Managementul calit`]ii sau calitateamanagementului în sistemul sanitarromânesc

Prof. dr.Mircea Beuran:„E necesară o regândire a sistemului de urgen]ă în spitalele române[ti”

Ghidul este rezultatul colaborării între specialiștii în epidemiologie, microbiologie, boli infecțioase și igienă din Iași, sub coordonarea doctorilor Vasile Cepoi și

de contribuția grupului de lectură de la Universitatea „Iuliu Hațieganu“ din Cluj-Napoca.

Intră pe site-ul nostru, completează talonul de comandă și trimite-l pe adresa de email difuzare@gm.ro sau pe fax la nr. 021.315.50.30.

www.eurocomunitateamedicala.ro

Ghidul de management al infecțiilor nosocomiale

A apărut

Un instrument absolut necesar profesioniștilor din domeniul medical!

Cum comanzi Ghidul?

Preț:

119 LEI

(inclus TVA)

Urgen]ele, în avangardasistemului de sănătate

EDITORIA

L

Eu.Ro.ComunitatEa mEdi Cal~

3 - Septembrie 2012

S` lu`m în discu]iecâteva situa]ii de dat`recent`. Prima: untân`r de 24 de aniajunge la camera de

gard` a unui spital dintr-olocalitate sibian`, cu plag` print`iere la nivelul antebra]ului. Esteoperat, apoi intr` în com` [imoare. P`rin]ii spun c` ar fi vruts`-l transfere la un spitaljude]ean, dar c` r`spunsulmedicului ar fi fost: „Ce-i facacolo îi facem [i noi!”. Cauzadecesului: hipoxie prinbronhospasm, pe fondul unuiastm bron[ic. Presa vuie[te,internetul devine loc de v`rsare afrustr`rilor. Oamenii dau vina pemedici, pe sistem, pe mentalit`]i.Ca de obicei, pierderea unui om„cu zile” devine pic`tura ce umplepaharul nemul]umirilor. A doua situa]ie: la începutul luniiseptembrie, Centrul European dePrevenire [i Control al Boliloremite o recomandare, prin caresolicit` intensificarea eforturilorpentru crearea de programena]ionale de vaccinare împotrivaHPV. Statisticile, atâtea câte exist`în România, spun c` anual, în]ara noastr`, 3.000 de femei morde cancer de col uterin. Rata devaccinare în ]`rile europenevariaz` între 17 [i 84%;Portugalia [i Marea Britanie cupeste 80%, Fran]a cu 24%. ÎnRomânia, campania de vaccinaredin 2008 a raportat o rat` devaccinare în cadrul grupului-]int`(eleve) de… 3%. Campania deinformare a dat gre[, iar acestlucru nu ne mir`, ]inând cont demodul în care a fost realizat`.Mai mult, HPV este ceva foartevag, foarte departe pentru p`rin]iicare vor tot ce e mai bun pentrucopiii lor. Nu este nicidecum ourgen]`. „Pentru reuşitacampaniei de vaccinare estenevoie mai degrab` deconvingere decât de impunere.Medicii români s-au bazat pe

faptul c`, dac` ei recomand`acest lucru, atunci este lege. Darlucrurile nu mai func]ioneaz`aşa“, spunea dr. Victor Olsavszky,şeful reprezentan]ei Organiza]ieiMondiale a S`n`t`]ii (OMS) înRomânia, cu ocazia unei întâlniriorganizate acum un an deCoali]ia de Prevenire aCancerului de Col Uterin. În urgen]`, lucrurile stau altfel. Seîntâmpl` accidente, discu]iiledespre „cum î]i a[terni, a[atr`ie[ti” nu-[i mai au rostul.Rezultatul este simplu: pacientultr`ie[te sau nu, a fost redatfamiliei [i societ`]ii sau nu. Atuncicând se întâmpl` o tragedie,când via]a î]i este dat` peste capîntr-o frac]iune de secund`,medicul este privit, în continuare,ca un Dumnezeu. Via]a ta se afl`în mâinile lui. O schimbare atâtde grav` [i de brutal` face camedicul de urgen]` s` aib` oresponsabilitate mai mare, maiacut`, mai concret` decât aoric`rui alt specialist din sistemulsanitar. {tiu c` nu spun un lucrunou. Totu[i, discu]ia pe care amavut-o cu profesorul MirceaBeuran despre sistemul medicalde urgen]` în spitalele române[tim-a f`cut s` realizez cât deexpu[i sunt medicii de urgen]`din România. De la lipsa demateriale, de aparatur`, depersonal [i pân` la modul deorganizare a sistemului - totul seîntoarce împotriva medicului [i,desigur, a pacientului. La foccontinuu. În aceste condi]ii, toat`performan]a de care sunt capabilispeciali[tii se „consum`” într-unvolum uria[ de munc` [i defrustr`ri. „Modul în care serezolv` urgen]ele ofer` lini[teasistemului de s`n`tate”, spuneprof. dr. Mircea Beuran. Tocmaide aceea, pentru un pic de tihn`,este nevoie de o rea[ezare asistemului de urgen]` în spitaleleromâne[ti. n

Dr. Mariana Minea, redactor-[ef

Ghidul este rezultatul colaborării între specialiștii în epidemiologie, microbiologie, boli infecțioase și igienă din Iași, sub coordonarea doctorilor Vasile Cepoi și

de contribuția grupului de lectură de la Universitatea „Iuliu Hațieganu“ din Cluj-Napoca.

Intră pe site-ul nostru, completează talonul de comandă și trimite-l pe adresa de email difuzare@gm.ro sau pe fax la nr. 021.315.50.30.

www.eurocomunitateamedicala.ro

Ghidul de management al infecțiilor nosocomiale

A apărut

Un instrument absolut necesar profesioniștilor din domeniul medical!

Cum comanzi Ghidul?

Preț:

119 LEI

(inclus TVA)

a]i spus c` ar fi necesar s` existecentre de excelen]` în urgen]`. Pute]is` explica]i, v` rog?

În ]`rile dezvoltate, la ora actual`, atâturgenţele medicale, cât [i celechirurgicale sunt structurate în unit`]i devârf, de excelen]`, care caut` s` rezolvecâteva elemente de care un sistemmedical are nevoie. Sunt elementelegate de eficien]`. {i eficien]a estedat`, în primul rând, de un platoutehnic foarte bine dotat medical, apoide ni[te speciali[ti care s` gestionezepermanent actul medico-chirurgical şicare s` fie foarte bine preg`ti]i, astfelîncât s` anticipeze evolu]ia pacientului.Apoi, costurile s` fie cât maiacceptabile. De exemplu, bolnavul estedus la un spital preg`tit par]ial pentru aprimi o urgen]`. Pacientul este internat, evolu]ia lui sepoate complica, nu au nici to]ispeciali[tii necesari în aceste spa]ii, seconsum` bani, se consum` materiale,pentru ca, dup` un interval de timp decâteva zile, uneori de s`pt`mâni, s` fietransferat la centrul de vârf sau deexcelen]`. Ei bine, aceste dou`s`pt`mâni înseamn` cheltuieli.Gândirea pe care dorim s` o promov`meste ca în fiecare jude] s` existe, prinspitalul jude]ean, unitatea care s`primeasc` orice tip de urgen]`, s`gestioneze foarte bine tipul de urgen]`

4 - Septembrie 2012

„Lini[tea în s`n`tate este dat`de modalitatea în care serezolv` urgen]ele”, afirm`prof. dr. Mircea Beuran, {efulSec]iei de Chirurgie aSpitalului Clinic de Urgen]`Bucure[ti. Despre problemelecu care se confrunt` acestsistem, despre solu]iile posibile,precum [i despre rela]ia UPU-spital, în interviul urm`tor.

Eu.Ro.ComunitatEa mEdi Cal~

MircEa BEUran: „Este necesară o regândire a sistemului de urgen]ă în spitalele române[ti”

5 - Septembrie 2012

[i, dup` specificul patologiei, înurm`toarele ore, bolnavul stabilizat s`poat` fi dus în centrul de excelen]`,unde lucrurile se vor efectua într-unprocent majoritar de eficien]`. Adic`aici sunt standardizate gesturile,tipologia de tratament, iar cheltuielilevor fi mai mici, pentru c` nu exist` untimp intermediar de cheltuieli f`r`eficien]`. În felul acesta, puterea centrului deexcelen]` cre[te, pentru c` tot timpulrezolv` cazurile de vârf, iar centrele degradul doi-trei pot primi cazuri deamploare mic` sau medie şi nu maieste nevoie ca bolnavul s` fietransportat în centrul de excelen]`. Eitrebuie s`-[i gestioneze anumite tipuride traum`, în a[a fel încât raportul cost-eficien]` s` fie favorabil.

„În centrele de urgen]` de excelen]`, lucrurile s-ar efectua într-un procentmajoritar de eficien]`”

Din punctul nostru de vedere, cred c` arfi necesar ca spitalele jude]ene s` fie unpunct forte pentru un perimetru maimic, apoi centrele universitare s` devin`un pivot pentru cinci-[ase jude]e, iarnivelul spitalului din centrul universitars` fie unul de vârf. La nivel na]ional artrebui s` existe unul-dou` spitale custructura unui institut na]ional pentruurgen]e de orice fel. Un astfel de institutar fi sus]inut s` fac` [i cercetare peceea ce lucreaz`, pentru c` aici sestrânge materialul variat [i greu, [i po]is` analizezi [i performan]a, [i e[ecurile.În plus, ar fi [i un for metodologicna]ional pentru a avea o discu]ie, opreg`tire cu cadrele din ]ar`, referitoarela aceste tipuri de urgen]e.

Din experien]a dvs., care suntspecialit`]ile care pun cele mai mariprobleme în urgen]`?

Ar fi de discutat, în primul rând,politraumatismul, adic` leziunea de ladou` organe vitale în sus. Acestpolitraumatism îmbrac` diferite forme,legate de starea biologic` a pacientului:una este s` fii un pacient relativs`n`tos, tân`r, şi alta este s` fii un adultcare are comorbidit`]i, cu patologieasociat`, deoarece aceste traumatismenu sunt egale ca diagnostic lamomentul sosirii. În acest moment po]iavea un bilan] lezional, care se poatemodifica în decurs de 4-6-24 de ore,prin faptul c` pot ap`rea ni[temodific`ri sau comorbidit`]ile s` aduc`[i ele complica]iile lor pe terenullezionat. {i atunci exist` dou` tipuri de

cazuri. Pe de o parte, este vorba despretransferul din alte unit`]i medicale, carenu se face în primele ore sau în primazi. De regul`, ace[ti pacien]i stau unnum`r de zile, apar anumite complica]iipe care nu le mai pot gestiona, iaracestea înseamn` costuri foarte mari. Adoua categorie de bolnavi „grei” suntpacien]ii obezi, pentru care noi nusuntem preg`ti]i. Investiga]iile,aparatura şi infrastructura necesare suntaltfel decât cele pentru pacientulnormoponderal, iar acest lucruîngreuneaz` foarte mult explorarea,atitudinea pe care trebuie s` o adop]isau po]i folosi aceea[i aparatur` [i s` aierori. Alt exemplu: a crescut foarte multinciden]a bolilor traumatice prinaccident de motociclet`, scuter, în carepacientul este expus. Are el costum [icasc`, dar la 100 [i ceva la or`, dac` îlproiecteaz` într-un stâlp, poate deveniunul dintre cei foarte mul]i a[a-zi[i„donatori de organe”. Este o patologiegrea, multivisceral`, multiosoas`,leziuni neurologice, medulare, demembre, spitalizarea este lung`, ace[tibolnavi [i al]ii fiind cazuri foartecostisitoare – stau mult în reanimare, aunevoie de multe device-uri, de sonde,de aparate care s`-i hr`neasc`, s`-isupravegheze, toate doz`rileefectându-se prin pomp` injectomat cupic`tur`.

cazurile în urgen]` se preteaz`mai pu]in la aplica]ia DrG-ului

Aici am propune s` nu fie pl`tit pe cazrezolvat, aşa cum e în cadrul DRG-ului,pentru c`, în trei luni, chiar [i o lun`uneori, consumul financiar este atât demare, încât ceea ce î]i ramburseaz` pe

caz rezolvat, respectiv 1.600 de lei, estedoar o pic`tur`. Indiferent de caz, ei iaula pachet, pe 100 de bolnavi, [iconsider` c` pentru unii î]i dau 1.600,dar tu ai cheltuit, de fapt, 1.400. Decheltuit îns` tot cheltui [i la cazurile maisimple, deoarece medica]ia, materialelesanitare [i tot felul de alte adjuvante decare ai nevoie sunt scumpe, [i nici nu-]imai r`mân de la un caz la altul, astfelîncât s` poţi umple golurile. Aici este odatorie permanent` a spitalului care î[irezolv` cazul, dar bani nu prime[tedecât foarte pu]ini. Ar trebui s` fie bineîn]eles c` una e s` faci media unorcazuri care se pot preta la aceast`aplica]ie a DRG-ului [i alta esterezolvarea concret` a acestui bolnavcostisitor. Fiecare examinare înseamn` o perechede m`nu[i. Schimbarea sondelor,opera]iune ce are o anumit` ritmicitate,gesturile de între]inere - cavitateabucal`, aspirarea traheei - necesit`sonde de unic` folosin]` şi toat`tubulatura trebuie sterilizat`. Exist`acum aceste discu]iile legate deinfec]iile nosocomiale, care, de disp`rutnu vor disp`rea niciunde, pentru c` to]ile au, în toat` lumea, dar una e s` ai1%, alta e s` ai 10% şi alta e s` ai 50%.Lucrurile acestea nu se pot între]ine însistemul medical decât cu anumitecosturi. Spitalul este o institu]ie careadun` bolnavi, deci fiecare vine cu

înc`rc`tura lui de patologie, cugermenii lui etc., iar spitalul de urgen]`nu este un spital monocolor, cum ar fiun spital numai de ochi, de ORL sau deginecologie. Deci, putem spune, cu sauf`r` ghilimele, c` un astfel de spital,care adun` tot felul de patologii, esteun focar medical efectiv.

Eu.Ro.ComunitatEa mEdi Cal~

6 – Septembrie 2012

Eu.Ro.ComunitatEa mEdi Cal~„În urgen]`, totul estefulger`tor. iar acest «totul»,nefiind programat, e costisitor”

Atitudinea în urgen]` este alta decât labolnavii cronici. Gestica de a ataca uncaz în urgen]` este foarte rapid`, iarpentru a avea aceast` rapiditate trebuies` ai materialele la îndemân`, nutrebuie s` constaţi c` nu ai a]` de cusutîn fiecare zi, c` n-ai pansament, tuburide dren, nu ai cu ce s` faci sterilizarea,nu ai dezinfectantele de salon, demân`, de aer, aparatura necesar`pentru a men]ine un mediu curat.Personal, a[ gândi o structur` care s`uneasc` precum un inel toate spitalelede urgen]`, respectiv s` aib` oadministrare comun`, pentru a faceanumite economii în segmentul

administrativ, dar [i o licita]ie comun` amaterialelor. Cred c` este mult maieficient s` faci licita]ia pe [ase spitalede urgen]`, folosind materialecvasicomune, iar cheltuiala va fi maimic`. De exemplu, una e s` licitezi 100de sonde [i alta e s` licitezi 600. Apoi,echipamentele din sistemul de urgen]`se uzeaz` mult mai mult. La SpitalulFloreasca, de pild`, computerultomograf face 40-45 de computere pezi, RMN-ul face [i el în jur de 20 deRMN-uri pe zi, endoscopi[tii au ajuns la40-60 de endoscopii pe zi, iar ecograful- sute pe tur`. Lucrurile acestea trebuieîntre]inute, dar nu sunt fonduri deservice, pentru piesele de schimb şi,uneori, nu vin nici speciali[tii în timputil. În urgen]` orice aparat trebuiereparat cu vitez` sau firma s`-l

înlocuiasc`, pân` este reparat celdefect. Un pacient în urgen]` nu aretimp de a[teptat! În acela[i timp,spitalul de urgen]` sau unit`]ile cu profilde urgen]` ar trebui s` fie preg`tite [icu un volum de materiale pentrucalamit`]i. De foarte multe ori, acestvolum nu este [tiut foarte bine [i elconstituie rezerva: „Când nu ai, iei dinel” – care te poate l`sa îns` descoperit.Discut`m mereu despre tot felul deevenimente – ele trebuie gânditematerial, dup` num`r de ore, pentru aface fa]` dup` popula]ia regiuniideservite de spital. Lucrul acesta adisp`rut din reflexul de a face [i de acontrola în spitalele de urgen]`, merit`a fi discutat [i mai ales este necesar` omedie între cum s` se fac` o investi]ieîn spital [i care este profitul pe care îlau pacien]ii. Un lucru este demonstrat:

un spital ca Floreasca are între 55.000şi 60.000 de intern`ri pe an. În acela[itimp, numai chirurgia ofer` peste 9.500de opera]ii. Lucrul acesta arat` c`, labanii care se introduc, exist` totuşi oeficien]`, prin reîntoarcerea pacientuluila via]a social`, de familie, în mediul luide munc`. Aici este profitul în s`n`tate,s` reîntorci oameni care s` func]ionezeîn sistem familial [i social, s`munceasc` [i s` tr`iasc`!

„cele mai multe reclama]ii apar din rela]ia urgen]elor cu personalul medical”

Consider c` este necesar` o regândirea sistemului de urgen]` şi, f`când lucrulacesta, cred c` va creşte [i

adresabilitatea tinerilor medici c`treunit`]ile de urgen]` – pentru c` ele suntni[te focuri vii. Nu te poţi plictisi într-unspital de urgen]`, dar nici nu po]i aveamai pu]in personal de îngrijire. Nuavem infirmiere, suficiente asistentemedicale şi nici medici pe specialit`]i,care sunt reprezentate în num`r mic,deoarece, într-un spital de urgen]`sistemul func]ioneaz` zi-noapte. Decitrebuie s` existe medic [i diminea]a, [ila prânz, [i noaptea şi, bineîn]eles, to]ioamenii ace[tia trebuie cointeresa]i cuni[te salarii. Acum, noi suntem membriai comunit`]ii europene - poate c`undeva mai la marginea comunit`]ii,prin comportamente, dar munca esteaceea[i. Şi oamenii de acolo salveaz`oameni, [i cei de aici salveaz` oameni,deci [i în privin]a salariz`rii personaluluimedical ar trebui s` se fac` ceva maimult.

aşadar, considera]i c` regândireasistemului de urgen]` este cumva oumbrel` mai mare decât organizareaacestor centre de excelen]`.

Sigur c` da, trebuie s` îmbrace totperimetrul, pentru c` lini[tea îns`n`tate este dat` de modalitatea încare se rezolv` urgen]ele. Cele maimulte reclama]ii apar din rela]iaurgen]elor cu personalul medical,deoarece nimeni nu poate s` rabde, s`verse, s` piard` sânge, s` te calce nu[tiu ce [i s` nu vin` nimeni s`-]i dea omân` de ajutor. Deci aici sunt ]ipetele!Un bolnav cronic vine la programare, seinterneaz`, i se fac analizele,tratamentul, se externeaz`, este trimisîntr-o re]ea de recuperare, e un bolnavlini[tit, [tim despre el, prevenimevenimentele acute. În schimb, înurgen]` totul este fulger`tor;dintr-odat` inima face infarct, te love[teo ma[in`, prime[ti un pumn în ochi.Venirea pacientului într-un sistem deurgen]` trebuie s` rezolve totul. Iaracest „totul”, nefiind programat, estecostisitor. Nu po]i s` sco]i zece seringi,pentru c` atâtea ai [i doar atâ]iabolnavi po]i s` faci, ci trebuie s` aic`mara plin` tot timpul, s` po]i facetoate cele necesare.

ce ar presupune aceast`reorganizare? Se poate face orecalibrare a resurselor dejaexistente sau este vorba despre oschimbare din temelii? când v`întreb aceasta, m` gândesc, deexemplu, la programul na]ional detratament invaziv al infarctuluimiocardic acut, în cadrul c`ruiaspitalele fac „de serviciu” cu rândulpentru interven]ia de angioplastie

7 – Septembrie 2012

coronarian` percutant`, iarambulan]a [tie exact unde s` duc`aceste cazuri.

S` ne în]elegem: sistemul existent încardiologie este foarte bun, dar estemonocolor. Se prime[te pacientul, seface angiografia, spitalele respective austenturi [i omul respectiv este salvat. Înpolitraumatism nu este monocolor.Acolo, pacientul are capul spart,coloana rupt`, mâna rupt`, are toracelecu contuzie pulmonar`, în plus [i dou`intestine rupte în el, deci nu poate fidirijat atât de u[or. Dar se poate gândiun sistem – [i avem câteva modele înlume. De exemplu, dup` modelulacesta, în Fran]a, la Paris, unde exist`mai multe spitale de urgen]`, luni esteun spital, mar]i al doilea, miercuri altreilea. Dup` 4-5 zile î]i vine din nourândul s` prime[ti urgen]ele. Care ar fieficien]a? Bineîn]eles c`, acolo unde seduc, pacien]ii au toate cele necesare.Dar ei gândesc [i un ciclu de cur`]enie:una e s` bagi în fiecare zi bolnavi înspital [i n-ai timp s` cure]i, s` speli, s`dezinfectezi, n-ai spa]ii de rulare şimaterialele de care ai nevoie. Patul,salteaua se spal` [i se sterilizeaz`, iartoate acestea nu se pot face decât cu ooarecare planificare, [i atunci modelulacesta este plauzibil: prime[ti [ibolnavul, dar ai [i timpul s` facicur`]enia necesar` într-un spa]iuprecum terapia intensiv` sau în ni[tesaloane speciale. Exist` [i spitale care primesc bolnavi tottimpul, dar care au doar anumite tipuride leziuni, pentru c` exist` o selec]ie,exist` centre de gradul trei, de graduldoi, de gradul unu. Doiul [i treiulselecteaz` [i doar un anumit tip deleziune se duce la acest centru, c`ruia îispunem de excelen]` sau centrul degradul unu. Pentru lucrurile acesteatrebuie f`cut un consens. La ora actual`nu avem un model românesc. Cei careau plecat afar`, s` înve]e acolo, [i s-auîntors, au adoptat modelul de acolo, pecare îl consider` mai bun.

cât din caz este rezolvat despecialistul de pe Salvare şi cât dinurgentistul de spital?

Bolnavul este luat de SMURD [i dus înUPU. De fapt, oamenii sunt aceia[i, eifac totul prin rota]ie, ceea ce e foartebine, iar UPU [i-a f`cut un prespital,care are legile, structura de organizareşi finan]ele lui. În acest spa]iu, bolnavulpoate sta între 10 minute şi 24 de ore,c` a[a e legea; este v`zut, revizuit, sefac gesturi de între]inere a vie]ii, suntchema]i speciali[tii din spital care suntde gard`. La un moment dat, se

întâmpl` un eveniment supraacut,c`ruia nu au ce s`-i mai fac` [i atuncipacientul este transferat în spital, undecontinu` terapia. Iar dup` cât de bogateste spitalul, el poate face lucruri similarbune, dac` spitalul mai are ce-i trebuie- materiale, farmacie -, iar dac` nu...Deci, un lucru bun se poate finalizaprost. Adic` îl aduc viu, dar moare aici,c` nu ai ce-]i trebuie. Exist` [i a doua categorie de cazuri, încare ei îl îngrijesc acolo, fac [i serviciimedicale, dar dac` - Doamne fere[te! -în clipa 2 se întâmpl` ceva acut, audreptul s` zic`: „Duce]i-l repede laneurologie”. Neurologul, în afar` defaptul c` nu are spitalul care-i trebuie,are o problem` – a existat un intervalliber de 50 de minute - şi zice: „Dac`m` chema]i înainte, eu vedeamanumite semne [i v` spuneam c`preg`te[te un accident vascular. Dara[a, am pierdut timpul”. Exist` deci [i oproblem` de cooperare profesional`.Cel de la UPU este ambi]ios s` între]in`ni[te func]ii vitale, dar nu are experien]a[i cultura medical` a clinicianului, carepoate sesiza fine]uri. Când le sesizeaz`,acestea sunt deja instituite, iarspecialistul de aici face g`l`gie, dar nuare încotro, trebuie s` preia pacientul.Este nevoie deci s` discut`m [i aceast`interfa]`. Desigur, exist` [iparticularit`]i: sunt spitale în care UPUr`spunde, dar sunt şi spitale în careUPU „scap`” de pacient în cinci minute.Problema este de principiu: cât trebuies` fac` UPU ca s` se mic[oreze timpulîn care se pot comite gre[eli. Apoi,trebuie s` existe în paralel structuri deurgenti[ti pe fiecare specialitate înparte, deoarece, uneori, trebuie f`cutecorec]ii pe care nu le poate efectua unulcare nu face urgen]e. Urgen]a constituieo meserie aparte.

Sunt cunoscute aceste lucruri?

Sunt ignorate! Foarte mul]i sunt deacord s` urle ma[ina asta, care se aude[i acum (n.r.: ma[ina Salv`rii), darîn`untru nu exist` un sistem foarte clar.Noi avem bolnavi intuba]i gre[it şi sepierde timp aici, deoarece ei au omedica]ie, o aparatur` pe care spitalulnu le are, uneori acest dispeceratfor]eaz` intrarea în spital. De aceeaeste nevoie de un consens. De exemplu,luni e la Floreasca, mar]i la Pantelimon,miercuri la Bagdasar, joi la Universitar [itot timpul ne rotim a[a. Medicii au [i eicap, mâini, ca toat` lumea, obosesc.Nu po]i sta zi de zi s` tai, s` co[i şi, înplus, s` reflectezi tot timpul asupra lor.Este o munc` de mare responsabilitate,la care se adaug` microbii, spa]iul –bolnavii sunt atât de aglomera]i.Aceast` educa]ie nu trebuie s` fiecantitativ`, ci calitativ`. La fiecareopera]ie, tu trebuie s` fii mai bun, darmai bun nu înseamn` s` operezi de ladou` la [ase, la zece ore, ci toat`lumea caut` ca timpul biologic s` fiefolosit corect. Vine altul [i te întreab`:„Unde-i eficien]a? Îi t`ia]i s`-iomorâ]i?”. De aceea cred c` trebuie s` discut`maceste lucruri, s` [tim c` în lume s-adezvoltat [i un segment de chirurgienoninvaziv`, în care ai alte reguli, c`exist` [i gesturi de conservare a unororgane precum e splina – nu se maiscoate splina tuturor accidenta]ilor -, c`nu se mai opereaz` ficatul rupt, darasta nu se poate face decât în unit`]i deprofil, în care a i observa]ie zi [i noapte,în care, la nevoie, ai aparatura [ispecialistul care s` te ajute. Exist` unconcept de func]ionare, de folosire agesticii medicale pentru aceste cazuri [i,dac` nu le ai, nu le faci. Dar nu maie[ti în trend cu lumea nou`. n

Eu.Ro.ComunitatEa mEdi Cal~

La aceasta au participat dr.Vasile Cepoi, ministrulS`n`t`]ii, prof. dr. VasileAst`r`stoae, preşedinteleColegiului Medicilor din

România, dl Vasile Barbu, preşedinteleAsocia]iei Na]ionale pentru Protec]iaPacien]ilor, dar şi reprezentan]i aiDirec]iilor de S`n`tate Public`, aiunit`]ilor medicale publice şi private,precum şi ai asiguratorilor priva]i.

Întâlnirea dintre specialişti a avut ca scopdezbaterea subiectului asigur`rilor des`n`tate, pornind de la proiectul noiiLegi a s`n`t`]ii, lansat în dezbaterepublic`, identificarea nevoilor din sistem,atât din perspectiva pacien]ilor, cât şi amedicilor şi, nu în ultimul rând, g`sireaunor posibile solu]ii de rezolvare aacestora. Dup` cum a subliniat ministrulVasile Cepoi, noul proiect de lege as`n`t`]ii urm`reşte o revenire la spiritulprimei legi a asigur`rilor de s`n`tate, încare asiguratul are un cuvânt de spusasupra modului în care se folosesc baniişi, în plus, atragerea de veniturisuplimentare la s`n`tate. Acest lucru sepoate realiza prin mai multe mecanisme,unul dintre acestea fiind respectareaprincipiului obligativit`]ii contribu]iei lafondul de s`n`tate pentru toat`popula]ia, indiferent de posibilit`]ileeconomice. „Cei cu posibilit`]i vor facelucrul acesta direct, cei care nu au o vorface indirect, prin bugetul de stat,deoarece protec]ia social` este un atributal statului şi nu al fondului de asigur`ri”,

a spus ministrul Vasile Cepoi. O surs`suplimentar` de venituri este şi cotaparte din RCA pentru accidente, dar şiasigur`rile facultative, cu ajutoruldeductibilit`]ii fiscale la angajator.

cum se stabilesc pachetelePachetul de baz` va cuprinde serviciilecu risc major: „Propunerea este capachetul de servicii de baz` s` cuprind`acele servicii ce presupun un riscfinanciar şi un risc de boal` crescutepentru pacient, iar serviciile ale c`rorcosturi sunt minime s` fac` parte dinpachetul facultativ de asigur`ri des`n`tate. Când spun servicii ale c`rorcosturi sunt minime, m` refer la faptulc`, anul trecut, sistemul de s`n`tate adecontat 1,7 miliarde de lei pentrumedicamente al c`ror cost era mai micde 10 lei. Aceast` cheltuial` nu aacoperit niciun risc, nici financiar, nici deboal`. Tot anul trecut, sistemul des`n`tate a pl`tit pentru expectorante 20de milioane de euro, 10 milioane de

8 – Septembrie 2012

În perioada 13-15 iulie 2012,Funda]ia amfiteatru şi revistaeu.ro.Comunitatea medical`au organizat, la iaşi,Conferin]a na]ional` cu tema„Un nou sistem al asigur`rilorde s`n`tate – oportunit`]i şiriscuri“, sub egida MinisteruluiS`n`t`]ii şi a ColegiuluiMedicilor din românia.

Eu.Ro.ComunitatEa mEdi Cal~

Un nou sistem al asigur`rilor de s`n`tate –

oPortUnit~}i şi riScUri

euro pe antispastice şi 11 milioane deeuro pentru antiinflamatorii, deci care seprescriu doar sporadic, simptomatic,pentru o scurt` perioad`, şi ale c`rorcosturi nu reprezint` un efort financiardeosebit, dar pentru care s-au cheltuitmari sume de bani”, a declarat ministruls`n`t`]ii.

Este s`n`tatea o prioritate?Referindu-se la cheltuielile pentrus`n`tate, ministrul Vasile Cepoi a atrasaten]ia c` „nu toate cifrele se adun` şinu toate cifrele se scad, ci toate cifrelecare reprezint` cheltuieli în s`n`tate auo alt` semnifica]ie, pe care finan]istul nuare cum s` o cunoasc`. Pe de alt` parte,finan]istul spune şi el c` trebuie s`respec]i deficitul bugetar şi s` realizeziun echilibru financiar. Aici ar trebui s`intervin` politicul, s` spun` care suntpriorit`]ile şi, dac` se afirm` c`s`n`tatea este o prioritate, atunci modulde calcul pe care finan]iştii trebuie s` îlfoloseasc` este acela de a r`spundeacestui obiectiv”.Acelaşi aspect a fost subliniat şi de prof.dr. Vasile Ast`r`stoae: „Noi, acum,discut`m legea, dar, f`r` finan]are, va fio lege frumoas` şi doar atât.Dintr-odat`, banii care se duc pemedicina de urgen]` şi profilaxie suntnişte fonduri disponibilizate, ce nu maiîncarc` fondul de asigur`ri de s`n`tate.Problema este îns` a procentului. F`r`sup`rare, în momentul în care vaconstrui bugetul pe anul viitor, guvernulva trebui s`-l ia în calcul şi s`-lconstruiasc` dup` priorit`]i şi nu dup`nevoi, pentru c` nevoi avem peste tot.Dac` s`n`tatea reprezint` o prioritate,nu voi în]elege niciodat` de ce

Ministerul Economiei şi Industriei are oaloca]ie de la buget mai mare decâts`n`tatea.”

Plafon minim pe membru de familie

Un alt subiect supus discu]iilor a fostmodul în care se stabileşte pachetulsocial. Dl Vasile Barbu, preşedinteleAsocia]iei pentru Protec]ia Pacien]ilor,consider` c` plafonul minim de 740 delei este total nerealist, ]inând cont şi denum`rul de persoane al unei familii.„Cred c` ar trebui stabilit un nivel, nuneap`rat o cifr` în lege. Aşa cumvorbim de coşul zilnic la alimente,trebuie s` facem un coş al serviciilor des`n`tate”, a subliniat dl Barbu. Dna dr. Aurora Dragomirişteanu, specialist îns`n`tate public` şi directorul RegistruluiNa]ional al Donatorilor Voluntari deCelule Stem Hematopoietice, a dat caexemplu calculul folosit în alte ]`ri,conform c`ruia media pe membru defamilie nu trebuie s` coboare sub otreime din salariul mediu pe economie.„Dac` se situeaz` sub aceste valori,atunci toate serviciile medicale trebuieacoperite de la bugetul de stat. În felulacesta, tot efortul de definire pozitiv` apachetului de servicii este rezolvat”.

Mixul public - privat, oportunConcluzia general` a întâlnirii a fost c`mixul public-privat în asigur`rile des`n`tate este oportun şi necesar, acestlucru fiind subliniat şi de dr. AdinaGean`, specialist în cadrul AEGEEAConsulting Group. Opinii diferite asuscitat faptul c` noul proiect ofer`posibilitatea medicului s` func]ioneze ca

şi prestator de servicii într-un regimprivat, în afara orelor prev`zute încontractul semnat. „Din p`cate,rezisten]a este foarte mare, mai ales încentrele universitare, şi ştim cu to]ii dece”, a afirmat dr. Cristian Toma, expertAEGEEA Consulting Group. Duminic`, 15 iulie, în timpul sesiuniidedicate concluziilor, medicii au atins şialte aspecte strâns legate de finan]areaspitalelor. Printre acestea se num`r`lipsa personalului din spitalele româneştişi lipsa de flexibilitate a politicii depersonal. „România are, la nivel despecialişti, sub 3 medici la 10.000 delocuitori. Nu exist` nicio ]ar` din Europacare s` fie mai jos”, a atras aten]ia dr. Aurora Dragomirişteanu. Potrivitmedicului, un blocaj apare şi din faptulc` legea nu permite angajarea unormedici care au un contract par]ial saude prest`ri servicii în structurile publice.„În momentul în care se aprob` pentruo structur` public` un num`r de posturi,s` zicem 10, dar po]i lucra pentruposturile acelea cu 30 de oameni,fiecare pe o buc`]ic`, eu, de fapt, adun30 de specialit`]i în zece. Am aceeaşisurs` de bani, acelaşi buget, dar pl`tescpentru ceea ce am nevoie”, a atrasaten]ia medicul. O alt` problem` estedispersarea resurselor umane: „Ori puiresursele scumpe împreun`, s` poat`face lucrurile la maximum de calitate,ori le pierzi. Dac` se întâmpl` unaccident într-un jude], te aştep]i s`ajungi la Spitalul Jude]ean şi problemas` se rezolve. Dar exist` spitale jude]enecare nu au anatomopatolog, nu auanestezist permanent şi în care se facrar anumite interven]ii. Trebuie s` ştimcare specialit`]i merg la 5 metri de cas`şi care mai departe”, a mai subliniatspecialistul. n

9 – Septembrie 2012

Eu.Ro.ComunitatEa mEdi Cal~

Tel: 021 201 8800, Fax: 021 201 8828, e-mail: office@rndvcsh.rowww.rndvcsh.ro; www.registru-celule-stem.ro

MinisterulSănătății

Îalte boli grave ale ţesutului sanguin sau ale sistemului imunitar, care netratate sunt mortale. Pentru mulţi dintre ei transplantul de celule stem hematopoietice de la o persoană neînrudită este singura lor șansă.

Fiecare dintre noi poate dona celule stem hematopoietice, pentru că ele se găsesc în toate organismele umane, indiferent de vârstă.

Dacă ai între 18 și 45 de ani și o stare de sănătate generală bună te poți înscrie în Registrul Naţional al Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice pentru a deveni donatori voluntari de celule stem hematopoietice.

Contactaţi-ne la telefon 0800 80 STEM (7836), doar din reţeaua Romtelecom sau vizitați www.registru-celule-stem.ro.

Donarea de celule stem hematopoietice este voluntară, anonimă și neremunerată.

Cum pot salva o viață?

8. Donez celule stem hematopoietice din sânge periferic sau din măduvă osoasă.

DONATOR

6. Sunt contactat/ă de Registru când sunt

5 iulie4 iulie

4. Îmi continui viața și, în cazul în care îmi schimb domiciliul, numele, telefonul etc., anunț Registrul.

10. Poate am salvat o viață.

2. Mi se stabilește o întâlnire la Centrul Donatorilor CSH și mă

înscriu în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice.

1. Mă informez, chibzuiesc și apoi contactez Registrul.

3. Mi se recoltează sânge pentru analize.

5. Caracteristicile mele HLA sunt comparate cu ale pacienților.

7. Trec de analizele

PACIENT

9. Pacientul primește celulele stem hematopoietice de la mine.

10 – Septembrie 2012

ManaGEMEntUl calit~}ii saucalitatEa ManaGEMEntUlUiîn sistemul sanitar românesc

Eu.Ro.ComunitatEa mEdi Cal~

Serviciile medicale, ca oriceserviciu public, au încomponen]a lor atât unprestator, reprezentat depersonalul medical, cât şi

un cadru în care se desf`şoar`activitatea acestora. De aceea, pentruo gestionare calitativ` a acestorservicii, trebuie ]inut cont, pe de oparte, de calitatea actului medical însine, iar pe de alt` parte de modul încare este gestionat` resursamaterial`, prin intermediul c`reiasunt furnizate serviciile respective.Ca şi în cazul producerii unui bunmaterial - un autoturism, de exemplu-, pentru furnizarea unui serviciu, fieel şi medical, constat`m c` estenevoie de un concept, un proiect, ofabric`, materii prime şi for]` demunc`. Partea conceptual`, deproiectare şi organizare, intr` încompeten]a institu]iilor statului,reprezentate de Ministerul S`n`t`]ii,Casele de Asigur`ri şi Direc]iileSanitare. Pe lâng` elaborarea şiaplicarea politicilor sanitare, acesteinstitu]ii sunt responsabile deasigurarea resurselor materiale şi decontrolul modului în care acesteasunt folosite. În acelaşi timp,împreun` cu asocia]iile profesionale,organismele centrale suntr`spunz`toare de elaborarea

protocoalelor diagnostice şiterapeutice, care s` reprezintescheletul pe care se construieşte unact medical de calitate.

nevoia de protocoalediagnostice…

Protocoalele diagnostice trebuie s` fiecât mai clare şi mai simple,standardizate, universal valabile însistemul sanitar românesc, s` deaunitate modului de abordare acazurilor, astfel încât aceeaşipatologie s` fie diagnosticat` înfunc]ie de aceleaşi criterii şi prinaceleaşi explor`ri, atât la Arad, cât şila Constan]a, atât la Baia Mare, cât şila Alexandria. Statutul nostru de ]ar`membr` a Uniunii Europene neoblig` s` ne aliniem şi standardeloreuropene, astfel încât o afec]iune s`fie diagnosticat` prin aceleaşimijloace atât la Bucureşti, cât şi laLondra, Roma, Paris sau Viena. Acest

lucru pare simplu, datorit` moduluiliber de transmitere a informa]iei, darşi a faptului c` marea majoritate amedicilor sunt permanent la curent cunout`]ile din domeniul medical. Dinp`cate, protocoalele sunt insuficiente,neacoperind toat` patologiaobişnuit`. Acolo unde exist`, sunt subforma unor ghiduri, de cele maimulte ori chiar mai stufoase decâttratatele de specialitate. Exist` totuşi,în multe unit`]i sanitare, protocoalecreate pe plan local, pe bazaghidurilor existente, dar într-un modsubiectiv, neunitar.Referitor la aceste protocoale, exist`discu]ii în special cu privire la dictonulconform c`ruia „nu exist` boli, exist`bolnavi!”. Se consider`, pe bun`dreptate, c` manifest`rile clinicedifer` de la caz la caz. Totuşi,experien]a altor state arat` c`,indiferent de pacient, exist` anumitecriterii, valabile în toate cazurile.Aceste protocoale nu trebuie s` fie

„În actualul context alsistemului sanitar românesc, se simte din ce în ce mai desnevoia unei aprecieri calitativea actului medical.“

Dr. Sorin UngureanuMedic specialistchirurg,doctor în ştiin]emedicaleUniversitatea „La Sapienza”, Roma, Italia

Septembrie 2012 – 11

Eu.Ro.ComunitatEa mEdi Cal~restrictive pentru medic, ci doarorientative. R`mâne doar ca acesta s`decid` dac` le va folosi ad-litteram saule va adapta! Rezultatul va consta înposibilitatea aprecierii, dup` acestcriteriu, a eficien]ei activit`]ii fiec`ruimedic, adic` a calit`]ii presta]ieiacestuia - elaborarea şi implementareaprotocoalelor ]inând de calitateamanagementului.

ce pre] are s`n`tatea?Din p`cate, în cadrul institu]iilormedicale (mai ales în spitale, atâtpublice, cât şi private), de cele maimulte ori calitatea managementuluieste apreciat` doar în func]ie defactorul economic. Încadrarea în buget,echilibrul între venituri şi cheltuieliş.a.m.d. sunt factori determinan]i înclasificarea unei echipe managerialeca fiind performant` sau nu. Se omitefaptul c` unit`]ile sanitare nu suntfabrici... Produsul acestora nu poate fiapreciat prin ecua]ia: pre]ul de vânzare– pre]ul de produc]ie = profitul. Şi astadintr-un motiv foarte simplu: s`n`tateanu are pre]. Dar ob]inerea, respectivp`strarea ei se fac cu un anume pre],mai mare sau mai mic, exact în func]iede cei doi factori în discu]ie: calitateaactului medical şi managementul decalitate al acestuia. În condi]iileabsen]ei unui pachet minimal deservicii, fie prin plata în sum` fix` pecaz rezolvat, fie în func]ie decomplexitatea cazului prin sistemulDRG (o preluare neadaptat` larealit`]ile româneşti a sistemuluiaustralian), actualul mod de finan]arearunc` buna finalizare a cazului încurtea unor calcule seci, contabile.Pentru a se „acoperi” de hârtii, mediciiau tendin]a de a face exces înprescrierea investiga]iilor paraclinice.Conform anumitor statistici, doar circa25% dintre investiga]iile paracliniceprescrise au valori modificate, cusemnifica]ie patologic`, aceastaînsemnând risipirea resurselor îndetrimentul tratamentului.

…[i terapeuticeVorbind despre protocoaleleterapeutice, acestea sunt standardizatedoar pentru afec]iunile cronice şi înspecial pentru cele cuprinse înprogramele na]ionale. Din p`cate,aceste protocoale nu sunt permanentactualizate, con]inând, şi din cauzaunor restrângeri de ordin financiar,principii active dep`şite, dintre careunele nu se mai produc decât lacomand`, fapt ce conduce ladiscontinuit`]i în aprovizionare. Dup`

opinia mea, este una dintreprincipalele cauze care, asociate culipsa de interes şi implicare a factorilordecizionali, au generat aşa-numitacriz` a medicamentelor. În acelaşitimp, absen]a protocoalelor clarefavorizeaz` şi risipa.Utilizarea tehnicilor şi medicamentelorde ultim` genera]ie este prohibit` prinpre]ul ridicat al acestora. Un bunmanagement al calit`]ii actului medicaleste, în acest caz, obligatoriu şi artrebui f`cut ]inând cont de costuriletotale pe care le presupune acesta.Astfel, s-ar constata şi demonstra c`,de multe ori, utilizarea unuimedicament mai scump se poatedovedi a fi o m`sur` mai ieftin` dinpunct de vedere financiar prin, deexemplu, num`rul mai mic de doze cetrebuie administrate, num`rul mai micde zile de spitalizare necesare şi,poate, mai pu]ine efecte adverse caretrebuie tratate (având şi acesteacosturile lor). De asemenea,reintegrarea social` şi profesional`mai rapid` a pacientului poate sc`dea,la rândul s`u, costurile pe care trebuie

s` le suporte sistemul.Din fericire, managementul calit`]iieste o no]iune din ce în ce mai desfolosit` în discursul responsabililor debuna desf`şurare a activit`]ii medicale.Exemplele de mai sus reprezint` doaro mic` parte a argumentelor care vins` sus]in` necesitatea unei asemeneaîntreprinderi. Un act medical decalitate se poate ob]ine, dup` p`rereasubsemnatului, atât printr-unmanagement riguros şi eficient alcalit`]ii actului medical în sine, cât şiprintr-o calitate crescut` amanagementului resurselor umane şimateriale implicate în asigurareas`n`t`]ii popula]iei. În contextuldescentraliz`rii administr`rii spitalelorşi prin aceasta expunerea lor în fa]ainfluen]elor politice locale şi adeciziilor, uneori discre]ionare, alemanagerilor (care, din p`cate, nu suntîntotdeauna în concordan]` cu tot ceeace este necesar pentru un act medicalde calitate), se simte nevoia existen]eiunui organism centralizat care s`îndeplineasc` acest… putem s`-lnumim control. n

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI

ŞI PROTECŢIEI SOCIALEAMPOSDRU

ORGANISMUL INTERMEDIARREGIONAL PENTRU POS DRUREGIUNEA BUCUREŞTI ILFOV

Fondul Social EuropeanPOSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale2007-2013

OAMENIInvesteşte în

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

2007-2013

POSDRU/81/3.2/S/59348

Calitate şi performanţă

în sistemul sănătăţii publice

din România

www.sanatate-romania.ro

Proiectul „Calitate și performanță în sistemul sănătății publice din România“ (CaPeSaRo) cient

-

Implicați-vă și putem dovedi că sistemul românesc de sănătate poate furniza servicii de calitate!

12 - Septembrie 2012

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, dr. Adrian Grom

Indiferent de sistemul de asigur`riales, medicul de familie esteprima şi cea mai important`resurs` a acestuia, elsupravie]uind în orice sistem de

asigur`ri. Cu cât medicul de familie estemai bine pl`tit şi mai implicat în traseulpacientului prin sistemul de asigur`ri, cuatât sistemul este mai eficient (financiar,prin creşterea st`rii de s`n`tate apopula]iei, dar şi prin creşterea graduluide satisfac]ie a pacientului pl`titor deasigur`ri). Medicii au existat şi vor existaşi în interiorul, dar şi în afara oric`ruisistem de asigur`ri, dar orice sistem des`n`tate care îşi cunoaşte interesele vasus]ine o medicin` de familie puternic`şi bine finan]at`.

Puncte forte şi puncte slabePunctele forte ale medicinei de familiesunt legate de caracteristicile principalecare o fac specialitate unic`. În primulrând, este vorba despre caracterul ei

universal – medicul de familie seadreseaz` tuturor celor înscrişi însistemul de asigur`ri, indiferent destarea lor de s`n`tate, oferindaccesibilitate, inclusiv prin distribu]iageografic` a medicilor de familie,similar` cu aceea a pacien]ilor. Înmajoritatea cazurilor, medicul de familieeste singurul furnizor de serviciimedicale - de exemplu, 10% din totalulmedicilor din România (adic` medicii defamilie care practic` în mediul rural şi înzonele izolate) deservesc 47% dinpopula]ia României, respectiv pelocuitorii din zonele rurale. O alt`caracteristic` este cea economic`,medicul de familie fiind cel maieconomic medic din sistem, pre]ul decost raportat la eficien]a sa fiind cel maisc`zut. Medicul de familie are abilitateade a depista precoce modific`rile st`riide s`n`tate şi, implicit, de a rezolvaaceste probleme prin costuri reduse şi cuun grad mare de satisfac]ie apacientului, medicina de familie având,deci, un caracter preventiv. Nu în ultimulrând, medicul de familie are o abordare

comprehensiv`, centrat` pe pacient şifamilia sa, nu pe boal`.Punctele slabe ale medicinei de familie]in îns` de birocratizarea excesiv`,excesul de reglementare, subfinan]areacronic` şi interrela]ionarea dificil` cualte specialit`]i. Majoritatea sistemelorde s`n`tate recunosc atât puncteleslabe, cât şi punctele tari. Acolo undeexist` discrepan]e între caracteruldeclarativ şi cel constitutiv al sistemelorde s`n`tate se constat` c` este vorbadespre o ingerin]` politic`, f`r` oanaliz` de sistem şi de costuri pe termenscurt şi lung. Cuantumul finan]`riiconteaz` (atât în procent, cât şi învaloare absolut`), indiferent de formaprin care medicina de familie estefinan]at` prin sistemul de asigur`ri (percapita, per serviciu, rambursarea taxeide consulta]ie etc). Este foarte importantca medicului de familie s` i se respectestatutul de profesionist al unei profesiiliberale, s` aib` independen]` din punctde vedere profesional şi atunci gradulde reuşite terapeutice, dar şi satisfac]iapacientului cresc considerabil.

şi sistemul de asigur`ri de s`n`tate

Eu.Ro.ComunitatEa mEdi Cal~

Septembrie 2012 - 13

Scop: costuri minime şi eficien]` maxim`

Un sistem de asigur`ri de s`n`tate,oricare ar fi acesta, are menirea s`protejeze asiguratul de vârfurile de cost,în momentul apari]iei evenimentuluiasigurat, în cazul nostru episodul deboal`. Orice sistem de asigur`ri are uninput şi, respectiv, un output financiar,între acestea interpunându-se unmecanism de reglare şi func]ionare.Inputul se realizeaz` fie prin contribu]iacolectiv` a unui grup de participan]i, fieprin gestionarea unor contribu]iiindividuale, fie de la bugetul statului, fiemixt. Outputul înseamn`, de fapt,plata/rambursarea costurilor generate deevenimentul asigurat. Mecanismul dereglare şi func]ionare este îns` cel care,dup` sc`derea cheltuielilor deadministrare a sistemului, trebuie s`asigure o anumit` func]ionalitate asistemului, pentru ca acesta s` poat`oferi o palet` de servicii adecvate, cuminimum de costuri şi maximum deeficacitate şi eficien]`, astfel încât, peransamblu, toat` suma colectat`, maipu]in cheltuielile de administrare, s` sereîntoarc` la contribuabili. Pentru o maibun` func]ionare a acestui mecanism dereglare a sistemului este nevoie de unelement central, care s` gestionezestarea de s`n`tate a pacientului. În toatesistemele de asigur`ri, acesta estemedicul de familie, managerul st`rii des`n`tate a pacientului şi, în acelaşi timp,managerul şi elementul de optimizare aresurselor sistemului.

Managerul st`rii de s`n`tate Managerul st`rii de s`n`tate apacientului asigur`, prin contact,adresabilitate, preven]ie (elementprimordial în curriculumul specialit`]iide Medicina Familiei), filtrareapacien]ilor c`tre eşaloanele superioare,integrare terapeutic` a tuturorpalierelor (circuitul pacientului porneşteşi se sfârşeşte la medicul de familie).Medicul de familie este un manager alresurselor sistemului prin dispersiateritorial`, prin faptul c` ofer` serviciilow cost, prin decizia de necesitate ainvestiga]iilor (paraclinice, delaborator/imagistic`, explor`ri), aconsulturilor de specialitate şi aspitaliz`rii, împreun` cu al]i specialiştidin domeniu (interrela]ionare).

Prin aceste roluri, medicul de familiereuşeşte s` asigure interfa]area întrepacient şi sistem, coordonarea şiconsilierea pacientului în interiorulsistemului, pe criterii de eficacitate şieficien]`, reinterfa]area la ieşirea dinsistem, odat` cu rezolvareaevenimentului asigurat.Un astfel de mecanism, având mediculde familie ca element central, reuşeştes` gestioneze corect starea de s`n`tatea pacientului, generând satisfac]iaacestuia, s` gestioneze optim resurselesistemului, ac]ionând eficace şi pecriterii de eficien]`, s` asigure un nivelgeneral mai înalt al s`n`t`]ii sociale, cuimplica]ii în dezvoltarea economico-social` a societ`]ii.Pentru ca medicul de familie s`-şipoat` îndeplini rolul de manager alst`rii de s`n`tate a pacientului, suntnecesare, concomitent, crearea unuicadru legislativ coerent, care s`pozi]ioneze efectiv medicul de familie înpozi]ie central`, în jurul pacientului,finan]area corespunz`toare a medicineide familie, cu 12-15% din fondurilesistemului de asigur`ri, la fel ca înmajoritatea ]`rilor europene,restructurarea sistemului educa]ional îns`n`tate cu deplasarea accentului de lamedicina curativ` la medicinapreventiv`. În concluzie, medicina defamilie este una dintre cele maiimportante şi economice solu]ii pentruun sistem de asigur`ri de s`n`tatecorect, bazat pe necesit`]ile şiposibilit`]ile de plat` ale popula]ieiasigurate. n

Eu.Ro.ComunitatEa mEdi Cal~

„numeroase studii audemonstrat c` medicina defamilie de calitate este asociat`cu rezultate pozitive în domeniuls`n`t`]ii, costuri sc`zute (în modrobust şi consistent) şi o maibun` echitate în ceea ce priveşteserviciile de s`n`tate”

Prof. dr. Barbara Starfield, profesor şi cercet`tor în domeniul

politicilor de s`n`tate, UniversitateaJohns Hopkins).

Trecerea la un sistem de asigur`ri privat, multipolar şi concuren]ial,ridic` anumite probleme pentru medicul de familie (MF). Chiar dac`b`nuim sau cunoaştem r`spunsul la unele dintre întreb`rileal`turate, am prefera ca deciden]ii s` r`spund` explicit.

1. Va mai exista un procent (sau o sum`minim`) garantat(`)/recomandat(`) privindnivelul cheltuielilor cu asisten]a primar`?2. Valorile pl`]ilor c`tre medicii de familie vorfi uniforme?3. Cum vor fi stabilite nivelurile pl`]ilor c`tremedicul de familie: prin negociere sauimpunere?4. Dac` este negociabil, cine va negocia înnumele MF?5. Medicul de familie şi pacientul vor mai avealibertatea s` aleag` specialistul dinambulatoriu sau din spitalul c`ruia seadreseaz`?6. MF şi pacientul vor mai avea libertatea s`aleag` laboratorul cu care lucreaz`?7. MF r`mâne captivul unei singure case deasigur`ri sau va avea contracte cu toate caselela care contribuie pacien]ii de pe lista sa?8. Casele vor impune asiguratorul şi nivelulasigur`rii de malpraxis?9. Autorizarea cabinetului se va face doar deAutoritatea de s`n`tate public` sau Casele vorimpune anumite criterii?10. MS doreşte s`-şi asume rolul de arbitruîntr-un eventual conflict dintre MF şi Case?

În perioada 26-28 octombriea.c., sub egida MinisteruluiS`n`t`]ii, Funda]ia amfiteatruşi Colegiul Medicilor dinromânia organizeaz` la iaşicea de a ii-a edi]ie a Forumuluina]ional pentru Turismul deS`n`tate.

Continuând demersulînceput acum un an,Forumul Na]ional pentruTurismul de S`n`tate seconstituie într-o platform`

de comunicare între principalii actoridin sectorul serviciilor turistice şi des`n`tate, pentru identificareaprincipalelor resurse specifice acesteiforme de turism în România şiintegrarea lor într-un sistem coerent dedezvoltare şi promovare a turismuluide s`n`tate românesc.Prima edi]ie a Forumului Na]ionalpentru Turismul de S`n`tate a avut locîntre 18 şi 20 noiembrie 2011. Avândîn vedere impactul înregistrat deaceasta şi interesul demonstrat dereprezentan]ii sectorului turistic şi alcelui sanitar pentru dezvoltarea acesteiforme de turism, în vederea promov`riişi comercializ`rii unei oferte coerentela nivel interna]ional, organizatorii îşipropun ca, în cadrul celei de a II-aedi]ii, s` acorde o aten]ie deosebit`dezvolt`rii turismului medical, pornindde la schimb`rile produse pe parcursulanului 2012.Liberalizarea sistemului de asigur`ri des`n`tate, fluxul interna]ional depacien]i, strategii active de atrageredirect` a pacien]ilor poten]iali îndezvoltarea turismului de s`n`tate,modalit`]i de utilizare a parteneriatelorpublic-privat pentru finan]areainvesti]iei în infrastructura necesar`,dar şi principalele strategii demarketing al turismului de s`n`tate vorfi doar câteva dintre temele abordateîn cadrul lucr`rilor forumului.Reunind practicieni, manageri în turismşi s`n`tate, autorit`]i centrale şi locale,evenimentul se dezvolt` drept opârghie esen]ial` de articulareteoretic` şi practic` a unui domeniu

insuficient valorificat în România, şianume turismul de s`n`tate.

lipsa de promovare, un punct slab

În cadrul primei edi]ii a forumului, dr. Vasile Cepoi, la vremea respectiv`director general DSP Iaşi, a adus înaten]ia participan]ilor dou` problememajore existente la nivelul turismuluide s`n`tate din ]ara noastr`. Pe de oparte este vorba de o problem`

organizatoric`, provocat` în principalde lipsa promov`rii atât în ]ar`, cât şiîn afara grani]elor ei, a principalilorfurnizori de servicii pentru turismul des`n`tate, şi, pe de alt` parte, de lipsade încredere a popula]iei în sistemulde s`n`tate fapt ce trebuie remediatprin dezvoltarea sistemului demanagement al calit`]ii.Potrivit doctorului Vasile Cepoi,România de]ine ca puncte forte medicicompeten]i şi unit`]i performantepentru protezare cardiac`, transplant,stomatologie, balneoterapie, chirurghieplastic`, dar şi institute de prestigiu în

geriatrie („Ana Aslan”), iar ca puncteslabe au fost identificate mediatizareanefavorabil`, o infrastructur`deficitar`, starea proast` a cl`dirilor,migrarea popula]iei din Transilvania înUngaria, pentru servicii medicale maiatractive, şi demotivarea personaluluimedical printr-o remunera]ienecorespunz`toare nivelului depreg`tire profesional` a acestuia.Specialiştii prezen]i la eveniment aureamintit faptul c` resursele ]`riinoastre în domeniul balnear suntimense - România de]inând o treime

din resursele de ape minerale şitermale din Europa -, la fel ca şipoten]ialul de dezvoltare a acestorservicii. „De aceea am decis s`ac]ion`m din timp, pentru ca anul2013 s` ne g`seasc` preg`ti]i s`facem fa]` noilor provoc`ri. În ]`ridezvoltate, turismul de s`n`tate aduceaproximativ 3,4% din PIB. În Româniase poate întâmpla acelaşi lucru. Şiatunci de ce s` nu exploat`m acestpoten]ial?!”, a spus Emilian Imbri, fostconsilier în Ministerul Turismului şiactual consilier în cadrul MinisteruluiS`n`t`]ii. n

14 - Septembrie 2012

Eveniment organizat sub egida MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII

Partener: Parteneri media:

Colegiul Medicilor din România

organizează

FORUMUL NAŢIONAL

PENTRU TURISMUL

DE SĂNĂTATEIAȘI

26-28 octombrie 2012

Forumul na]ional pentru turismul de S`n`tate, edi]ia a ii-a

Eu.Ro.ComunitatEa mEdi Cal~

Eveniment organizat sub egida MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII

Partener: Parteneri media:

Colegiul Medicilor din România

organizează

FORUMUL NAŢIONAL

PENTRU TURISMUL

DE SĂNĂTATEIAȘI

26-28 octombrie 2012

16 - Septembrie 2012

Redactor-[ef: mariana mineaRedac]ia: Rare[ Pop,

Roxana Sima, Robert Costache

SGR: drago[ }urlescu

dtP: mariana mihai

Corectur`: Carmen Babia,

Rodica netea,

daniela onofrei

Revist` realizat` de S.C. EdituRa aRtE SRl,

\nregistrat` la Registrul Comer]ului cu nr. J40/887/1996iSSn - 1843 - 0686

Potrivit art. 206 C. P., respon sa bi li tateajuridic` pentru con]inutul ar ti co luluiapar]ine autorului. de ase me nea, \ncazul unor agen]ii de pre s` [ipersonalit`]i citate, respon sabilitateajuridic` le apar]ine.

Secretariat:B-dul nicolae B l̀cescu, nr. 23 a,

010044, Bucure[ti, 1; of. p. 1 BoX 1-876 telefoane: 021.311.23.92/93/94

Fax: 021.15.50.30Publicitate:

tel: 021.312.58.40 difuzare:

SC EdituRa aRtE SRl - Str. mexic nr. 2, Bl i 3, Sc 1, ap1,

Sector 1, Bucure[ti, tel/Fax: 021.231.09.77,

021.231.06.49E-mail: difuzare@gm.ro

Revist` trimestrial` dedicat` sistemului de s`n`tate

|ncep\nd cu anul 2006,Eu.Ro.Comunitatea medical` acontribuit, prin realizareacadrului de dialog \ntre deci-den]ii din sistemul sanitar [i

profesioni[tii din s`n`tate, la luareamai multor decizii importante privindreforma sistemului sanitar din ]aranoastr`. Dezbaterile generate \n cadrulseminariilor [i al conferin]elor revisteiEu.Ro.Comunitatea medical` au dus la\mbun`t`]irea cadrului legislativ, dar [ia comunic`rii \ntre autorit`]ile dins`n`tate [i furnizorii de servicii medi-cale. |n urma evenimentelor organi-zate, revista a promovat [i a sprijinit in-troducerea sistemului de calitate \n sis-

temul sanitar, principala reform` decare are nevoie s`n`tatea româneasc`pentru a func]iona la standardele eu-ropene [i interna]ionale. Dezbaterileprivind modific`rile contractului-cadru,\mbun`t`]irea rela]iei dintre furnizoriide servicii medicale [i reprezentan]iiCasei Na]ionale de Asigur`ri deS`n`tate, precum [i realizarea primelordezbateri \ntre factorii de decizieprivind riscurile descentraliz`rii sistemu-lui de s`n`tate s\nt c\teva dintre temeleconferin]elor revistei Eu.Ro.Comuni-tatea me dical`, care \[i demonstreaz`astfel rolul de interfa]` \ntre practiceni[i managementul sistemului des`n`tate. n

EU.ro.coMUnitatEa MEDical~a dus la \mbun`t`]irea cadrului legislativ

revista eu.ro.Comunitatea medical` este o publica]ie trimes-trial`, care realizeaz` o interfa]` \ntre practicieni [i manage-mentul sistemului de s`n`tate. Publica]ia \[i asum` organi-zarea cadrului de dialog prin organizarea de evenimente me -dicale, fiind una dintre modalit`]ile prin care \ncerc`m s` par-ticip`m la reforma real` a sistemului de s`n`tate.

Eu.Ro.ComunitatEa mEdi Cal~