economie aplicată · 2020. 3. 12. · economie aplicata 5 a) după subiectul purtător : -nevoi...

ECONOMIE APLICATA

1

Economie Aplicată Caiet de lucru Fişe de documentare, fişe de lucru şi de autoevaluare

2014

MIHAI MIHĂESCU PITEŞTI

ECONOMIE APLICATA

2

ECONOMIE APLICATA

3

CUPRINS

I.MENAJURILE ........................................................................... 4

A.Caracteristici ....................................................................... 4

B. Bugetul personal şi bugetul familei .................................... 8

C.Instrumente de economisire şi investire………………………………...13

D.Riscuri şi asigurări…………………………………………………………..………20

II.ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI FIRMA ............................................ 23

A.Analiza SWOT ................................................................... 23

B.Marketingul firmei ........................................................... 33

C.Planul managerial .............................................................. 35

D.Bugetul de venituri şi cheltuieli ........................................ 39

E.Constituirea veniturilor financiare…………………………………..44

F.Asigurarea resurselor materiale ......................................... 50

G.Asigurarea resurselor umane ........................................... 54

H.Aplicarea planului managerial ......................................... 63

I.Imaginea firmei.................................................................. 97

III.FIŞE DE FEEDBACK………………………………………………….……..98

ECONOMIE APLICATA

4

I. MENAJURILE

A.Caracteristici

Fişa de documentare

Agentul economic „menaje” se referă la cei ce locuiesc

impreună şi obţin venituri destinate pentru a achiziţiona şi consuma

bunurile de care au nevoie şi pentru a economisi.

Menajurile sunr constituite ca:

- familii- uneori doar celibatari, pensionari; - diferite comunităţi consumatoare(cămine, case de bătrâni,); - întreprinderile individuale, care nu se delimitează de

gospodăriile în cadrul cărora s-au constituit; Menajurile furnizează elementele de bază pentru activitatea

firmelor, dar şi pentru

stat, înscriindu-se în fluxurile economice. Astfel, menajurile prin

faptul că asigură forţa de muncă, antrenează obţinerea de venituri

care pentru firme devin cheltuieli. În acelaşi timp,menjurile, în relaţia

cu statul, primesc de la stat pensii, ajutoare de şomaj, alocaţii

pentru copii, alocaţii de sprijin şi plătesc statului impozite, taxe, etc.

Nevoile reprezintă ansamblu trebuinţelor, cerinţelor,

preferinţelor, aşteptărilor de a căror satisfacere depinde existenţa

oamenilor şi calitatea acesteia.

Nevoile sunt dinamice (se modifică permanent) şi nelimitate

(se multiplică şi se diversifică).

Tipuri de nevoi:

ECONOMIE APLICATA

5

a) după subiectul purtător : - nevoi personale, individuale ale membrilor familiilor - nevoi ale familiei ca menaj- nevoi de grup, sociale;

b) după gradul de complexitate: - nevoi elementare (hrană, apă, imbrăcaminte, etc.) - nevoi superioare, complexe (nevoia de educaţie).

Resursele menajurilor reprezintă ansamblul elementelor

utilizate pentru producerea şi obţinerea bunurilor şi serviciilor

necesare satisfacerii trebuinţelor.

Resursele specifice menajurilor sunt:

a) resurse umane- modul în care membrii unei familii se dezvoltă ca persoane sănătoase, educate, cu un anumit nivel de calificare, specializare şi cultură, generează o influenţă majoră asupra evoluţiei unei gospodării familiale.

b) resursele materiale – măsura în care o familie dispune de o locuinţă adecvată nevoilor membrior săi, de aparatura electrocasnică necesară, etc. reprezintă câteva dintre criteriile elementare în funcţie de care se conturează calitatea vieţii de familie.

c) resursele financiare- reprezentate de venituri; d) resursele informaţionale – informaţia este o sursă foarte

preţioasă pentru nivelul de trai al unei familii. ___________________________________________

ECONOMIE APLICATA

6

1.Un individ are un venit disponibil de 2 milioane lei. El poate

achiziţiona tricouri la preţul unitar de 1 milion lei şi cămăşi la

preţul de 2 milioane lei/bucată. Costul de oportunitate al

achiziţionării unei cămăşi este:

a) 1,5 tricouri;b) 0,5 tricouri;c) 2 tricouri;d) 2,5 tricouri;

e) 1 tricou.

2. Principala caracteristică a nevoilor umane se referă la:

a) caracterul nelimitat;b) caracterul neregenerabil;c) caracterul

limitat şi dinamic;d) raritatea;e) caracterul neconcurenţial.

3. În economie, menajul desemnează unitatea care, în principal:a)

consumă;b) produce;c) consumă doar bunuri materiale;d) produce

servicii;e) produce şi consumă servicii.

4. Menajele dezvoltă relaţii cu întreprinderile prin:a) muncă,

salarii şi profit distribuit;b) impozite;c) economii la bănci;d)

ajutoare de stat;e) subvenţii.

ECONOMIE APLICATA

7

5. Reprezintă bunuri complementare:a) margarină-unt;b) benzină-

motorină;c) miere-zahăr;d) autoturism-benzină;e) gaz metan-

lemn.

6. Reprezintă bunuri substituibile:a) autoturism-benzină;b)

calculator-program soft;c)unt-margarină;d) stilou-cerneală;e)

mixer-energie electrică.

7.Realizati un eseu pornind de la urmatorul grafic

ECONOMIE APLICATA

8

B.BUGETUL PERSONAL ŞI DE FAMILIE


Bugetul reprezintă o estimare pe o perioadă de timp a

veniturilor şi cheltuielilor previzionate.

Veniturile sunt legate de resursele familiei si preiau de la

acesta caracterul limitat.

Obiectivele de cheltuieli corespund nivelului şi

caracteristicilor de consum, deci trăsăturilor nevoilor specifice

menajelor: mare diversitate(mari diferenţe între familii),

caracter dinamic şi nelimitat.

Bugetul unui menaj este alcătuit din bugetul de familie şi

bugetele personale ale membrilor.

Bugetul personal, ca parte a bugetului de familie, reprezintă

estimarea pe o perioadă de timp a veniturilor şi cheltuielilor unei

familii.

Bugetul de familie reprezintă estimarea pe o perioadă de

timp a veniturilor şi cheltuielilor unei familii.

În funcţie de raportul dintre venituri şi cheltuieli se pot

contura mai multe tipuri de buget:

- buget excedentar- atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;

- buget echilibat - atunci când veniturile sunt aproximativ egale cu cheltuielile;

- buget deficitar - atunci când veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.

ECONOMIE APLICATA

9

Pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp menajurile

îşi conturează

proiecte specifice. Acestea pot fi privitoare la venituri şi proiecte

privitoare la cheltuieli.

Proiectele privitoare la venituri vizează, de regulă, găsirea

unor modalităţi de creştere a venituirilor(gasirea unui alt loc de

muncă, a doua slujbă, etc).

Proiecte privitoare la cheltuieli pot avea ca scop creşterea,

micşorarea sau reorientare cheltuielilor.

Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune

dintre şansele sacrificate, la care se renunţă atunci când se face o

alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el măsoară cea mai mare pierdere

dintre variantele sacrificate, considerându-se că alegerea făcută

constituie „câştigul”.

Costul de oportunitate este un mod de a vedea costul, nu un

tip de cost.

___________________________________________

Fişe de lucru

1.Pornind de textul de mai jos realizați UN SCURT ESEU având

ca subiect IMPORTANŢA UTILIZĂRII BUGETULUI PERSONAL:

Toți suntem consumatori.Unui adolescent, elev de liceu, îi

place să se hrănescă mai degrabă cu hamburgeri sau pizza,

ECONOMIE APLICATA

10

preferă o Cola, este interesat de computer, telefon și internet,

iese în excursii, cluburi, ia calciu și vitamine,face mult sport etc.

Toate aceste bunuri și servicii sunt bunuri economice care

satisfac nevoi diverse, specifice vârstei, preferințelor , nivelului

de cultură și civilizație specifice lor, adolescenților.DAR banii de

buzunar nu ajung de cele mai multe ori!

2. Punctul de pornire în comportamentul consumatorului îl

constituie:a) aprovizionarea corespunzătoare cu factori de

producţie;b) utilitatea bunurilor economice;c) o cantitate

corespunzătoare de monedă;d) o organizare optimă a activităţii de

producere a bunurilor;e) utilitatea în sens general.

3. Consumatorul are un comportament economic raţional atunci

când:a) cumpără bunuri pe baza experienţei precedente;b) alege

bunuri numai sub influenţa publicităţii;c) alegerea bunurilor se

bazează pe criterii de eficienţă;d) face alegeri doar pe criterii

ecologice;e) cumpără bunuri la întâmplare.

4. Suma totală de bani pe care o primeşte un salariat reprezintă:a)

salariul nominal;b) salariul social;c) salariul colectiv;d) salariul

real;e) câştig nominal.

5.Completaţi spaţiile libere:

a.Câştigul nominal =salariu +………………..+……………

b.Venituri ale elevilor=

c.Venituri ale proprietarilor=

ECONOMIE APLICATA

11

5.Completaţi bugetul următor astfel încât să fie deficitar!

FIŞĂ DE LUCRU

BUGETUL LUNAR

VENITURI

ESTIMATIVE

SUMA CHELTUIELI ESTIMATIVE SUMA

salarii CHELTUIELI FIXE

chirie

rate

pensii alimente

gaze

alocaţii apa

căldură

chirii energie electrică

telefon

Vânzări

de

bunuri

transport

altele

Altele TOTAL CHELTUIELI FIXE

ECONOMIE APLICATA

12

CHELTUIELI VARIABILE

CHELTUIELI PENTRU

DORINŢE

îmbrăcăminte

recreere

CHELTUIELI NEPREVĂZUTE

medicamente

TOTAL CHELTUIELI

VARIABILE

TOTAL VENITURI TOTAL CHELTUIELI

ECONOMII

PLANIFICATE

DATORII

6. Un individ are un venit disponibil de 2 milioane lei. El poate

achiziţiona tricouri la preţul unitar de 1 milion lei şi cămăşi la

preţul de 2 milioane lei/bucată. Costul de oportunitate al

achiziţionării unei cămăşi este:

a) 1,5 tricouri;

b) 0,5 tricouri;

c) 2 tricouri;

d) 2,5 tricouri;

e) 1 tricou.

7. Exemplificaţi 3 nevoi personale şi 3 nevoi de grup la nivelul

menajelor.

ECONOMIE APLICATA

13

8.Grupaţi în A – resurse financiare şi B – resurse informaţionale, următoarele:

Cărţile, dobânda obţinută la contul din bancă al părinţilor,

titlurile de valoare ale mamei, internetul, revistele, sumele

încasate din închirierea garsonierei bunucului, alocaţia copiilor,

manualele copiilor, pensia bunicului.

C. Instrumente de economisire şi de investire specifice persoanelor

fizice


Economisirea reprezintă procesul de reţinere din venituri a ceea

ce rămâne după consum. Economiile sunt sumele de bani care rămân

la dispoziţia menajelor după consum.

Se pune problema păstrării in siguranţă a banilor, siguranţă faţă de

:

A. Ameninţări extraeconomice: - eventuale furturi; - producerea unor calamităţi (incendii, inundaţii etc)

B. Ameninţări economice: - deprecierea banilor provocată de inflaţie; - schimbarea banilor.(punerea in circulaţie a bancnotelor si

monedelor noi, denominarea, etc) Una din cea mai frecventă modalitate de păstrare a

economiilor pentru persoane fizice este depozitul bancar.

Depozit bancar =sume de bani, hartii de valoare, obiecte de

valoare depuse spre pastrare si fructificare la o banca si care vor fi

restituite la solicitarea depunatorului.

Depozitele bancare pot fi:

- "la vedere" - caz in care sumele pot fi retrase oricand ;

- "la termen" - caz in care sumele nu pot fi retrase decat la

expirarea termenelor pentru care au fost constituite.

Pentru depozitele la vedere, bancile platesc o dobanda mai

mica decat pentru cele la termen

Venitul obţinut din depozitele bancare este dobânda.

ECONOMIE APLICATA

Copyright@ Mihaescu.Mihai.2014 15

Dobanda bonificată reprezintă nivelul dobânzii cu care sunt

remunerate disponibilităţile băneşti ale celor care şi-au constituit

depozite bancare.

Factori care influenţează nivelul acestei dobânzi sunt:

-rata inflatiei;

- ratele dobanzilor practicate de alte bănci;

- rata de refinantare.

Dobânda simplă se calculeaza în cazul in care perioada

analizată este mai mică de 1 an, iar dobânda nu este capitalizată.

D = C ∙ d' ∙ n

Dobânda compusă se practica atunci când perioada de depunere

este mai mare decât un an, iar dobânda este reinvestită la fiecare

scadenţă.

D = C(1+d')n – C

O piaţă mai puţin cunoscută pentru persoanele fizice, care

poate oferi posibilităţi de investitii aducatoare de castig, este piaţa de

capital.

Piaţa de capital este piaţa pe care se tranzacţioneaza diverse

tipuri de titluri de valoare cum ar fi acţiunile, obligaţiuni, titluri de stat

si altele.

Majoritatea tranzacţiilor pe piaţa de capital constau in

cumpărarea şi vânzarea de acţiuni ale societăţilor cotate la BVB şi

Rasdaq, obiectul tranzacţiilor fiind deci părti din capitalul social al

acelor firme.

ECONOMIE APLICATA


Principalul motiv pentru care investitorii aleg sa achiziţioneze

acţiuni de pe piaţa de capital nu este insa obţinerea unui dividend ci

cumpărarea acţiunilor la un preţ mai mic şi vânzarea lor la un preţ mai

mare, obţinând astfel un profit imediat

Cei care doresc să devină acţionari au două variante:

-cumpărarea unor acţiuni nou emise de către o societate listată la

bursă;

-cumpărarea de acţiuni care se tranzacţionează deja la bursă.

Cei care doresc să investească se adresează unei Societăţi de

Servicii de Investitii Financiare(SSIF).

Strategia pentru a ajunge la un broker de investiţii:

- buna informare în legătură cu activitatea brokerilor, cu serviciile şi

comisioanele pe care le percep;

- după alegerea Societăţii de Servicii de Investiţii Financiare se decide

dacă investiţia va fi pe termen scurt sau lung.

Creditul pentru persoane fizice

Creditul bancar este un credit acordat de către bănci

persoanelor fizice sau juridice pe termen scurt, mijlociu sau lung.

Atunci când au nevoie de un împrumut, persoanele fizice se

orientează asupra:

- nivelului ratei dobânzii şi nivelului dobanzii anuale efective (DAE) care reprezintă costul total al creditului;

- solicitarea/nesolicitarea de garanţii; - gradul de îndatorare admis; - modalitatea de rambursare;

ECONOMIE APLICATA


- documente solicitate de bănci; - rapiditatea acordării creditului; - dovada de bun platnic, etc.

Băncile acordă persoanelor fizice mai multe tipuri de credite:

credite pentru bunuri de consum, credite pentru nevoi personale,

credite imobiliare sau ipotecare, credite pentru studii, overdraft,

etc.

Creditul ipotecar este destinat activitatii

imobiliare si se bazeaza in principiu pe proprietatea privata. El

presupune o conventie intre creditor si imprumutat, care cuprinde in

esenta proprietatea (ca garantie a rambursarii imprumutului), conditiile

si scadentele, penalitatile si circumstantele in care se poate pierde

proprietatea

Creditul de consum se acorda pe termen scurt sau mijlociu,

persoanelor individuale, pentru acoperirea valorii marfurilor si

serviciilor procurate din comert.

Overdraft sau descoperire de cont oferă clientului posibilitatea de a

retrage numerar sau de a realiza plati pana la o anumita limita, care

depaseste soldul (nivelul din prezent) al disponibilului sau din contul

curent. Avantajul este: clientul poate folosi acesti bani cand este

necesar, fiind returnati prin alimentarea contului (nu exista o rata

lunara fixa), iar dobanda care trebuie platita este aplicata numai

pentru suma de bani care a fost utilizata si pentru zilele cand aceste

fonduri au fost folosite.

1. Calculați indicatorii care lipsesc din tabelul de mai jos după

modelul următor:

Ex. S sau

C(lei)

Rata anuală

a

Durata

acordării

Tipul

dobânzii

Valoarea

dobânzii

ECONOMIE APLICATA


dobânzii(%) creditului/

depunerii

banilor

1 2000 15% 6 luni Simplă 150

2 20% 18 luni simplă 900

3 6000 9 luni 1200

4 4000 12% 2 ani

5 5000 12 luni 400

6 3000 10% 3 ani

7 9000 18% 4 luni 270

2. Completând tabelul de mai jos,aflați ce sumă va primii de la

bancă la sfârșitul unei perioade de 5 ani, depunătorul sumei de

1000 de lei.

Anul Suma depusă Dobânda (Rata dobânzii=10%)

Suma la sfâșitul anului

1(model) 1000 100 1100

2 1100 110

3

4

5

3.Construiți un exemplu concret prin care să ilustrați modificarea

absolută a dobânzii obținute de un deponent , atunci când rata

dobânzii anuale , suma depusă și perioada se majorează.

4. Care dintre următoarele alternative este cea mai avantajoasă

pentru un debitor și precizați ce sume lipsesc din tabel?

ECONOMIE APLICATA


Alternativa Creditorul Suma

împrumutată

Rata

dobânzii

Dobânda

de plată

după un

an

1 Banca 10000 12% pe

an

2 Societate

Financiară

10000 2000

3 Amanet 1000 0,1 % pe

zi

4 Cămătar 1000 12000

Ce criterii mai sunt luate în calcul atunci când soliciți un credit?

5. Un individ depune la bancă 80 milioane lei la începutulprimului

an. Ce sumă va primi ca dobândă la depozitul său peste trei ani dacă

rata dobânzii este de 10% anual ?a) 240 milioane lei;b) 24 milioane

lei;c) 26,48 milioane lei;d) 104,51 milioane lei;e) 8 milioane lei.

6. Mărimea garanţiilor solicitate de bănci se află în relaţie inversă

cu:a) riscul creditului;b) mărimea creditului;c) durata angajamentelor

asumate de debitori;d) bonitatea debitorului;e) înclinaţia spre

prudenţă a băncii.

7. Un individ ia un credit de 100.000.000 u.m. de la o bancă pe o

perioadă de 4 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 20%. Care este

suma totală pe care trebuie să o ramburseze debitorul, la scadenţă

(ştiind că atât suma împrumutată, cât şi dobânzile aferente, se

plătesc la finalul celor 4 ani): a. 180.000.000 u.m.; b. 207.360.000

u.m.; c. 307.360.000 u.m.; d. nu se poate determina pe baza datelor

oferite.

8. Bancile afiseaza rata dobanzii anuale. Pentru a calcula dobanda la depozitul Dvs. determinati dobanda zilnica prin divizarea dobanzii anuale la 365 zile sau 360 zile (in functie de politica fiecarei banci). Inmultiti dobanda zilnica cu suma din depozit si numarul de zile pe care ati constituit depozitul.

ECONOMIE APLICATA


Exemplu:

Suma depusa: 2.000 RON Calculeaza dobanda zilnica (7%/an/365 zile) = 0,0001918% Pentru 1 luna, dobanda acumulata pentru 2.000 RON este: 2.000 RON x 0,0001918%/zi x ……. zile = 11.51 RON Termenul de maturitate - 1 luna (30 zile) Dobanda anuala: 7%

Exemplu prin care impozitul si comisionul de retragere influenteaza valoarea finala a depozitului scadent:

Capital initial depus 10.000 RON

Dobanda anuala 7%

Perioada constituirii depozitului 3 luni (92 zile)

Dobanda la scadenta 10.000 RON*7%/365

zile*92 zile = 176,44 RON

Impozit (16%) 176,44 RON*16% = …….

RON

Dobanda efectiv incasata (dobanda - impozit) 176,44 RON - 28,23 RON

= 148,21 RON

Comisionul de retragere 0,50%

Valoarea comisionului (10.000 RON + 148,21

RON)*0,50% = 49,25

RON

Suma retrasa (Capital+Dobanda efectiv

incasata-comisionul de retragere), in ipoteza

10.000 RON + 148,21

RON - 49,25 RON =

ECONOMIE APLICATA


in care intregul depozit este retras 10.098,96 RON

9.Identificaţi principalele asemănări şi deosebiri dintre creditul imobiliar şi creditul ipotecar. 10.Grupaţi în A – ameninţări extraeconomice şi B – ameninţări economice asupra siguranţei banilor, următorii factori: furturi, devalorizare, inflaţie, incendii, inundaţii, schimbarea banilor. 11.Caracterizaţi principalele tipuri de depozite bancare, precizănd şi formulele de calcul a dobânzii specifice.

D. Riscuri şi asigurarea persoanelor contra

riscurilor

Fişă de documentare

Asigurarea este o garanţie acordată de un asigurător

asiguratului său, de a indemniza eventualele pagube, în schimbul unei

prime sau cotizaţii

Pentru a putea beneficia de o asigurare este nevoie de semnarea

unui contract, numit: “contract de asigurare”.

Principalele caracteristici juridice ale contractului de asigurare:

caracter consensual - se încheie în scris numai pe baza consimţământului părţilor;

caracter sinalagmatic - părţile contractante îşi asumă reciproc anumite obligaţii reciproce şi interdependente;

caracter aleatoriu - părţile contractante nu cunosc la încheierea contractului ce efecte vor rezulta din desfăşurarea lui: beneficii sau pierderi. Caracterul aleator este esenţial la contractul de asigurare;

ECONOMIE APLICATA


caracter oneros - fiecare parte urmăreşte obţinerea unui avantaj (folos) prin prestaţia pe care s-a angajat să o facă în favoarea celeilalte părţi. La fel ca şi alte contracte cu titlu oneros, contractul de asigurare este opus contractului cu titlu gratuit;

caracter succesiv - eşalonarea în timp a prestaţiilor precizate în contract. Faptul că, valabilitatea contractului de asigurare se întinde pe o anumită perioadă de timp, face posibilă eşalonarea plăţii primei de asigurare de către asigurat;

caracter de adeziune - forma şi clauzele contractului sunt stabilite de către societatea de asigurări, potenţialul asigurat având posibilitatea să accepte sau să respingă în bloc acest contract;

caracter de bună-credinţă - presupune ca executarea acestuia să se facă cu bună credinţă de către ambele părţi.

Asigurătorul este persoana juridică care în schimbul unei prime de

asigurare (sumă de bani) îşi asumă răspunderea de a acoperi pagubele

produse bunurilor asigurate.

Asiguratul este persoana fizică care in schimbul unei prime de

asigurare plătite asigurătorului, îşi asigură bunurile împotriva anumitor

calamităţi ori accidente.

Beneficiarul asigurării este persoana care are dreptul de a incasa

suma asigurata sau despăgubirea, fără sa fie neaparat parte la

contractul de asigurare.

Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul o plăteşte

asiguratorului, pentru ca acesta din urmă să-şi poată constiui fondul de

asigurare necesar achitării despăgubirii sau sumei asigurate în

momentul în care se produce riscul asigurat

Riscul asigurat se referă la un eveniment care, o dată produs, din

cauza efectelor sale, obligă pe asigurător să plătească asigiguratului

despăgubirea sau suma asigurată.

Tipuri de asigurări:

ECONOMIE APLICATA


a) asigurări obligatorii – sunt acelea care se bazeaza pe principiul obligativităţii prin lege(exemple: RCA, asigurari de locuinţe- din iulie 2010);

b) asigurări facultative- se încheie numai în baza acordului de voinţă al părţilor(exemple: asigurări de viaţă, asigurări auto facultative: CASCO, asigurări pentru pensii, etc.)

Fise de lucru

a) Factorii care generează riscurile sunt: ..................................................şi.....................................................

b) Asigurarea este........................................................ ............................................................................................

c) Toate persoanele fizice pot beneficia de asigurare, indiferent de..........................., .............................., .......................

1. Expresia de mai jos este corectă? Da sau Nu?

a) Riscul asigurat se referă la proporţia răspunderii asumate de

asigurător prin încheierea unei poliţe de asigurare.

.....................

2. Încercuiţi varianta corectă: Prima de asigurare este: a) fond de asigurare;b) sumă de bani

prestabilită;c) bunuri

ECONOMIE APLICATA


Contractul de asigurare este: a) act nejuridic;b) act juridic ;c) act

involuntar

3. Definiţi noţiunea de asigurător.

Asigurătorul este............................................................

CAP.2. Întreprinzătorul şi firma

A. Înfiinţarea şi gestionarea unei firme, oportunităţi şi riscuri- analiza

SWOT

Constituirea societatilor comerciale cade sub incidenta

prevederilor Legii 31/1990, modificata si republicata. In vederea

efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se

pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea

dispozitiilor Legii 31/1990. Societatile comerciale cu sediul in România

sunt persoane juridice române.

Societatile comerciale se pot constitui in una dintre

urmatoarele forme: societate in nume colectiv, societate in comandita

simpla, societate pe actiuni, societate in comandita pe actiuni si

societate cu raspundere limitata.

ECONOMIE APLICATA


Cele mai des întâlnite forme de organizare a societăţilor

comerciale sunt societăţile pe acţiuni(SA) şi societăţile cu răspundere

limitată(SRL).

Forme de constituire a societăţilor comerciale

Nr. Crt.

Tipul societatii comerciale

Indicativul / Sigla

Descrierea societatii comerciale

1 SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA

SRL -obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. -asociatii raspund in limita capitalulu social subscris

2 SOCIETATEA PE ACTIUNI

SA -obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. -asociatii raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris -capitalul social este divizat in parti numite actiuni

3 SOCIETATE IN NUME COLECTIV

SNC -obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. -asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale

4 SOCIETATEA IN COMANDITA SIMPLA

SCS -obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si are doua categorii de asociati (asociati comanditati-raspund nelimitat cu toata averea prezenta si viitoare si solidar pentru obligatiile sociale si asociatii comanditari – raspund numai pana la valoarea capitalului social subscris si au dreptul la o parte din profitul realizat de societatea respectiva.

5 SOCIETATEA IN COMANDITA

SCA -este forma de asociere la care obligatiile sociale sunt garantate cu

ECONOMIE APLICATA


PE ACTIUNI patrimoniul social si raspunderea asociatilor comanditati pentru obligatiile sociale este nelimitata si solidara, iar a asociatilor comanditari este limitata pana la concurenta capitalului subscris

Etapele parcurse pentru constituirea unei societati:

1. Stabilirea locului/spatiului unde societatea va avea sediul principal si, daca este cazul, a sediilor secundare.

2. Se stabileste denumirea (firma) societatii si, daca este cazul, emblema societatii.

3. Se intocmeste actul constitutiv corespunzator formei juridice de societate pe care asociatii au

ales-o.

4. Se semneaza actul constitutiv, sub forma autentica, la un birou notarial public.

5. Se depun aporturile in numerar , la o banca sau C.E.C. si se pregatesc actele de proprietate pentru aporturile in natura.

6. Se achita taxa judiciara si taxa de timbru. 7. Se pregateste dosarul cu toate actele necesare si se depune la

Oficiul Registrul Comertului din judetul in care s-a stabilit firma. 8. Verificarea dosarului la ORC. 9. Inregistrarea fiscala a societatii si obtinerea codului fiscal unic

de la Administratia financiara teritoriala. 10. Obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare functionarii

societatii (de la institutii precum SANEPID, Pompieri, Mediu, Protectia Muncii).

ECONOMIE APLICATA


În economia modernă, firmele reprezintă „forţa motrică” a

progresului, a dezvoltării, sunt cele ce asigură necesarul de

supravieţuire al societăţii.

Studiind firmele, evidenţiem polarizarea acestora în două categorii:

unele care obţin succese apreciabile, prosperă şi se dezvoltă constant,

iar altele care se luptă cu greu pentru supravieţuire sau înregistrează

performanţe economico-financiare modeste.

Examinarea factorilor care determină succesul sau eşecul unei firme

(afaceri), a determinat cearea unor metodologii specifice de analiză şi

diagnosticare a activităţii firmei (afacerii).

Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei,

stabilirea obiectivelor strategice şi a strategiei necesare atingerii lor,

aplicarea planului care materializează strategia respectivă, se bazează

pe un amplu proces de analiză şi evaluare a mediului de acţiune a

firmei, a situaţiei competitivităţii ei în acest mediu şi a situaţiei firmei, a

capacităţii acesteia de a înfrunta schimbările produse în mediu

Metoda de analiză a mediului, a competitivităţii şi a firmei este

analiza SWOT.

SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti

„Strengthts” (Forţe, Puncte forte), „Weaknesses” (Slăbiciuni, Puncte

slabe), „Opportunities” (Oportunităţi, Şanse) şi „Threats” (Ameninţări).

Primele două privesc firma şi reflectă situaţia acesteia, iar următoarele

două privesc mediul şi oglindesc impactul acestuia asupra activităţii

firmei.

Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competenţe

distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în comparaţie

cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce îi asigură un anumit

avantaj în faţa lor

ECONOMIE APLICATA


Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi

determină un nivel de performanţe inferior celor ale firmelor

concurente. Punctele slabe reprezintă activităţi pe care firma nu le

realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de

care are nevoie dar nu le posedă.

„Oportunităţile” reprezintă factori de mediu externi pozitivi

pentru firmă, altfel spus şanse oferite de mediu, firmei, pentru a-şi

stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera strategia existentă în

scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute.

„Ameninţările” sunt factori de mediu externi negativi pentru

firmă, cu alte cuvinte situaţii sau evenimente care pot afecta

nefavorabil, în măsură semnificativă, capacitatea firmei de a-şi realiza

integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performanţelor ei

economico-financiare.

Probleme de urmărit în analiza firmei:

A. Cu privire la „Punctele forte” esenţiale:

- suficienţa resurselor financiare disponibile;

- existenţa unei competenţe distinctive pe unul sau mai multe din

planurile:

- managerial;

- organizatoric;

- cercetare-dezvoltare;

- calităţii produselor şi/sau serviciilor;

- pregătirii personalului,

ECONOMIE APLICATA


- costurilor;

- comercial, etc.

- posedarea unor brevete de invenţii de produse şi /sau tehnologii care

conferă firmei avantaj competitiv;

- posedarea unor abilităţi deosebite în materie de inovare a produselor

şi/sau tehnologiilor;

- deţinerea poziţiei de lider sau de vârf de piaţă;

- posedarea unor abilităţi comerciale deosebite;

- existenţa unei imagini favorabile despre firmă;

- posibilitatea de a practica economia de scară;

- existenţa unui sistem bine organizat şi eficace de planificare

strategică;

- viteza de reacţie decizională la modificările produse în mediul intern

sau extern,

- calitatea culturii de întreprindere.

B. Cu privire la „Punctele slabe” potenţiale:

- inexistenţa unei direcţii strategice clare;

- lipsa unor abilităţi sau competenţe deosebite;

- existenţa unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral;

- lipsa competenţei manageriale;

- deteriorarea continuă a poziţiei competitive;

ECONOMIE APLICATA


- erodarea imaginii firmei în percepţia deţinătorilor de interese;

- vulnerabilitatea la presiunile concurenţei;

- reducerea ponderii pe piaţă;

- existenţa unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri

ridicate);

- menţinerea unui nomenclator inadecvat de produse şi/sau servicii

(prea larg sau prea îngust);

Probleme de urmărit la analiza mediului:

A. Cu privire la „Oportunităţi” potenţiale:

- creşterea rapidă a pieţei;

- posibilităţi de extindere a nomenclatorului de produse şi/sau servicii;

- existenţa cererii de noi produse şi/sau servicii pe pieţele existente sau

pe pieţe noi;

- existenţa cererii pe noi pieţe a produselor şi/sau serviciilor existente;

- posibilităţi de integrare verticală;

-manifestarea unei stări de stagnare sau regres la firmele concurente;

-posibilităţi de încheiere a unor alianţe, acorduri etc. avantajoase;

-posibilităţi de încheiere a unor contracte de leasing, factoring,

franchising.

B. Cu privire la „Ameninţări” potenţiale:

ECONOMIE APLICATA


- adoptarea unor reglementări legislative sau normative restrictive cu

impact nefavorabil;

- intrarea intr-o perioadă de recesiune economică la nivel naţional sau

internaţional;

- schimbări demografice nefavorabile;

- schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelor clienţilor;

- creştere mai lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieţei;

- intrarea unor noi competitori pe piaţă;

- cererea crescândă pentru produse de substituţie;

- presiunea crescândă a concurenţei;

- puterea crescândă de negociere a furnizorilor şi/sau a clienţilor;

- vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri1.

Diagnosticarea în urma utilizării analizei SWOT, poate fi

definită ca o cercetare complexă a aspectelor economice, tehnice,

sociologice, juridice si manageriale ce caracterizează activitatea unei

firme.

Fise de lucru

1.Ideea mea de afaceri este………………………..

2.Realizati analiza SWOT pentru acest tip de afacere.

Pornind de la analiza SWOT va rugam sa propuneti 3 masuri de

imbunatatire a punctelor slabe.

ECONOMIE APLICATA


S

W

O

T

3.Ce forme poate imbraca din punct de vedere legal o afacere:

a.PFA

b.SRL

c.SA

d.oricare dintre variantele de mai sus

4.Codul CAEN( clasificarea activitatilor din economia nationala)

este un nomenclator cu toate tipurile de activitati economice.Va

rog sa cautati folosind Internetul ce cod se potriveste cel ma bine

ideii voastre de afacere.

COD CAEN.............................

5.Identificati cele 5 functii de baza ale unei intreprinderi:

Funcţia de p………………

Funcţia c………………….

ECONOMIE APLICATA


Funcţia de c…………………

Funcţia f………………………..

Funcţia de p……………………………………..

6.Cinci prieteni au decis să înfiinţeze o societate pe acţiuni. După

ce au parcurs celelalte etape prevăzute de lege, trebuie acum să

constiutie capitalul social al viitoarei societăţi comerciale. Fiecare

dintre ei va contribui cu suma pe care o are disponibilă:

MARIA: 250 RON

MIHAI: 750 RON

ANA: 500 RON

PETRE: 750 RON

IONUT: 250 RON

Capital social= 250+750+..........................= .................

Valoarea unei acţiuni a fost stabilită la 50 u.m. Câte

acţiuni revin fiecăruia dintre cei cinci prieteni?

MARIA:

MIHAI:

ANA:

PETRE:

IONUT:

7.Completati spatiile libere cu ajutorul informatiilor din manual:

ECONOMIE APLICATA


Infiintarea unei ................................. este reglementată prin Legea

31/1990 şi OUG 76/2001, cu amendamentele ulterioare.

In România, societăţile comerciale se înregistrează la Oficiile

...................... Comerţului, ce îşi desfăşoară activitatea pe lângă

tribunalele teritoriale.

Certificatul de înregistrare conţine Codul Unic de .............................,

valabil pentru Registrul ............................... şi autorităţile fiscal

8.Mentionati formalitatile de infiintare a unei firme :

a)stabilirea …………………….

b)stabilirea denumirii …………………

c)intocmirea si semnarea …………… constitutiv

d)constituirea ……………..social=bani+bunuri

e)achitarea taxelor

f)depunerea dosarului la ORC judetean(cladirea Corona)

g)inregistrarea fiscal si obtinerea codului fiscal

h) obtinerea avizelor si autorizatiilor

ECONOMIE APLICATA


B.MARKETINGUL FIRMEI

1.Realizati un material de promovare:pliant,afis, flyer,prezentare

PPT sau PPS, filmulet de prezentare,carte de vizita,site,mostre

gratuite pentru afacerea voastra precizand care este

SIGLA(LOGO) si SLOGANUL.

2.Mentionati 3 roluri pe care le indeplineste

reclama:...........................................................................................

...............................

3.Realizați un film de maxim 3 minute împreună cu alți trei

colegi în care să prezentați produsul/serviciul vostru, costurile,

prețul,modul de calcul a profitului, respectiv destinația

acestuia.Încercați ca în perioada săptămânii “Să știi mai multe ,

să fii mai bun !” să vindeți produsele în școală.Postati filmul pe

pagina de Facebook a evenimentului.

4.Promovarea Colegiului tău

Majoritatea temelor pentru cei de clasa a XII-a sunt aplicative şi

presupun şi muncă în echipă. Tema legată de promovare solicită

implicarea într-o echipă predefinită printr-o organigramă şi mini Fişe

ale postului. Promovarea Colegiului în care înveţi şi din care faci parte

aduce un plus de cunoaştere şi implicare în cultura organizaţiei (în cazul

nostru Colegiul). Tema constă în realizarea unui clip de reclamă filmată

pentru promovarea Colegiului, cu o durată de 1 minut şi 30 secunde

minim până la maxim 3 minute (deşi ideal ar fi o condensare a

mesajului publicitar în maxim 45 secunde).

ECONOMIE APLICATA


Pentru o echipă bună organigrama de mai jos apare cu titlu de sfat de

urmat:

Cel mai bun barometru al funcţionalităţii echipei va fi produsul finit,

Spotul video.Spotul va fi incarcat pe pagina de Facebook a scolii si va

participa la competitia pe scoala Cel mai bun spot!

5.Enumerati cate un avantaj si cate un dezavantaj al unui tip de

suport de promovare.

.........................................................................................................

.........................................................................................................

6.In saptamana Scoala ALTFEL vei realiza impreuna cu alti 4 colegi

un stand de promovare a unei idei de afaceri.Cum va arata

standul vostru?

.........................................................................................................

.........................................................................................................

.........................................................................................................

......................................

http://antreco.wordpress.com/about/organigrama10-6/

ECONOMIE APLICATA


C. Planul managerial

Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina

drumul de parcurs al unei intreprinderi intr-o anumita perioada de

timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si planurile de actiune

pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade

viitoare determinate.

Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument

de lucru al managerilor) cat si externa (pentru obtinerea unei finantari,

sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta firma).

Nu exista o structura standard a planului de afaceri. In functie

de scopul acestuia, se creeaza structura optima care sa satisfaca

asteptarile celor pentru care a fost elaborat.

Cuprinsul unui plan de afaceri este compus din patru sectiuni

distincte:

1) prezentarea firmei- date de identificarea a firmei;

2) descrierea afacerii -trebuie sa evidentieze clar scopurile si obiectivele

afacerii;

3) planul de marketing – include informatii referitoare la produsul

oferit, piaţa vizată, clienţi potentiali, mediul concurenţial, etc.

4) planul managerial- cuprinde informatii precum organigrama firmei,

echipa managerială, structura de personal;

5) planul financiar –reflectă cheltuielile prevăzute pentru initierea si

derularea afacerii şi sursele financiare pentru acoperirea acestora.

http://marketing.studiudecaz.ro/

ECONOMIE APLICATA


6) planul operaţional prezintă modul în care strategia afacerii este

transpusă în practică.

Anexele planului de afaceri trebuie sa contina un rezumat al

afacerii, documentele anexe si predictiile financiare.

Model de plan de afaceri Numele companiei:

Date de contact:

Secţiunea 1. Prezentare generală

1.1 Descrierea generală a produselor şi serviciilor

1.2 Descrierea pieţei (a clienţilor)

1.3 Scopul afacerii

Secţiunea 2. Experienţa echipei în legătură cu afacerea respectivă

2.1 Experienţa relevantă şi specializările legate de produs şi de piaţa-

ţintă a afacerii

2.2 Afaceri deţinute (dacă e cazul) şi experienţa profesională relevantă

Secţiunea 3. Produse şi/sau servicii

3.1 Detalierea produselor/serviciilor oferite

3.2 Planuri de distribuţie, controlul calităţii şi fabricarea produsului sau

prestarea serviciilor

Secţiunea 4. Estimarea nevoilor pieţei

4.1 Nevoile clienţilor şi ale pieţei

4.2 Profilul clientului ideal

ECONOMIE APLICATA


4.3 Cercetări de piaţă. sondaje printre potenţialii clienţi, rezultate ale

pilotării

Secţiunea 5. Avantaje competitive

Secţiunea 6. Etica în afaceri şi responsabilitatea socială

6.1 Provocări potenţiale în ceea ce priveşte etica şi responsabilitatea

socială

6.2 Planul etic şi de responsabilitate socială

Secţiunea 7. Management şi organizare

7.1 Modul de administrare a companiei şi ce fel de afacere îţi doreşti

7.2 Locaţia şi nevoile de bază pentru începutul afacerii: anumite facilităţi,

echipamente de producţie, amenajări ale spaţiului

7.3 Resurse umane/ Angajaţi

7.4 Alte activităţi de management: juridic, achiziţii, IT, marketing,

vânzări

Secţiunea 8. Contabilitate şi finanţe

8.1 Potenţialul financiar

8.2 Costuri de lansare a afacerii

8.3 Planul financiar: lichidităţi financiare

A. Venituri

Anul 1 Anul 2

__________________________ RON RON

__________________________ + RON RON

__________________________ + RON RON

ECONOMIE APLICATA


Subtotalul câştigurilor = RON RON

B. Costul pentru producţia bunurilor

____________________________________________________________

_______________

Profitul brut (venituri – costul bunurilor) = RON

C. Cheltuielile de funcţionare

Salarii şi personal RON RON

Birou şi echipamente + RON RON

Marketing şi vânzări + RON RON

Administrativ + RON RON

Altele + RON RON

Rambursarea creditului iniţial + RON RON

Subtotalul cheltuielilor de funcţionare = RON RON

D. Fondurile provenite din împrumutul iniţial (de la bancă, sponsor,

investitor, familie etc.) de __________ RON vor fi folosite în felul următor

__________________________ + RON __________________________ + RON __________________________ + RON ______________________________________

TOTAL RON

______________________ RON RON

__________________________ + RON RON

__________________________ + RON RON

Subtotalul costurilor pentru producţia bunurilor = RON RON

ECONOMIE APLICATA


D. Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru activităţile propuse

Firmele acordă o mare atentie administrarii eficiente a

resurselor si folosesc in acest scop, bugetele de venituri si cheltuieli - ca

instrumente de management financiar, la nivel de firma si la nivelul

principalelor tipuri de activitati ale firmei.

Bugetul de venituri reprezinta estimarea financiara a

vanzarilor de produse si servicii ale firmei, iar bugetul de cheltuieli

reprezinta estimarea financiara a consumului de resurse necesare

realizarii obiectivelor firmei.

Pentru fundamentarea bugetului de venituri ale firmei trebuie

sa se anticipeze si sa se ia in considerare volumul, structura si valoarea

vanzarilor firmei din mai multe perspective:

- venituri pe tipuri de produse si servicii;

- venituri pe zone si puncte de desfacere;

- venituri pe categorii de clienti.

Factorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de

venituri al unei companii sunt:

- obiectivele comerciale ale firmei si anume: cifra de afaceri, piata tinta

si cota de piata;

- politicile comerciale ale firmei, cum ar fi politica de produse, de clienti,

de preturi si de discounturi;

- conjunctura generala a mediului de afaceri.

Pentru fundamentarea bugetului de cheltuieli ale firmei

trebuie sa se anticipeze costul resurselor necesare pentru desfasurarea

activitatii companiei in scopul obtinerii de venituri si profit.

ECONOMIE APLICATA


Bugetul de cheltuieli poate fi elaborat din urmatoarele

perspective:

a) bugete de cheltuieli dupa natura resurselor consumate;

b) bugete de cheltuieli dupa natura activitatii firmei;

c) bugete de cheltuieli dupa natura costurilor

CASH-FLOW

Exemplu

Cazul unui taximetrist care are ideea taximetriei de lux cu un Audi A6, care îl costa

200.000 RON cu toate taxele incluse.

Taximetristul preconizează un tarif pe kilometru de 5 RON/km, curse in plin de 100

km/zi, curse in gol de 20 km/zi timp de 360 zile/an (lucru in doua schimburi).

Durata normata de viata a maşinii va fi de 216.000 km, adica de 4 ani in regimul

respectiv de exploatare.

Platile cu combustibilul, uleiul, anvelopele, piesele de schimb si manopera sunt

estimate la 2 RON/km.

Practic, intr-o zi încasarea medie preconizata va fi de 5 RON/km x 100 km/zi = 500

RON/zi,plă ile medii la 2 RON/km x 120 km/zi = 240 RON/zi.

Afacerea va genera un cash-flow net de 500–240 = 260 RON/zi x 360 zile = 93.600

RON/an.

Din aceste încasări, întreprinzătorul trebuie sa plătească: TVA-ul de 19% (14.945

RON/an),impozit pe profit 16% (12.585 RON/an),alte impozite, taxe si licente de 12.000

RON/an.

TOTAL 39.530 RON

Rămâne un cash-flow net anual de (93.600- 39.530) = 54.070 RON.

ECONOMIE APLICATA


La prima vedere, taximetristul va acumula in patru ani 216.280 RON net, adică mai mult

decât a dat pe maşina. In plus, taximetristul spera sa obt ină pe maşina uzata 20.000

RON

In realitate, acest calcul se face corect dupa metoda Net Present Value (NPV)

Se consideră costul de oportunitate al capitalului de r = 18% (o valoare tipica pentru o

economie emergenta ca a Romaniei),

Se aşează cash-flow-ul in următorul tabel si adunând valorile actualizate, adică aduse

in prezent (conform primei legi fundamentale a finantelor, consideram ca un leu astăzi

valorează cat un leu si 18 bani peste un an):

Anul Cash-Flow net (– plăti, + incasări) Valoarea actualizata

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––---

2006 –200.000 –200.000

2007 +54.070 45.822 (54.070/(1+r))

2008 +54.070 38.899 (54.070/(1+r)2)

2009 +54.070 32.969(54.070/(1+r)3)

2010 +54.070 +20.000 = 74.070 38.182 (74.070/(1+r)4)

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

NPV – 44.128

Metoda NPV considera ca merita realizat orice proiect cu NPV pozitiv si merita respins

orice proiect cu NPV negativ. Prin urmare, calculul financiar sumar arata ca taximetria

de lux din exemplul nostru este o afacere proasta. Orice business plan ar trebui sa

contină si o evaluare NPV, după modelul de mai sus.

ECONOMIE APLICATA


Fluxul de numerar

Nr.Crt. Explicatii

Luna1

Luna2

Luna3

Luna4

Luna5

Luna6

Luna7

Luna8

Luna9

10

11

12

1 Numerar la inceputul perioadei

2

Intrari de numerar (C3 +C4+ C5)

3

/din desfacere (din tabel "plan desfacere")

4 /din credite

5 /alte surse OPTIONAL

6

Numerar disponibil (C1+ C2…..)

7

Total cheltuieli (C8+C13….)

8

Cheltuieli directe (C9+C10+C11+C12)

9

/cheltuieli lansarea productiei sau a

prestatiei

10

/cheltuieli cu

achizitionare materii prime

11

/salarii personal productiv

12

/cheltuieli cu pornirea afacerii

13

Cheltuieli indirecte (C14+C15+C16+C17+C18+C19)

14

/chelt. intretinere si reparatii

15

/cheltuieli cu mijloace de transport

16 /cheltuieli adm. gosp.

17 /reclama si deplasari

18 /alte cheltuieli

19

/cheltuieli financiare (bancare)

20 Rambursare credit

21 Profit brut (C2-C7)

22

Impozit profit (C21* 16%) -se calculeaza lunar

23 Profit net (C21-rC22)

24

SOLD NUMERAR (Surplus, Deficit) C6-C7-C20-C22

ECONOMIE APLICATA


Cont de profit si pierdere

Mii EUR

Rd. Actual Proiectii

N-2

N-1

N N+1 N+2 N+3

VÂNZĂRI

Interne 1

Export 2

Total Vânzări 3=1+2

Materii prime şi materiale 4

Combustibili şi energie 5

Servicii subcontractate 6

Altele 7

Salarii, prime şi contribuţii 8

Costul Total al Bunurilor Vândute

9=4+5+6+7+8

Costuri Administrative şi de desfacere

10

Amortizare totală 11

Total Costuri de Exploatare

12=9+10+11

Total venituri (+)/costuri nete din dobânzi (-)

13

Profit(+)/Pierdere din Activitatea Extraordinară (-)

14

VENIT NET ÎNAINTE DE IMPOZITARE

15=3+13+14-12

IMPOZITUL PE PROFIT 16

PROFIT NET 17=15-16

Dividende Plătite 18

PROFIT REPARTIZAT 19=17-18

ECONOMIE APLICATA


E. Constituirea resurselor financiare

Politica de finantare a întreprinderii trebuie sa selecteze sursele

de finantare a intreprinderii pentru a asigura buna sa functionare,

performantele acesteia prezente si viitoare

Principalele surse de finanţare care pot fi utilizate de

întreprinzători sunt următoarele:

a) autofinantarea este cea mai raspândita forma de finantare si presupune ca întreprinderea sa îsi asigure dezvoltarea prin forte proprii, folosind drept surse o parte a profitului obtinut în exercitiul expirat si fondul de amortizare, urmarind atât acoperirea necesarului de înlocuire a activelor imobilizate cât si cresterea activelor de exploatare.

Principalele avantaje oferite de autofinantare sunt:

- constituie un mijloc sigur de finantare, o sursa independenta si stabila

de fonduri;

- autonomia financiara asigurata prin autofinantare permite

întreprinderii independenta de gestionare fata de organismele

financiare si de credit;

- asigura întreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea

investitiilor, cu conditia realizarii unor investitii utile, profitabile;

- permite frânarea îndatorarii si implicit reducerea cheltuielilor

financiare;

ECONOMIE APLICATA


b) finantări obţinute prin programe care au ca scop promovarea IMM-urilor, pot fi rambursabile sau nerambursabile. Pentru finantările nerambursabile, firma trebuie să propună un proiect, intocmind o documentatie care intră în competiţie cu documentaţiile elaborate de alte firme; finanţarea o primesc cele mai bune proiecte. Finantarile nerambursabile sunt ajutoare financiare, care provin de

la bugetul de stat,

de la Uniunea Europeana sau alte organizatii.

c) finanţări venture(sau cu capital de risc) – prin investitori straini, fonduri de investitii, societati nebancare. In general companiile sau fondurile venture investesc bani in firme mici si mijlocii. Firma primeste in afacere, pe termen scurt sau mediu, un partener cu o suma d ebani reprezentand aportul la capitalul social. In aceasta asociere, compania sau fondul devine actionar si isi va retrage participarea după o perioada de timp in care firma restituie creditul si dobanda.

d) leasingul este un sistem de finantare a investitiilor conform căruia o firma poate inchiria masini, utilaje, echipamente de la alte societati specializate. Se incheie un contract de inchiriere in care se stabilesc perioada de inchiriere, obligatiile partilor, conditiile in care beneficiarul poate devenii proprietar al bunului respectiv la finalul perioadei d eleasing.

e) creditele de la furnizori şi clienţi sunt pe termen scurt si reprezinta o finantare ieftină.

f) Incubatoare de afaceri – aceste companii cumpara firme aflate in faze de proiect (de start-up) sau recent infiintate. Rolul lor consta in punerea la dispozitia intreprinzatorilor a unor servicii strategice si logistice pentru a se dezvolta. Pot avea urmatoarele roluri : 1. de parinte – oferind sustinere tehnica si materiala ; 2. de mediu –

ECONOMIE APLICATA


oferind posibilitatea dezvoltarii strategiilor de afaceri ale firmelor incubate ; 3. de investitor – oferind capital in schimbul unor actiuni ale firmelor incubate ; 4 – de club de afaceri – oferind oportunitati de afaceri firmei incubate.

Studiul ofertelor de finanţare pe piaţa monetară şi pe piaţa

capitalurilor

Capitalul utilizat de o firmă pentru sustinerea activităţii

acesteia poate fi dobândit de pe diferite pieţe, cum ar fi piaţa

monetară(din imprumuturile acordate de bănci) sau piaţa de capital

(din vânzarea acţiunilor, emitere de obligaţiuni).

Finanţarea de pe piaţa monetară se face prin intermediul

creditelor.

Creditele reprezintă imprumuturi acordate, cu titlu rambursabil,

de către o bancă sau de către altă instituţie financiară, unui solicitant şi

condiţionate, de obicei de plata unei dobânzi.

Din perspectiva firmelor solicitante, pregătirea oentru

accesarea unui credit bancar presupune :

- informarea asupra ofertelor de finanţare ; - evaluarea corectă a dobânzii - alegerea instituţiei şi a tipului de credit ; - pregătirea documentatiei solicitate de bancă.

Creditele solicitat de o firmă poate avea diferite destinaţii :

- pentru activitatea curentă ; - pentru dezvoltare ; - de investitii ;

ECONOMIE APLICATA


- pentru achizitie, constructie sau modernizare de sedii, spaţii comerciale, etc. Piaţa de capital poate contribui la finanţarea firmelor care sunt

organizate ca societăţi pe acţiuni. O alternativă de finanţare pentru

firmă este astfel şi cea realizată pe piaţa capitalurilor şi care constă în

emisiunea şi/sau vânzarea de titluri de valoare(acţiuni si obligaţiuni).

O societate pe acţiuni se poate finanţa pe piaţa de capital printr-o

ofertă publică de vânzare în vederea deschiderii societăţii către public

(ofertă publică primară).

Fise de lucru

1. Enumeraţi trei drepturi pe care le au acţionarii.

2. .Un agent economic contractează un împrumut de 100.000 u.m., cu o rată anuală a dobânzii de 20%. Dacă împrumutul trebuie restituit în patru tranşe anuale egale, calculaţi, scriind formulele de calcul şi explicitând simbolurile utilizate:

a. dobânda pe care o achită debitorul odată cu plata celei de a treia tranşe din împrumut; b. suma cumulată pe care o primeşte creditorul pe perioada contractului de împrumut

3. Dividendul:a) este un venit variabil;b) este aferent

acţiunilor şi obligaţiunilor ;c) este acordat doar pentru

acele acţiuni care setranzacţionează pe pieţele

financiare;d) depinde de mărimea firmei.

4.Bursa de valori:a) este piaţa financiară primară;b) reprezintă locul

în care deţinătorii stabilesc cursul titlurilor;c) este locul în care se

realizează operaţiuni de plăţi ale dividendelor;d) este o piaţă

financiară secundară;e) nu admite şi desfăşurarea de operaţiuni cu

caracter pur speculativ.

ECONOMIE APLICATA


5. Dacă o societate comercială emite obligaţiuni noi, atunci:a)

datoriile societăţii comerciale cresc;

b) datoriile societăţii comerciale se reduc;c) capitalul social creşte;d)

capitalul social se reduce;e) disponibilităţile băneşti ale societăţii

comerciale se reduc.

6. Încasările unei firme sunt de 20 miliarde u.m. iar costurile totale

de 12 miliarde u.m. Impozitul pe profit este de 25%, iar 75% din

profitul net se distribuie acţionarilor sub formă de dividende.

Capitalul social al firmei este divizat în 2000 acţiuni. Dividendul pe

o acţiune este:

a) 4,5 milioane u.m.;b) 2,5 milioane u.m.; c) 2,25 milioane u.m.;d) 2

milioane u.m.; e) 1,5 milioane u.m.

7.Caracterizati relatia dintre o banca si o firma nou infintata.

8.Enumerati alte surse de finantare ale unei afaceri precizand cel

putin un avantaj al acelei variante .

9. La un credit de 10 000 u.m.(RON), o bancă percepe o rată

anuală a dobânzii de 40%. În acestecondiţii,calculati dobânda

încasată de la un debitor (firma) dupa trei luni .( folositi dobanda

simpla).

10. Calculati rata dobanzii pe care a negociat-o o firma , stiind ca

va achita o dobanda de 400 u.m. dupa 9 luni pentru un credit de

investitii in valoare de 10 000 u.m.

11. Ce dobanda va obtine un antreprenor ce depune o suma de

1000 u.m. la banca pentru o perioada de 2 ani , in conditiile unei

rate a dobanzii de 5% pe an.( dobanda compusa).

12.Precizaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false:

ECONOMIE APLICATA


1. Autofinanţarea presupune plata unei dobânzi. 2. Dobânda solicitată pentru un credit este mai mare decât

dobânda acordată pentru un depozit. 3. Pentru bancă, creditul reprezintă cea mai importantă sursă de

finanţare externă. 4. Garanţiile solicitate în cazul unui credit bancar acoperă

aproximativ 90% din valoarea creditului. 5. Oferta publică secundară se referă la tranzacţionarea acţiunilor

şi obligaţiunilor nou emise. 6. Munca reprezintă un factor de producţie derivat. 7. Finanţările obţinute prin programe care au ca scop promovarea

IMM-urilor sunt doar nerambursabile. 8. Creditul reprezintă un împrumut acordat cu titlu nerambursabil

de către o bancă sau altă instituţie financiară unei persoane fizice sau juridice.

9. Giranţii reprezintă cea mai importantă formă de garanţii reale.

13.Răspundeţi succint la următoarele cerinţe: 1. Daţi 3 exemple de posibilităţi de finanţare pentru un IMM. 2. Numiţi cele 2 instrumente tranzacţionate pe piaţa de capital. 3. Daţi 3 exemple de erori posibile în solicitarea unui credit. 4. Numiţi un avantaj şi un dezavantaj al împrumutului de la rude. 5. Care este avantajul principal pentru o firmă al încheierii unei

asigurări. 6. Numiţi 2 operaţiuni importante efectuate în cadrul băncilor. 7. Enumeraţi etapele contractării unui credit.

14.Prezentaţi următoarele noţiuni: 1. Descrieţi operaţiunea de finanţare prin credit bancar. 2. Descrieţi activitatea de autofinanţare.

15. Plan de finantare a investitiei Suma %

Credite bancare

AFN

ECONOMIE APLICATA


Alte surse

TOTAL 100

F. Asigurarea resurselor materiale - relaţiile firmei cu

furnizorii

Resursele materiale necesare pot fi de natura: produselor, a

materiilor prime, a utilajelor şi echipamentelor, dar şi a serviciilor de

diferite naturi: servicii de construcţii, de transport, de consultanţă şi

studii, etc.

In conditiile economiei de piata, asigurarea resurselor materiale

inseamna anumite relatii ce se caracterizeaza astfel:

- sunt relatii de transfer (de schimb) intre diferite firme si o autoritate contractanta (autoritate publica, institutie publica)

- sunt relatii economice prin care furnizorul urmareste obtinerea unui profit, iar beneficiarul urmareste obtinerea unui avantaj economic, care poate sa fie un cost “sanatos” (ce asigura cel mai bun raport calitate/cost) si uneori chiar a unei stari de profitabilitate

ECONOMIE APLICATA


- efectele economice se regasesc la nivelul activitatii beneficiarului, in sensul ca se pot satisface mai multe obiective, cu aceeasi valoare financiara

- sunt raporturi economice care depind de “raportul de putere” ce exista intre furnizor si beneficiar. In acest caz, beneficiarul fiind in ultima instanta puterea publica – statul, poate sa impuna anumite limite legale, reguli care trebuie respectate de catre furnizori, indiferent de “puterea” pe care o detin pe piata.

Activitatea de asigurare a resurselor materiale are rolul de a

armoniza interesele, uneori contrare ale celor doi parteneri

(consumatorul si furnizorul).

Activitatea de asigurare cu resurse materiale trebuie privita din

doua perspective:

- pe termen scurt – cand preponderenta o detin activitatile de asigurare

a materialelor

-pe termen lung – cand preponderenta o detin activitatile de studii de

piata, prin care sa se valorifice cat mai bine nevoia de a cumpara

1.Grupați următorii factori de producție, marcând cu un X în

coloana , iar apoi specificați ce alți factori de producție sunt de

asemenea utilizați în celelalte coloane, potrivit cerințelor din

tabelul de mai jos:

Factor de producție Capital

fix(Kf)

Capital

circulant(Kc)

Munca(L) Natura(N)

Autoturismele

unei firme de

Taximetrie(model)

X Combustibil sofer Sediu(teren)

Făina folosită de o

brutărie

Sistemul de

ECONOMIE APLICATA


irigații al firmei

AGRO Calculatoarele

unui Internet Cafe

Detergenții folosiți de o

spălătorie

Terenul pe care

este amplasată

firma Smart

Magazinul de

desfacere al firmei

GO

2.Reprezintă un element de capital circulant:a) clădirile;

b) calculatoarele de process;c) materiile prime;d) maşinile;e)

utilajele.

3. Combinarea factorilor de producţie nu depinde de:

a) natura activităţii economice;b) condiţiile de producţie;c) venitul

disponibil al consumatorului;d) abilitatea întreprinzătorului ;e)

managementul şi marketingul firmei.

4. Reprezintă neofactor de producţie :a) materiile prime ;b)

combustibilul ;c) maşinile ;d) utilajele ;e) informaţia.

5. Nu este caracteristic factorului muncă folosit în activitatea

economică:a) o acţiune specific umană;b) o acţiune conştientă;

c) un rol determinant în activitatea economică;d) factorul activ şi

determinant al producţiei;e) factorul pasiv al producţiei.

6.Completați tabelul cu informațiile necesare:

Element comparat Kf Kc

ECONOMIE APLICATA


Modul în care participă

la procesul de producție

Modul în care se

consumă

Modul de înlocuire

Durata de recuperare

Exemple

7.Argumentați succint de ce combinarea resurselor (factorilor) de

producție este expresia inițiativei întreprinzătorului.

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

.....................................

8.Desenați câteva elemente de capital fix și circulant pentru o

afacere pe care doriți să o deschideți menționând prețul de

achiziție al fiecăruia și furnizorul.

9.Prezentati in limba engleza sau alta limba studiata in liceu

resursele materiale pe care le vei utiliza in afacerea ta.

..........................................................................................................

..........................................................................................................

...........................................

10Descrieţi activitatea de procurare a factorilor de producţie. 11.Numiţi 3 etape ale unei aprovizionări eficiente. 12.Daţi 3 exemple de criterii de alegere a furnizorilor. 13.Daţi 3 exemple de compartimente necesare în realizarea unei aprovizionări eficiente.

ECONOMIE APLICATA


G.Asigurarea resurselor umane necesare firmei

Resursele umane reprezintă una dintre cele mai importante

investitii ale unai firme de care depinde succesul sau insuccesul afacerii.

Recrutarea personalului reprezintă procesul de căutare,

localizare, identificare si atragere a candidaţilor care prezintă

caracteristicile profesionale necesare sau care corespund cel mai bine

cerintelor posturilor vacante actuale si viitoare

Criteriile de recrutare se fac in funcţie de :

nevoia de forţă de muncă a firmei specificul activităţii firmei structura forţei de muncă, necesară firmei: studii,

specializare, vârstă, nivelul de calificare etc conformitatea cu cadrul legal (Codul Muncii) conformitatea cu contractul de muncă încheiat cu sindicatele

Selecţia angajaţilor reprezintă una dintre activităţile de

bază ale managementului resurselor umane care, de regulă, se

efectuează în cadrul compartimentului de personal, dar care

constituie responsabilitatea managerilor de pe diferite nivelui

ierarhice.

Etapele procesului de selectie a angajaţilor:

- alegerea preliminara a solicitanţilor, - completarea formularului de cerere de angajare, - intervievarea pentru angajare,

ECONOMIE APLICATA


- testarea pentru angajare, - verificarea referintelor, - examenul medical, - interviu final, - decizia de angajare

Postul este adaptarea unei functii la particularitatile fiecarui

loc de munca si al caracteristicile titularului care il ocupa.

Fişa postului este un document care precizează sarcinile şi

responsabilităţile ce-i revin titularului postului, condiţiile de lucru,

condiţiile de ocupare a postului, aptitudinile necesare, competenţa

manageriala, atribuţiile, limitele de competentă, sfera relationala.

Fişa postului conţine denumirea postului de muncă, integrarea

in structura organizatorică, responsabilităţile cerute, sarcinile

stabilite, activitati si actiuni specifice postului, pregatirea necesara

postului, salariul si condiţiile de promovare.

Salariul reprezinta suma de bani incasata de catre angajat, ca

remuneratie pentru activitatea depusa intr-o intreprindere. Salariul

reprezintă preţul la care este tranzacţionă forţa de muncă,

reprezintă cost pentru întreprinzător, deoarece salariile sunt elemente

de cheltuieli; reprezintă venit, pentru lucrător, reprezentând principalul

suport al cererii de bunuri şi servicii.

Elaborarea unui sistem de salarizare trebuie sa aiba in vedere

respectarea unor principii generale:

Principiul formării salariului pe baza mecanismelor pietei si

implicarii agentilor economici.

Principiul negocierii salariilor.

Principiul existenţei sau fixarii salariilor minime.

Principiul “la munca egala, salariu egal” (este conditionat de:

condiţiile de munca, cantitatea muncii, nivelul d ecalificare

profesionala, calitate, rezultate, performante)

Principiul liberalizarii salariilor

Caracterul confidenţial al salariilor.

Alte forme de venit pentru angajati: tichete de masa, tichete

cadou, tichete de cresă, bonusuri de vacanta, sporuri ( de

vechime, fidelitate, muncă de noapte, ore suplimentare etc),

facilitati diverse (telefon, autoturism, locuinta de serviciu etc.)

Fise de lucru

1.Completati o lista cu angajatii de care aveti nevoie

pentru a initia si derula o afacere precizand calificare si

numarul acestora.

2.Utilizând datele economice din tabelul de mai jos luați

decizia de angajare: N=Q/W( necesarul de salariati)

Vm=P*WmgL(venitul

marginal=preț*productivitatea marginală a salariatului)

Economie Aplicata_Fise de lucru

[email protected]

Condiție de eficiență: CmgL≤Vm

Q

(Buc

)

Lucrători-

cantitatea de

muncă

WmgL(buc./lucrător

)

Preț Venit

margina

l

(Vm)

Cost marginal

al

muncii(salariu

)

(CmL)

8 1(lucrător) 8 10

0

800 600

18 2(lucrători

)

10 10

0

1000 600

27 3 9 10

0

900 600

33 4 6 10

0

600 600

35 5 2 10

0

200 600

3.Ce criterii are in vedere un antreprenor atunci cand

evalueaza salariatii(la finalul anului in vederea

concedierii sau a promovarii)?

4.Care dintre factorii menționați în prima coloană a

tabelului de mai jos inflențează cererea și respectiv

oferta de muncă și în ce fel( directă sau inversă

proporționalitate) conform modelului:

Factori Cererea de

muncă

Oferta de

muncă

Direct

proporțional

Invers

proporțional

1.Situația economică a

firmelor


[email protected]

2.Volumul

investițiilor

3.Posibilitățile de promovare

4.Populația

activă și sporul demografic

5.Nivelul și

evoluția

productivității muncii

6.Evoluția

cererii pe piața

bunurilor și serviciilor

7.Salariul real

5.Cum se negociaza salariul intr-o firma?Ce reprezinta

salariul de echilibru(mediu), salariul minim?

Salari

u

Cererea de

muncă

(............................

..)

Oferta de muncă

(..............................

..)

1000 350 80

2000 250

3000

4000 200

5000 50 250


[email protected]

6.In curand veti putea lucra cu contract de munca.Cu cat

veti incepe mai devreme sa lucrati cu atat veti avea mai

multe sanase pe piata muncii mai tarziu, cand veti

absolvi o facultate.Voluntariatul este si el o alternativa!

Ce credeti ca atuuri aveti pentru a fi angajat ?

Ce calitati si carcteristici ar trebui sa aiba un angajat

daca ati fi specialistul in recrutare al unei firme ce

angajeaza elevi pe timp de vara?

Realizati un anunt de angajare pentru firma

voastra!Unde o sa-l postati?

...........................................................................................

...........................................................................................

.....................................

7.Grupați-vă în trei echipe.Una va aduce argumente pro(

sindicatele) , unii vor fi indeciși (reprezentantii

guvernului), iar alții vor fi contra salariului minim pe

economie(reprezentantii patronatului-firmele).

8.Completati un CV tip Europass si o scrisoare de

intentie pentru o slujba pe care v-o doriti in viitorul

apropiat.Ce alte documente pot sa solicite angajatorii de

la un elev?

9.Folositi un happy face pentru a preciza daca sunteti de

acord cu urmatoarele afirmatii:


[email protected]

a.un angajat poate fi motivat prin asigurarea unor

conditii de munca foarte bune(mentionati si alte

alternative de motivare a salariatilor)

b.un salariat poate reclama alti salariati ca nu muncesc la

fel ca el

c.salariatii sunt pe cont propriu cand o firma da faliment

d.salariatii unei firme pot lucra si fara contract de munca

H.Aplicarea planului de afaceri

Derularea activităţilor firmei

Pentru a indeplini rolul de instrument esenţial în

planificarea/ conducerea unei afaceri, planul de afaceri

trebuie pus in aplicare.

Aplicarea planului urmăreşte atingerea obiectivelor

propuse. Obiectivul fundamental al firmei poate fi

reprezentat de obţinerea de profit.

Funcţia reprezintă ansamblul proceselor de muncă

asemănătoare sau complementare, care contribuie la

realizarea aceluiaşi obiectiv.

Principalele funcţii care există în firmele moderne, de

dimensiuni mijlocii si mari, sunt:


[email protected]

1. Functia de cercetare-dezvoltare este reprezentata

de ansamblul activitatilor desfasurate

În cadrul firmei, în scopul producerii de idei noi si

transformarea lor în noutati utile. Aceasta functiune are un

caracter complex, se manifesta în toate domeniile si rezida în

necesitatea adaptarii permanente a firmelor la noile cuceriri

tehnico-stiintifice.

Principalele activitati ale acestei functiuni sunt

cercetarea stiintifica, ingineria tehnologica si

introducerea progresului tehnic, investitii precum si

organizarea productiei si a muncii.

2. Functia de productie este reprezentata de

ansamblul activitatilor de baza, auxiliare si de servir prin care

se realizeaza obiectivele din domeniul fabricarii produselor,

elaborarii lucrarilor si prestarii serviciilor în cadrul firmei.

Principalele activitati cuprinse în cadrul acestei functii

sunt: fabricarea sau exploatarea, întretinerea si reapararea

utilajelor, productia auxiliara, controlul tehnic de calitate.

3. Functia comerciala cuprinde activitatea de

realizare a obiectivelor ce se refera la stabilirea legaturilor

unitatii cu mediul ambiant în vederea procurarii mijloacelor

necesare desfasurarii activitatii si desfacerii produselor,

serviciilor si lucrarilor care fac obiectul activitatii de baza a

unitatii.


[email protected]

Aceasta functie cuprinde 3 activitati: aprovizionarea

tehnico-materiala, desfacerea si

marketingul.

4. Functia financiar-contabila este reprezentata de

activitatea privind obtinerea si folosirea mijoacelor financiare

necesare unitatii, precum si înregistrarea si evidenta în

expresie valorica a fenomenelor economice din unitate.

Rolul acestei functii este static, pasiv, uneori chiar un

obstacol în introducerea noului.

5. Functia de personal cuprinde activitati de realizare

a obiectivelor din domeniul

asigurarii si dezvoltarii potentialului uman necesar.

Principalele activitati cuprinse în cadrul acestei functii

se refera la planificarea, recrutarea, formarea,

perfectionarea, motivarea, promovarea, retribuirea si

protectia personalului.

Interdependentele dintre functiuni sunt determinate de

interdependentele ce se manifesta între activitatile

desfasurate în cadrul firmei. Acestea se manifesta în

contextul în care producerea unei dereglari în cadrul unei

functiuni determina dereglari si în cadrul celorlalte, putându-

se vorbi chiar de o autoagravare a dereglarilor si de un proces

de reglare în lant.


[email protected]

Comercializarea rezultatelor activităţii

Comercializarea bunurilor produse de firmă este precedată

de stabilirea preţului de vânzare.

Calculul pretului de vanzare are la bază costurile pentru

producerea şi desfacerea bunului respectiv.

Cheltuielile trebuie incluse in preţul de vânzare al

produsului pentru a fi recuperate. Aceasta este o conditie

pentru reluarea şi continuarea producţiei.

Strategiile de pret, determinate de obiectivele

specifice ale firmelor, pot fi foarte diferite. Se pot identifica

strategii bazate pe următoarele tipuri de preţuri:

pretul de lider este în mod obisnuit adoptat doar de marile întreprinderi din industrie care au suficienta putere pe piata pentru a putea stabili un pret ce va fi urmat de celelalte întreprinderi din domeniu;

strategia preturilor reduse (predatory pricing) presupune reducerea preturilor suficient de mult pentru a atrage clienti de la concurenta;

strategia de "luare a caimacului" (skimming price) consta în fixarea unui pret cât se poate de ridicat la lansarea unui produs. Este o strategie foarte utilizata pentru bunurile industriale si întreprinderile ce utilizeaza tehnologie de vârf (computere, autoturisme, televizoare color, videorecordere);

strategia pretului de penetrare (penetration pricing) - în opozitie cu strategia anterioara consta în cucerirea rapida a unei parti de piata prin practicarea unui pret scazut.


[email protected]

strategia preţului magic care are terminaţia in 5 sau 9, considerat mai atractiv decât cel cu alte terminaţii. Alegerea unei strategii de pret se face şi în functie de

etapa din ciclul de viaţă în care se gaseste produsul, de

gradul de noutate al produsului etc. Astfel, pentru un

produs nou se utilizeaza, de obicei, strategia de luare a

caimacului sau strategia de penetrare.

Orice strategie se aplică pe o anumită perioadă de

timp, fiind apoi revizuită potrivit schimbărilor intervenite

in activitatea firmei sau pe piaţă.

Indicatori de eficienţă

Preocuparea oricărei firme de a desfăşura o

activitate eficientă poate fi urmărită cu ajutorul unor

indicatori, asa cum sunt productivitatea, costurile şi profitul.

Productivitatea factorilor de productie, exprimata

valoric (W), reprezinta raportul între rezultatele unei

activitati economice si eforturile facute în acest scop, aceasta

mai fiind denumita si eficienta sau randament. Se determina

ca un raport între valoarea productiei (Q) obtinuta între-un

orizont de timp si într-un cadru (întreprindere, firma, fabrica

etc.) si factorii de productie utilizati (FPutilizati) pentru

obtinerea acesteia.

W = Q / FPutilizati


[email protected]

Costul este un instrument foarte util în vederea luarii

deciziilor menite sa asigure nivelul performant al activitatii

firmei. Totodata, îl ajuta pe întreprinzator sa fundamenteze

în asa fel utilizarea factorilor de productie încât sa obtina o

rentabilitate cât mai mare. Marimea costului poate fi

calculata pe: unitate de produs (unitar, mediu); pe o masa de

productie omogena (cost al productiei); pe productia de

regula eterogena a unei firme, într -un orizont de timp (an,

trimestru).

Costul de productie reprezinta totalitatea

cheltuielilor, corespunzatoare consumului de factori de

productie, pe care agentul economic le efectueaza pentru

producerea si vanzarea de bunuri materiale sau prestatoare

de servicii.

Pretul de vânzare se calculează pornind de la costul

de producţie:

P = Cp + Pr, unde

P= preţul de vânzare

Cp= costul de producţie

Pr= profitul

Rentabilitatea unei firme se referă la capacitatea ei

de a obţine profit, adică de a obţine un


[email protected]

excedent de venituri peste valoarea costului total implicat.

Rentabilitatea permite firmei nu numai menţinerea în afaceri,

dar şi dezvoltarea.

Determinarea şi analiza rentabilităţii unei firme –

etapă esenţială în determinarea şi analiza

riscului financiar – se realizează pe baza analizei profitului şi

a ratelor de rentabilitate.

Profitul constituie mobilul oricărui agent economic.

Profitul reprezintă excedentul venitului peste costul de

producţie, el fiind necesar nu numai pentru remunerarea

capitalurilor, ci şi pentru investiţii de dezvoltare a activităţii.

Obiectivul final al oricărei firme în economia de piaţă

este obţinerea profitului şi, implicit,

creşterea rentabilităţii; ca urmare, pentru a se dezvolta şi

supravieţui în condiţii de concurenţă, firma trebuie să

desfăşoare o activitate rentabilă, care să se soldeze cu

rezultate (R) favorabile cât mai mari.

Rezultatul exerciţiului reprezintă diferenţa dintre

venituri (V) şi cheltuieli (C):

• Dacă V > C = > R = V – C > 0 = > profit sau beneficiu

• Dacă V < C = > R = V – C < 0 = > pierdere

În consecinţă, firma trebuie să-şi stabilească strategia

şi tactica astfel încât prin măsuri


[email protected]

sistematice pe termen scurt, mediu şi lung să acţioneze

asupra:

- creşterii veniturilor (încasărilor);

- reducerii cheltuielilor.

Starea rentabilităţii unei firme se poate analiza pe

baza ratelor. Din punct de vedere metodologic, o rată

reprezintă raportul a două mărimi, raport exprimat

procentual. Sistemul de rate uzual folosit în analiza

rentabilităţii activităţii firmei este compus din:

- rata rentabilităţii economice;

- rata rentabilităţii financiare;

- rata rentabilităţii comerciale (a vânzărilor).

1. Rata rentabilităţii economice. Se referă la eficacitatea cu

care sunt utilizate activele firmei.

Se obţine ca raport între rezultatul net al exerciţiului şi

valoarea activelor totale.

Pnet

Rre = x 100

At


[email protected]

2. Rata rentabilităţii financiare. Se referă la eficacitatea cu

care este utilizat capitalul firmei.

Se determină ca raport între profitul net al exerciţiului şi

valoarea capitalului propriu (Kpr) de

care dispune firma:

Pnet

Rrf = x 100

Kpr

3. Rata rentabilităţii comerciale (a vânzărilor) arată

eficienţa funcţiunii comerciale a firmei:

Pnet

Rrc= x 100

CA

FISE DE LUCRU

1.Calcularea pretului de vanzare

PRODUSUL:

Costuri de conceptie (RON)


[email protected]

Costuri legate direct de dezvolatarea produsului

Costuri legate de pretestare a pietei

Costuri administrative pe durata de dezvoltare a produsului

TOTAL

Costuri de productie

Costuri fixe Amortizarea capitalului fix

Chirii

Iluminat, incalzire

Alte cheltuieli administrative

Salarii administrative

Costuri variabile Cheltuieli cu materii prime

Energie electrica, combustibil

Alte cheltuieli, aprovizionare

Salarii directe

TOTAL

DURATA TEMPORALA LUATA IN CALCUL: 1 luna

PRODUCTIA ESTIMATA IN DURATA DE TIMP: …… buc.

Costuri de distributie


[email protected]

Costuri de depozitare

Costuri de transport

Costuri de vanzare

TOTAL

Costuri de promovare

Costuri de promovare

Costuri legate de facilitatile acordate clientilor fideli

Alte costuri de promovare

TOTAL

TOTAL COSTURI:

Costul mediu unitar (CTM)=

Rata de profit dorita (Rpr) 20%;

Pret de vanzare: + =6,3

TVA 24%:

Pret final: + =……..

2. Calculați indicatorii din tabelul de mai jos:

WL=productivitatea medie a muncii


[email protected]

WmgL=productivitatea marginala a muncii

Natura

N(ha)

Munca-

L(lucrători)

Q(tone) WL WmgL

10 0 0

10 1 10

10 2 26

10 3 45

10 4 60

10 5 70

10 6 78

10 7 78

10 8 72

10 9 63

Realizați graficul productivității medii și a

productivității marginale în același sistem de axe.

3.Estimați sensul modificării productivității medii a

muncii,știind că volumul producției scade mai repede

decât se reduce numărul salariaților, detaliind

raționamentul în baza căruia ați realizat estimarea.

Construiti un exemplu numeric cu valori fictive prin care sa

aratati cum va creste productia si productivitatea muncii in

firma ta.


[email protected]

....................................................................................................

....................................................................................................

.................................................................................

4. Pentru firmă, creşterea productivităţii factorilor de

producţie:a) măreşte costul marginal;b) reduce costul

unitar;c) dezavantajează întreprinderea prin reducerea

preţurilor de vânzare;d) înseamnă devansarea producţiei de

către volumul factorilor utilizaţi;e) determină un cost

mediu mai mare decât costul marginal

5. În condiţiile contemporane, nivelul productivităţii

muncii este un criteriu de bază pentru:a) calcularea

inflaţiei;b) determinarea cursului de schimb;c) stabilirea

mărimii salariilor;d) aprecierea mărimii întreprinderii;e)

calcularea ratei dobânzii

6. La o firmă, unde lucrează 10 muncitori, cu o

productivitate medie a muncii de 50 de produse pe un

muncitor:a) producţia a crescut de 5 ori;b) fiecare muncitor

produce câte 50 de produse;c) toţi muncitorii produc 5.000

produse;d) în medie, un muncitor produce 50 de produse;e)

întreprinderea este rentabilă.

7.FABRICA DE MÂNUȘI

a.Realizați pe o tablă cât mai multe mănuși de iarnă într-

un minut.

b.După o mică pauză realizați din nou pe acceași tablă

mânuși Numărați-le.Ce constatați?Care este cauza?


[email protected]

c.Doi elevi realizează împreună cât de multe

mânuși pot.Atenție la calitate!

Ce s-a întâmplat?Explicați!

8.Calculați fără calculator !

1.Dacă prețul crește cu 20%, iar anterior a

fost 15, 5 lei, cât este noul preț?

2.Un produs de sezon este de 1,23 de ori

mai ieftin decât unul de extrasezon care

costă 3,25 lei .Cât costă cel de sezon?

3.Cota Tva este de 24%.Cât este prețul

fără Tva al unui produs ce are prețul cu Tva

inclus de 123 de lei?

4.Prețul se reduce cu 25%, iar cantitatea

vândută crește cu 10%.Cu cât % se

modifică încasările?

5.Indicele productivității muncii este de

1,2.Indicele salariilor din companie este de

1,3.Este o creștere sănătoasă a salariilor?

9.Completați spațiile libere:

CF=costuri fixe

CV=costuri

variabile

CT=cost total

Cm=cost material

Cs=cost salarial

Cmf=costuri

materiale fixe

Cmv=costuri

materiale

variabile

CTM=CT/Q

Cs=consum

specific=Kc/Q

CFM=cost fix

mediu

CVM=cost variabil

mediu

Cmg=cost

marginal=(CT1-

CT0)/(Q1-Q0)

Costurile

suplimentare

genarate de

cresterea

productiei


[email protected]

1.Pe termen scurt,dacă producția crește , costul

fix.............

2.Dacă costurile variabile cresc mai rapid decât crește

..............., atunci costul variabil crește.

3.Dacă costul de producție este mai mare decât cifra de

afaceri, afacerea este............................

10.Pentru prepararea prăjiturilor pe parcusul unei luni

Cofetăria Georgi efectuează următoarele cheltuieli

prezentate în tabelul de mai jos.Grupați-le pe categorii:

Cheltuieli Alte

cheltuieli

CF CV Cm Cs Cmf Cmv Csf Csv

Chiria

Curentul

electric

pentru

iliminat

Gazul metan

pentru

aragaz

Curentul

electric

pentru

plitele de

gătit

Salariile

cofetarilor


[email protected]

Salariile

vânzătorilor

Făină

Zahăr

Combustibil

pentru

mașinile de

transport

Gaz metan

pentru

încălzirea

firmei

Dobânzi

11.Identificați principalele cheltuieli pentru producerea

unui produs sau serviciu pe care v-ați dori să-l produceți

chiar voi, pentru un anume volum al producției, ales tot

de voi

Produs/Serviciu...........................

Volumul producției(Q).................................

Cheltuială CF

(Valoare)

CV

(Valoare)

Poate fi

redusă

astfel.....

.............................

..............................

................................

.....................


[email protected]

CT=.............................

CTM=CT/Q=......................

Stabiliți prețul(!) P=.........................

CA=încasări=.....................(se presupune că se vinde

întrega cantitate)

Profit unitar=Pru=P-CTM=..................

Prt=CA-CT=Q(P-CTM)=.......................

Acest profit nu uitați că este impozabil!(Impozitul pe

profit este 16%)

Concluzie: Între cost și profit există o relație .............!

Propuneți trei măsuri ce vizează creșterea profitului.

.......................................................................

................................................................


[email protected]

............................................................................

12.Completați caracteristicile aferente

indicatorilor:

Noțiuni

economice

Caracteristici

1.Costul

unitar(pe bucată)

2.Costuri fixe

3.Costuri

salariale

4.Salarii directe

5.Amortizare

6.Rentabilitate

7.Cifră de afaceri

13.Calculați indicatorii din tabelul de mai jos:

Q CF CV CT CFM CVM CTM Cmg

0 10 0

1 90

2 170

3 240

4 320

5 450

6 600

CT=CF+CV

CF=costuri fixe

CV=costuri

variabile

CT=Cm+CS+alte

cheltuieli

Cm=A+KC

CT=A+Kc+CS

CT=Cmf+Cmv+Csf

+Csv+alte

cheltuieli

Alte

cheltuieli=rent

a+chiria+dobâ

nda+etc.

CF=A+Kc(F)+s

(F)+renta/chir

ia/dobânda/p

rima de

asigurare/etc.

CV=Kc(V)+s(V)

s(F)=salariile

personalului

administrativ(

salarii directe)


[email protected]

Reprezentați grafic evoluția indicatorilor din tabel.

14.O firmă a realizat inițial o producție de 500 buc. cu

un cost total mediu de 8000 u.m./buc., din care

3000u.m./buc cost fix total mediu.Ulterior producția

firmei a crescut cu 10%, în condițiile creșterii costului

variabil unitar cu 15%.Prețul de vânzare practicat pe

piață a rămas de 15000 u.m./buc.Pe bazadatelor de mai

sus,calculați,scriind formulele de calcul și explicând

simbolurile utilizate:

a.nivelul costului variabil mediu, după ce producția a

crescut

b.costul unitar al noii producții.

c.construiti o cerinta pe care apoi sa o rezolvati

15.O firmă, care acționează pe o piață cu concurență

pură, înregistrează următoarele costuri unitare:

Q(bucăți) CFM(u.m./buc.) CVM(lei/buc.) CTM Cmg

1 45 30 75 30

2 22,5 27 49,5 24

3 15 25 40 21

4 11,5 26 37,25 29


[email protected]

5 9 28 37 32

6 7,5 30 37,5 40

a.Pe termen scurt, firma ar trebui să producă, sau nu, în

condițiile în care pe piață produsul respectiv se vinde cu

35 de u.m./buc.?Explicați cât de mult ?

b.Ce profit ar realiza la nivelul de producție respectiv?

c. Ce se întâmplă cu profitul dacă prețul pieței scade la

30 u.m/buc.?

16.Se dau următoarele date privind costurile unei

producții de 20 000 de bucăți dintr-un bun și care a adus

încasări de 50 mil .lei:

-salariile personalului direct implicat în producție=10

mil.lei

-salariile personalului administrativ=4 mil lei

-chirii=4 mil lei

-materii prime, materiale, combustibil=15 mil lei

-capital circulant=22 mil lei

-capital tehnic utilizat=28 mil .lei

-consumul capitalului fix este de 2 mil. lei

Pe baza datelor de mai sus


[email protected]

a.Precizați valoarea capitalului circulant din structura

costurilor variabile

b.Calculați explicit valoarea capitalului fix

c.Calculați modificarea absolută a costurilor variabile și

durata amortizării, scriind formulele de calcul și

explicitând simbolurile utilizate, în condițiile în care se

produce un plus de 5000 de bucăți la un cost de 1800

lei/buc., iar prețul nu se modifică.

17.Firma Gardena dispune de o seră de 200 metri

pătrați, în valoare de 6000 lei, unde cultivă răsaduri de

flori.Această firmă cumpără semințede flori de la un

furnizor specializat de pe piață cu 1,5 lei pachetul de 10

gr, având nevoie de 100 de astfel de pachete pentru o

producție lunară de 2000 de răsaduri.De asemenea,

cumpără ghivece de plastic, cu 0,5 lei /buc.,2000 de

bucăți,îngrășăminte chimice , cu 20 de lei/kg(20 kg) și

consumă cca 100 kwh energie electrică, prețul unui kwh

fiind de 1leu/kwh.

Firma însămânțează pământul din seră,pe care l-a luat în

arendă(100 lei/lună), iar când plantele au 10 cm , le

replică, adică le mută în ghivece individuale, unde le

administrează îngrășăminte și le udă, cu aprox.10 mc de


[email protected]

apă(1mc=3 lei), până în momentul în care au înălțimea

de 15 cm și pot fi vândute ca răsaduri de flori pentru

grădini.Fiecare este vândut cu 3 lei /buc.

Pe baza acestui exemplu:

a.Precizați care este costul unitar și profitul total al

afacerii

b.Ce cheltuieli nu sunt trecute în text și care sunt

costurile ce pot fi reduse și cum

c.Construiți un text asemănător pentru un alt produs sau

serviciu pe care v-ați dorii să-l produceți

18. Nu reprezintă cheltuială materială de producţie:a)

cheltuieli cu materiile prime;b) cheltuieli cu

combustibilul;c) cheltuieli cu energia;d) cheltuielile de

protocol;e) amortizarea capitalului fix

19. . Pe termen scurt, dacă CFM scade cu 90%, atunci

producţia:a) a sporit cu 50%;b) s-a redus cu 50%;c) a sporit

de 10 ori;d) s-a redus de 5 ori;e) a sporit cu 90%.

20. La o producţie de 21 unităţi, costul total este de 1000

u.m. Când producţia este de 23 de unităţi, costul total este

de 1280 u.m., iar costul marginal este de 100 u.m. Costul

marginal al celei de-a 22 unităţi este, în u.m.:a) 280;b)

180;c) 480;d) 1280;e) 1180


[email protected]

21. O firmă înregistrează în perioada curentă cheltuieli

materiale în valoare de 1000 u.m. Salariile directe în

această perioadă sunt egale cu 900 u.m. şi reprezintă 30%

din costul salarial. În această perioadă firma mai

înregistrează şi cheltuieli cu amenzi şi chirii în valoare de

100 u.m. Costul total este egal cu:a) 3000;b) 4000;c) 4100

;d) 5000;e) 5100.

22.Pornind de la vizionarea unui episod din emisiunea

How it’s made it! prezentați modul de fabricație al unui

produs folosind un limbaj natural.Dacă totuși nu reușiți

prezentați cum poți obține profit producând un produs

culinar pe care o să-l vinzi la un târg cu specific în liceu!

23.(algoritmul la …Economie Aplicata)

Se cunoaște că în To valoarea capitalului fix este de 10

mil. u.m.,cota de amortizare este de 10%, iarvaloarea

capitalului circulant reprezintă o treime din totalul

capitalului tehnic.Costurile salarialesunt de 2 mil. u.m.,

iar costurile salariale variabile au o pondere de 75% din

costurile salariale, când cantitatea produsă este de 10

000.

În T1 se cunoaște că

Q1=1,2Q0,Kc=1,2Kc0,Csv1=1,3Csv0=………………..

Se cere:


[email protected]

a.-amortizarea capitalului fix,adică Akf.Se obține

înlocuind datele din ipoteză în formula

Ca=(Akf/……..)*100.Deci Akf=……………mil u.m.

-capitalul circulant în T0 , adică Kc0.Din

K=…….+Kc,prin înlocuirea datelor se obține ecuația

3Kc=……….+Kc,deci Kc0=5 mil.u.m.

b.-capitalul circulant , adică Kc1, obțínut prin

înlocuirea valorii Kc0 calculată la punctul a) în relația

Kc1=1,2Kc0(dată în ipoteză).Așadar Kc1=……………

-cheltuielile salarialeîn T1, Cs1.Din Cs=Csf+Csv, pentru

T0 se obține Csf0=…………..Înlocuind datele în

formulă, dat pentru T1, obținem Cs1=2 450 000 u.m.

c.-costul marginal Cmg=ΔCv/ΔQ,unde ΔQ=2000 buc.,

din ΔQ=Q1-Q0.De asemenea, din Cv=Kc+……..,

obținem Cv0=6500 000 și Cv1=7950 000.Cum

ΔCv=Cv1-……….., adică 1450 000, rezultă

Cmg=………u.m./buc.

24.Clasificați costurile!

Costuri Fixe variabile totale

materiale salariale Alte


[email protected]

cheltuieli

bănești

totale Amortizări,chirii,materii prime, energie pentru

iluminat,combustibil,dobânzi,combustibil pentru

încălzit,salarii indirecte,combustibil pentru

producție,salarii directe,energie pentru fabricație,

materiale auxiliare,rente.

25.Explicați de ce în cazul creșterii salariului mediu mai

repede decât productivitatea medie amuncii costul unitar

crește folosind raționamentul incomplet de mai jos.

Dacă Cs=ΣSN, CT=Cm+Cs, WLm=Q/L,atunci în cazul

în care CT crește , ca urmare a creșterii Cs, iar Q crește

mai puțin decât Cs, așadar CTM, calculat ca raport între

CT și Q va

crește..................................................................................

..........................

26.Problema celor doi şoricei.

Miky şi Niky sunt doi şoricei care trăiesc într-o regiune bântuită de vampiri. Ei au constatat că în aceste condiţii vânzarea usturoiului ar putea fi foarte rentabilă. Miky trăieşte într-o zonă rurală iar Niky în una urbană (mai la periferie) şi se decid să devină producători de usturoi.


[email protected]

Niky cumpără usturoi de sămânţă cu 100 lei, închiriază 2 mp de pământ cu 50 lei/mp şi angajează un muncitor specialist în usturoi cu 75 lei/lună pentru cele 6 luni necesare creşterii şi recoltării usturoiului. Mai cheltuie 50 lei cu transportul recoltei la piaţă şi angajează un vânzător cu 10 lei/zi pentru cele 5 zile necesare vânzării. Doreşte ca după vânzare usturoiului să rămână cu un profit de 500 lei.

Miky are usturoi de sămânţă de anul trecut, trebuie doar să îl coboare din pod. Are pământul lui, aşa că nu trebuie să închirieze, nici angajări nu face (dacă tot stă mai mult pe lângă casă, se uită el din când în când la stratul cu usturoi). Plăteşte 100 de lei unui vecin pentru a-i aduce usturoiul în piaţă, dar preferă să stea el la tarabă 5 zile pentru a-şi vinde poducţia (mai vede lumea, mai schimbă o vorbă cu cumpărătorii). Doreşte ca după vânzare usturoiului să rămână şi el cu un profit de 500 lei.

Cei doi au obţinut aceeaşi cantitate de usturoi şi au vândut-o integral pe piaţă.

Suma cerută de Niky pentru usturoi .........

Suma cerută de Miky pentru usturoi ...............

27.La o societate comercială, costul variabil mediu este de

20 u.m. iar nivelul producţiei la care profitul este nul 50

bucăţi. Dacă preţul unitar este egal cu 40 u.m., atunci costul

total, costul total mediu şi profitul total sunt:

a) 1250; 25; 0;

b) 3000; 60; 0;

c) 2000; 40; 0;


[email protected]

d) 2000; 80; 0;

e) 4000; 80; 0

28. Atât preţul unui bun economic cât şi costul său unitar,

nu se modifică de la o perioadă la alta. Dacă volumul

producţiei creşte de 2 ori, atunci profitul total şi rata

profitului calculată la costul total vor cunoaşte următoarea

evoluţie:

a) profitul va scădea, iar rata profitului va fi constantă ;

b) profitul va rămâne constant, iar rata profitului va scădea

cu 50%;

c) profitul va creşte de 2 ori, iar rata profitului rămâne

constantă;

d) profitul scade, iar rata profitului va creşte de 2 ori; e) modificarea profitului va fi egală cu modificarea ratei

profitului

29. Rata profitului, calculată la cost, este de 20%. Când

costul total mediu se reduce cu 10%, iar preţul rămâne

neschimbat, rata profitului calculată la cost devine:a)

10%;b) 20%;c) 26,66%;d) 33,33%;e) 50%.

30.Cunoscând relația preț-cost-profit completați tabelul

de mai jos:

Q

CT

CTM

(Lei/buc.)

P

CA

Pr

Prm

(lei/buc.)

Rpr/CT

(%)

Rpr/CA

4 400 25%

6 900 30%

8 125 200


[email protected]

10 500

12 600 20%

15 200 50

CTM=CT/Q , CA=PQ , Prm=P-CTM

31.Se dă următorul tabel:

Agent

economic

Qprodus Qvândut CTM P(lei/buc.)

A 1000 800 60 80

B 800 600 70 80

C 900 900 50 80

Se cere:

a)cifra de afaceri pentru agentul economic A

b)profitul pentru agentul economic B

c)costul de producție pentru agentul economic C

d)rata profitului, la cost,pentru agentul economic A

d)rata profitului, la încasări, pentru agentul economic C

32.Datele din tabelul de mai jos se refera la activitatea

unei firme in anii 2008 si 2009.


[email protected]

Indicatori 2008 2009

Cifra de afaceri 600.000 RON 600.000 RON

Cost total 200.000 RON 300.000 RON

Profit

Calculati explicit profitul firmei in anii 2008 si 2009 ,

precizand totodata si formula utilizata( in limbaj natural

sau cu simboluri).

33. Datele din tabelul de mai jos se refera la activitatea



Pret unitar 18 RON/buc. 12 RON/buc.

productie 2.100 buc 2.500 buc.

Cifra de afaceri 200.000 RON 300.000 RON

Stiind ca la nivelul unei firme , cifra de afaceri reprezinta

produsul dintre pretul unitar( pe bucata) si volumul

productiei ( indicator –productie), calculati explicit cifra

de afaceri( incasarile) firmei in anii 2008 si 2009 ,

precizand totodata si formula utilizata( in limbaj natural

sau cu simboluri).

34.Datele din tabelul de mai jos se refera la activitatea



Venituri 800.000 RON


[email protected]

Cheltuieli 600.000 RON

Calculati explicit valorile care lipsesc din tabelul dat,

stiind ca in fiecare din cei 2 ani firmea nu a inregistrat

nici profit , dar nici pierderi , precizand totodata si

formula utilizata( in limbaj natural sau cu simboluri).

35.Identificați simbolurile indicatorilor economici si

adaugati si alti indicatori și scrieți în tabel semnificația

și formulele de calcul ale acestora:

Simbol

indicator

Semnificație

indicator

Formula de

calcul

CTM

WL

Pru

Rpr/CA

Cmg

A

cs

36.Completați tabelul după modelul propus:

Q VT Cmg CT Pr

1(model) 10 4 4 10-4=6

2 20

3 3

4

5


[email protected]

6

7

37.Se dă următoarea situație:

Sortimente de

produs

Producție Preț Cost

mediu

A 2000 1000 800

B 1000 200 100

Calculați rata profitului(la CA) la fiecare sortiment:

a.25%,100%

b.20%,50%

c.28%,23%

38.Calculați indicatorii:

1. prin diferență

A-B

1 Profit

2 Cost total

mediu

3 Kc

4 CF

2.ca raport

A/B

1 Rata

profitului

2 Cost variabil

mediu

3 Cost


[email protected]

marginal

4 preț

39.Transcrieți din limbaj natural în simboluri și relații formal- matematice cu valori numerice a următoarelor

corelații economice:

1.Numărul de angajați a crescut cu 20

............................................(model)

2.Volumul producției este de 3,5 ori mai mare

.............................................................(model)

3.Costurile variabile au o pondere de 70% din totalul

cheltuielilor

4.Prețurile au crescut cu 20%

5.Indicele profitului este de 1,2

6.Majorările salariale compensează doar 80% din

creșterea prețurilor

7.Majorarea relativă salarială este de 2 ori mai mică

decât majorarea relativă a productivității muncii

8.Viteza de rotație a capitalului este constantă

9.Capitalul fix reprezintă două treimi din capitalul tehnic

10.Valoarea fondului de salarii este de 2500 de lei.

11.Consumul anual al capitalului fix este de 600 de lei

12.Valoarea capitalului tehnic consumat este de 1000 de

lei

13.Producția s-a dublat

14.Rata profitului calculată la valoarea capitalului

15.Calculați cu cât se modifică valoarea încasărilor dacă

vânzările scad cu 20%, iar prețul cresc cu 25%

16.Pragul de rentabilitate este de 100 de bucăți.


[email protected]

17.Consumul tehnologic este de 21 000.9

18.Costul variabil crește mai repede decât volumul

producției

19.Întreprinzătorul substituie 2 angajați cu un utilaj

20.Activitatea economică de producție este rentabilă

21.Dinamica salariilor este superioară dinamicii

productivității muncii

22.Rata profitului a crescut cu 3 puncte procentuale

23.Dobânda se capitalizează

24.Caeteris paribus

25.Bun cu cerere inelastică

26.Există pe piață un execes de cerere

27.Curba cererii se deplasează spre dreapta

28.Utilitatea marginală este negativă

29.Dobânda reală este pozitivă

30.Cererea de bani crește

31.A avut loc o indexare a prețurilor

32.Puterea de cumpărare a banilor scade

33.Masa monetară crește într-un rimt mai accelerat decât

volumul tranzacțiilor

34.Cheltuielile salariale directe sunt cu 25% mai mici

decât cele administrative

35.Elementele de capital circulant de natura costurilor

fixe sunt de 5000 u.m.

36.O firma are un grad mai ridicat de rentabilitate decât

alta

37.Profitul evoluează în același sens cu prețul de vânzare

38.Suma prețurilor factorilor de producție este de 4000

lei.

39.Firma a înregistrat un spor de cheltuieli de 40 lei

40.Masa profitului este de 1400 lei.

41.Profitul brut este mai mare decât profitul net


[email protected]

42.Plată pentru închirierea forței de muncă

43.Există o relație directă între preț și cantitatea oferită

44.Există o relație inversă între salariu și cererea de

muncă

45.Eficiența medie a factorului muncă este de 2

buc/salariat

46.Nivelul volumului producției se modifică

47.O firmă X este competitivă pe piața produsului Y

48.Rezultatul obținut este de 3 kg.

49.Condiție de rentabilitate a unei firme

50.Productivitatea muncii în exepresie valorică crește

51.Este mai atractic să plasezi banii pe piața finaciară

decât pe piața monetară

52.Investitorul bear câștigă

53.Șomajul este un fenomen derivat dintr-o schimbare pe

piața bunurilor

54.Inflația crește

55.Explicarea relației dintre productivitate și cost/ profit

56.Combinarea factorilor de producție este o operație

tehnică și în același timp economică

57.A crescut nivelul de trai al municitorilor de la uzina

Dacia

58.Utilitatea marginală pe unitate monetară cheltuită se

egalizează

59.Comportament rațional al consumatorului când are de

ales între a cumpăra 2 produse

60.Comportament rațional al producătorului când are de

ales între a produce 2 produse


[email protected]

61.Producătorul urmărește maximizarea profitului

40.Realizați corespondența corectă între coloane:

1.Profit a.volumul producției

pentru care profitul este

zero

2.Profit mediu b.capacitatea unei firme de

a obține profit

3.rentabilitate c.excedentul veniturilor

peste costuri

4.prag de rentabilitate d.raportul dintre profitul

obținut și producția

realizată

41.Să ne imaginăm că te afli în situația întreprinzătorului

care dorește să își extindă afacerea.Ce va trebui să faci?

...........................................................................................

42.Calculați rata profitului pentru fiecare produs:

Pro

dus

Încas

ări

Amorti

zare

Rat

ă

cre

dit

Chelt

uieli

mater

iale

Sala

rii

Impo

zite

Tot

al

Pro

fit

Rata

profit

ului

Dust

er

350 9 20 2 1 1

Log

an

350 9 12 2 1 1

MC

V

350 9 7 2 1 1


[email protected]

Sunteti manager general si actionar principal al firmei.In

AGA prezentati rezultatele anuale ale afacerii.Cum

decurge acest proces?Detaliati......................................

I.Imaginea firmei

1.Care vor fi elementele definitorii prin care se va

remarca imaginea firmei?Va rog sa construiti o

MARCA, UN SLOGAN si ELEMENT DIFERENTIAT

fata de potentialii concurenti.


[email protected]

Fise de feedback

Lectia..............

1.Care este notiunea economica/notiunile pe care ai

invatat sa o/le aplici?

2.Adreseaza o intrebare al carei raspuns crezi ca te va

convinge sa iti dezvolti spiritul antreprenorial:

.....................................................................................

3.Ce parere ai despre contextul de invatare?Crezi ca sunt

potrivite metodele de invatare learning by doing atunci

cand simulam infiintarea unei mici afaceri ?

.........................................................

4.Care sunt experientele tale personale legate de tema de

astazi?

.............................................................................

5.Te rog sa caracterizezi succint importanta in viata de zi

cu zi a temei de fata.

.......................................................................................

economie aplicată · 2020. 3. 12. · economie aplicata 5 a) după subiectul purtător : -nevoi...

Documents