Dumneavoa~tra' sa va amintitice raspundere aveti fata de sufletele noastre, fiindca la casazidita de Dv. am venit sa ne adapostim...
Amintiti-va ca sinteti roman ~i ca viata noastra are atitanevoie de binecuvintarile Evangheliei, ale luminii spirituale . . .Acestei tari ii sinteti dator prin na~tere sa-i slujiti cu toatatrecerea pe care 0 aveti in locurile cere~ti ~i cu toate darurileDv."
Nimic mai mi~cator decit aceste cuvinte din inima! Cusiguranta ca nu exista credincios din Romania care sa nu figindit la fei. Doua lucruri erau insa potrivnice acestei dorintearzatoare a credincio~ilor romani: mai intii faptul caDumnezeu a vrut altfel ~i in al do ilea rind, starea sanatatiiaceluia care ramasese in mintea ~iin inima lor "ca un vulcan",care deabea implinise 30 de ani cind i-a paras it. Acum insaavea 70 de ani, fusese sortit mortii de r:nediciinca de la 50 ~inumai harullui Dumnezeu I-a pastrat pentru credincio~ii dintara lui adoptiva ~i intr-un fel ~i pentru romani, pina lafrumoasa virsta de 85 de ani. Nu s-a lasat insa impresionat de
83
- - .--.--
"nici 0 chemare, .oricit. a fost ea de entuziasta saudeznadajduiHi. 0 viata de om ~iinca una foarte lunga, traitaexclusiv in slujba lui Dumnezeu, 11 invatase ca singurDumnezeu este eel care face lucrarea, ca pentru aceasta El sepoate folosi de unul sau de altul, iar uneori de nici unul.Adesea regret a ca nu 3:invatat mai devreme acest lucru, pentruca ar fi fost scutit de Q1ultenecazuri ~ia'i fi putut fi maf de folosDomnului. Ceea ce noi gresim din nestiinta, dar de bunacredinta, El corecteaza in vietile noastre '$i i~ istoria -adunariilui Dumnezeu, de care este legata lucrarea noastra. Aceastaeste 0 invatatura de seama pe care Domnull-a invatat peDumitru C~rnilescu' si prin care El ne invata '51 pe noi: .'. .. .' '..~': . .. . . . .E.:
De asemenea se .bucura de scrisorile fratilor credincio~iromani de orice denominatie, din tara sa ~ide peste hotare. 1-au scris mai ales romanii credincio~i din Europa Apuseana, iarmai tirziu, in conditii deosebite pe. care re vom expu~e incontinuare, i-au scris mai multi credincio~l din America. -- .. ."
',-.' . I .. I.
'- , ; ~ ~ l &
'. ....
..... ..
.'.., .. .,t.
"
..
84
'....
- --.- T:"I' .....---
'0' ALTAUSA DESCHISA - AMERICA, ;', ,- . ..~:':.. , ; .' -; .-; " I ~. .. " .
:t . ,. ,i~:..: . . J ~ :;" ~~'- .
, .'.'\.' ,; \:., ;- j. ". : .mi se deschiseseacolo0 u~dtn Domnul.",''',1> ,'.'. ;" r :,.:r.:: ";". 2Car.2:12
. Daca Dumnezeu' inchide' 0 usa u'ndeva... El deschide~ '. .
alta'~.', Cu voia'Lui unele usi pot fi inchiseo vreme pentruslujitorii Lui, dar Dumnezeu ~re totdeauna ,,0 u~adeschisa pecare nimeni nu 0 poate inchide ~ ..." (Apoc. 3:8). DumitruCornilescu indeplinea toate conditiile pe care Ie cereDumnezeu pentru aceasta: ;,. ';~caciai putina putere ~iai pazitCuvintul Meu ~i n-ai tagaduit nuinele Meu. . ." ': .,
'Dupa .ce a in~cut de '70 de ani, Dumitru Cornilescu s-ahotarlt .sa intrerupa orice activitate ~isa se odijmeasca ultimiiani pe care ii mai avea de trait. Odihna binemeritata! . . . Putea
i~sa ~~ spi.r,it.~~'ad~,viu sa alba odi,hna? I?~sigur, nu!Cu. ocazia uneia din calatoriile, ,sale in Europa, fratele
Danila Pascu ~i sotia, din Cleveland, Ohio, Statele Unite aleAmericii, au vizitat pe Dumitru ~i Anna Cornilescu, la eiacasa, in vara anuiui 1960. Locuiau inca in vila lor de lingaMontreux. Au discutat, 's-au bucurat ~i mai ales fratii dinAmerica au fost impresionati sa auda prin viu grai ceea ce ceimai multi credincio~i ~tiu' numa!' din citite: nemuritoareapovestire' a tineretii lui Dumitru Cornllescu - "Cum m-amiotors la Dumoezeu ~icum am spus ~ialtora." Din pacate nu Iis-a putut oferi un exemplar din aceasta bro~ura, pentru caautorul ei nu mai avea niciunul. Spiritul practic american afost insa la lucru. Ea a 'fost descoperita cudnd .in casa unuifrate din Jugoslavia ~ipublicata apoi in editura Luminatorul aBisericii Baptiste Romane din Cleveland. Aceasta cartulie aprovocat in dndurile bapti~tilor romani din America dorintade a cunoa~te personal, la ei acasa, pe "omullui Dumnezeucare ne-a tradus Biblia in cea mai frumoasa limba romana"cum scria fratele D. Pascu in editia americana a acestei
85
- -- ,.- -
~
..
bro~uri. Din nou spiritul practic a fost la lucru, sprebinecuvintarea:a ~ute ~imii de !rati romfmi,de peste ocean.. 'j . - - .'"' .. r;..
In vara anului 1964:'pe dnd se' ga:seau la' Gene'va la uncongres international, DaniUi Pascu ~isotia au vizita.t din noufamilia Cornilescu, de aceasta data invitIndu-i sa faca 0 vizitade dteva luni, credincio~ilor romani din nordul ~i nord-estulStatelor Unite ale Amei-icii. Invitatia nu a fost. acceptata.Toate planurile neobositului lucl-ator erau sa se'odihneasca,iar ri~ sa .~~l.at~r~~sc~.~i sa i?~reze. .'; ,-.\ r ;~:." !J',I '.' :..; 'j';'
In anul urmator Dumitru Cornilescu ~i-a pus..In aplicareplanul de a se pensiona, a doua:oara, mutIndu-se din vila sa,Intr~o casa mica,' exclusiv pentru odihna. Ayea 75 de ani. Dinnou a refuzat invitatia In America; Insa la insistentele frateluiDanila, a consultat un medic, ~i.apoi pe al doilea; dar ac~~tianu I-au Incurajat deloc sa f;:lca 0 calator~e a~a de lunga ~iobositoare. I s-a explica(di promisiunile facute'de arnericani,ca se va putea odihni In America, 'nu se vor'realiza:' "Acoloviata este prea trepidanta', americanii preaIntreprfnzatori ~i0astfel de calatorie v-ar putea fi. fatala" spuneau ei. A refuzatdin nou! " " '. .;..: ,':" J:' ~.:. .'.i;~:
: . ~~. . ,", I ,~. . :- .lata Insa ca la 1septembrie 1965urma sa aiba loc la Detroit,
Conventia Bapti~tilor Ro'mani din s.U~A. Cre~ti.riii~Iperi~anivoiau macar ~a-l vada, pe legendarul Cornilescu la 'conventialor:. '-,Nu vel av~a nici 0 obligatie" ~.::Sa 'fii vazut ~i atft" J sespunea mereu. Cuv"intelece1ui'de al do ilea medic'din E;uropa,care II vazuse ultima data, Ii sunau In urechi: "Ameficanii nuinvita pe nimeni"degeaba . .. Vei lccui Intr-un 6ra~'mare: '~uzgomot, cu' smog .'.. Vei fi exploatat la maximum Vei.f!tin1;1ttreaz pina la niieilll noptii, cum fac americanii. .. Veimuri acolo, iar rioi avem nevoie de Dv. .aici In Europa, la Dv.acasa. . ." M~saje telefonice ~iscrise nu conteneau sa soseasca,cu aceea~i Intrebare di~ 'ce In ce mai insi~t~nta: "Vii?" .
Al treilea doctor consult at asupra oportunitatii uneiasemenea calatorii In stare a In care se afla, a fost nu numai deparere sa mearga, ba chiar aratIndu-se entuziasmat, Ii spunea:
86
- - -,-- '. ~ ~ ,.
"Ar fi 0 gre~ala sa pierdeti 0 asemenea ocazie unica. lata aicimedicamentele necesare pentru cele trei luni si Dumnezeu savaaibainpazaSa!",\... ,,', '.' ;u~.,.' :"~:'
Dar mai erau numai dteva zile pina la conventie, iar familiaCornilescu, care de 25 de ani nu par,~sise.niciodata tara, nuavea pa~apoarte nqi, yi,tot pe acela ',tnc(!re sotia era trecutaalaturi de sotul ei. Interventii de sus, .interventii din parteaunui'senator american, bagaje facute in graba ~i Dumitru<;:or.njJes(;ua ,ajuns.fn America cu trei,zil~Inainte <;Ieconventie.
..)... ~.'-".." ',' , . ' ~'" ,. ~ \,,'~J }.; ~
..Tot ce-i spusesera primii doctori s-a f.ntlmplat Intocmai:calatorii:una:dupa alta, adunari repetate,.unele pina la miezul.noptii, predici nenumarate, caIdura,hrana diferita,suprasolicitare~i multe altele pe care ei nu Ie-au prevazut. Dar ~i al treileadoctor a avut dreptate: Dumnezeu I-a avut In paza Sa ~ia fosto posibilitate uilica penti'u crestinii americani sa se'lntllneascacu 'un;'(iate asa de deosehit.' '. .,' ' :'
». . . . " t .
. A vi~itat :ad~ni~ile " bapti~t~ din" cI~~~i~~d','.D~troi't' ~iImprejurimi, pe cele din Canada; a predicat In adunari,In case,la Intllniri frate~ti, In tabere de vara ~iIn alte locu.ri. A fost pusde mai multe 'ori s~ vorbeasca la radio. . . I s~au'cerut ,mereuartlcole. pentiu a fr 'publieate imediat sau dupa' aceea Inrevistele cre~tinilor romani din America. Trei luni de activitateneobosita, care I-a Inviorat. Era 0 activitate pe masura lui latinerete, dar Dumnezeu' dnd vrea sa faca 0 lucrare, poate saIntareasca pe ale~ii lui 'ca' "vulturul". ' , .
Dupa: trei l~ni de' activit'ate. ne~bositasanatos ~i a continuat sa lucreze pentruadoptiva, Inca 10 ani.'.:::'" ... .
s-'a Intors acasacei din tara lui. '.
.' . .!~~#
87
--- - ~-~ - -
. .' '
DIN NOU ACASA.. .'LA"LUCRU" ,. ,
'.
~
,'"Domnul..;;' "('
va da din nou put ere mddularelor tale; vei Ii ca 0.' ' :'grddind bine udatd, ca un izvor ale cdrui ape nu
, :, ',seacd." " " Isaia 58: 11
.Intors din' igo'ri1ot6"asa-America in patria sa' arl6ptiv'a-Elvetia, viata ~i lucrarea lui Dumitru Cornilescu au cunoscutun nou impuls. Doua lucruri au contribuit .1ndeosebi laaceasta: 'dorinta lui nestinsa de a face ceva pentru poporulroman ~i imburiatatirea starii sale fizice. .". '
Calatoria in America I-a facut sa inteleaga ca ~idaca nu seva mai putea intoarce vreodata la poporul sau, pe care I-a iubit~iil mai iubea inca cu 0 dragoste inflacarata, Dumnezeu poatesa-l foloseasca inca pentru romanii de peste hotare, iar prinradio, pentru cei din Romania.:'
Experienta calatorielin America, binecuvintirile avute'dealtii din ea ~icele pe care le-a experiment at el personal ~isotiasa, I-au facut sa reconsidere planurile sale de viitor si sa se, .gindeasca la noi proiecte. . "! '
La aceasta a contribuit apoi faptul ca daduse josproteza care atitia ani n I impiedicase sa faca ceeace considera ca este chemarea sa - sa ~crie. ~i acumiata-l din nou putind sa scrie... A tacut-o cu precautie i~ultimii ani ~i fara niciun menajament I'n timpul calatoriei inAmerica. ~i in loc sa se simta obosit sau neproductiv, a'constatat ca se bucura de 0 vigoare binecuvintata pentru el ~ipentru altii.
Inainte de piecarea sa din America, fratele Thomas Todordin Hollywood, California, ii scria:
"Am dori foarte mult sa va avem cu noi, aici, in California,pentru 0 luna sau doua. Nimic nu ne-ar face mai fericiti dedt
88
--.- ~.
sa va avein cu noi pentru a ne bucura de parta~ie frateasca incasa noastra. Sa va conduc sa vizitati frumoasa Californie, ~imai presus de toate sa avem impreuna parta~ie cu fra!ii ~isurorile in Dpmnul Hristos din aceasta parte a Americii. Amstat de vorba cu mai multi frati care au avut ocazia sa vaasculte ~icare mi-au povestit despre binecuvintarile de care auavut parte in acest. feI."
Thomas Todor ii face apoi invitatia de a veni in mod specialin California, cu alta ocazie, daca nu poate ramine incontinuare in America. Dar Co~nilescu nu a ramas ~inici nu s-a 'mai iiltors'-". '
La numai doua saptamini dupa plecarea lui catre casa, amavut eu insumi oca?ia sa vizitezS.U.A. ~isa aflu in mod directdespre imp'resia puternica pe care a lasat-o in urma lui ~idespre binecuvintarile primite prin el, de romanii din jurulMarilor Lacuri. ..,..' .,', ,: '
. ~ ", -. ... ; ....
I-am ~cris atunci 0 'scrisoare 'd~ apreciere pentru rolul pecare I-a avut in propria mea educatie' cre~tineasca, a parintilorITiei~i a intregului neahl romanesc. Totodata i-am facut inmod insistent invitatia de a vizita Romania, aratindu-i dt demult este dorit acolo, dt de necesara ~ide binecuvintata ar fi 0asemenea vizita, mai ales acum, dnd asociatul sau in lucrare -Tudor Popescu trecuse la Domnui. Intre altele i-am scris a~a:"Cartile Dv. au reprezentat primele manuale pe care mi-amfacut educatia religioasa. . . Biblia tradusa de Dv. constituiebaza rena~terii spirituale a multor romani dupa primul RazboiMondial ~i pina in prezent. Ea a reprezentat 0 cotitura nunumai in rindul carturarilor ~i celor interesati de religie, ci amultor oameni din pOpOL Mama mea a invatat sa citeascanumai ca sa poata citi Biblia. Prin limbajul simplu, precis,revelator al Bibliei tradusa de Dv., Dumnezeu a pus laindemina acestui popor planul Sau de mintuire pentru oameni~i a contribuit la formarea spirituala a poporului nostru".
In scrisoarea de raspuns ~i-a exprimat, cu modestia-ic'aracteristica, multumirea pentru aprecierile aduse, dar a
89
4
refuzat proiectul unei vizite .In. Romania, pe ,motive desanatate. .. '. ',' .....
Intre timp, amintirea calatoriei in America ~irezultatele eiexprimate in scrisoti de multumire ~i noi invitatii 11fat saregrete ca nu a stat mai mult acolo. Mai mult, este indemnatchiar sa se gindeasca la 0 stabilire definitiva in aceasta tara,pentru anii care ii mai avea de trait ~ide lucrat'pentru Stapinulsau.Animatorul acestor propuneri ~i planurj este :4i~, nouDanila Pascu din Clev~land-, care s-ar fi "bucurat sa aibacondeiul ~iglasul b~n.ecuvin,tatuluilucrato~ .ir via Dqmp.lllu~la lucru pentru programul sau de radio ~i pentru .revist~.pecare 0 edita la Cleveland.
. . . . r'. .; 1 I: '. '. r. . . /, ", ;r:.. ;_:i: ~ :
,Planurile au ~amas i~sa niIm~,i,planu~i ~i dupa ~H s~ par~neimparta~ite de D\,1,mitru,Cornilescu. 1;ara lui, ,!doptiva:-Elvetia ~tersese urmele necazurilor ~i nemultumirilor pe carela avusese in tara lui de origina. Devenise cetatea.nul acesteitari ninunate care i-a fost refugiu, cimp de activit ate ~iadapost
bi~ec~vintat p~ntru 0 jumatate de veac.' :, " . -, ,:.'.
'De aceea;' Dumitru - C'or~{lescu"s-a reintors 'la viata' 'luiobi~nuita, la sci}erile~ui,la predici,le saie in public sau la ;adio:la participarea, sa la co~ferinte ~i intruniri cre~tine~ti,;~indiferite case de ~dihna ~i.l~parta~ia c~ Domnul sau, cu sotia ~icu credincio~ii,c~i ~aiapropiati. . -,;' ,',- . ,
Dupa intoarterea din Am~rica, Dun{itru C~rl1jlescu acontinuat sa scrie predici ~isa Ieiriregistreze pentru programulde radio cre~tin din Cleveland, condus de Danila Pascu. ~i afacut lucrul acesta aproape neintrerupt pina spre sfir~itulvietii. Chiar in prezent, la citiva' ani dupa moarte, unele dinpredicile sale mai pot fi auzite la acest post de radio. Totodata,in 'revista bapti~tilor romani din America "Luminatorul",predicile sale au fost publicat'e timp de citiva ani dupa ce avizitat aceasta tara. In acest feI, el a scris peste 150 de prediciscurte pentru radio, pline de harul 'mintuitor acordat deDumnezeu oamenilor in persoana Domnului Isus, ~i deimbarbatare sfinta pentru cei mintuiti. Multe din ele se ocupa
90
,-- - . or ~~ ~
de subiectele fundamentale ale doctrinei cre~tine. Altele sintserii de predici infati~ind elementele de baza ale cre~tinismului,pe marginea unui text din Biblie. !
., Inse~{tith.irileda'te predicilo~ sale sint gra'itoare prIn eleinsele. Astfel citam: "Atra~i hi cruce", "Mintuirea a fostdesavir~ita", "Rastignit cu Hristos", "Noi avem un marepreot", Jnvoit cu Dumnezeu", "Parta~i ai slavei Lui","Biruinta asupra lumii", "Pot totul", "Atirnarea de Tatar'.Dintre ciclurile de predici cu continuare citam ciclul:"Naaman Sirianul" format din 16predici, incepind cu predicaintitulata "Nefericire stralucitoare" care descrie stareanenorocita a unui general lepros ~i sfir~ind cu predica:"Fericita intoarcere acasa", dupa ce a fost curatit de lepra lui.
In ace~ti ultimi 10 ani din viata a publicat de asemeneaciteva zeci de predici ~i cuvinte de imbarbatare in limbagerm an a, pe care le-a folosit la desele lui intilniri cucredincio~ii din Elvetia ~i cu cei ce 11vizittm din alte !ari,precum ~i cu ocazia invitatiilor pe care Ie avea de a vorbi incase de sanatate.
Prin intermediul prietenilor pe care i-a facut in America,Dumitru Cornilescu a fost descoperit sau redescoperit de alticredincio~i din Europa ~i America preocupati de lucrareapentru Romania. Astfel s-a intilnit cu pastorul roman stabilitin Franta -Jeremia Hodoroaba ~icu Dr. Peter Trutza stabilitin Florida, Statele Unite ale Americii. Ace~tia I-au vizitat deciteva ori, i-au inregistrat mai multe predici pe banda ~iIe-autransmis prin posturile de radio cre~tine din Bonaire -Caraibe~i din Monte Carlo-Monaco. In acest fel, nu numai cre~tiniiromani din America, dar ~icei din Romania au avut ocazia saasculte 0 serie de predici transmise de Dumitru Cornilescu laradio.
Vorbise ultima data publicului roman; in tara, pe cind aveain jur de 30 de ani, cu inflacararea unui deschizator dedrumuri. Revenea acum, dupa aproape 0 jumatate de veac, cuprofunzimea ~i calmul unei experiente de octogenar, care
91
~ -
..
.umblase 0 viata intreaga cu Dumnezeu. Toti aceia care ~tiaulucrarea pe care 0 facuse, sau cel putin faptul ca el este cel princare Dumnezeu a pus Biblia in mina poporului nostru, au fostmi~cati de predicile lui domoale, blinde, dar pline decontinutul trairii unei vieti de credinta.
92
_._,- -,- ...~- ,~-
,. ~ i I .. -"f'
, I i.) . RECUNOSTINTX '
. '.' ..
,
", I. , "
J ,.-: ~: i~. ".::',
. -' ...,;Fiindca'Ma iubeste - zice Domnut... fl voi". '. , .
, satura cu viala tunga, 'ii-r vol arata mfntuirea, .' Mea." ,'. " " , ',-
;;', 'Ps.9I:14,16
Sint foa~te greu de des~ifrat mobilurile cele mai' asciinse "ale,vietii ~i lucrarii unul om al lui'Dumnezeu ca Duinitru'Cornilescu, care afacut tot ce' a' fost cu puHnta sa se ascunda,sa nu-~i etaleze lucrarea ~i sa nu primeasca recuno~tintaoam'enilor. .
. ,
Cel mai bun prieten al sau ~ipoate singurul prieten inaintede casatorie, i-a fost tnsu~i Mintuitorul. Lucrul acesta rezultain mod evident din parta~ia pe care a avut-o ellEI toata VIata,din felul de viata de deplina predare pe care a dus-o, precum ~idin marturia puternica a predicilor ~iindemllUrilor pe 'care le-a dat toaHi v,iata celor ce-l ascultau. Atit cei ce I-au cunoscutindelung, cit ~icei care a~'avut cu el doar convorbiri scurte, auramas cu convingerea ca el traia 0 viata de strinsa legatura cuDomnul Hristos. Acela~i lucru rezulta foarte evident dinexperienta de 35 de ani pe care sotia lui a avut-o alaturi de el.
Dumnezeu a voit insa ca <>viata a~a de lunga, plina dezbucium fizic ~isufletesc ~itrait a intr-o asemenea smerenie, saaiba parte de 0 frumoasa rasplatire nu numai in cer, ci chiar ~iaici pe pamint. Cea mai mare rasplatire i-au fost desigur, a~acum 0 marturisea singur, anii lini~titi de dupa retragerea lui laMontreux. Aici, numai cu sotia sa iubitoare, el marturisea ca atrait cea mai fericita perioada din viata.
Dumnezeu a voit insa ca Dumitru Cornilescu sa aiba sibucuria recunoa~terii publice a lucrarii sale pentru Rom~nia ~imai ales pentru lucrarea de a fi tradus Biblia ~i a fi pus-o inmina poporului de pretutindeni care vorbe~te limba romana.
93
In acest scop, Dumnezeu s-a folosit de initiativa predicatoruluiroman Iosif 1;'on.Gasindu-se la studii la Colegiul Baptist dincadrul universitatii Oxford -Anglia, acesta a vizitat Societateapentru Raspindirea Bibliei in Anglia ~i'Strainatate, unde a cititcorespondenta avuta cu Romania in anii in care DumitruCornilescu ,a,tradus. ~i tiparit Biblia. Cu aceasta ocazie el adescoperit ea Biblia -lui Cornilescu impline~te 50 de ani de laaparitie' - in anull971. Totodata a aflat c~autorul eitraie~teinElvetia. Mi~cat de istoria palpitanta a traducerii ~i tipaririicelei mai marete carti care s-a tiparit vreodata in limba. -, ,". .'. . r~-'I. I' '" "{. r"' .
romana,' Iosif 1;on I-a'. 'vizitaf 'pe Dumitru Coinilescu'inElvetia;'in vara 'anului 1970. O.l' aceasta ocazie a aflat istoriafascinanta a unei vied, a unei hicrari si a unei card care"~ra. .' . -. , ,
normal 'sa atraga in mod deosebit atentia unui 'om plin.Aeinitiativa. ' ,.. ',. .
4
- .I~tr-adevar, I~sif Ton .:ia .cfteva;J~id~t'iv~." Mai 'intiisemnaleaza apropiata ~niversarela Socitatea peniru Raspin:direa Bibli~i in Anglia ~iStrainatate, propu'nind sarbatorirea'ei. De fapt, urina sa aiba loc 0 dubla sarbatoiire, pentni ca in'1971,pumitru Cornilescu implinea ,80 de ani.' 0 coi'ri~i,de~ta',frumoasa ~i 0 propu,nere de'sa~batorire bine meritaia peritruun lucrator zetos care s-a bucurat a~a de putin de r'ecuno~tiritaoamenilor <:>viata indelungata!, , ',' " '. ,.': ", ', - ~;.- .. . -'. ). .; ./ .-..' :'- l . .~ .
, Iosif 1;on a scris apoi un articol despre aceasta dublaaniversare in revista "European Baptist" ~i0 scrisoare pe carea multiplicat-o in 50 de copii ~i a trimis-o pas'to"i'jlor dinRomania' ale caror adrese Ie cuno~tea. In aceasta sciis'oare, ca~i in cea tr,imisa ~lui Dumitru Cornilescu insu~i,'.Iosif 1;onspunea: , ~ .. .' '''' , ,..
"Pentru, noi anulacesta trebuie sa fie 0 deosebitasarbatoare, caci aceasta aniversare cuprinde in ea evenimentede mare, importanta." " "- ,
,) Initiativa lui Iosif 1;on a fost binevenita. Mai multe bisericidin Romania ~iAmerica, pastori ~isimp Iii credincio~i au scrisscrisori de adinca recuno~tinta fata de Dumnezeu ~i simtita
94
-'-'-- ~- - -. .
apreciere fata de traducator, ,pentru binecuvintarea pe careBiblia in traducerea lui Cornilescu a adus-o in viata lor, inparticula~, '~i in viata popo~~lui roman, in general.
In "scrisorile prim{te; ~redinCio~ii~~iexprirliau' apreciereapentru acela "care a pus in., mina popor~lui' roman depretutindeni Bibia, Caitea Cartilor, Cuvintullui Dumnezeu,in cea m~lilimpede ~imai f.rumoasa Fmba romaneasca. Pentrudoua gen~ratii de oarneni, C;u~int'ul.sfint a fost cunoscut,glfs'iat, citi~in fiecarezi, a~a c'um l-a formulat sarbatoritul, cutot hanH, cu care'l-a llIIlplut ,Dumnezeu, c~,multa truda, cuehtu~ias'm divin ~L~aiestrie li~erara neegal~ta. Ei mentionaufapttif ca istoria' :ctestina ro'maneascava pastra pentrutotdeauna' numele ac~lu'ia' c'are a realizat iharea opera detraducer'e a Bibfiei in"iimba' romana frunioasa/~crisa peintelesul tuturor. Ei' ~i-au exprimat 'conv.ingerea ea aceastalucrare mareata este scrisa in cer, in -cartea fapteloi. . .
",' - .. 'J, "- . . ~" :
: Multi, pastori, h.i~ratori)n .yia Domnuluiin tar~. ~i pestehotare, 'credincio~i care citiser~ Biblia irifiecare 'zi timp deaproape 50 de ani, au realizat cu aceasta ocazie recuno~tintape care 0 datoresc aceluia ,care i~i inchinase viata luminariipoporului roman, prin Sfinta Scriptura. Unii recunoscnepasarea lor atita timp pentru acela care le-a facut cel maimare bine pentru viata aceasta ~i pentru cea viitoare: le-aoferit Biblia, prin citirea careia's-au intorsla Dumnezeu ~iauprimit in fiecare, zi putere de viata prin ,r~citirea ei. ."
Cu ocazia primirii acestor scrisori, Dumitru Cornilescu aresentimentu! restabilirii legaturii Cllpoporul sau, simtamfntulreintegrarii lui in neamul caruia ~i-a dedicat sufletul, talentul~i energia tineretii sale. Culege ,astfel, tirziu, roadele derecuno~tinta ale cititorilor sai romani. , " .' ,
Aniversarea este organizata de secretarul 'general alDepartamentului de traduceri al Societatii Biblice pentruRaspindirea Bibliei in Anglia ~i Strainatate, canon R.W.F.Wooton. La inceputul anului 1971 acesta scrie lui DumitruCornilescu urmatoarea scrisoare:
95
.. ~ - -- ,-
',:, lubit'e'D'~~~'~i~'Co~niie'scu:,'" "',: ',J " ';',I 1". J. . - . - .: "- .:~~~ . f .:.
Cunosc nU!llele Dv. de mai multi ani, in legatura cutraducerea romaneasca a Bibliei si am citit 0 serie de. . ~. '. .' , . ,~. ,
scrisori "c'are ,se 'gasesc 'in arhiva soc:i'etatii; legate, de'" aceasta' iiicrare.' !Dar nun:tai,ell 'putin timp}n' urma a'm, ;-,'aflat, piin"in,ter~ediul Rev., losif 1;'on, despie'impIiriirea
, '..'.in curind a"50de 'ani 'qe la tniducerea Bibliei ~i despre, faptul ca Dv:' (raitiin"'Elvetia; A.ceste lucrui}l1li-a~
, stimulat interesulin mod ell totul deosebit,~iintordndu-:,fI)a la arhiva a'I;Ti''afla(mult mai mult 'ae~pre 'istoria
, ,: traducer,ii Bibliei ~nromane~fe ~.ide~pre IegiifurileDv: cusocietate~ rioastra: Am fost puternic impresion'at de,celeceam Citit, de 'scrisoarea triinisa niie :de 10sif.;I:on,:descriind viatasi hlcrarea Dv., 5i de brosura "Cum ril':am
; intors, laDu~~~ieu ~i cuma~' s:pus,~i'altora". "".:,\ ~ ..i -' I I .. 1... .'. -" ~. .'. . .-' . .' -
", ":, Imi pa~ebi~e ,ca va .trebui.,samerg d~ dou~ pri la, Geneva in, aceasHi,prim}ivarii. 'Sper fo~i-t~,mult sa am
, ,', ocazia 'sa va:intilnesc~.:", ,','" v, "'-- -, ~, ,,1': ~. :' .' : '- . ..,..:.. '- 6 :.' '. :
4
: ~i intr-adevar, s-au intllnit. Mai intii in luna martie, dndcanon Wooton a 'cunoscut pentru prima datape DumitruCornilescu personal ~i apoi pe 5 aprilie, in ziua aniversarii.
Sarbatorirea "aniversarii s-a 'facut in prezehta membfilorComitetului 'de tniduceri al U niunii Internationale aSocietatilor Bibllce, prezidat de Dr. Oliver Beguin ,;'secretarulgeneral al uniunii."Au fost prezenti de asemeIiea cu aceastaocazie: 'secretarul ,Societatii Biblice Elvetiene, secretarulFederatiei Mondiale Luterane, secretarul Federatiei BisericilorReformate ~i alte personalitati oficiale ale vietii cre~tineinternationale ~i elvetiene. '
Sarbatoarea a inceput cu un prinz dat in cinstea luiDumintru Cornilescu la vestitul "Centre des rencontres,"dinlocalitatea Cartigny, de linga Geneva. Dupa prinz, canonR.W.F. Wooton a prezentat viata ~i opera lui DumitruCornilescu, a vorbit despre munca sa de traducator de
96
---7 .. - -~ .....
Jiteratura engfeza cre~tina 'In liniba romana inca de pe vremeadnd era student la teologie la Bucure~ti ~ia expus aspecte dinactivitatea de cinci ani pentru traducerea Bibliei in' 'limbaromana, moderna. A insistat apoi asupra faptului ca in acea. ..J .. .. . . ~ ',' .'. . . . ,. . . .' ! . .. ~
perioada, dnd era calugar ortodox, el a descoperit dinEvaI)ghelie, pas cu pas, calea mintuiril ~ia:c~patat sTngur,faraajuto'rul 'cuiva', 0'viata ilOU~,0:viata de legiit'ur'apersonala cuDomn'ul Isus'Hristos. Ei a devenit 'astfelun om noii;'un omnascut'din nou, inaintedea'fi sfir~it sa-friidudi Episiola'catre
r-' ~ .' ,. ,., r . -.":) (', .. ~, . < -: - '" . -.~''''' '. .
Romani."D,upa aceea, cu optica rioua data'de calitatea de copil.. ,., .,'.'!.. . f. - . .,. " .. .-. ~., .. ~. r"'I ~
allui Dumnez;eu,oel a revizuit cele'patru Evanghelll ~rcarteaI . .-. . ..- .-. . . - . - . ~ ... . 1
Faptele Apostolilor deja traduse; ~ia continuat haducerea cufiorulie'meril de Dumnezeu~i al dragostei nemasuraterfata:'denevoile spirituale ale p6'portIluis'au' nemintuit.' ; ;, '('J:'-1
Vorbitorul a aratcii 'apofcum la 'apafitici t~aducerii, criticii, " . - ,.,. . ",. . "r. "~ ~ . '.
vre'mii au caracterizat Biblia'lui Cornilescli Cel"net'superioaraoricarei alte traduceri, fiind prezentata intr':o limba: supIa ~icurgatoa~e, care lipse~te oricarei alte traduceri; fiind expusamtr-o ,limba care vorbe~te inse~i inimilor oamenilot. ""Pentruprima data poporul roman a capatat astfel 0 Biblie in limbavorbita, inteleasa de oricine,fara nicio dificultate. tmpotrivireanascuta in Romania fata de miscarea crestineasca determinata. . " ,.,... ,.
de lucrare(i"iraducatorului, I-a obligat p~,acestcisa,paraseascatara'in 1923si sa nu .semaiiIiioarca.acolo.niCiodata..):.~ariucrarea inceputa',<;k :el a' con'tinuat'in: 'lara, sa de origine,.-Romania, iar Biblia lui s~a riispfndit intre timp in rp.ilioan~'cfeexemplare )fl toti f~ei ce vorbesc limba ,ro~fma, de pe tot'pamintul. ': 'De', aceea autorul acestei traduc~ti, a fostsupranumit ~,Luther al Roma~ieL .,,' '",.. ,::"".." ,". ..~ ,.. . . .. ,".. . . . ..' ..
Dupa terminarea cuvintarii sale, canon Woo top a inminatsarbatoritului' 0 diploma prin care Dumitru Cornilescu es.tenumit pre~edinte ,de onoare pe viata. al Societatii .BibliceBritanice, precum ~i0 editie de lux a ultimei traduceri a B~blieiin limba engleza, publica~a de acesta societate. " :'. '.":':
La sfir~it,' Dumitru 'Cornilescu .a vorbit ,in termeniimpresionanti despre orele lungi de munca neobosita pentru
97
traduce rea Bibliei ~i despre roadele binecuvIntat~ ale acesteilucrari ~i, ~i-a manifestat multumirea pentru recuno~tintaacordata. ' '" -," ;'" . )',-: ; :) ,"
Aniversarea a fost mentioruita In presa elvetiana, sub titlul"Martin Luther al Romfmiei". .:' ',"',"'~, ",. ,'J:'; .:~
. '. . . ,~ . ..', . , ~ ..' "0;.
, A fost Q' aniversare de neuitat ~i0 frumoas~ rasplatiref barmai presus de toate, , Dumitru Cornilescu s::'a' bucurat, decon~tiinta lucrarii {mplinite ~i de rez.ultatele ei binecuvIntate:cf~tigarea sufletelor'romfmilor pentru Hristos. S-au ~lmplinitastfel cu ,elcuvintete proorocului Isaia de'la ,cap. 53, ye'rs. lO-11: :,.: .va 'vedea 6 samInta de urmasi, va trai multe zile si.', ." ~ '
lucrarea Domnului va propa~i In mlinile Lui. Va vedea rodul. -" . .1 - .. " I .', - ~
muncii sufletului Lui ~i s,e,ya InvlOra.", j,;' ,
..
Dupa aceasta aniversare, octogenarul a continuat ca ~iInainte sa scrie, sa'vorbeasc'a laradio, sa participe la cursuri, satin a pre~i~.i In 'case de o~ihna. "" '" ", ,", ,
Dar vremea plecarii sale la Domnul era aproape. Dupapatru ani, care nu s-au deosebit prea mult de cei anteriori Inceea ce pi-ive~teprospetimea ~iactivitatea pentru Domnul sau,Dumitru Cornilescu a fost chemat acasa! Era 27 august 1975.
. . "
, Numai cfteva zile Inainte de moarte s-a simtit m~i obosit, sia avut dureri mai ,intense' decft de obicei. Nu se nelini~te~pentru sine, ci pentru sotia care ramInea singura. Treizeci ~icinci de ani fus~se fericit alaturi de ea, iar acum'~ti'a'di merge laMIntuitorul sa~ iubit,fara ea. " , '~ ' ," .,
. Dupa dorinta sa, a fost Ingropat extrem de slmplu ~ifaranici 0 publicitate. Cel ca~e,cfndva, ,cu 50 ~e ani In urma,rascolise 0 tara, pleca acum pe ultimul sau drum, singur. DarI~i facuse datoria din plin. Nu a~teptase recuno~tinta de lanimeni ~i pleca acum sa primeasca rasplatirea ve~nica aDomnului sau, caruia ti Inchin,ase toata viata. ' , '
Iar rama~itele lui pamInte~ti se odihnesc In cimitirul dinMontreux, vizitate zilnic de aceea care a fost In ultima parte avietii lui, singurul sprijin pamIntesc, singurul prieten ~iconfident -Anna Cornilescu. " :
98
""_. . ,..-".-
"Pe masura ce-L cuno~ti pe Domnul Hristos,tnve!i sa te cuno~ti pe tine tnsu!i"
. , D. Cornilescu. (: ~
, , " \.
, .'. .."':
. ," ... \.
; ~c ~ ;-. ~: ..,.J' .~" .. "'\:," 1" , ,
, ' ,,',. #.' 1.
, "
. ~/.. ...,.: ;".~.J' ,,,, "ri{ 'l
" , .,
...u:;...- .....- .L,
.. '. '0 .. -:..' '.. j . . .' ,', ~ : ,....
" " , .. ..-
',' , Partea a 'cincea
, (fVIATK SFtNTA -'0 'CALE DE URMATI.' '. .' .
..! ;
:. .I'~; . ..;~). i : .....,..r. -
::;". U~~ .i.(;,.," .' \ ~ , ,
.-. . , .... "
,
- .," ~. ,:...
"
"Am fost rastignit tmpreuna cu Hristos # '
traiesc... dar nu mai traiesc eu, ci Hristostraie~tetn mine." '
Gal. 2:20
99
--
"
- .~(".'. .
\..
, ~
o VIATA SFtNTA,
.
"PerU alhi sfnt 0 cununii de cinste, ea se giise~tepe calea neprihiinirU... Provo 16:31
Dumnezeu are pentru fiecare din credincio~ii Lui 0 lucrare;prin fiecare din ei are de transmis un mesaj. Ce anume? Cfnd?CH timp dureaza? CH de important este? Raspunsulla acestefntrebari este treaba lui Dumnezeu. Rolul nostru, obligatianoastra de oameni credincio~i? Una singura: ascultarea!Atunci, la timpul dnd Dumnezeu ne pune fntr-un anumit loc,pentru 0 anumita lucrare, sa fim gata sa 0 fmplinim. EI estesuveran sa ne foloseasdi. pe ._fiecare a~a cum crede EI decuviinta, ia! noi nu avem dreptul sa comentam hotarfr~le Lui.EI poate sa foloseasca pe uriii din' crediiicIo~ii Lui pen'tru 0lucrare care sa dureze toata viata, pe altii pentru 0 lucrare denumai un an, sau numai 0 zi! ... Noi putem aprecia unelelucrari ca fiind foarte importante, iar altele mai putinimport ante; unele foarte interesante, iar alte1e' mai put in;unele pe care fmplinindu-Ie ni s-ar cuveni 0 rasplata mai marededt pentru altele. Dar toate acestea sfnt gfnduri ~i masuriomene~ti. Pentru Dumnezeu fnsa conteaza un singur lucru: safaci numai ceea ce El fti da de facut, atunci dnd EI te pune safaci, cu fntelepciunea ~i puterea pe care ti Ie pune Elladispozitie; iar dnd EI te pune deoparte, sa ~tii din nou saasculti ~i sa ramfi lini~tit acolo unde a hotarft El.
Noua ne place sa lucram, sa facem multe lucrari, sa Ievedemroadele. Ni se pare foarte greu sa starn deoparte atunci dndDomnul ne spune: "Acum, lucrarea ta s-a terminat!".Ascultarea se fnvata fnsa numai fntr-o viata de parta~iepermanenta cu Domnul Isus. A~a ajungi sa-I cuno~ti gfndurile~idorintele, ce-I place ~ice a~teapta EI de la tine. A~a fnvatamea EI vrea mai mult sa-L ascultam dedt sa facem lucrari pecare nu ni le-a dat El.
100
r~
~ --~
Multi .dintrecei care au cunoscut fndeaproape .viata luiD~lIriitru Cornilescu ~i-aupus aceasta fntrebare: "Cum sepoate ca un om al lui Dumnezeu ca el, care a fnfaptuit, Qlucrare crestineasca atft de importanta pentru 0 tara fntreagafnt~-un~t.i~p record, sa':'~ittraias'c~,,apoi JP~~e~tur yietii JI1anonimat, fara sa ma.r.r~alizezelucruri laJel de izbit.oare, de~la mai trait 0 jumatate sie veac?':,.intrebarea' p~:re sa 'fiefndreptatita ~inefntelegerea jusiificata, pe'ntru ea discordant adintre cele doua parti ale viefii lui Dumitru Co'rnilescu nu serefera numai la lucrarea lui, ci chiar ~ila caracterullui, la'ace<!parte' din personalitatea 'omului despre care ~tim 'ca nu~~seschimba. '. o:J! .:: ~ 0: :/;':; ;':, t, .. r:~;::-;., : , : -.:: ::-': {" -, 0
: - ~ i '. -; - .~.;~" --'1 '"' :: ::":. .:f' ~ .' ': ",. r} Ii !?:)
:Cei patru-cinci ani fn care a tradus Biblia ramfn pentru totice'i care I-au cunoscut,Ochiar"~i cei mal apropiati, o'enigmiNimoeni,"nicichiar sotia lui,'nu '~tiemulte lucrurtc~privire'Jaaceasta perioada din viaia lui. Cum a fost posibi(ca tin slngurom, fntr-un dmp atft de sctirt;sa faea 0 lucr'areOatttde mare, degrea"~i de importanta:? Niciodata nu se mai fntlIpplase" a~aceva. Nu numai ca"a 'reaHzat aceasta iucrare s~ngur, 'fnir:'untimp record' $i fara sa aiba 0 pregatire speCiala,' dar era ~ibolnav;mi ~tia ebraica; traia'1ntr-o taracu posibilitati foartereduse ~imal ales 'era fri necuno~tinta tc>"ta:IadesjJree~enienteleesentiale ale mfntuirii. Toate aceste carente trebuiau rezolvatedin niers~i au fost'rezolvate! Cum a foOstposibil? Desigur didaca pfivim la Dumnezeu ca autor al acestei lucraii, nimic numai este de mirare, 'nimic 'nu mai pare extraordinar.Dumnezeu cu resursele Lui, cucapacitatea Lui, cu dorinta Luide a aduce lumina fn acest colt de lume cuprins de fnt1.merec. . .~i atW' , ',:.' .~ "/.: ..:
Au urmat ~poi dtiva "ani fn care calugarul solitar s-amanifestat ca un excePtional organizator, energic ~iefervescent. Ocupfntu-se de tiparirea Bibliei a avut de a face cuoficialitatile din tara ~i de peste hotare, cu cele mai de seamafete biserice~ti, pe care a trebuit sa Ie fnfrunte faracompromisuri. Dupa aceea a urmat lupta dusa pentru a-Ilamuri ~i a-I convinge sa se fntoarca la Dumnezeu pe fnsu~i
101
~ -' - " -. - 0" . --
prietenul sau, Tudor Popescu. Apoi, fmpreuna cu el, lupta ~imunca extenuanta pentru fnfiriparea ~i fntarirea bisericii luiDumnezeu din Romania. ~ . -. ,'n' , .-.; " . " " ,
In toata activitate(! pe 'care a dus-o }n ,anii a~eia a fostneobosit, ',navalnic, inepuizabil; un canal deschis prin careI)umnezeu' i~i n~va~sape pamfntul spirhual al Romaniei tot
~el~tigul bin~~uvfn,t,~rilor L.ui ~ere~ti. , :;':, ' ,:.'.. ",A venit fnsa un moment fn care Dumnezeu a socotit ca rolul
lui Dumitru Cornilescu fn aceasta lucrare ~i fp.acest loc" s,,:,asfir~it. De aceea I-a luat din tara lui, dintre putinii prietenicredincio~i pe care ~i-i facuse, din familia lul, din adun.areacare de abea se fnfiripase ~i care avea atfta nevoie de el ~i I-apus fn alt 'loc. Din acel moment, viata acestui om al luiDumnezeu intra fn umbra: putin cunoscuta, putin semnificativa!De ce? Pentru ca a~aa hotarft Dumnezeu! ' ..;
Lucru importa~t ~idem~ de luat :fn seama este faptul caDuinitru Cqrniles(;u a inteles foarte bine voia lui Dumnezeucu privire la.el. Dumnezeu l-:-ascos din lucni.rea pentru altii ~i1-a crescut peel fnsu~i, I-a maturizat, I-a copt. in suferintele uneiboli far a leac, departe de toti fratii ~i surorile de trup ~i fnDomnul, departe de poporuf pe care I-a iubit ~ipentru care afacut atft de mult, fara sa poata au'zi macar 0 slova dinmelodioasa limba romaneasca, despartit de toti ~itoate a avutminunata revelafie a fntf~nirii lui cu Dumnezeu, pentru alteratiuni decft iertarea de pacate . . . Atunci cfnd a aparut marein fata oamenilor, nu era decft un fnvatacel fnaintea luiDumnezeu. lar atunci cfnd a disparut dinaintea priviriloroamenilor, cfnd pentru ei se nume~te ca nu a mai facut nimic, adevenit un titan fn aprecierea Celui Prea Inalt.
.
102
-,- - ---- r ~
. ~ ~
-..... , ,. . .
;. . I':' .i' .l~..':r:'Q CALE DE URMAT . .. j
~ - ~ . .1' . ~- .
. s
, "Dupii ce afost giisit bun. va primi cununa vie/ii., pe care a fiigiiduit-o Dumnezeu celor ce-L
iubesc." " Iacov 1:i2, ,
.A ramas putin de la el in afara de Biblie: un manunchi depredici publicate fn dteva bro~uri! Cantitativ - foarte'putin!Sint insa portite prin care'aflam ce a gfn'dit, ce a crezut, cum atrait Dumitru Cornilescu fn aceasHiiunga perioada a vietii lui;
, . ,
~i despre 'aceste lucruri. a~ vr~a .s~ spun c~t~va cuvi~~e. -- ,
Ajuns fn Elvetia prin forta fmprejurarilor, el a trebuit saramfna acolo ca fnti-un fel de exil. Lasase fn tara totul. Bra aici. " ,
numai cu Domnul sau, care i se descoperlse ca Mfntuitor cucftiva ani fn urma, fn lini~tea ~i singuratatea unei chilii decalugar. Dunmezeu I-a lasat sa spuna ~i altora vestea buna aEvangheliei pe care 0 aflase, sa arunce samfnta bun a fntr-unpami?t care 0 a~tepta. c, " ' , "
Apoi I-a scos: din nou din mijlocul oamenilor, I-a luatdeoparte, ca sa-l fnvete miezul vietii de credinta, 0 lectie carenu se poate fnvata decft in doi.' Cuno~tel;tputin atunci, darDumnezeu voia sa-i descopere mult. "Experimentareapersonala ~i intima a harului lui Dumnezeu este singuratemelie a vietii cre~tine", scria el, ~iaceasta a fost temelia celor50 de ani de viata care au urmat. Tot 'ce a lasat scris estefmbibat de aceasta realitate a vietii lui. "
, , '
"Puterea unei vieti de credinta se arata in lupta cuvrajma~ul. Ea ne este data In orele de meditat1e, dnd facemlini~tefn noi in~inepentru a asculta glasullui Dumnezeu." Dela oameni fnvafam sa vorbim, iar de la Dumnezeu invatam satacem. Cft de important e.st,esa ~tim ~isa putem sa facem sataca toate glasurile fnauntrul nostru, ca sa se faca auzit numaiglasul lui pumnezeu ~i pe acela sa-l ascultam.
....
103
,- ----
Care sint urmarile acestei ascultari? lata ce citim Inmeditatiile lui: ,,0 viata de comuniune intima cu Dumnezeunu ramine fara niciun efect: ea se traduce printr-o asemanaretot mai mare cu modelul divin; sinterri transformati In chipuriasemenea Lui."
" "Viatade"comuniunecu DumnezeuI~iresfringebinecuvintareaasupra Intregei noastre fiinte. Nobletea spirituala ilumineazaviata ~i0 face sa straluceasca." "
,,~i ce iz,'-oare de ap~ vie sfnt fn El! Iertare dumnezdasca ~ifnfiere; pace, legatura cu Dumnezeu, firea :dumn'ezeiascachiar, iata cfteva din com,orile acestei stari binecuvfntB:'tedecare ne bucuram aici." ~l :cfnd ne gindim la' 'de> ni seinflacareaza inimile ~i cfntarea 'inflore~te pe buzele rio'astre."
In iotl acesti, ani pe care i-a petre cut depart~ de tara,Domnul Isus a fost "pentru Du'mitru Cornilescu nu rillmairinMfntuitor care I-a"eliberat de un trecut pacatos, ci un prietenreal ~idesavfr~it. lata ce scrie cu privire la acesf lucru:";,In Isusgasim plinatatea unei priet,enii 'a4evarate, de fond. .. Eu 'amgasit In Mintuitorul meu un prieten caruia Ii spun totul, cucare fmpart totui. Nu exista nimeni in aceasta lume mare caresa merite mai mult ca Elincrederea mea. Prietenia Lui maumple de 0 fericire negraita. "Cum a~ putea sa ma simtvreodata singur sau sarac alaturi de El?" . '..
.I. '. . I
" Din parta~ia acestei prietenii divine a Invatat multe lucruri,pe care le-a mentionat apoi In scrierile lui: "Rugaciunea este defapt punerea n<?ast,r~,de acord cu Dumnezeu, pentru ca saatingem Impreuna cu El un tel comun". Cit de putini ~u~osc ceinseamna in viata practica aceasta "punere de acord" desprecare vorbe~e el aici, aceasta armonie care se realizeaza numai"impreUI1aci(El", intr-un" "fel comun" . .. ".: :
~
In viata de" credinta trebuie sa ~tim sa-L deosebim peDomnul Isus'Hristos de lucruri care nu sint ale Lui, ~isa fimuna cu EIIn lucrurile Lui. Fiindca "este periculos sa separamproblemele spirituale de interesele noastre trecatoare". '
104
.........
, "Acela care ~tie sa se lege de', Domnul Isus ~i ~sa fienedespartit de El, nu se va gasi niciodata in impas." "",.
"Pe masura ce inaintam in viata de credinta, invatam sa-Ldeosebim pe Domnul Hristos de toate celelalte lucruri"." \
tnca doua hicr~r'i iinpdrt~lIlt~'tin "legatura:' cu"'viata 'd~parta~ie cu Domnul, gasite in meditatiile lui: "Este iinposibl1sa-ti faci pr~vizii de har. £1,~e e~te d~t ,c;linplin, dar numaipentru ~omentul pr~zent." "Nu exista nirp.ic,mai d~licat decftcomuniunea cu Domnul Isus. Este s1;1fi~ien,tun l,ucru de nimic;:
pen.t~~. a 0 Wl-~ufa. ':' ",.."". ! -.' . ,:,"",' .,' "- 'r :" '
In prezenta lui" Dumnezeu, 9I.:icelu~~u, din v~ata c~luicredinc~os ,capata semnificatie y~~nica:,"Credinciosul trans-:-forma toate e?Cperie,ntel,eyietii lui in~~lori ye~nice:i\1tocmai caun 'arb ore care i~i pregate~te, din ,~9a~e,"~~r~rile,pamintului,hrana sa". ,,-' .. ::.\ ~'.~~ \ ~. ~.~~: .~' ~~iI t ;;~: .}- 1j-;~ r~ .~
Dar care est,edrumul sp'~e.aceas~a viata"ge parta~ie intim.acu Dumnezeu? Raspunsullui este simplu si clar: "Exista unsingur drum' care duce la legatura'personaia si la 0' increderenelimitata in Dom'nul Isus: drumul ascultarii!'" ."' "".
0; ,', ):]'~ '.\.~ ::~
Ce este ascultarea, D. Cornilescu a Invatat, desigur, de la. , ,
prietenul sau, Domnul Isus Hris~os':,,~i ce jertfa a fost pentruFiullui Dumne:ieu sa se faca'~iui Omului! .".:Parc"a-L aud peTatal zicfnd: "Du- Te Fiule ~i scapa pe pacato~ii pe care"i-ampedepsit .in mini a Mea! Pedeapsa e grea, minia Impotrivapacatului e mare, dar Tu poti ~i trebuie sa-i scapi de ea, prinmoartea ~i prin singele Tau!"" ~i parca II aud pe Fiulraspunzind: "Da, Tata, vreau din toata inima, vreau sa fac cezici Tu. Ce vrei Tu este ce vreau ~i Eu. ~i pleaca El, FiulluiDumnezeu cel prea slavit ~i prea stint, da, pleaca ~iia chip derob ~i se face Fiul Omului". :.. , .
'Traind "0 viata de ,ascultare dupa modelul DomnuluiHristos ~i prin El , D. Cornilescu obi~nuia sa-~inoteze scurtemeditati ~i ginduri pe masura ce Ie asimila:
"" A ~ti sa asculti de Dumnezeu inseamna sa fii de acord ca Elsa-ti coordoneze toate planurile tale omerie~ti." "
~_.
105
"Acela care sta sa discute un ordin divin, nu este demn denumele de cre~tin".
"Nimic nu ne indreptate~te sa credem ca Domnul Hristos neva insoti in to ate experientele in care dorim sa ne aventuram.Din contra, no~trebuie sa-L urmam pe El, acolo unde vrea sane quca."r ,..- - ,.: . "." . . '. . .
4
::.. "Aceta care nu asculta in viata lui de cuvintele Domnului. ,
Isus: "Nu' va'ingrijorati de nimic...", sa riu "se a~tepteniciodata sa aiba pace in sufletul sau." . :" .
"Dumnezeu cunoa~te drumul pe care ne conduce. Nu ar finepotrivit sa nu ne incredem total in EI, cu privire la viatanoastrii? Nu este nici necesar, nici important sa intelegemintotdeauna caile Lui! Sa ~tim sa-L ascultam ~iEI Se va ingrijide tot ceea ce he' prive~te." .
, ."Este foarte important sa ~tim sa mergem cu Dumnezeu:
fara sa grabim pasul ~i tara sa raminem in ~~ma". ."f- '.'-", . . .
Cornile~cu . a mers' hi' pas ell' pumnezeu, s-a' odihnit lapicioarele Domnului Isus. A trait pe pamint cu seva pe care ~i-a tras-o din cer, '~i ea razbate. in tot ce a scris:' . ., . . ~. .
.,' "Domnul Isus nu vrea sa fie pentru noi 0 ideie abstnicta~ incare sa eredem doar, ci 0 persoana vie, pe care in fiecare zi sa 0cunoastem intr-un fel nou, slavit!" '. ., .';..,. . . , .
. "Domnul Isus ne cunoa~te mai bine decit ne cunoa~tem noiin~ine. EI se roaga in mod special pentru noi cind ne simtimslabi ~i descurajati. EI cunoa~te toate greutatile pe care Ieintimpinam, toate pericolele care ne ameninta ~i ne audesuspinurile. . ."
Ce privilegiu de a putea incepe fiecare zi cu aceastasiguranta ~i eonvingere: "Azi, Dumnezeu vrea din nou sa mabinecuvinteze. Fara indoiala insa' ea binecuvintarea divinaeste deseori diferita -de ceea ce ne inchipuim sau dorim noi.Dar nu e mai putin adevarat ca toti aceia care se lasa in miinileSale binecuvintate, vad slava lui Dumnezeu." "Ce mare iubire
106
- -_.---~ ~.. -.r-
ne arata Dumriezeu ca vrea sa mearga eu noi in via'ta! Aces'tae'ste~inumele pe care L-a dat ingerul Domnului Isus: Emanuel-adica Dumnezeu este cu noi. Isus este Dumnezeu ~iare toataputerea. Daca merge cu noi inseamna ca toata puterea Luimerge cu noi. Atunci nu mai este nici 0 greutate in viatanoastra in care EI nu ne-ar putea ajuta. Dumnezeu .celAtotputernic imi fagaduie~te sa mearga cu mine! Cum a~
putea ~0.vai sa ~e~g ~u EI?" . '.. ' ,~.," :,".Domnul Isus merge cu noi nu numai ca Dumnezeu, ci caDumnezeu care S-a facut om, a trait pe pamint, ~ia trecut printot ce trebuie sa treeem ~i noi, dar ca biruitor.. .". 7,;/..
"Viata este cu totul altfel cind mergi cu Isus. EI este rin prietenbun .care nu ne lasa niciodata singuri... :Ia-ti locul lapicioarele Domnului Isus!" . ' '" . . , .
'Cel care impart~ cu Dumnezeu viata lui de:fiecare zi ajiIngein ar'monie cu tenil' ~i.cu el insu~i, ajunge sa se bizuiasca intotul numai pe Domnul, sa nu se mai teama de n~mi9~sa-Lslaveasd. ~i sa-L inalte in launtrullui pe Acela pe ~are L-aaeceptat, nu numai ca Mintuitor, Ci~i ea Domn ~i Stapin alvietii.' '" '. ., .
I~ta ~e citim in scrierile lui Dumitru Cornilescu: '; .',
"Isus, care a fost rastignit odata, este astazi tmparatulimparatilor, Regele regilor, Domnul domnilor. EI esteStapinul ~i Cirmuitorul istoriei lumii; de aceea nu ne tern em de
nimic, nici chiar atunci cind ne pare ca vine potopul pestelumea aceasta, eaci Ellini~te~te furtuna ~ieste Domn ~iStapinpeste inimile noastre." ' ,.' .
"Daea un suflet Il.prime~te pe Domnul Hristos ca Stapin ~iscop unic in viata, toate eforturile lui se coordQneaza inordine~i armonie spre' aeest tel." .
"Nu este totul sa ai credinta. Nu este esential ca acesta credinta. . ,sa fie mare. Este insa foarte important ea slabieiunea noastrasa se bizuiasca pe puterea Mintuitorului ~i s~ se increada inEl."
107
.- ~
"Daca Hristos nu este singura ~i cea mai importantapreocupare a.mea, nu voi ajul1ge niciqdata.1a plinatatea dupacare inima mea e'ste 'ath de'insetata.'" '," ,...". .,:~, ... ; " . .' . .' -. .' . '. .'!o..' :.' ..J ~ J. '- ....
"Ce durere pentru Mintuitorul nostru.sa ne vada inaintind cugreu sub povara greutatilor care ne apasa, in loc sa Iearuncam. ra LUI"" .' .. , ~ . . i' , . '.'..asup' ." .,~.J1"I.L-, ,.',' ,',... "....
. . ". -~. , . . -. - t;...
.' 0 viata traita in prieienie cu' Dumneze~ i-a dat lui D.Cornilescu 0 viziune noua, pozitiva asupni m'ultor lucruri.Care dintre noi nu ~tie, de exemplu, ca ispita este un lucru rau,negativ, .cel mai mare du~man in 'viata de crediI1ta? Sau' dinecazurile ~i imprejurarile, marunte r'din viatanoastra defiecar~ :zisint lucruri care ne ,trag in jos, ca u~ balast ~edorit?. a ~ ~. . -.. '. --. . ~ . . h . -" .-
Dar lata ce scne el: " . " -. , -,- . " .. };:..~ '. : '. : . .'":.' ;.. .' . '~./ .
..
"Ce este ispita? Este ocazia oferita de Dumnezeu pentru a ne~coate biruirori asupra Celui Rau... Dumnezeu ,ne .daposibilitatea 'cle',a'invi'nge exact 'in,momen'tulin <;are'du~~anulvrea 811 ne dea lovitura de giati'e . . .Sanu uit'am ca ispita, prinea insa~l'n~ este .\Inpacat, ci n'umai un' prilej de izbi~da . .. Sainaintam in viata cu 'convingerea' di este posibil sa ie~imbiruitori din toate' cursele dusnianului nostru. Vom aveabiruinta pentru ca ea ne-a 'fost asigurata in Donmul.Dumnezeu pune toata put erea Lui la dispozitia noastrfl,pentru a birtli fiecare ispita. Nu este acest lucru minunat? Sa neluam curaj ca sa biruim cu bucurie in fiecare zt.. ':.."',
"To ate ispitele au' asupra no astra efectul pe 'care noi 11acceptam. Daca Ie privim' ca pe ni~te nenorociri, ele ne vordobor!. Daca, din contra, Ie vom vedea ca pe ni~te ocazii de apune la incercare credincio~ia lui Dumnezeu ~i a Domnuluinostru Isus Hristos, ele ne vor umple viata de 0 mare bucurie."
,;Imprejurarile marunte din viata noastra de toate zilele sintamanunte pe care, intr-o zi, Dumnezeu Ie va uni; ele vorconstitui 0 opera mareata: perfeqiu,nea caracterului nostrucre~tin! Vom fi mirati de valoarea pe care 0 vor capatagreutatile pe care Ie-am int1lnit aici, jos, pe pamint. Ele sintinstrumentele transformarii noastre dupa chipul ~iasemanarea
108
- - - . ~-
Domnului Isus. Sa n!l pierdem' din veaere acest lucru ~isa nuprivim nici oamenii, nici imprejurarile in care ne gasim,.dintr-un punct de vedere omenesc.' Atintindu-ne privirile asiIprascopului ve~nic,. sa devenim copii ai.lui Dumnezeu fericiti~purtatori de biruinte in orice Jmprejurare. ~.": Prin suferinte,dragostea lui. Dumnezeu 'ne .conduce spr'e maturitate ~ifrumusete spirituala. ".,: :)~ :. ~~!~''1 :. .::' '.. -' " ,., ' ~ .In ldelie ispitrl - priiej de i~btncn(~. in loc"de~imicnida vieiiide~fiecare'zi auzini'de perfectlunea caraderului 'cres'tin;;defericlre~'biruinfa, frum'usete spirltuala, dnigostea lui Du~ezeu~
; ": .' J',. .!~ J ;'; ', .. .. '.'.r- ,!.~ r: .: . ,,' ,.:~',,"-L
Acestea sint gindurile lui Dumnezeu, mesajul Domnului IsusH~ist~~?-pen.trui~~p~~ ~n.ca~~avem de tE~itpe ~cest.pii~inL
Dumitru Cornilescu a fost inainte de toate un evanghelist.P~~dicile lui erau ~imple,}clare, curate,.'Iti ,~duc~au.v,~s.teab~naa jertarii in for~~ cea II?-ai.apropiatiJ, de sufletul,:omuluiimprovarat de pacate. Cineva care I-a ascultat vorhind a spusdespre felut' cum vorbea: '''Mesajui IUIeste limpede ca apa deizvor destinca, :continuu, cristalin, de care te api6pii cuincredere ca nll' va izbucni'in clocote;: racoritor, datator peliniste si asigurare." . ,3.""-:,,, ':.;!'. ~~". .~ ." :,':!, , .,..
~. ~ "'~ :, '..~ ~;,., ,ro" t-':; :'J . ' . - :":)~. . . ... ", ..',... ,.. Ca evanghelist, mesajul )ui, era intotdeauna uimitor de
simplu: "Domnul Isus a venit, a 'trait ~l 'a murit pe "pamint,fiindca voia ~sac'imte . pe~ oamenii . pierduti . .. De iamiazanoapte la iniaz~zi,J~ide la apus'la' rasarit, ~utidera taraintotdeauna cu acela~i'gtnd: sa caute suflete... Iri'orice clipa,in'orice, zi EI eragata sa--ascultenecazurile oamenilor, caci Elvenise sa caute pe frati~ SaL-..:' . . ..
. .. , 'J' .: ' . , . .
~i dupa cum cauta sufletele cfnd ~raia pe pamfnt, .tot a~a Iecauta ~i azi.~i de-a lungul veacurllor EI a cautat totdeauria samintuiasca sufletele oamenilor". " ',' '. - . .' ..' . . ). ..:.
Cfnd adr~sa asc~ltatorilor chemarea la mintuire, JaDomnul Isus, 0 facea intr-un mod foarte ~personal,individualizat, voind parca sa-l atinga pe fiecare in situatia incare se gasea, ~i sa-l puna fata in fata cu Domnul Hristos:' ,
109
"'-.,. - .- - . , ,
.
"Cum te-a mai cautat EI pe drumurile gre~ite ale vietii tale!. Da, te-a cautat! Cind erai bolnav in pat ~i sHiteai inaintea
portilor ve~niciei-,ti-aduci aminte?- atunci EIte cauta. Cind te .
gasehi in nevoia aceea -ai uitat? -~i ai strigat catre EI ca sa tescape ~i I-ai fagaduit ca ai sa te predai Lui -iti aduci aminte? -EI te cauta! Cind ai auzit 0 predica buna ~iai simtit ca te mi~cala inima ~i ziceai: "Asta e pentru mine", atunci EI te cauta!:Cind cineva ti-a p~s. in mifia 0 foaie cre~tina, in tren, inautobuz, 'sau pe strada, atunci EI te calHa. T.i-aduci aminteefnd stateai la mormintul acelei fiinte iubite, efnd dupamoartea ei te simteai singur~singurel pe lume si parasit deDumnezeu'~i de t~ti ~i ti se parea ca viata nu m~i 'are nici unrost pentru tine?, atunci EI te cauta. Da;'da~ EI te-a cauta't demulte ori!" , . ;', " ! ,. '.;
Sa-u:"Pe 'Cine'chema"Ella"Sine? Pe cei truditi ~i impovarati!Adica pe orice om, deorice limba, de orice natie, de oricevirsta, de orice stare, numai sa aiba nevoie de odihna..' .-, .
Pe cei 'truditi sa Ie dea u~urare. Pe cei impovarati sa Ie poartepovara. Pe cei frico~i~cei ce au team a, sa Ie dea iertarea. Pe ceiinlantuiti de vreo apucatura pacatoasa, sa Ie dea biruinta ~iizbavire din robia pacatului. Pe cei impovarati, cu raspunderimari in casa, copii, afaceri, sa-i intareasca ~isa Iedea odihna innelini~tea lor. Pe cei impovarati care se simt singuri pe lume, saIe dea prietenia ~i tovara~ia Lui. Pe cei in desnadejde sa Ie deacuraj ~i nadejde. Oricare ar fi povara ta, Isus te cheama ... EIda odihna. El 0 da fiecaruia personal, nu uita! El imi da mieodihna de care eu am nevoie~itie odihna de caretu ai nevoie."
Predicile de evanghelizare pe care D. Cornilescu le-a tinutdupa ce s-a intors la Dumnezeu, in perioada eft a fost in tara,erau pline de energia de care el insu~i era cuprins. EI puneainaintea oamenilor pedeapsa lui Dumnezeu daca mi voiau sase intoarca la El. Ar fi vrut parca sa se pocaiasca toti, atunci,efnd Ie spunea el. "
In a doua parte a vietii lui, vorbea ~iscria cuprins de cu totulalte sentimente. Vorbea numai despre dragostea nesfir~ita a
110
---'- ~.- _~_-.,.r~__---
lui Dumnezeu fata de cel pacatos, despre bucuria ~ifericireade care ai parte efnd 11cuno~ti pe Domnul Isus, despre viata deplinatate care urmeaza unei predari totale. Este adevaratcuvintul care spune ca: "Din prisosul inimii vorbe~te gura . . ."El ~or,qea despre lucrurile de care ii ,er~ plina inima.
11apropia pe pacatos 'cu dragoste, de dragostea'lui Dumnezeu:. . I . . -'. . ~ :. ',r' ..: ',: .
"Prietene, se prea poate ca pacatele tale sa fie ro~iica singele, ~ivina ta sa fie nespus de mare. Eu nu vreau sa spun ca pacateletale sint mid ~ica ,:,ina ta nu e mare. Dar numai una iti spun:daca vrei sa.iti zugrave~ti starea in care te gase~ti cu un,singurcuvint, poti sa spui doar: sint pierdut! Mai mult deeft pierdutnu poti fi ~i"nici mai putin. A~a e! Daca da, atunci vesteaaceast"abuna este tocmai pentru tine. Pentru ca Fiul Omului avenit sa caute ~i sa mintuiasca ce era pierdut. ~i a~a e~ti tu,pierdut! . . . lubitul meu prieten, e~titu pierdut? Atunci tu' e~titocmai bine venit la Isus! . .." Sau: ""Dumnezeul nostru nueste un Dumnezeu a'spru' ~i nemilos, 'ci un Dumnezeu caresufera efnd noi plingem ~i se bucura impreuna cu noi efndsin tern fericiti.. ."
, ,
'.'!
, De ce vorbea el atit de mult despredragostea lui Dumnezeupent~u cel pacatos? Pentru ca ea este 0 dragoste cu totuldeosebita, singura care,. poate na~te dragostea pacatosuluipentru Dumnezeu. lata ce spunea D. Cornilescu: "Dragosteafata de Domnul Hristos nu poate fi impusa. Ea se na~te acolo,la cruce, cind ochii pacatosului se deschid ~ivad imensitateadragostei Lui!" sau: "Isus ne iube~te ca cel mai devotat prieten.Dragostea Lui nu depinde de valoarea noastra, ci este esentafiintei Lui. . ."
"Niciodata 0 fiinta umana nu a strigat la Dumnezeu fara saprimeasca raspuns. . ."
, '
"MuHi oameni efnd aud ca-i cauta Isus, fug ca de foe. Se ternde El. De ce? Per:Itruca i~i inchipuie ca Isus ii va mustra pentrutot ce au facut in viata ~iIeva citi pomelnicul tuturor pacatelorsavir~ite. ~i apoi, a~a cred ei, vor incepe 0 viata fara bucurie.
III
Sa fie oare adevarat? Nu! De 0 mie de ori nu! ... Domnul Isusa venit sa"mintuiasca, fiu sa piarda oameni. EI vrea sa-i facafericiti, nunefericiti. 0, sarmane suflet, nu mai fugi, caci EI te"cauta numaica sa te faca fericit. ."."; J "' " ;" ,::;
" "-. I . . . . .-,
EI prezinta oamenilor un Hristos care ne pmite salva"dinorice stare, mingiietor, neschimbat in dragoste si credinciosie,. , . I '. '
care face totul pentni rioi ~iin locu1"nostru: ,~Cindin viata vinimprejurari grele, atunci Durimeieu ne iese in ajutor. EI neridica, rie ia in bratele S~le~ine asculta pllngerea. Apoi, rara s"ane iepro~eze nimic, EI ne' prine pe frunte sarutul Sau; ~aremingiie si vindeca" . ..' "." - ' : "" . ",
.. to . '.' ,. ~'- ....
"Ptiterea pacatului care ne infa~oara este ati't de m"are,'iridt"noinu 'vo~ av'ea niciodata puterea sa ne smulgem din el pentru'aapuca mimi intirisa a Domnului Isus. Toate eforturile noastre'vor ramine zadarriice. De aceea, Mintuitorul S-a aplecat pin~la n6i. A cobori't.1ntrenoi. Elintinde spre noi miinile Sale, intr':un semn suprem de dragoste. Daca Ie privim prin credinta, IeYOm simti intQtdeauna destul de" put~rnice "pentru a nesal va." . . . . " -.' ". "" ": ~:'
"Daca dev~nim orbi cu privire la frumusetea lui I?umnezeu ~iinsensibili la binecuvintarile Sale, 'inseamna ca 'un nor dinviata noastra acope'ra slava Sa. Cu toate acestea, EI raminemereu .acela~i,neschimbat in dragoste'~icredincio~ie.. ." :... I .".
"Cind vezi un om care se cazne~tesa devina mai bun prineforturile sale, este de datoria ta sa mergi la el ~i sa-i spui:"Vino la Isus, vino ~i ai sa vezi!" . .." .. "" ~
D. Cornilescu punea mult accentul pe predarea total a, inbratele Domnului Isus, rara nicio reticenta, pentru ca apoi sa-L putem avea in totul pentru noi: .
..
"In fond, care este pretul unei vieti cre~tine? ~ingurul raspunsexact este: totul! Nu este suficient sa-I dam lui Dumnezeujumatate, un sfert, sau trei sferturi din viata noastra. Nu!Domnul Hus pretinde sa-I dam i'nima noastra in intregime.Trebuie sa-I dam totul, pentru ca sa primim totul. Numai
112
~.~._" ~~ -- .- -
acela care I se preda Mintuitorului in intregime este capabil satraiasca 0 viata cre~tina autentica. Unii se pot speria la gindulacesta . :. De aceea in viata noastra. acest lucni nid nu adevenit 0 realitate; ~inu este de mirare ca ne-am oprit ~inu maisfntem capabili sa fnaintam.", :. '.;,' : L .';::! . ' .
"Ce trebuie sa intelegem prin acest tot pe ~are II a~1:'eaptaDumnezeu de la noi? ,Tot cinseamna foarte ..exact. tot.Dumnezeu nu face joc de cuvinte." .Predindu-I lui Dumnezeufn intregime viata noastra, binecuvfntarile care decurg de aicisint nelimitate: "Secretul bucuriei cre~tine sta. fn a-L acceptape Domnul Isus Hristos fn inima, (n ,a-I acorda 0 increderenelimitata ~i a asculta in totul de ~l.'''.'' Sau cum citim in altaparte: '"Cfti oameni sint gat a sa cad~ de oboseala fn lup"tapecare acesta viata 0 reprezinta pentru .ei. Ah! Sa nu Ultamniciodata c,a,chiar acum, in momentul d~fata, Dumnez~u esteIInga noi. EI ne f';1conjoadi 4~ntoate partii~ ~i q~da putere satrecem biruitori prin toate greutatile care se 'ridica inainteanoastra. Dumnezeu este deasupra noastra ~ine binecuvinteaza.EI e'stededesubt ~ine poarta in bratele Sale pline de dragoste ~ide har. La dreapta ~i .la stinga EI este sprijinul nostru.Dumnezeu este fnaintea noast.ra ~ine conduce pe drumul celbun, ca sa nu ne ratacim. EI este in spatele nostru, ca sa nuraminem in urma. Poate, ci'teodata privim cu fngrijorare laviitor. Sa avem curaj la gindul ca Dumnezeu S-a a~ezat intrenoi ~i viitorul nostru. . . EI este ajutorul nostru in orice vinedin partea oamenilor sau a propriei noastre inimi."
D. Cornilescu nu propovaduia numai un Hristos care amurit pentru pacatele noastre, ci unul viu, care traie~te pentrunoi: "EI ne-a fagaduit ca va fi cu 'noi pina la sfir~itullumii. Fiezile de nenorocire, fie zile insorite, fie zile intunecoase;pururea ~i pretutindeni EI este cu noi ca sa ne ajute, sa neimbarbateze, sa ne dea putere ~i tot ce ne trebuie in fiecareclipa. Sa scriem ~inoi cu creta pe perete in necazuri ~iin nevoi:"EI este vfu," "EI traie~te" ~iapoi sa ne vedem de drum plini debucurie ~i de mingiiere." Tn alt .Ioc, intIInim aceste cuvinte:"Moartea L-a tinut numai 0 scurta vreme sub puterea ei pe
113
-
Domnul nostru iubit, pe Printul vietii. La urma a trebuit sa-Idea drumul . . . De aceea atfta bucurie In vazduh, In cer ~ipepamint. .. Viata a biruit! Bin.iinta Lui este biruinta noastra.Cum sa nu saltam de bucurie la aceasta veste de biruinta? . .:.Da, iubitilor, avem un Mintuitor viu! . . . Stergeti-va lacrimilevoi toti cei Intristati!" .. ....
Am putea spune ca 0 trasatura dominanta a predicilor deevanghelizare ale lui D. Cornilescu este bucuria. Intllnim Inmod constant ~idin plin aceasta ideie In cele ce spunea ~iscria.lata numai dteva exemple: ' , "
"In Dumnezeu noi avem plinatate de bucurie. Psalmi"stul nearata uncle este adevaratul izvor al bucuriei dnd spune: ,,". .Iiadapi din izvorul desfatarilor' Tale." Dumnezeu ne-a pregatitun ~uvoi de bucufii multiple ~ivariate, care nu tree odata culumea, ci dureaza ve~nic. Numai Dumnezeu poate sa ne d~aadevarata viata: 0 viata de 0 profunzime ~ide 0 intensitate pecare cu greu ne-o putem imagina." , . '
, ,
,,0, iubitule, dnd Mfntuitorul vine, nu zabovi! Deschide-I,deschide-I repede u~a inimii tale! Fa ~itu ca vame~ul Zacheu:.ell-a primit cu bucurie. . . Nu-L izgoni, caci izgone~ti fericireata; ba fnca fericirea ve~nica. Prime~te-L ~ivei ayea fericirea. . .Hotara~te-te acum sa Incepi 0 viata noua cu El ~i vei avea 0sarbatoare adevarata!", "Zaci ~i tu, prietene drag a, In carcerapacatului ~i a vinei nelegiuirilor tale?" Asculta vestea ceabuna: Fiul Omului a venit sa te scape. Bucura-te ~i vesele~te-te!"
"Daca cineva care aude vestea aceasta are fnca un Mintuitormort, sa se bucure, caci poate avea de acum un Mfntuitor viu,iubitor ~i milostiv. Vino ~i tu, prietene, la, acest Mfntuitorminunat ~i bucura-te de toate binecuvintarile pe care ti ~edaEI."
4 "Un Mfntuitor viu! Noroade, sa ne bucuriim ~isa ne veselim!"
El arata oamenilor ca aceasta bucurie ~ifericire este deplina ~i-I fnsote~te pe cel credincios pfna fn ultima clipa a vietii sale pe
114
~,
pamInt, pentru ca sa continuie apoi, In chip desavIr~it, Inve~nicie . . ." "Vedeti,ceea cenu poate da slavaacesteilumi, daIsus fiecarui om care-L prime~te.° fericire adevarata,deplina, adfnca, ve~nica... Ea ramfne neclintita chiar ~i fnclipa mortii. Chiar ~i la moarte copiii lui Dumnezeu sfntfe'riciti, caci ei ~tiu ca pentru ei' moartea fnseamna 0 maremo~tenire. Ei intra fntr-o slava ~ifntr-o fericire pe care nici unom nu a vazut-o, nici 0 ureche nu a auzit-o, ~i nici la inimaomeneasca nu s-a suit. Aceasta e fericirea pe care a pregatit-oDumnezeu celor ce-L iubesc~"
,,~i dnd te gfnde~ti'ca fericirea aceasta pe pamfnt nu este nimicaUituri de fericirea care ne a~teapta sus in cer, fn casa Tataluiceresc. Ea e numai 0 arvuna. Acolo nu va mai fi nici 0 urma depacat ~iyom vedea pe Isus fata fn fata ~iyom (i asemenea Lui.0, ce fericire mare este aceasta." - 'f"'J .
"Vezi, prietene drag, 0 asemenea fericire a pregatit Isus celorce-l 'primesc ca Mfntuitor; 0 fericire ve~nica!" '
~ . . .
"U 11izvor nesecat - iata ce trebuie sa fie .bucuria noastra fnDomnul. Ea trebuie sa creasca mereu, sa curga din bel~ug,pentru a se 'varsa, fntocmai unui fluviu .puternic, fn mareave~niciei".
'In predicile Lui D. Cornilescu fntllnim ideia ca mfntuireacapatata prin sfngele Domnulu Isus este ve~nica ~i totodatadesavIr~ita: la ea nu mai este nimic de adaugat, nimic descazut, ~i nu poate fi anulata de nimeni ~i de nimic:
"Intelegem acum, ce deplina iertare ne-a daruit Domnul? Elne-a luat pacatele, le-a acoperit cu scump sfngele lui Isus ~inuIe va mai tine fn seama In veci de veci".
"Dumnezeu ori ne ~terge vina, fara sa putem face ceva dinpartea noastra, ori trebuie sa pierim sub povara faradelegilornoastre. . . El ne iarta pacatele, fara ca noi sa putem aduce sauface ceva. El poate sa ierte, pentru ca Isus a platit totul . . ."
115
~
.,Nu ~tim ce ne va aduce viitorul. Dar ~tim cu certitudine unlucru care ne este deajuns: di dragostea lui Dumnezeu vabirui." " ,: ":' :
'"Dragostea ~i credincio~ia lui Dumnezeu cu privire la noi 'nuse schimba. EI i'~iduce la i'mplinire planurile Sale, i'n ciudai'mpotrivirii~ia pacatelo~ noastre". "
Am vazut ca elvorbe~te de fericire i'nclipa mortii, pregatitade Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc, ~i totodata 'vorbe~te deviata ve~nica i'n prezent: "...Mi'ntuirea i'nseamna sa ai viatave~nica ~iviata ve~nica i'ncepe aici pe pami'nt, din clipa i'n careprime~ti pe Isus i'n inima ta..:' ,', , :
, Viata lui D. Cornilescu a fost plina de modestia pe carenumai cunoa~terea lui Dumnezeu 0 poate da. EI spunea: "Pemasura ce-L cuno~ti pe Domnul HristoS', i'nveti sa te cuno~tipe tine i'nsuti." ~i cunosci'ndu-se pe sine, acest minunat om allui Dumnezeu a cautat sa rami'na nei'ncetat i'n. umbraPrietenului sau dlvin pe care l~avazut i'ntotdeauna' nespus demare. Toata viata lui a cautat sa-L faca cimoscut oamenilor peDomnul Isus Hristos, a~a cum L-a cunoscutel: "Printulvietii", "Domnul vietii"; "Prietenul desavi'rsitCt ' ;
, . ~ -' , . . , j . . . .' ..
In viata lui' a i'nvatat sa mearga la pas cu Dumnezeu;' sadepinda i'n totul de EI, sa dea ~isa primeasca totul de la El. Dece? Ne marturise~te singur: "Noi avem nevoie de toatebogatiile dragostei ~ii'ntelepciunii lui Dumnezeu, caci numai 0viata din bel~ug exercita atractie, asupra altora'\:' ,., - ",-
LIFE AND WORKOF
DUMITRU CORNILESCU
Translator of the Bible into modern Romanianlanguage
..... , .'. ... :-'f! ;-", ..~ .'. i: . "/ ;. ~ .. ,#',. .:;.. ;... ..( ..J ' " t ~ .. ... .' ,
.') .. .: ~ ;. t' ,I.. .. . I
. ',J:...;;. :?:.. t;r '. .' .. - j . ',}'.' 'J -', .. ,.
i ..: ~.;:. :" . .-,.£ r!~ t
. ~~. .~.., fl,l...... J ....
, ,'j ""
.' \"" .
EMMANUEL
P.O. Box 735, Vienna 1011, Austria1981
. , ,. " '. ;:: :, , ". J.;
116
-~_.
.'
\ .
;;;-:>0'0-'-I~ 00's::oc'" '0,. -" '-';:; ".2 ~,§ §,
t..- <';s::-'- v...:'~ f~';:; t~ .5" ":S :c ,'" :Q l.- .." ,{j ~ i~ tcs.
,!,f
j
'..'
.
~~
.
.'i'f.;
'lI -
H';,:
t.
i1f
}
~.. ."' ..:..".Wo,j"""
\
'I
-'" ,-,..':'?l~~~ ~:'"
'.Ji"t,.- .v"rji-,:\'.~~,",~f'0;lL:'tXSeminarul Teologic Or/ot/ox din Bucure~ti, absolvit de DUfIlitru Comilescu in 1912
The Orthodoxical Theologic High School of Bucharest, from whichDumill'u CorniJescu graduated (n 1912
~.~ .J.'\ :''" ,h',:,;./4"
4
4.;;r,;;;.~-'''.~'''':'-!!f~;~~~li~.~",-'';,--''-'s.c.;'''~'?- ~ . "- f:'!'
J-- ~~-
f-0"r"
DUfllitl'u Comill'scu ,liacon 10 Bi~'l'rica Cuibul cu Barzii, 1920
DUfllitl'u Cornill'scu, Deacon, at the Lark's Nest Church, 1920
"'~""""';"~"'~~-~~"'-:: ~ ,--,: ~, ~ _.~
1/" ''$'ft"II' ,.,~~-
I
j
':',.-....
--
JI10. .5'I aI .
';J
''f
..
~~ ,.,.;,..~~ -. oiIii8IIIII H J~.. . ~.~ ~.~. : :...: ".r... ..~ ~.n ""-'-'
~
,',
~
, .,
>~
'\\~1~~"
~;;.
I
I1:i
Tudor Popescu predicator la adunarea Creltinilor dupii Evangheliedin strada Carol Davila. Bucurelti: aproximativ 1941
Tudor Popescu. preacher. at the Chri.rtian Accordinf? to the Bible Church.Carol Davila Street. Bucharest: about 1941
Tudor Popescu celtre sjiriitul vierii. 1960
Tudor Popescu at the end of his life and ministry. 1960
:t;,,,,,,,rc- ,,~. ~c"'"'''' ,--",...,..". .~ .~ -~'~""""'~"" ~;;:':;-~"",,;"'" ''''''''-~:''':''''''''''' " . ' ,_. ., ~-.....~~ '~
--',;
I
J
j
I
1
I~
!
tI
~ --- -----
lL6l 'pU01J3ZllMS 'Xn3JIUOJf '3fi.'I\ S!l{ puo n:JS3l!UJO:)nJI!Uma . lL6l 'O!J3t1/3 'xn3JIUOJf 'O!Jos If n:JS3/!UJO:)nJI!Uma
J
Ij
. ~....J
.- -~,
.>~~
----
?i'
__0.- --
.;;,