east-gsr wp2 report final romania

EAST-GSRAplicatii Solar Termale in Europa de Est cu Rezultate solare Garantate

Pachetul de lucru 2 Analiza situatiei locale in tarile partenere din Europa de Est Activitatile 2.1 si 2.2Romania

The sole responsibility for the content of this publication lies with the authors. It does not necessarily reflect the opinion of the European Communities. The European Commission is not responsible for any use that may be made of the information contained therein.

Proiectul EAST GSR

WP2 Situatia in Romania & Potentialul GSR

CUPRINS

1. ROMANIA INTRODUCERE .........................................................................................................................................4 1.1 GEOGRAFIE ......................................................................................................................................................................5 1.2 CLIMA ..............................................................................................................................................................................7 1.3 ECONOMIA .......................................................................................................................................................................8 2. SITUATIA PIETEI ACTUALE DE APA CALDA DIN ENERGIE SOLARA SI POTENTIALUL DE VIITOR AL ROMANIEI............................................................................................................................................................................12 2.1 CONTEXTUL ENERGETIC.................................................................................................................................................12 2.1.1 Structura sectorului energetic ...............................................................................................................................12a) Centrale Nucleare .............................................................................................................................................................................. 12 b) Reteaua electrica................................................................................................................................................................................ 13 c) Petrolul si Gazul natural.................................................................................................................................................................... 14 d) Productia de energie.......................................................................................................................................................................... 15 e) Energia produsa cu centrale hidroelectrice ...................................................................................................................................... 16 f) Energia din biomasa........................................................................................................................................................................... 16 g) Energia eoliana .................................................................................................................................................................................. 18 h) Potentialul energetic solar................................................................................................................................................................. 19

2.1.2 Statistici energetice si tendinte..............................................................................................................................20a) Productia de energie .......................................................................................................................................................................... 20 b) Cererea/consumul de energie............................................................................................................................................................ 22 c) Energia si mediul inconjurator: Emisiile de CO2............................................................................................................................ 27

2.1.3 Strategia nationala................................................................................................................................................28a) Strategii si programe nationale ......................................................................................................................................................... 28 b) Cadrul institutional national ............................................................................................................................................................. 36 c) Fonduri si programe de mediu .......................................................................................................................................................... 38

2.2. APA INCALZITA CU ENERGIE SOLARA ............................................................................................................................39 2.2.1 Experienta .............................................................................................................................................................39 2.2.2 Date despre piata energiei solare .........................................................................................................................39 2.2.3 Date despre radiatia solara si eficienta colectoarelor solare...............................................................................40 2.2.4. Autoritati locale, prescrieri, certificari ................................................................................................................42 2.2.5. Produse ................................................................................................................................................................44 2.2.6 Bariere in calea dezvoltarii echipamentelor solare ..............................................................................................45 2.3 ABORDAREA SECTORIALA ..............................................................................................................................................45 2.3.1 Sectorul hotelier ....................................................................................................................................................45a) Reglementari din piata de energie solara in industria hoteliera...................................................................................................... 49

2.3.2 Sectorul locuintelor ...............................................................................................................................................51a) Datele la nivelul national al locuintelor ........................................................................................................................................... 51 b) Informatii tehnice .............................................................................................................................................................................. 52 c) Reglementari relevante pentru piata solara in sectorul de constructie ........................................................................................... 54 d) Sistemul de termoficare .................................................................................................................................................................... 54 e) Organizarea sectorului rezidential.................................................................................................................................................... 56

2.3.3 Alte sectoare ce trebuie luate in considerare ........................................................................................................57 2.3.4. Apa calda menajera trebuie sa evolueze pe sectoare...........................................................................................57 3. IDENTIFICAREA CERINTELOR ECONOMICE SI FINANCIARE PENTRU O VASTA RASPANDIREA A CONCEPTULUI GSR..........................................................................................................................................................57 3.1. INSTITUTIILE .................................................................................................................................................................57 3.1.1 Tarifele energiei ....................................................................................................................................................58 3.1.2 Agentiile principale ...............................................................................................................................................58 3.2 STANDARDE SI REGLEMENTARI ......................................................................................................................................59 3.3 ANALIZE ECONOMICE IN SECTOARELE DE LOCUINTE SI HOTELURI .................................................................................61 3.4 TAXE SI TAXE VAMALE ..................................................................................................................................................61 3.5 PRETURILE ENERGIEI......................................................................................................................................................61 3.6 STIMULENTE SI FINANTARE ............................................................................................................................................63 3.7 LIMITE DE IMBUNATATIRE .............................................................................................................................................632

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


4. CONCLUZII CERINTA PENTRU O IMPLEMENTARE DE SUCCES A CONTRACTULUI GSR ....................................................63Anexa 1.1 Relieful Romaniei ........................................................................................................................................................... 65 Anexa 1.2 Date demografice ........................................................................................................................................................... 66 Anexa 1.3 Structura populatiei pe suprafata.................................................................................................................................. 67 Anexa 1.4 Structura populatiei pe sexe........................................................................................................................................... 67 Anexa 1.5 Rata natalitatii, mortalitatea si sporul natural ............................................................................................................ 68 Anexa 1.6 Fondul de locuinte.......................................................................................................................................................... 69 Anexa 1.7 Locuinte terminate, pe fonduri de finantare ................................................................................................................. 70 Anexa 2.1 Cerinta de energie pe surse ........................................................................................................................................... 71 Anexa 2.2 Descentralizarea principalei Companii de electricitate romane ................................................................................ 71 Anexa 2.3 Structura pietei de energie electrica ............................................................................................................................. 72 Anexa 2.4 Consumul de energie pe surse ...................................................................................................................................... 72 Anexa 2.5 Evolutia pietei de energie .............................................................................................................................................. 73 Anexa 2.6 .......................................................................................................................................................................................... 73 Anexa 2.7 .......................................................................................................................................................................................... 74 Anexa 2.8 .......................................................................................................................................................................................... 74 Anexa 2.9 .......................................................................................................................................................................................... 75 Anexa 2.10 ........................................................................................................................................................................................ 76 Anexa 2.11 ........................................................................................................................................................................................ 77 Anexa 2.12 ........................................................................................................................................................................................ 78 Anexa 2.13 Harta retelelor de transport ........................................................................................................................................ 79 Anexa 3.1 Distributia sistemelor termice solare............................................................................................................................ 80 Anexa 3.2 Instalatori de sisteme solare ......................................................................................................................................... 82 Anexa 3.3 Harta de radiatie solara ................................................................................................................................................ 85 Anexa 3.4 Harta de radiatie solara ............................................................................................................................................... 86 Anexa 4.1 Activitati turistice si capacitatea de cazare .................................................................................................................. 87 Anexa 4.2 Capacitatea de cazare turistica.................................................................................................................................... 89 Anexa 4.3 .......................................................................................................................................................................................... 90 Anexa 5.1 .......................................................................................................................................................................................... 91 Anexa 5.2 .......................................................................................................................................................................................... 92 Anexa 5.3 .......................................................................................................................................................................................... 93 Anexa 5.4 .......................................................................................................................................................................................... 94 Anexa 6.1 .......................................................................................................................................................................................... 95

3

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


1. Romania IntroducereRomania este o tara situata in Europa de Est. Romania se invecineaza cu Ungaria si Serbia la Vest, cu Ucraina si Moldova la Nord-Est, cu Bulgaria la Sud. Romania detine de asemenea o fasie de litoral la Marea Neagra. Muntii Carpati strabat tara de la nord la centru si apoi catre Vest. La 1 Ianuarie 2007, Romania a devenit a7-a tara a Uniunii Europene ca numar de locuitori, cu o populatie de 22,303,552 locuitori, si a noua ca suprafata, cu 238,391 km2.

ROMANIA

Fig 1. Romania si tarile vecine Date statistice pe scurt : Suprafata: total: 238,391 km2 Granitele tarii: lungime totala 3,153 km; tari invecinate: Ucraina 169 km, Moldava 450 km, Ungaria 442 km, Serbia si Muntenegru 476 km, Bulgaria 608 km, Marea Neagra Lungimea litoralului: 245 km Climat: de tranzitie, intre temperat si continental; ierni reci, cu zapada; veri uscate si fierbinti Teren: distribuite relative egal intre teritorii montane, deluroase si campii4

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Extreme de inaltime: cel mai jos punct: Marea Neagra 0 m; cel mai inalt punct: Moldoveanu 2,544 m Capitala: Bucuresti (22 millioane locuitori, 2005) Moneda: LEU (RON), convertibil 3,5 RON = 1 EUR (variabil)

1.1 Geografie POZITIA GEOGRAFICA A ROMANIEI Puncte extreme Satul Hodorodistea Orasul Zimnicea Orasul Sulina Beba Veche Judete Botosani Teleorman Tulcea Timis Longitudine estica 2642'05" 2523'32" 2941'24" 2015'44" Latitudine Nordine 4815'06" 4337'07" 4509'36" 4607'27"

Nord Sud Est Vest

Situata in jurul paralelei 45 a emisferei nordice si descria fie ca o tara balcanica, sau ca o tara sud-est europeana, Romania prezinta o mare varietate de contraste geografice. Muntii Carpati, acoperiti de paduri bogate, include Platoul Transilvaniei intr-un arc larg, o zona distincta, usor de remarcat de la prima privire pe orice harta a Romaniei. In exteriorul acestui arc, Podisul Moldovei se intinde spre est si Campia Romana spre sud. Carpatii, impartiti in Carpatii de est, de sud si de vest, au o inaltime medie de 1200 m. Compozitia lor ofera o diversitate geologica de roci sedimentare, metamorfice si vulcanice. Cel mai inalte varfuri sunt Moldoveanu si Negoiu (mai mult de 2500 m) in muntii Fagaras apartinand Carpatilor de sud. Muntii sunt strabatuti de raurile principale: Olt, Mures, Prahova, Bicaz, care creaza vai si canioane minunate, cum ar fi Turnu Rosu in valea Oltului, si stramtori spectaculoase cum ar fi Cheile Bicazului in Carpatii de est. Exista de asemenea pesteri minunate, ceal mai faimoasa fiind Pestera Ursilor. Muntii contin cariere de granit si basalt, ca si minereuri de plumb, bauxite, cupru, mine de aur si uranium. Delimitate de peretii masivi ai Carpatilor, exista depresiuni, care joaca un rol important in istoria romanilor. Romanii le numesc tari (Tara Oasului, Tara Motilor, Tara Oltului, Tara Maramuresului), chiar daca ele nu au nici un statut politic, social sau administrativ. Subcarpatii sunt formatiuni de tranzitie intre Carpati si campii. Dealurile inalte ofera conditii bune pentru livezi, culturi viticole sau fanete. Unele platouri romanesti, cum ar fi Podisul Transilvaniei sunt in centrul arcului carpatic, altele, cum ar fi Podisul Getic, Podisul Moldovei sau Podisul Dobrogea sunt situate in exteriorul acestuia. Ele sunt in general acoperite cu paduri de fag si de stejar, si culturi viticole pe pantele mai putin inclinate. Pe aceste platouri sunt situate renumitele vii Cotnari, Odobesti, Tarnave si Murfatlar. Campia Romana este inconjurata de Muntii Carpati la vest si la nord, de catre fluviul Dunarea la sud si de Podisul Dobrogei si de raul Prut la est. Ea este granarul tarii, formata mai ales din straturi de loes si soluri aluviale. In partea estica a acestei campii, exista cateva dune de nisip, lacuri sarate si stepa Baraganului, unele dintre acestea fiind acoperite cu teren arabil. Campia de Vest sau a Banatului in vest este mai mica decat Campia Romana. Intanzandu-se pe o suprafata de 2500 km2, Delta Dunarii, in estul tarii, este un ecosistem unic in Europa. Este o rezervatie naturala extraordinara, constand in mlastini, bancuri de nisip si insule de stufaris, strabatute de sute de canale de apa. Aproape toate raurile majore ale Romaniei se varsa in Dunare, care este cel mai mare fluviu al tarii si unul dintre cele mai mari in Europa. Ea formeaza granita naturala cu Serbia, Bulgaria si Ucraina. Este o5

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


cale navala importanta pentru transportul maritim civil national si international. O puternica centrala hidroelectrica a fost construita in 1972 la Portile de Fier, unde Dunarea sapa un canion ingust prin muntii Carpati pentru a-si croi drum spre Marea Neagra. Alte rauri importante sunt Olt, Somes, Mures, Jiu, prut si Siret, unele dinter ele fiind folosite pentru trasportul local. O mare parte din potentialul hidroelectric al raurilor este utilizat. Izvoarele minerale cu proprietati terapeutice sunt de mult timp exploatate la Baile Herculane, Baile Felix, Tusnad, Vatra Dornei, Olanesti, Calimanesti etc. Multe statiuni de sanatate au fost cosntruite in aceste zone. Diversitatea considerabila a florei si faunei din Romania deriva din complexitatea reliefului. Se pot distinge urmatoarele trei zone de vegetatie: alpina, de padure si stepa. Zona alpina incepe la aproape 1600 m si consta in foioase, mici tufisuri si arbusti imprastiate pe pajistile montane. Fauna este reprezentata aici de vulturi si ulii. Padurile romanesti acopera mai mult de 25% din suprafata tarii. Padura de conifere este imbinata cu mesteceni si artari la altitudini mai joase. Podisul Transilvaniei este acoperit cu stejari si fagi. Paduri mari de stejari pot fid e asemenea gasiti in Dobrogea, in Campia de Vest, de-a lungul partii de nord a Campiei Romane si in Subcarpatii de sud. Un numat mare de caprioare, lupi, ursi, linxi, veverite, soimi si bufnite strabat aceste paduri. Din punct de vedere administrativ Romania este impartita in 42 de judete. Capitala Bucuresti este cel mai important centru cultural, politic si economic. Este localizata pe raul Dambovita in partea de sud est a Campiei Romane si este inconjurata de multe lacuri si paduri naturale. Alte orase importante sunt: Cluj, Timisoara, Iasi, Constanta, Brasov, Sibiu, Arad, Oradea. Exista cateva orase-port cum ar fi Sulina, Galati, Giurgiu si Orsova pe Dunare si Constanta la Marea Neagra. Tabelul 1. Acoperirea terenului. Terenurile acoperite de Paduri Arbusti, campii si pasuni Terenuri agricole si mozaic de vegetatie naturala/culturi Zone urbane si construite Zone umede si ape Structura populatiei: Structura populatiei este compusa, dupa cum urmeaza: 48,9% barbati, 51,1% femei cu o densitate de 94.8 locuitori/km2. Populatia vorbitoare de limba romana reprezinta aproximativ 86% din populatie. Ca minoritati etnice, ungurii si germanii traiesc in principal in Banat si Transilvania, sarbii in Banat, iar evreii pe intreg teritoriul Romaniei. Tiganii formeaza unul dintre cele mai mari grupuri etnice. Unii dintre ei duc o viata nomada, altii sunt stabiliti langa orase mari ca Bucuresti si Constanta. Un numar limitat de rusi, bulgari si turci traiesc in Dobrogea, uncrainieni in Maramures si nordul Moldovei. Km2 66 700 2 400 164 500 2 400 2 400

28% 1% 69% 1% 1%

6

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


1.2 Clima Temperat continental cu patru sezoane marcate clar. Teritoriul Romaniei este aproximativ egal intre zone muntoase, deluroase si campii. Muntii Carpati domina centrul Romaniei, cu paisprezece dintre varfurile sale atingand altitudini de peste 2000 m. Cel mai inalt munte din Romania este Varful Moldoveanu (2544 m). In zona central sudica a Romaniei Carpatii se transforma in dealuri, catre Campia Baraganului. Exista o simetrie certa in structura fizica a Romaniei. Tara formeaza o unitate geografica complexa centrata pe bazinul transilvan, in jurul caruia varfurile muntilor Carpatici si platformele structurale asociate formeaza o serie de semicercuri. In afara acestei zone, se intind campii largi la sud si la est brazdate de Dunare si afluentii acesteia. Este o diversitate mare de topografie, geologie, clima, hidrologie, flora si fauna. Datorita pozitiei in sudestul continentului european, Romania are o clima de tranzitie intre temperata si continentala. Cele mai calduroase regiuni se afla in zona de sud. Clima este apoi influentata de formele de relief. Carpatii actioneaza ca o bariera in calea maselor de aer rece dinspre Oceanul Atlantic, restrictionand influentele oceanice in vestul si centrul tarii. Muntii Carpati mai blocheaza de asemenea influentele continentale dinspre Nord, care ar aduce ierni geroase si secetoase. In sudestul extrem, influentele mediteraneene confera o clima blanda. Temperatura anuala medie este de 11C in Sud si 8C in Nord. In Bucuresti, temperatura variaza intre -15 C in Ianuarie la 35 C in Iulie, cu o temperatura medie de -3C in Ianuarie si 27C in Iulie. Ploile descresc ca si pondere de la vest catre este si de la munte catre campie. In unele regiuni muntoase , ploile depasesc 1000 milimetri/an. Precipitatiile medii anuale sunt de 635 milimetri in Transilvania, 531 la Iasi in Moldova si doar 381 la Constanta, pe Coasta Marii Negre. Climatul muntos: aceste regiuni acopera varfurile muntilor de la altitudini de 900-1000 m. Temperaturile descresc cu altitudinea, in timp ce cresc precipitatiile sub forma de zapada. Stratul de zapada de grosime 1 1.5 etri acopera crestele muntilor timp de 5- 6 luni pe an. Temperatura medie pe crestele muntilor in luna Ianuarie poate fi in jur de -20C si de -5C in vai si statiunile de ski. Temperaturile medii pe timp de vara sunt intre 12 si 20C. Climatul de coasta este moderat de catre Marea Neagra, dar vanturi puternice si furtunile sunt des intalnite pe timpul iernii. Iernile de-a lungul Dunarii sunt foarte friguroase. Cea mai joasa temperatura inregistrata vreodata a fost de -38.5C in Judetul Brasov, iar cea mai ridicata a fost de +44.5C in regiunea Baraganului. Grosimea medie a stratului de zapada este de 677 mm, putin mai mare in zonele muntoase (in jur de 1000 mm), si mai putin pe malul marii.7

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Table 3 : Temperaturi medii in Romania [C] Vara Iarna Media Coasta Marii Negre 20.0 2.4 11.2 Bucuresti 21.8 0.6 11.2 Cluj 18.2 -2.6 7.8 Predeal 14.5 -4.5 5.0 Delta Dunarii 20.8 2.3 11.5 Timisoara 21.2 0.0 10.6 1.3 Economia Dupa rasturnarea regimului comunist in 1989, tara a trecut printr-o perioada de instabilitate si declin economic datorita bazei industriale invechite si lipsei unei reforme structurale. Incepand cu anul 2000, economia a capatat o oarecare stabilitate, cu o rata de crestere stabila, somaj redus si o crestere a investitiilor straine. In prezent se situeaza printre cele mai dezvoltate tari din sud-estul Europei. Cresterea economica din 2000 a atins 4-5%, ajungand la 8.3% in 2004. in Octombrie 2004 Romania a primit de la oficialii europeni mult doritul statut de economie de piata functionala. Fondul Monetar International (FMI) a criticat de multe ori politica fiscala romaneasca, sistemul de taxe, iar in acest timp saracia, coruptia si mita sunt raspandite la nivelul intregii tari. Dupa o perioada de declin specifica tranzitiei la economia de piata, in 2000 eonomia romaneasca a inceput sa cunoasca o evolutie pozitiva cracterizata de o crestere a Produsului Intern Brut (PIB), in paralel cu o descrestere a inflatiei si a ratei somajului.

Anul

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 (estimat) Sursa: date statistice Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Statistica

Tabelul 4 Date macroeconomice generale Cresterea Crestrea Rata Populatia productiei anuala PIB inflatiei industriale % % % 22,458,022 -1.2 -2.2 45.8 22,435,205 +2.1 +7.1 45.7 22,408,393 +5.7 +8.3 34.5 21,794,793 +5.0 +4.3 22.5 21,733,556 +5.2 +3.1 15.3 21,673,328 +8.4 +5.3 11.9 21,623,849 +4.1 +2.0 8.6 21,550,000 +7.9 +7.4 4.87 +6.2 4.7

Rata somajului % 11.8 10.5 8.8 8.4 7.4 6.3 5.9 5.4 5.6

8

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


PIB/cap de locuitor are totusi valori mici in comparatie cu media tarilor europene. In 2004 aceasta valoare a fost de 8.1 ori mai mica decat media celor 25 de tari UE, daca luam in consideratie rata de schimb RON/EUR, si de 3.1 ori mai mica daca luam ca reper Purchasing Power Prity (PPP). In 2006 a fost remarcata o apreciere a monedei natioonale in raport cu cea europeana. Rata de schimb media pentru anul 2006 a fost de 1 Euro = 3.5245 RON. Dupa aderarea Romaniei la UE este de asteptat ca in 2010 nivelul acesteia de dezvoltare sa-l atinga pe cel al tarilor care au aderat in 2004.

[bil EURO] 180 170 160 150 140 130 120 110 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1999

8 7 6 5 4 3 2 1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005

[tho EURO/capita.]

PIB PIB ppp PIB /capita PIB ppp/capita

Sursa: date statistice de la EUROSTAT (epp.eurostat.ec.europa.eu)

Fig 2: Evolutia PIB

Productia autohtona de energie Majoritatea echipamentelor din industria energetica este fabricat in Romania, care are capacitatea de a proiecta si construi de la zero centrale complet echipate. Echipamente si priecte la cheie au fost exportate in tari precum Rusia, Ucraina, Tarila Arabe, China si alte tari cu car eRomania are relatii economice. Pentru schemele hidraulice ale hidrocentralelor au fost proiectate si construite mai mult de 80.000 tone echipamente cum ar fi: stavilare, vane submerse, poduri rulante si supape. Cele mai bune performante in acest domeniu au fost obtinute la echiparea hidrocentralei Portile de Fier 2 si la construirea Canalului navigabil Dunare Marea Neagra. Potentiale exporturi catre Romania de echipamente pot fi vazute din punctul de vedere al pretului mare al transportului si al competitiei cu industria locala care produce la preturi bune si la un nivel tehnic9

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


comparabil. Mai exista si alta categorie de echipamente fabricate in Romania care nu se pot alinia standardelor internationale. Acestea vor trebui importate. Cateva echipamente pentru care nu exista tehnologia necesara: Echipament nuclear, sisteme de control ale centralei, instalatii pentru combustibilul solid, lichid si gazos sau parti al acestei instalatii (pompe si compresoare speciale, armaturi de inalta presiune); intreruptoare de inalta tensiune; transformatoare speciale, izolatoare si conductoare; placi de otel inalt aliat; aliaje feroase si alte materiale speciale. Sectorul energetic din romania este in curs de trecere de la o structura monopolista la una competitiva pe piata energiei, care sa asigure o anumita calitate a energiei electrice, o aprovizionare eficienta cu combustibil.

Aspecte legislative Strategia Nationala a Energiei a fost aprobata in 1998 si cuprinde cateva prevederi cum ar fi: - consumul de energie primara in Romania va creste cu 59-69 milioane tep pana in 2020; - consumul industrial va avea o pondere de 50% din total, in timp ce sectorul tertiar se va dubla in 2020; - productia interna de petrol si gaze va scadea pana la 6.7 milioane tone pe an, respectiv 18.3 miliarde metri cubi pe an. Importurile de petrol vor creste de la 19 milioane tep in 1995, la 43 milioane tep in 2020; - productia interna de carbune se va stabiliza la aproximativ 30 milioane tone pe an (de la 20 milioane tone pe an in 1999); - cererea de caldura se va mari la 1 1.6% pe an

Legislatia primara care se refera la sectorul energetic este compusa din: Legea Minelor, Legea Petrolului, Legea Apelor, ca de altfel si urmatoarele legi: Tratatul de Energie, ratificat de Parlament in 1997 Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) 29/28 cu privire la infiintarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Reglementarea Energiei (ANRE). ANRE este infiintata cu scopul de a crea un sistem unificat si functional al energiei electrice, pentru protejarea intereselor consumatorilor si investitorilor. ONG 63/98 privind energia electrica si caldura, promoveaza economia de piata competitiva in concordanta cu reglementarile europene si cu angajamentele pe care Romania si le-a luat prin Carta10

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Energiei ratificata prin legea 14/1997 , ca si armonizarea legilor autohtone cu directivele UE in domeniu. Legea Concesiunii 219/98. Legea Concurentei, 21/1996, a fost adoptata pentru a se asigura concurenta pe piata Romaneasca. A fost creat Oficiul Concurentei care este subordonat Guvernului. Obiectivele principale ale politicii energetice a Guvernului sunt urmatoarele:

Asigurarea stocurilor de energie primara prin diversificarea surselor si crearea infrastructurii de conducte pentru tranzitarea Marii Caspice catre Europa Centrala si de Vest Eliminarea subsidiilor pentru mineritul neprofitabil si inchiderea minelor ineficiente Modernizarea centralelor de productie a energiei, reteaua de transport si distributie Stimularea participarii companiilor private pe piata energiei Eliminarea subsidiilor incrucisate pentru caldura si energie electrica Adoptarea aquis-ului comunitar Participarea la schimburile de energie dintre Est si Vest prin UCPTE - Union pour la Coordination de la Production et du Transport de llectricit

Guvernul se pregateste sa restructureze urmatoarele utilitati publice: ROMGAZ Utilitatea publica romaneasca pentru exloatarea, procesarea si distributia gazului natural. Planul de restructurare prevede lichidarea celor doua canale de distributie a gazului si infiintarea a doua companii in locul acestora. Urmatoarea etapa a planului prevede o dvizare a Romgaz in alte companii mai mici care sa poata fi ulterior privatizate. Privatizarea va fi facuta prin compararea de actiuni, iar angajatii companiei vor avea prioritate. Cu toate acestea, statul intentioneaza sa detina totusi controlul in continuare prin asa numita actiune de aur. PETROM Compania Nationala de Petrol.

11

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


2. Situatia pietei actuale de apa calda din energie solara si potentialul de viitor al Romaniei2.1 Contextul energetic De-a lungul ultimilor ani, au fost facuti cativa pasi importanti in sectorul energetic romanesc in vederea descentralizarii lui si a pregatirii acestuia pentru o economie de piata cu competitie libera. Intrarea Romaniei in UE cere alinierea sectorului energetic romanesc la legislatia europeana. Sectorul energetic romanesc a avut de suferit de-a lungul lungii perioade de tranzitie pe care a suferit-o tara noastra din 1989 incoace, ca de altfel in toate celelalte tari cu economie de tranzitie. 1. Intensitate energetica ridicata combinata cu eficienta energetica redusa. 2. Cost ridicat al energiei produse 3. Nivel slab al legislatiei in vigoare 4. Cresterea pretului energiei peste rata inflatiei 5. Nivelul ridicat de rau-platnici, atat particulari cat si industriali. 6. Nivel scazut de economisire a energiei si nerespectarea cerintelor legate de mediu. 7. Stagnarea economiei, rata ridicata a inflatiei si nivelul scazut al investitiilor straine.

2.1.1 Structura sectorului energetic Capacitate totala instalata este de 22,589 MW. a) Centrale Nucleare Romania opereaza la Cernavoda o centrala nucleara de tip CANDU 6 cu o capacitate nominala de 1400 Mwe. Aceasta centrala are o licenta de functionare similara celei canadiene de functionare acentralelor nucleare. Reactorul 1 de la aceasta centrala nucleara produce 10% din totalul necesar al Romaniei. Reactorul 2, asemanator cu primul, a fost pus recent in functiune. Romania a continuat sa dezvolte cadrul legislativ cu privire la aceasta centrala, ca o masura de securitate. Inca nu s-au facut pasi importanti in ceea ce priveste administrarea combustibilului nuclear consumat si deseurile nucleare. Legislatia a fost armonizata cu adoptare ordinelor si aprobarilor EURATOM, prin respectarea normelor radiologice, in septembrie 2001, si a tranzitului international al materialelor nucleare prin Romania (februarie 2002). Ca o parte a Planului Strategic de Analiza a Securitatii, s-a convenit, intre Compania Nationala Nuclearelectrica si o companie Coreana de energetica nucleara, un plan de asistare a operatorului roman in dezvoltarea capabilitatilor de dezvoltare a analizelor accidentelor la Centrala Nucleara de la Cernavoda.

12

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


b) Reteaua electrica Romania are o retea extinsa interconectata de distributie, cu o lungime de aproape 600,000 km, si o capacitate totala de transformare de aproape 172,000 MVA. Reteaua nationala opereaza linii de tensiune de 720 kV, 400 kV si 220 kV pentru transport, si 20 kV, 10 kV, 6 kV, 1 kV si 0.4 kV, pentru distributie. Vezi harta din Anexa A.2.1.1.1 Ca si membru al Sistemului Energetic Interconectat, Romania are puternice legaturi cu Ucraina, Bulgaria si Ungaria. Operatorul roman al retelei, Transelectrica, coopereaza de asemenea cu ceilalti operatori de sisteme din Grecia si din fosta Iugoslavie. Reteaua de transport este interconectata cu retelele tarilor invecinate - 750 kV (4,000 MWe capacitate), 400 kV (2,500 MWe capacitate), si doua linii de 110 kV cu Ucraina, o linie de 400 kV cu Ungaria (care in prezent opereaza la 220 Kv, cu o capacitate planificata de 1,200 MWe); 750 kV (4,000 MWe capacitate), 400 kV (2,500 MWe capacitate), si 220 kV (260 MWe capacitate) cu Bulgaria, precum si o linie de 400 kV (1,200 MWe capacitate) si doua linii de 110 kV cu tarile fostei Iugoslavii, doua linii de 110 kV cu Moldova. In 2001, Transelectrica a luat un imprumut de 51.5 milioane $ de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) pentru imbunatatirea sistemului romanesc de transport si a-i imbunatati compatibilitatea cu reteaua Europeana de transport. In prezent, toate companiile de distributie a energiei electrice din Romania sunt detinute de Stat, dar este posibil ca aceasta situatie sa se schimbe in viitor.

13

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Fig.3 Reteaua electrica de transport

c) Petrolul si Gazul natural Petrolul Rezervele Romaniei de petrol sunt estimate la 200 Mt. Productia de petrol a scazut incepand cu 1997. De asemenea si importurile au scazut de la 22 Mt in 1989, la 7 Mt in prezent. Capacitatea de rafinare sa redus de la 34 Mt in 1996 la 25 Mt in prezent. Cu noi platforme de extractie si cu un influx de tehnologie din afara, productia de petrol este asteptata sa creasca in anii urmatori. Gazul natural Rezervele Romaniei de gaz natural sunt estimate la 335 Gm3. Importul de gaz natural a scazut drastic din 1984. in 2001 au fost importati 10 Gm3. Aportul de gaz importat din Rusia printr-o conducta magistrala ce trece prin Ucraina incepe sa creasca si in prezent reprezinta 20% din consumul annual al tarii.

14

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Consumul de gaz in industrie a scazut de la 45% in 1990 la 35% in 2004. d) Productia de energie Romania detine resurse semnificative de combustibil fosil si resurse hidroenergetice. Resurse de petrol de 1.4 miliarde barili, rezerve estimate de gaz de 335 Gm3, si rezerve estimate de carbune de aprope 4 miliarde tone. Majoritatea acestor rezerve de carbune sunt formate din lignit si carbuni sub-bituminosi. Potentialul hidroelectric este de aproximativ 40 TWh pe an, din care 12 TWh sunt deja exploatati. Productia autohtona satisface 70% din cerinte.

Fig. 4. Resursele energetice Dn raportul annual al Romaniei catre Comisia Europeana, rezulta ca tara noastra nu acorda suficiente resurse imbunatatirii sectorului energetic si nu promoveaza sursele regenerabile de energie. Eficienta de productie actuala este foarte slaba, in principal datorita lipsei investitiilor. Agentia Romana pentru Conservarea Energiei este responsabila de promovarea eficientei energetice, dar nu dispune de suficiente resurse financiare si umane ceea ce demonstreaza lipsa de prioriate pe care Romania o acorda eficientei energetice. Aceste lucruri sunt ingrijoratoare, avand in vedere ca intensitatea energetica este foarte ridicata (estimata la de aproximativ 8 ori mai mare decat media europeana). Legea privind utilizarea eficienta a energiei a intrat in vigoare in 2002. In anexa 2.13 se poate vedea o harta a reteei nationale de transport.

15

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


e) Energia produsa cu centrale hidroelectrice Situatia prezenta Potentialul hidroenergetic este estimat la 40 TWh, dintre care doar 12 TWh sunt in prezent exploatati. Cele 326 Centrale hidroelectrice au o capacitate instalata de 6120 MW, ceea ce reprezinta 27.9% din capacitatea totala instalata a sistemului romanesc. Exista oportunitati foarte bune pentru deschiderea de noi centrale hidroelectrice in Romania. In jur de 5000 de amplasamente pe raurile din Romania se preteaza la instalarea de noi centrale hidroelectrice mici. Nu exista subventii pentru instalarea de astfel de centrale. Cele mai importante bazine hidrografice din Romania sunt: Olt, Lotru, Bistrita, Somes, Dragan, Arges, Dambovita, Raul Targului, Sebes, Raul Mare, Cerna, Bistra, Buzau, Motru, si Dunarea. f) Energia din biomasa Romania este acoperita de 40% suprafete agricole si 27% paduri. Procentul de biomasa din totalul productiei de energie a fost de 10.94% in 1998. In prezent, biomasa este folosita doar pentru incalzire, ardere directa pentru gatit si prepararea apei calde. Incalzirea centralizata este pe locul doi in ceea ce priveste folosirea biomasei. Aproape 95% din biomasa utilizata in prezent etste lemn de foc si deseuri agricole, restul il reprezinta deseuri de la prelucrarea lemnului. Capacitatea instalata de productie a gaterelor este de 3.3 MWth iar in alte ramuri ale industrii de 4.7 MW. Biogazul a fost utilizat in trecut in cantitati mari. In prezent numarul fermelor mari de vaci si porci este in descrestere. Au fost totusi realizate doua instalatii pilot in 1999. Potentialul biomasei este distribuit pe regiuni in tara noastra. Lemnul de foc si deseurile lemnoase sunt raspandite in Carpati si Subcarpati, in timp ce deseurile agricole se gasesc in Campia de Sud, Moldova, biogazul in Campiile de Sud si de Vest. Potentialul de piata pentru aplicatiile pe biomasa este foarte mare dar sunt necesare subventii pentru dezvoltarea acestui sector. Arderea directa in sobe si cuptoare pentru incalzire, gatit si prepararea apei calde reprezinta 95% din totalul de biomasa folosita. Aceste sobe si cuptoare si arzatoare au o capacitate nominala intre 0.8 kW si 4 kW, sunt alimentate manual si au un randament intre 15 si 50%. Arderea in generatoare de abur sau alte aplicatii industriale reprezinta 5% din totalul de biomasa utilizata. Principalele legi din Romania cu privire la biomasa si mediul incojurator sunt: Legea 137/1995 privind protectia mediului, Legea Nr 107/1996 privind protectia apelor, Codul Forestier aprobat prin Legea 26/1996 Ordonanta Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr 462/1993 privind evaluarea emisiilor poluante, Ordonanta Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr 125/1996 privind reglementarea activitatilor activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului. Din industria de procesare a lemnului rezulta multe deseuri de dimensiuni mici, studiile au aratat ca acestea reprezinta resurse viabile din punct de vedere energetic.

16

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Tabel. 5 Resursele de biomasa ale Romaniei Tipul de biomasa Productia totala Densitatea productiei Procent din totalul terenului acoperit de Paduri 28% Arbusti, savana, pasuni 1% Teren arabil/mozaic natural de vegetatie 69% Peisaj urban, construit 1% Vegetatie alpina saraca; zapada si gheata 0% Terenuri inundabile si mlastini 1% (med. 1999-2001, tonne) (tone /1000 Ha) Primary crop production, tonne Recolte primare totale 53,291,420 (6) 2,314 (10) Top 10 recolte primare Porumb Leguminoase (diverse), Furaje & Silozuri Grau Ierburi (diverse), Furaje & Silozuri Potatoes Mixed Grasses, Legumes Trifoi pentru Furaje & Silozuri Vegetale radacinoase, Nutreturi Struguri Animale, numar Vite Pasari Porci Echivalent unitati animale Productia anuala Total Combustibil Industrial Panouri din lemn 7,777,600 6,316,667 5,364,014 4,678,167 3,742,300 2,949,367 2,704,367 1,244,867 1,170,786 (numar 3,097,000 69,312,000 6,521,000 6,398,520 (1996-98, 000 m3) 12476 3174 9302 390 (1996-98, 000 tone metrice) 310 92 338 274 233 203 162 128 117 54 51 (numar / 1000 Ha) 134 3,009 283 278 3 (m / Ha) 541.6 137.8 403.8 16.9 (tone metrice / Ha) 13.5 4.0

Hartie si carton Hartie reciclata

17

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Sunt oportunitati bune de dezvoltare a industriei biomasei in Romania Aplicatiile biomasei pot fi grupate in urmatoarele segmente de piata: inlocuirea unei parti din combustibilii fosili din instalatiile de incalzire urbana (aschii de lemn) folosirea bomasei ca si combustibil fosil (aschii de lemn si busteni sub forma de combustibil industrial pentru generatoarele de abur si cazane de apa fierbinte) in loc de petrol; imbunatatirea utilizarii biomasei pentru incalzirea urbana a oraselor mici si a satelor, care sunt situate langa resurse, la tara, unde populatia nu are acces la cogenerare si la reteaua de gaze; folosirea paielor si a altor deseuri agricole in genaratoare potrivite pentru biomasa pentr caldura in ferme izolate si sate mici (strategie pe termen mediu). Prioritatea maxima este folosirea biomasei pentru aplicatii termice, si pentru a inlocui petrolul. Daca s econsidera o sursa sigura de biomasa, folosirea biomasei reprezinta cea mai buna si ieftina metoda pentru incalzirea urbana in Romania. Cele mai bune regiuni din punct de vedere al utilizarii deseurilor agricole sunt Campia de Sud, in special judetele Braila, Ialomita, Calarasi , Giurgiu, Teleorman si Campia de Vest cu judetele Arad si Timisoara. In aceste judete productia agricola este ridicata si nu exista resurse proprii pentru incalzit si gatit. In Muntii Carpati si Subcarpati, unde exista lemn de foc si deseuri lemnoase, exista posibilitatea amplasari de centrale termice de oras care sa foloseasca acest lemn drept combustibil. Dimensionarea boilerelor pentru centralele de oras se situeaza intre 1 MWth si 6 MWth.

-

-

g) Energia eoliana Situatia actuala Romania are cel mai mare potential eolian din regiune. Momentan exista doar un singur proiect demonstrativ eolian la noi in tara (de 4kW). Cele doua instalatii demonstrative de 100kW fiecare din Muntii Semenic si cele de la malul Marii Negre sunt oprite din lipsa de fonduri. Nu exista o capacitate de productie instalata, momentan, dar Guvernul intentioneaza instalarea a cel putin 200MW pana in 2010. Institutul de Cercetare si Modernizare Energetica (ICEMENERG) a realizat o harta a vanturilor in colaborare cu Institutul de meteorologie, folosind programe de calculator dedicate. Aceasta harta indica viteze ale vanturilor de 4.5 pana la 11.5 m/s la inaltimi de 50 m in diferite zone ale tarii, mai cu seama pe litoral. Asociatia Romana de Energie Eoliana este prezenta in domeniu impreuna cu ICEMENERG, lider in energie eoliana.

18

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Cele doua mari domenii de aplicare:

Aplicatii conectate la reteaua nationala si privite strict din punct de vedere economic.Aceste aplicatii depind de schimbarile care vor avea loc in Romania asupra pretului energiei electrice dar si din punct de vedere al subventiilor. Alimentarea zonelor izolate. Daca se va lua o hatarire la nivel politic(fonduri publice) pentru aprovizionarea cu energie electrica a localitatilor izolate, atunci se pot instala turbine eoliene de dimensiuni mici care sa fie in conexiune cu generatoare diesel si sisteme fotovoltaice.

h) Potentialul energetic solar Media radiatiei solare in Romania este intre 1100 si 1300 KWh/m2 . O harta a radiatiei solare a fost realizata de Institutul National de Meteorologie si Hidrologie. Exista oportunitati pentru dezvoltarea acestui sector si experintele din trecut pot fi folosite. Intr-o apreciere a EBRD asupra resurselor regenerabile de energie se estimeaza ca potentialul solar pentru cladiri publice si hoteluri cat si pentru locuri departate de reteaua nationala este un proiect de mare viitor. Sisteme solare termale active pentru apa calda menajera in locuinte unifamiliare sau multifamiliare si in cladiri publice si comerciale, pentru piscine sunt de asemenea aplicatii foarte bune Sisteme solare termale pasive. Aceste sisteme pot fi aplicate doar in structura cladirilor. Daca este sa se obtina maximul de beneficiu, sistemele bioclimatce trebuie sa fie aplicate inca din faza de proiectare pentru a asigura o patrundere adecvata a razelor solare si a aerului in cladiri. Daca aceste principii bioclimatice trebuiesc aplicate in cladiri existente pot aparea piedici de toate felurile care afecteaza performantele sistemului. In cazul assezarilor noi departate de zonele urbane s-au extinderi ale oraselor aceste sisteme pot fi aplicate cu succes, cu rezultate maxime atat din punct de vedere al energiei consumate cat si al conditiilor de confort. Sisteme fotvoltaice. Pe termen mediu pot fi dezvoltate aplicatii rurale de sisteme fotovoltaice cu finantare partiala din fonduri publice. Alte aplicatii specifice pot fi realizate pe baza comerciala fara implicarea fondurilor publice. Contributia resurselor regenerabile in 2003 este data in tabelul de mai jos.

19

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Tabelul 6 Contributia resurselor regenerabile la balanta energetica 2003 Sursa Eolian Hidro mic Biomasa Hidro mare Geotermal Solar fotovoltaic Solar termal Total RES cu hidro mare Total RES Fara hidro mare Puterea GWh neglijabil 280 0 12980 0 0 13260 280

Nu se produce electricitate din alta sursa regenerabila in afara de centralele hidroelectrice. In 2003 care a fost un an foarte secetos productia centralelor hidroelectrice a fost la un nivel minim. De obicei centralel hidroelectrice produc 17 TWh/an.

2.1.2 Statistici energetice si tendinte a) Productia de energie Tendintele in productia de energie In perioada 1999-2003 productia de energie electrica a inregistrat o crestere cu 10.7%. In 2003, care a fost un an secetos majoritatea energiei electrice a fost produsa de centrale termoelectrice (66%). 23% a fost produs de centrale hidroelectrice si 8.5% de centrala nucleara de la Cernavoda.

Productia de energie electrica 1999-2003 (mil. kWh) 1999 2000 2001 2002 2003 Total 50.713 51.935 53.866 54.735 57.5 Termo 27.225 31.701 33.497 33.375 38.004 Hidro 18.290 14.778 14.923 16.087 13.629 Nuclear 5.198 5.455 5.446 5.513 4.907 Pe cap locuitor (kWh) 2.258 2.315 2.404 2.411 2.56620

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Fig. 5 Productia de energie electrica in 2003 in raport cu resursele energetice, in comparatie cu alte tari din Europa Centrala si de Est

In sectorul energetic Romania se confrunta cu o serie de schimbari majore datorita cauzelor obiective si circumstantelor care au avut loc dea lungul anilor de tranzitie.

21

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


b) Cererea/consumul de energie Energia primara

Fig. 6 Cererea Romaniei in 2003

22

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Tabelul 7 Balanta Energetica, 2003 TJ Combu Petrol stibili fosili PRODUCTIE 258,199 144,126 PRIMARA Importuri 106,841 257,237 Exporturi Rezerve marine Variatiile pietei CONSUM PRIMAR Rfinarii Centrale Produs Gaz e din petrol 395,888 73,526 162,853 -97,394 Hidro., Elec. Nuclea r. 108,053 1,547 -11,788 Caldur Biomas Total a a 627 102,953 1,009,9 72 602,087 109,223

-4,347

-2,926

5,727

-

-

-1,505

360,734 398,438 -18,058 558,741 108,053 -10,241 627

Consum propriu, pierderi CONSUMUL 76,745 316,384 323,783 FINAL Industrie 75,491 53,671 190,608 Transport 172,759 1,003 Servicii 1,212 29,762 99,359 casnice Utilizari 60,150 32,688 neenergetice Sursa ENERDATA s.a. - WORLD ENERGY DATABASE

437,688 397,685 -48,446 205,363 110,477 -961 262,002 196,836 108,053 -21,945 -711 -54,716 -38,122 -61,948 251 -3,762

102,995 1,501,3 31 39,961

181,078 1,059,7 55 442,620 180,743 344,014 92,880

133,133 112,024 98,230 84,938 6,939 41,131 20,691 91,333 17,096 81,092

23

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Tabelul 8 Balanta productiei de energie in 2003 Balanta de electricitate - 2003 TWh % PRODUCTIA BRUTA, din care 57,13 100 hidro 13,36 23,28 nuclear 5,51 9,65 eolian 0.00 0.0 Termo, din care 38,26 66,97 ex-carbune 21,64 37,88 ex-petrol 2,5 4,38 ex-gaz 14,26 24,95 ex-biomasa 0.00 0,01 PRODUCTIA NETA 53,31 93,3 Importuri 0,44 0,76 Exporturi -3,29 -5,76 Transport/distributie/pierderi 7,16 12,53 CONSUMUL TOTAL 43,25 75,7 Consumul sectorului energetic 6,25 10,95 CONSUMUL FINAL 37,04 64,82 industria 23,63 41,36 transport 1,94 3,39 Servicii casnice 11,45 20,03 Sursa ENERDATA s.a. - WORLD ENERGY DATABASE Consumul de energie a crescut in ultimii ani cu 2-3% pe an (in comparatie cu 1.8% pe an din resurse primare de energie). Evolutia consumului final de energie a urmat un curs ascendent, desi au fost inregistrate schimbari importante in structura sa.

Tabelul 9 Consumul final de energie din care : (%) Fabrici Agricultura Transport Servicii Locuinte Altele* 37.2 2.1 14.4 3.6 40.2 2.5 1999 21,793 38.1 1.8 15.8 3.7 38.0 2.6 2000 22,164 39.2 1.3 17.7 7.3 32.1 2.4 2001 22,438 42.5 1.2 18.4 3.8 31.2 2.9 2002 23,370 41.0 0.9 17.2 7.3 31.3 2.3 2003 25,153 39.6 0.8 21.6 7.3 28.9 1.8 2004 27,332 39.3 0.8 16.9 8.3 32.1 2.6 2005 25,102 *Alte sectoare sunt: sector minier care nu consuma energie, constructii, acumulare de apa, purificare si distributie Sursa: Institutl National de Statisica colectiaBalanta Energiei Anul Total (ktep) Desi consumul industrial s-a redus cu 57% din 1990, industria a ramas totusi consumatorul major,24

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


detinand 40% din consumul final de energie (semnificativ mai mult decat media europeana care este de 28%). Consumul de energie din acest sector a crescut in cifre absolute si in procent din consumul total. Evolutia consumului final de energie electrica si de gaz natural este prezentata in tabelul de mai jos

Tabelul 10 Consumul final de energie Total din care: (%) Anul (TWh) Fabrici Agricultura Transport Servicii Locuinte Altele 56.3 2.5 4.7 4.2 24.7 7.6 1999 31.853 55.0 1.9 5.7 8.3 23.4 5.7 2000 32.734 52.5 1.3 4.9 15.3 21.3 4.7 2001 36.294 58.0 1.2 5.5 7.6 21.8 5.9 2002 35.569 54.5 0.9 4.9 12.7 22.0 5.0 2003 37.500 59.9 0.7 4.2 9.2 20.7 5.3 2004 38.774 56.0 0.6 4.2 10.3 23.8 5.1 2005 38.756 Sursa: Institutl National de Statisica colectiaBalanta Energiei

Tabelul 11 Consumul final de gaz natural Total din care: (%) 3 Anul (mil.m ) Fabrici Agricultura Transport Servicii Locuinte Altele 7,750 59.1 0.8 0.0 5.7 32.8 1.6 1999 7,991 59.2 0.3 1.0 3.0 34.7 1.8 2000 8,440 60.1 0.2 1.1 7.1 29.9 1.6 2001 8,685 61.6 0.5 0.4 1.5 34.2 1.8 2002 55.9 0.3 2003 10,059 0.3 10.8 31.9 0.8 9,814 57.0 0.4 2004 0.3 8.7 32.8 0.8 9,504 53.7 0.5 0.4 10.3 33.6 1.5 2005 Sursa: Institutl National de Statisica colectiaBalanta Energiei Tendinta in consumul de energie In principal, evolutia consumului de energie a urmat acelasi trend ca si economia si activitatile industriale ale tarii, cu scaderi semnificative in 1990 si 1991, cresteri usoare in 1994-1996. In 19971999, cerinta de resurse energetice a scazut din nou, urmad de asemenea cursul economiei nationale. In 2000, consumul a crescut cu 2.2% in comparatie cu 1999, iar in 2003 a crescut cu alte 6.8 procente.

25

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Tabelul 12 Tendinta consumului de energie (1992 2002)

Cererea de energie Consumul primar de energie pe cap de locuitor este de aproximativ 1.6 tep/67 GJ. Consumul final de energie a scazut drastic la inceputul anilor 90, datorita crizei economice si schimbarilor ce au avut loc in contabilizarea ecestor consumuri. Din 1999, consumul s-a stabilizat in jurul valorii de 24.5 Mtep/1025800 TJ. Primary energy consumption per capita is about 1.6 toe/67 GJ. Final energy consumption decreased sharply in the early 1990s, due to an economic crisis and changes in energy accounting methods. Since 1999, consumption has stabilized at 24.5 Mtoe/1,025,800 TJ.

26

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Fig 7 Cererea de energie

c) Energia si mediul inconjurator: Emisiile de CO2 Romania a facut parte din Prima Anexa a tarilor care au ratificat Protocolul de la Kyoto in 2001. Tara noastra a ales sa ratifice intai Protocolul dupa care sa stabileasca sisteme nationale pentru implementare. Romania si-a luat angajamentul sa reduca emisia de gaze cu efect de sera (GES) cu pana la 8% in perioada 2008-2012 (in comparatie cu emisiile din 1989). Deja in 2001 emisiile de gaze cu efect de sera din tara noastra sau dovedit a fi cu circa 58% mai reduse decat in 1989.

27

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Aceasta scadere este datorata regresului industrial. Cu toate eforturile sustinute pentru a avea o crestere economica se prevede o crestere gradata a valorii GES pana in 2008. Principala sursa de emisii de GES in Romania o reprezinta arderea combustibililor. In 2003 Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Protectiei Mediului, in cooperare cu actionari interesati au stabilit un cadru pentru Planul National de Actiune de Schimbari Climatice. Conform atr. 6 al Protocolului de la Kyoto, Romania are in vedere vanzarea de unitati de reducere a emisiilor catre alte tari din Anexa I care au nevoie sa cumpere. Datorita nivelului ridicat al intensitatii energetice, Romania are un potential ridicat de a atrage investitii prin mecanismul Joint Implementation (JI). Tara noastra a semnat angajamente bilaterale de tip JI cu Elvetia, Olanda, Norvegia, Austria, Danemarca, Suedia si cu Fondul Prototip Carbon al Bancii Mondiale. In septembrie 2003 Romania avea 8 proiecte JI in diverse stadii de dezvoltare, in cooperare cu tarile si organizatiile amintite mai sus.

2.1.3 Strategia nationala a) Strategii si programe nationale Strategia nationala pe termen mediu a fost aprobata de Guvernul Roman (GD nr.647/2004), avand in vedere dezvoltarile energetice din Uniunea Europeana. Se are in vedere crearea unei pietei a energiei eficiente, a carei dezvoltare poate fi asigurata intr-un mod durabil, de inalta calitate si conditii de siguranta, observand normativele UE si Standardele de Protectia Mediului. Strategia stabileste trei directii principale de activitate: Deblocarea financiara a sectorului energetic; Inceperea procesului de privatizare in sectoarele de productie si distributie de energie electrica;28

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Asigurarea unei dezvoltari functionale si sustenabile pe termen mediu prin stimularea de investitii noi in sectorul energetic.

Un obiectiv important al Strategieie National pentru Dezvoltare Energetica este cresterea eficientei energetice pe intregul lant, de la resurse naturale , productie, transport, distributie, consum, prointr-o utilizare optima a mecanismelor economiilor de piata. Directiile principale ale politicii nationale in domeniul eficientei energetice sunt: Cresterea eficientei energetice in toate sectoarle economiei; Promovarea mecanismelor financiare pentru a stimula investitiile in domeniu conservarii energiei; Promovarea initiativei private si dezvoltarea de servicii energetice, promovarea de noi tehnologii si cooperarea internationala in domeniul eficientei energetice.

Strategia nationala pentru utilizarea energiilor regenerabile a estimat potentialul acestor resurse dupa cum urmeaza:

Tabelul 13: Potentialul resurselor regenerabile de energie Potentialul anual Sursa ktep Energie solara termal fotovoltaic Energie eoliana Energie hidro Din carehidro mici HPPs < 10 MW Biomasa Energie geotermala 60 x 106 GJ 1 200 GWh 23 000 GWh 40,000 GWh 6 000 GWh 318 x 10 GJ 7 x 106 GJ6

Consumator final

1 433 103 1 978

Caldura Electricitate Electricitate Electricitate

516 7 595 167

Caldura Caldura

Lege privind utilizarea eficienta a energiei

Aceasta lege a intrat in vigoare in 2002 dupa ce au fost aprobate normele metodologice. Ea prevede ca politica nationala pentru utilizarea mai eficienta a energiei trebuie elaborata de catre ARCE. Un amendament al acestei legi(nr.78/2004) mareste responsabilitatea ARCE in doomeniul eficientei energetice si in concordanta cu prioritatile Strategiei Nationale pentru Dezvoltarea Energiei si a Directivei Guvernamentale nr.941/2004 stabileste un nou statut al artei in ceea ce priveste organizarea regulilor operationale. Legea 199/2004 are cateva prevederi care se refera la aplicarea acquis-ului: Principiile de baza ale politicii nationale de eficienta energetica (in concordanta cu art.3.2 din29

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Protocolul Energiei cu privire la eficienta energetica Scopul politicii nationale (in legatura cu Art 3.3 din Protocolul Energiei) Asigurarea cadrului legal pentru definirea strategiei, obiectivele si programele de eficienta energetica (Art 5 Protocolul Energiei) Pregatirea reglementarilor tehnice menite sa creasca eficienta energetica Subventii pentru companii implicate (Art 6 din Protocolul Energiei)

In prezent, sunt transpuse in legislatia romaneasca o serie de prevederi ale Comisiei Europene. Una din prioritatile Ministerului si ale ARCE este sa asigure cadrul legal pentru functionarea sectorului resurselor regenerabile.

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Energetica 2006-2009 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Energetica are cascop crearea unei piete eficiente a energiei, o dezvoltare care trebuie facuta intr-un mod durabil, de inalta calitate si siguranta, care sa respecte reglementarile UE si standardele de protectia mediului in vigoare. Consumul de energie raportat la PIB este foarte mare in Romania, deci este un scop politic de a micsora consumul relativ de energie, asa cum se poate vedea in Figura 8 de mai jos. Chiar si cu aceste eforturi, se poate observa ca intensitate energetica in Romania anului 2030 va fi de doua ori mai mare decat a fost media celor 15 tari UE in 2000. Dra in tot acest timp, tarile UE vor avansa si ele, lasan Romania mult in urma. Astfel tara noastra va trebuie sa ie foarte drastica in aplicarea masurilor pentru a nu deveni vulnerabila la cresterea preturilor energiei si la emisiile de substante poluante. Energie consumata pentru incalzire este cruciala in aceasta privinta.

30

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Fig 8

Fig 9 Guvernul a incurajat investitiile straine in sectorul hidroenergetic romanesc, prin Hidroelectrica, companie detinuta de stat. O mica cantitate de energie regenerabila, pe langa cea obtinuta din hidro si-a facut totusi loc in productia autohtona. Biomasa si incinerarea deseurilor este o practica foarte veche la noi in tara, desi nu s-a facut cu o foarte mare eficienta niciodata. Guvernul este pregatit sa implementeze un program31

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


nou pentru cresterea productiei de energie obtinuta din surse regenerabile, cum ar fi fotovoltaic, eolian, biomasa si energia geotermala. Producerea de energie din surse regenarabile este prevazuta in Ordonanta Guvernamentala 63/1998, dar si in Legea 318/2003. De exemplu in capitolul 4 al legii 318, care se intituleaza energii regenerabile, se anunta conditiile de piata si facilitatile prevazute: art 51. In baza acestei legi, autoritatea competenta (ANRE) va reglementa conditiile tehnice de acces la reteaua electrica, cat si conditiile tehnice de comercializare a energiei electrice si termice produsa din resurse regenerabile. Art 52. In baza studiilor tehnice si economice, dezvoltarea si utilizarea resurselor regenerabile este stimulata, facilitatile fiind garantate de decizii guvernamentale la propunerea autoritatii competente (ANRE). Promovarea resurselor regenerabile este pravezuta si de legea nr 199/2000. In Romania este pusa la punct o schema pentru stimularea indirecta a utilizarii resurselor regenerabile, dar lipsesc subventiile directe cu ajutorur carora producatorii sa poate vinde enegie produsa din aceste resurse. Ordinul 92/2002 cu privire la aplicarea regulamentelor Consiliului Concurentei, dat in baza Legii 143/1992 care se refera la Reguli privind protectia mediului. In capitolul 3 al acestui act se gasesc conditiile generale de autorizare se gasesc conditiile in care se fac investitii de catre stat in domeniul protectiei mediului: Investitiile facute in energiile regenerabile sunt asimilate cu acelea ale protectiei mediului in lipsa standardelor care sa reglementeze o impartire mai buna a resurselor financiare. Masurile menite sa suporte investitiile in enegiile regenerabile sunt unele pe termen lung si trebuie sa fie incurajate in mod special. Procentul care poate fi suportat de stat pentru acest tip de investitii este de maxim 40%. In cazul in care energia furnizata din regenerabile acopera total necesarul de consum, atunci aceasta subventie de 40% poate fi marita la maxim 50%. In cazul in care se dovedeste un grad avansat de utilitate al instalatiei si aceasta furnizeaza intreaga cantitate de energie necesara, atunci aceasta poate fi suportata 100%, nemaibeneficiind ulterior de nici un fel de subventie. In cazul resurselor regenerabile, costurile eligibile ale investitiei reprezinta de obicei costuri aditionale in comparatie cu o instalatie conventionala de producere a energiei de aceeasi capacitate. Suportul acordat energiilor regenerabile poate fi clasificat dupa cum urmeaza: cand pretul investitiei este foarte mare si, in general, suportul reprezinta un procent semnificativ, iar agentul economic nu poate obtine preturi competitive pe piata energiei electrice la vanzarea acetui tip de energie. suportul pentru energia regenerabila poate fi acordat utilizand mecanisme ale pietei, cum ar fi certificatele ecologice (verzi); suportul pentru operarea noilor instalatii poate fi acordat pe baza costurilor externe care pot32

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


fi eliminate. Dezvoltarea Strategiei Industriei Romanesti de Petrol pana in 2010 A fost aprobata de Guvernul Romaniei (GD 655/2002). Acesta strategie contine urmatoarele capitole de baza: Strategia de Dezvoltare, Extractie si Productie in sectorul petrolier; Strategia de Dezvoltare a sectorului Rafinare si petrochimie; Strategia de Dezvoltare a sectorului Distributie si Infrastructura. Legea Energiei 318/2003 Legea prezinta in termeni foarte largi nevoia de promovare a resurselor regenerabile si eficienta energetica. Este in pregatire o noua versiune a acestei legi. Acesta include si Directiva Consiliului Europei 2004/8 privind producerea de energie din cogenerare. Legea Caldurii este inca in discutii in Parlament.

Decizia Guvernamentala 443/2003 privind promovarea energiei produsa din resurse regenerabile Acest act defineste cadrul pentru reglementari ulterioare. Transpune de fapt Directiva Consiliului Europei. Promovarea energiei termale poate avea un impact pozitiv de asemenea, atata timp cat aceasta energie este produsa prin cogenerare, sau din surse geotermale. Hotararea de Guvern 1535/2004 privind Strategia de utilizare a resurselor regenerabile Strategia este mai mult un document de intentie, nu foarte convingator. Cateva informatii in legatura cu productia din resurse regenerabile : Capacitati prevazute 2003 - 2010 Solar - termal Biomasa-termal geotermal 7.34 ktep 3 249.8 ktep 17.50 ktep

Raportat la potentialul definit, tintele sunt reprezentate dupa cum urmeaza:

33

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Tabelul 14 Cote Capacitati prevazute 2003 - 2010 Solar - termal Biomasa-termal geotermal Total RES- HEAT 7.34 ktoe 3 249.8 ktoe 17.50 ktoe 3275 ktoe procente din potential % 0,5% 42,8% 10,5%

Proiectele sunt ambitioase, si trebuiesc sustinute de o legislatie potrivita si reglementari financiare pe masura. Capacitatea prevazuta pentru proiectele pe biomasa, pana in 2010 va fi in mod special greu de atins fara un suport legislativ si financiar puternic. GD 1892/2004 privind mecanismele de promovare a energiei produse din regenerabile resurselor

Articolul 3 al acestei Hotarari de Guvern stipuleaza ca mecanismele de promovare a energiei din RES trebuie sa fie pe de o parte sustinere pe baza de procente si pe de alta parte piata Certificatelor Verzi. Cota de electricitate produsa din RES, din productia nationala bruta de energie a fost initial propusa la niste valori foarte mici.

Tabel 15 Procentul de energie din RES Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 GD 958/2005 modificata GD 443/ 2003 si GD 1892/ 2004. Acest act este un effort in plus de a promova resursele regenerabile, asa cum a fost cerut de politica europeana a energiei. Cota de RES a crescut cu 33%, iar penalitatile pentru neindeplinirea acestor cote au fost ridicate la urmatoarele valor: 63/CV in perioada 2005-200734

Procentul, % 0,7 1,4 2,2 2,9 3,6 4,3

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


84/CV in perioada 2008-2012

Fig 8 Cota de RES crescuta in conformitate cu GD 958/2005 Petru a acoperi aceste cote, fiecare producator trebuie sa produca sau sa cumpere energie din RES. In prezent, sngurele forme de producere a energiei verzi sunt centralele hidro mici.

Cu aceeasi Hotarare Guvernamentala au fost fixate pentru perioada 2005 2012: Valoarea minima pentru Certificatul Verde Valoarea maxima pentru Certificatul Verde 24 Euro/MWh 42 Euro/MWh

In mecanismul financiar adoptat este important sa se stabileasca o valoare minima Certificatelor Verzi, si nu sa fie lasate total libere pe piata. In acest fel, pretul minim al Certificatelor Verzi sa actioneze ca un pret garantat de tarif feed in. Astfel, in 2005/2006, pretul obtinut pe 1 MWh produs din regenerabile este compus din: pretul energiei pe piata conventionala de energie......................cca 38 Euro/MWh pretul certificatului verde pe piata certificatelor verzi...cca 30-35 Euro/MWh Aceasta estimare duce la un pret in 2005/2006 de aproape 70 Euro petru 1 MWh produs din energie regenerabila, depinzand atat de piata energiei electrice cat si de cea a certificatelor verzi. Ordonanta ANRE 15/2005 Reglementari pentru operarea si managementul pietei de Certificate Verzi. Aceste reglementari prezentate in detaliu (23 pegini), prezinta procedura de comercializare a35

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Certificatelor Verzi, ca mijloc de provare a resurselor regenerabile, in concordanta cu GD 1892/2004. modul de lucru cu Certificatele Verzi (CV) Tranzactia CV Actorii de pe piata CV Managementul informatiilor legate de CV Controlul furnizorilor de energie pentru a indeplini obligatiile cu CV.

Actorii de pe piata CV sunt: organismul de reglementare (ANRE) care supravegheaza procesul; Operatorul de Transport care elibereaza CV Operatorul de Distributie care masoara si raporteaza lunar cantitatile de energie; Operatorul de piata pentru CV, care face managementul pietei de CV.

Ca rezultat al cadrului reglementat pentru promovarea energiei din RES, primele investitii in centrale hidroelectrice mici si i nferme de vant sunt in progres. Pentru moment, proiectele de producere in cogenerare din biomasa se lasa inca asteptate. Planul pentru dezvoltare energetica aprobat de Decizia Guvernamentala 890/2003 a intrat deja in vigoare

In prezent este pregatit un nou document privind politica energetica, introducandu-se un program national pentru cresterea eficienntei energetice in perioada 2006-2010. Securitatea aprovizionarii cu energie termica a sectorului rezidential este una din prioritatile nationale in ceea ce priveste furnizarea energiei. O mare parte a populatiei are inca venturi scazute, iar impactul social al liberalizarii pietei de energie este greu de prevazut si sustinut. Pentru a tine sub control asemenea situatii, cadrul legal si administrativ incearca sa promoveze urmatoarele directii tehnologice: Imbunatatirea izolarii cladirilor, cu accent pe blocurile de locuinte de capacitate mare Imbunatatirea performantelor sistemelor de incalzire, cu prioritate in sistemele mari din orase Dezvoltarea utilizarii moderne a biomasei Angajarea resurselor de biomas in participarea la producerea energiei termice este doar o tendinta recenta. Promoterul principal este Agentia Nationala pentru Conservarea Energiei ARCE care a definit foarte clar biomasa ca fiind o alternativa viabila la combustibilii fosili utilizati in prezent la costuri mari in sistemele mici de incalzire colectiva. b) Cadrul institutional national Cadrul institutional national este responsabil de dezvoltarea RES dupa cum urmeaza: Ministerul Economiei si Comertului (in concordanta cu Decizia Guvernamentala nr 738/2003 care36

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


stabileste organizarea si functionarea) este responsabil, printre altele, de definirea strategiei energetice nationale avand in vedere evolutia acestui sector, cum ar fi sectorul nuclear, hidro si termo, petrol, gaz natural, resursele minerale, minerit. Agentia Romana pentru Conservarea Energiei (ARCE) ARCE este responsabila de promovarea eficientei energetice pe plan national. Responsabilitatile includ politica de eficienta energetica si implementarea programului. ARCE (in concordanta cu Decizia Guvernamentala nr 941/2002 care stabileste structura si functionare) are o personalitate legala, functionare, operare si autonomie financiara, fiind in subordinea Ministerului Economiei si Comertului. ARCE este finantata din fonduri extrabugetare precum si alocatii si fonduri de la bugetul de stat. ARCE are 8 oficii regionale (in Bucuresti, Brasov, Cluj, Constanta, Galati, Iasi, Suceava si Timisoara), care pot acoperi toata tara. Agentia Nationala de Reglementare Energetica (ANRE) ANRE, stabilita in urma legii nr 99/2000, este organizata ca o identitate publica, independenta, de interes national si se afla in subordinea Primului Ministru. ANRE functioneaza conform unor reglementari proprii aprobate prin decizii guvernamentale. Misiunea sa este sa creeze si implementeze un climat eficient, transparent si stabil pentru functionarea sectorului de energie electrica si termica si un sistem de protejarea intereselor consumatorilor si investitorilor. Printre indatoririle ANRE se afla si stabilirea regulamentelor de aplicare si implementare a sistemelor de asigurare a functionarii sectorului energetic national, in termeni de eficienta energetica, competitie, transparenta si protectia consumatorului. ANRE este finantata in totalitate din fonduri extrabugetare, taxe obtinute din licente, autorizatii, fonduri primite de la organisme internationale. Operatorul Comercial de Certificate Verzi (OPCOM) OPCOM este personalitatea juridica care asigura tranzactionarea certificatelor verzi si determina pretul acestora pe Piata Centralizata a Certificatelor Verzi, indeplineste functiile stabilite de Regulamentul de organizare si functionare pe Piata Certificatelor Verzi (Ordonanta nr 15/2005 eliberata de ANRE). Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazului Natural (ANRGN) ANRGN (in conformitate cu Ordonanta Guvernamentala nr 41/2000 aprobat prin legea 791/2001 este o institutie publica si persoana juridica care elaboreaza, aplica si monitorizeaza sistemul de regulamente necesar sectorului gazului natural si functionarea eficienta si sigura a pietelor de comercializare a gazului natural in conditii de concurenta, transparenta si protectia consumatorilor si a mediului inconjurator. Finantarea ANRGN vine in totalitate din fonduri extrabugetare si este obtinuta din taxe pentru autorizatii si licente. Aceasta a permis ANRGN sa-si dezvolte activitatile in concordanta cu propriile reguli de functionare. Agentia Nationala Romana pentru Resurse Minerale NAMR a fost stabilita in 1993 ca si autoritate de reglementare si administrare a sectorului resurselor37

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


minerale din Romania si este in subordinea Guvernului. Dupa infiintarea acestei autoritati specializate pentru sectorul gazului natural (ANRGN), competentele Agentiei Nationale Romane pentru Resurse Minerale, in ce priveste gazul, au fost limitate doar la blocurile de exploatare. NARM, in cooperare cu ANRGN, stabileste tarifele pentru gazul natural. NAMR este autoritatea competenta care coordoneaza operatiile din minerit si se supune legilor Minelor si Petrolului. NAMR are urmatoarele responsabilitati: administrarea si supravegherea resurselor minerale, fondul geologic national. Sa inregistreze, calculeze si aduca la zi resursele minerale ale tarii in Cartea Minelor si Cartea Petrolului; Sa negocieze termenii si conditiile privind explorarea si extractiarsurselor minerale; Sa reglementeze activitatile si operatiile pe baza intelegerilor reciproce; Sa stabileasca taxe, chirii si preturi pentru operatiunile de prospectare, explorarea si productie, cat si preturi pentru transportul prin conducte a hidrocarburilor; Sa elibereze reglementari obligatoriisi reglementari pentru sectorul resurselor minerale. Ministerul Agriculturii, Apelor, Padurilor si protectiei Mediului (MAAPPM) Responsabilitatea acestuia este sa asigure un cadru legislativ propice pentru dezvoltarea tuturor activitatilor lagate de managementul apelor si de protectia mediului inconjurator. De asemenea este si Autoritatea care implementeaza si finanteaza programe prin intermediul ISPA Programul pentru Mediu. Responsabilitatea pentru implementarea politicilor de mediu la nivel regional revine autoritatilor locale. In contextul cresterii descentralizarii, responsabilitati sporite au fost atribuite celor 42 de Agentii Judetene de Protectia Mediului care sunt responsabile de monitorizarea factorilor de protectie a mediului si sunt in masura sa elibereze permise si autorizatii de mediu. Pentru imbunatatirea eficientei inspectiilor centrale si locale, a fost infiinata Garda de Mediu. Este o autoritate de control pentru mediu, cu personalitate juridica, finantata de la bugetul de stat si care opereaza sub conducerea MAAPPM. Comitetul Interministerial de Coordonare pentru politicile si strategiile sectoriale la nivel national a fost stabilit cu scopul de a dezvolta o politica de mediu unitara la nivel national. Memrii acestei institutii sunt reprezentanti ai tuturor ministerelor care analizeaz si aproba politici de mediu si care au un rol important in promovarea si aducerea la zi a Planul National de Actiune pentru Mediu si evalueaza progresul Programului National pentru Adoptarea Aquisului. In vederea adoptarii structiurilor institutionale al UE , au fost fixate doua obiective, si anume stabilirea a 8 Agenti Regionale pentru Protectia Mediului si o Agentie Nationala pentru protectia Mediului. c) Fonduri si programe de mediu Fondul Roman de Eficienta Energetica38

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Infiintat (legea nr. 287/2002) ca o institutie de interes public, avand personalitate juridica, autonomie financiara si cu sediul in Bucuresti. Scopul Fondului il constituie managementul resurselor financiare primite de tara noastra de la Global Environmental Facility (GEF) prin intermediul Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Fondul Special pentru Dezvoltarea Sistemului Energetic Este infiinat prin deciia guvernamentala nr. 29/1994. Acest fond poate fi accesat cu ajutorul proiectelor pentru conservarea energiei. Managerul acestui fond este Ministerul Industriei si Resurselor (MIR) prin intermediul ARCE. Fondul pentru mediu este un instrument financiar si economic, care are drept scop dezvoltarea proiectelor cuprinse in Planul National de Actiune pentru Mediu in conformitate cu normativele pentru mediu si standardele in vigoare si care trebuie sa prevada, ca un obiectiv de baza, investitiile necesare pentru adoptarea Aquisului Comunitar. Cadrul institutional pentru Fondul de Mediu este stabilit de Administratia acestui fond, o persoana juridica care este sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Apelor, Padurilor si Mediului.

2.2. Apa incalzita cu energie solara 2.2.1 Experienta

Romania a exploatat un procent important de energie solara in trecut, dar incepand cu 1990, fabricarea, instalarea si cercetarile in acest domeniu au incetat. Piata potentiala pentru aplicatii solare este foarte mare, dar trebuie sustinuta cu subventii de la stat pentru ca acest potential sa poata fi exploatat. In Romania, incepand cu 1979, a fost implementat un program la scara mare cu variate aplicatii solare. Instalatii pentru prepararea apei calde menajere in hotelurile de la Marea Neagra, in blocurile de locuinte, case solare pe langa Bucuresti, instalatii pentru uscarea cerealelor in Campia de Sud, rracire solara in zona Dobrogea pentru conservarea pestelui. Au fost depuse eforturi considerabile in domeniul cercetarii si proiectarii. Un potential uman urias era disponibil in acea perioada. Perioada de varf a fost atinsa in anii 1984-1985. Ecipamentele de proasta calitate fabricate in Romania si lipsa oricaror lucrari de intretinere la cele mai multe dintre instalatii au dus la dezamagiri majore, creind o bariera in calea dezvoltarii ulterioare a sectorului. Fabricarea, instalarea si cercetarile in acest domeniu au incetat brusc in 1990 datorita schimbarilor majore pe toate planurile care au avut loc in tara noastra. 2.2.2 Date despre piata energiei solare Piata colectoarelor solare pentru case este relativ scazuta deoarece o mare parte din populatie se confrunta cu lipsuri majore si nu exista posibilitati pentru investitii in noi sisteme solare. O mare parte din vanzari (peste 90%) este acoperita de cei are construiesc case sau hoteluri noi. Tehnologiile folosite sunt identice cu cele utilizate in alte tari din Europa de Vest. Instalatiile solar termale, montate in cadrul diferitelor programe au fost folosite in principala pentru: - apa calda in cladiri publice (spitale, gradinite, primarii etc) in sectorul locuintelor si al turismului;39

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


- uscatoare solare in agricultura (exista o instalatie de acest fel in judetul Calarasi). Clientii principali ai acestor sisteme colective sunt: - hotelurile si sectorul de vacante - piscine publice sau private - industria pentru processarea alimentelor si produselor agricole. In anii 80 sistemele particulare pentru apa calda, uscarea si racire solara si diverse alte aplicatii industriale erau dezvoltate. Marimea, varietatea si distributia lor in toata tara era impresionanta. Pana in 1989, au fost instalatee 1,000,000 m2 colectoare solare, fabricate in Romania, inclusiv in sisteme mari de pana la 9000 m2. Evolutia instalatiilor solare este prezentata in figura urmatoare:1 0 0 0

F ig 9 . in s ta la tem 2 2 5 0 2 0 0 1 5 0 1 0 0 5 0 01 9 7 9 1 9 8 1

E v o lu tia

c o le c t o a r e lo r

s o la r e

1 9 8 3

1 9 8 5

1 9 8 7

1 9 8 9

1 9 9 1

1 9 9 3

1 9 9 5

1 9 9 7

1 9 9 9

Y e a r

Dupa 1990, pretul foarte scazut al combustibililor conventionali a redus drastic interesul pentru noi eforturi in domeniul resurselor regenerabile. Doar o foarte mica parte (aproape 0.1%) din totalul celor 1.000.000 m2 mai este inca in functiune. Dupa 1989, toate eforturile in acest sens au fost abandonate. O foarte mica parte din colectoarele instalate initial mai sunt in functiune, producand 15 TJ, majoritatea fiind instalatii de uscare. Doar dupa anul 2000 au inceput sa apara semne ale unei noi dezvoltari a sectorului solar. Cel mai atractiv sistem pare a fi tot cel din nisa echipamentelor mici (4 8 m2) pentru apa calda in cladiri.

2.2.3 Date despre radiatia solara si eficienta colectoarelor solare In Romania, media radiatiei solare pe o suprafata orizontala este intre 1.100 si 1.300 kWh/m2 pe an pe mai mult de jumatate din suprafata tarii. Potentialul solart termal este estimat la 60PJ/an (1400 ktep/an). Deci radiatia solara pe o suprafata plana orizontala, la noi in tara este de aproximativ 200 milioane GWh pe an (potentialul teoretic al radiatiei solare). Daca consideram sistemele termale solare pentru caldura si apa calda menajera ca au aceeasi suprafata ca si cea acoperita de cladiri, putem iarasi evalua potentialul solar termal. Suprafata tehnic utilizabila pentru colectoare solare este de aproximativ 25% din cea a acoprisurilor. Cum suprafata totala a acoperisuriolor din Romania este in jur de 220 km2, rezulta ca o suprafata de 56 km2 poate fi utilizata40

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


pentru colectoare. Dupa aceste consideratii grosiere, potentialul tehnic al sistemelor solare rezulta la 80 PJ/an, o cifra aproape de cea mentionata in Strategia pentru dezvoltarea energiilor regenerabile. Colectoare solare cu un potential de 60 PJ/an asigura jumatate din necesarul de apa calda pentru toate cladirile tarii si 15 din necesarul de incalzire.

In conditiile meteorologice actuale, la noi in tara un colector solar este de regula functional intre Martie si octombrie, cu o eficienta de 40-90%. Impreuna cu colectoarele moderne instalate anii trecuti, doar 90 TJ din caldura colara sunt produsi in prezent. In prevederile Strategiei, in jur de 7.34 ktep/an (307 TJ) vor fi produsi in 2010, de 215.000 metri patrati de colectoare. Cea mai favorabila zona pentru instalarea astfel de colectoare este tarmul Marii Negre cu o perioada de insolatie de peste 2300 ore /an. In Romania, panta ideala de inclinare a panourilor solare este de 450 pe tot timpul anului, si cu orientare spre Sud. Temperetura aerului Caracteristicile temperaturii aerului sunt rezultatul intensitatii radiatiei solare si depinde de cantitatea de energie termica radiata pe o suprafata de pamant in decursul a 24 ore pe un ciclu anual. Temperatura aerului afecteaza conditiile termice din cladirile existente (si la valori extreme) determina intrarea in functiune a echipamentelor de aer conditionat din cladiri. De exemplu, capacitatea de incalzire depinde de temperatura calculata pentru acea regiune ( cea mai mica temperatura pe timp de iarna). Temperaturile sunt de asemenea decisive in ceea ce priveste determinarea izolatiei termice pentru anumite tipuri de cladiri.

Regiunea Campia de vest Transilvania Subcarpati Campia de Sud Moldova Dobrogea Delta Dunarii Carpati

Radiatia medie totala globala [MJ/m2/an] 4.815 4.666 4.982 5.147 4.773 5.384 5.046 4.687

Potentialul solar real disponibil Medie-Mare (MH) Medie (M) Medie-Mare (MH) Medie-Mare (MH) Medie (M) Mare (H) Medie-Mare (MH) Medie (M)

41

SC OVM-ICCPET SA

Proiectul EAST GSR


Romania: regiuni istorice

2.2.4. Autoritati locale, prescrieri, certificari Principalii furnizori de echipamente solare pe piata romaneasca Desi piata solar-termala din romania este relativ mica, companiile active in acest domeniu sunt gata sa vanda si sa instaleze orice tip de echipament existent la aceasta ora pentru incalzirea apei. Desi nu este o cerere foarte mare de astfel de echipamente la noi in tara, numarul producatorilor si distribuitorilor de pe piata este relativ mare si in continua crestere. Echipamentul eficient, diin Europe de vest este comercializat de foarte multe companii. Desi numarul de echipamente instalate este foarte mic (in jur de 400 m2) oportunitati pentru o piata de desfacere buna deja exista. La inceputul lui 2004, erau 7 companii care inc

east-gsr wp2 report final romania

Documents

c fonduri si programe

c petrolul si gazul

f energia din biomasa

h potentialul energetic

romania introducere

g energia eoliana

b cerereaconsumul

contextul energetic