1

“Există numai o cauză

pentru eşecul uman, şi aceasta

este lipsa de încredere a omului

în sine”. (William James)

... pe aripi de dor

№ 2 (5) vineri - 01. 06. 2012

Revistă trimestrială

1 Iunie –

Ziua Internaţională

a Ocrotirii Copiilor

2-3. Evenimente sociale

4-5. “Armata Salvării” din Moldova

6. Noutăţi juridice

7. Sănătate

8. Frumuseţe

9. Sfaturi utile

10. Curiozităţi

11-12. Pagină literară

13-14. Educaţie moral-spirituală

15-16. Pentru cititorii de limbă rusă

Revista noastră –

1 AN de la lansare

2

Cronica evenimentelor,

ce au avut loc în penitenciar:

* 1 martie – Ziua Mărţişorului. (Concert consacrat venirii primăverii: poiezii, cîntece, dansuri,oaspeţi)

* 8 martie – Ziua Internaţională a Femeii. (Concursul “MISS PRIMĂVARA”, vizita copiilor a femeilor

deţinute în penitenciar organizată de Fondaţia „ADRA”).

* 15 aprilie – Sărbătoarea Creştinilor “Sfintele Paşti”. (Liturgia de sărbătoare la lăcaşul sfânt al

penitenciarului).

* 1 mai – Ziua Internaţională a Oamenilor Muncii.

* 9 mai – Ziua Biruinţei în cel de-al doilea război mondial. (Omagiu în memoria eroilor căzuţi pe

câmpul de luptă la Monumentul Eroilor din localitate).

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

EEVVEENNIIMMEENNTTEE SSOOCCIIAALLEE

NU TREBUIE SĂ FII TRIST CĂ N-AI FOST REMARCAT.

FII TRIST CĂ N-AI FĂCUT NIMIC REMARCABIL.

(CONFUCIUS)

„MISS PRIMĂVARA” –

LA RUSCA Sărbătoarea Mărţişorului şi a Zilei Internaţionale a

Femeii s-a sărbătorit tradiţional şi la penitenciarul de la

Rusca cu o festivitate, la care au participat însuşi

condamnatele. Cu această ocazie ele au pregătit un program

festiv cu concursul “Miss Primăvara”; сîntece; poezii;

dansuri.

Concursul a fost jurizat de către angajaţii administraţiei

penitenciarului şi oaspeţii-profesori de la Academia de Arte

din Moldova.

Câştigătoarea trofeului “Miss Primăvara”, a fost

concurenta sectorului II – Olesea .

Participantele au fost susţinute şi aplaudate de către deţinute,â

administraţia penitenciarului, oaspeţii sosiţi special la această

sărbătoare, dar în deosebi de însăşi copilaşii lor, care au

fost aduşi în vizită de către Fondaţia „ADRA” – MOLDOVA,

cu ajutorul lui Pavel Ion Gârleanu.

..ŞI NOI AVEM O REVISTĂ

A NOASTRĂ!..

Exact acum un an, la 1 iunie 2011 a fost lansat primul

număr al revistei trimestriale a Penitenciarului Rusca –

„ECOUL. RUSCA. md”.

Proiectul este coordonat de specialistul în psihologie. În

colegiul de redacţie activează un grup de condamnate, care

adună materiale pe diverse teme din diferite surse de

informaţie.

“ECOUL. RUSCA. md” este o revistă trimestrială a

Penitenciarului – 7, Rusca, de informare şi analiză a activităţii

educative, culturale, moral-spirituale şi dezvoltare a femeilor

deţinute în penitenciar.

Revista cuprinde evenimentele petrecute în Penitenciar,

noutăţi juridice, pagini despre sănătate, frumuseţe, sfaturi

utile, literatură, etc., redactate în limba de stat. Colegiul de

redacţie a ţinut cont şi de cititorii de limbă rusă,la care fapt a

redactat şi pagina cu informaţii, evenimente în limba rusă.

FELICITĂRI! LA MAI MULT ŞI LA MAI MARE!

3

Cuvânt de mulţumire! DRAGI CITITORI,

Colegiul de redacţie Vă este recunoscător pentru

faptul că, ne sunteţi alături şi fideli revistei noastre deja acum

un an, aducîndu-vă cuvinte de mulţumire şi îndeosebi celor,

care ne-au altoit cunoştinţele în domeniul informaticii, dorinţa

de a le lărgi prin intermediul acestui proiect şi anume:

administraţiei P-7, coordonatorului Misiunii Biblice

“ARMATA SALVĂRII” din Moldova - d-nei A. Stasiuc,

profesorului - d-nei E. Chiriac şi celor care ne susţin în toate

la acest proiect.

VĂ MULŢUMIM DIN SUFLET!!!

Cu profund respect, colegiul de

redacţie al revistei trimestriale a

Penitenciarului Rusca –

„ECOUL. RUSCA. md”.

C

u

r

e

s

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

EEVVEENNIIMMEENNTTEE SSOOCCIIAALLEE

VIAŢA ESTE UN DAR PE CARE ÎL MERITĂM

NUMAI ATUNCI, CÎND ÎL DĂRUIM.

(RABINDRANRATH TAGORE)

ZIUA “UŞILOR DESCHISE”

ÎN PENITENCIARUL -7

La data de 1 iunie 2012, exact cînd se sărbătoreşte Ziua

Internaţională a Copilului, Departamentul Instituţiilor Penitenciare

împreună cu administraţia Penitenciarului-7 au luat o decizie,

privind oferirea condamnatelor o vizită a copiilor şi rudelor

apropiate chiar pe teritoriul Penitenciarului, adică a sărbători „Ziua

uşilor deschise”.

Tradiţional rudele şi copiii vor vedea condiţiile în care

noi ne ispăşim pedepsele penale, că locuim în condiţii adecvate, că

nu suntem supuse torturii sau maltratării fizice.

Multe bucurii, lacrimi şi împăcăciune în suflet aduce

această zi însemnată nouă, copiilor noştri părinţilor, fraţilor şi

surorilor. În această zi de sărbătoare deţinutele numaidecît

organizează concerte cu scenete teatralizate pentru cei mari şi

micuţi, pentru oaspeţi. Iar sponsorii ne ajută să organizăm un ospăţ

cu deserturi pentru cei dragi.

Ziua uşilor deschise ne ajută să ne reunim cu familia să nu

pierdem legăturile cu ei, să ştim că nu suntem uitate şi rudele să ştie

că, noi foarte mult ţinem la ei şi regretăm că nu le putem fi în

preajmă pentru susţinere, alinare şi ajutor.

1 IUNIE –

ZIUA INTERNAŢIONALĂ

A OCROTIRII COPIILOR

Сopiii pentru mamele lor sunt cele mai scumpe daruri,

oferite de la Dumnezeu .

Cînd se naşte un copil pe lume este cea mai mare fericire

pentru-o femeie că, ea devine mamă.

O femeie poate trăi fără multe condiţii, dar fără copilul ei,

care l-a purtat sub inima ei şi l-a adus pe lume, ea nu poate

trai, căci sunt legaţi pe viaţă.

Ce sentimente simte o mamă, faţă de copilul ei, e puţin scris

pe o foaie de hîrtie, doar să te faci în sufletul unei

mame te ve-i convinge că, un copil pentru ea este de nepreţuit,

chiar să-i dea toate comorile din lume, o mamă ar refuza la

toate, doar să fie alături de copilul ei.

4

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

MISIUNEA CREŞTINĂ DE

BINEFACERE "ARMATA SALVĂRII"

Mesajul acestei organizaţii se bazează pe Biblie. Preoţia sa este motivată de către dragostea faţă de Dumnezeu. Misiunea sa rezidă în predicile adresate Iisusului Hristos şi satisfacerii nevoilor oamenilor în

Numele său fără discriminare

Ce este “Armata Salvării”?

Cine suntem?

“Armata Salvării” este o mişcare internaţională

creştină de binefacere, fiind latura evanghelică a

bisericii universale. Mesajul ei este bazat pe Biblie.

Slujirea ei este motivată de dragostea pentru

Dumnezeu şi oameni. Misiunea ei este să predice

Evanghelia lui Iisus Hristos şi să vină în întâmpinarea

nevoilor oamenilor în numele Lui fără discriminare.

De unde provenim?

“Armata Salvării” (The Salvation Army) a fost fondată

în 1865 de William şi Catherine Booth în Londra, Marea

Britanie. De atunci ea s-a răspândit în mai mult de 110

ţări ale lumii. În 1999 a început activitatea şi în

România.

Pe cine salvăm?

Pe cei "trudiţi si impovăraţi" (Matei 11:28) fizic,

sufletesc şi spiritual. Noi credem că prin suferinţa şi

moartea Sa, Iisus Hristos a răscumpărat întreaga lume

şi oricine crede în El poate fi salvat.

De unde avem resurse?

Oamenii din întreaga lume au căpătat încredere în

“Armata Salvării” şi donează cu dărnicie pentru diferite

activităţi şi proiecte. Voluntarii participă în diverse

acţiuni şi programe pentru copii, tineri, bătrâni, săraci,

orfani, bolnavi de SIDA, dependenţi de droguri şi alcool.

Membrii îşi dedică timpul şi banii pentru transformarea

societăţii.

“ARMATA SALVĂRII” – LA PENITENCIARUL-7

Mişcarea internaţională creştină de caritate şi

binefacere “Armata Salvării”din Moldova”cu deviza: Inima

Domnului, mâina omului!, a venit cu un proiect de

binefacere la Penitenciarul-7 de la Rusca în anul 2005

cu Misiunea să predice Evanghelia lui Iisus Hristos şi să vină

în întâmpinarea nevoilor oamenilor în numele Lui fără

discriminare, adică de a oferi femeilor condamnate de aici

cursuri gratuite de studiere a calculatorului, de a le salva fizic,

sufleteşte şi spiritual. Membrii acestei mişcări îşi oferă

voluntar serviciile. Doamna profesoară E. Chiriac ne citeşte

ore de studiere a calculatorului. Studierea acestor cursuri

îmbogăţeşte şi perfectează bagajul de cunoştinţe a

condamnatelor cointeresate în domeniul instruirii

informaţionale căci, necătând la faptul că suntem condamnate

– trebuie să ne integrăm în societate la eliberarea din detenţie.

Întâlnirile de la sfârşitul săptămânii, în ziua de vineri, cu

Doamna Ana V. Stasiuc se desfăşoară într-o atmosferă de

cântece şi aplauze, cu o masă pregătită cu suflet de Dumneaei

– “ca la mama acasă”, cu mărturisiri personale, rugăciuni

libere. Datorită capacităţilor şi cunoştinţelor acumulate la

studierea calculatorului în cadrul acestui proiect de caritate,

am fost selectată de coordonatorul T. Plămădeală-Grigoraş ca

redactor la proiectul revistei penitenciarului - “Ecoul. Rusca.

md”. Eu personal, dar şi femeile condamnate suntem foarte

recunoscătoare Mişcării internaţionale creştine de caritate şi

binefacere “Armata Salvării” pentru acţiunele de binefacere

în cadrul proiectului

de la Penitenciarul-7 de la Rusca şi personal D-nei Ana Victor

Stasiuc şi profesoarei E. Chiriac.

Cu mult respect, Svetlana Gh.

5

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

MISIUNEA CREŞTINĂ DE

BINEFACERE "ARMATA SALVĂRII"

“Armata Salvării” din Moldova” – Inima Domnului, mâina omului!

Recunoştinţă pentru un viitor decent Aduc sincere mulţumiri Misiunii Creştine de Binefacere

"Armata Salvării" din Moldova pentru proiectul de

binefacere la Penitenciarul-7 de la Rusca, prin care ne-au dat

posibilitatea de a studia computatorul. Aflându-mă în detenţie, am fost

ajutată să învăţ cursurile de “Operator la calculator”. Acumulând

cunoştinţele în acest domeniu, sunt cert convinsă că, eliberându-mă

din detenţie, cu mult mai uşor îmi va fi să mă integrez în societate, să-

mi găsesc un serviciu şi să fiu în pas cu timpul.

Mulţumesc mult profesoarei D-nei E. Chiriac, pentru

răbdarea şi curajul de a ne preda temele şi D-nei Ana V. Stasiuc, care

cu mare suflet ne oferea multe clipe de susţinere morală, spirituală şi

cu mesele superbe pregătite de însăşi Dumneaei la fiecare sfârşit de

săptămână.

Mult succes şi multă sănătate!

Cu multă stimă şi recunoştinţă,

Alexandra Josan

*****************************************************************************

Necunoscute sunt căile Tale, Doamne

Familie..., copii..., serviciu..., şi acest serviciu necesită

cunoaşterea calculatorului. Scăparea era fiul la telefon: „Uite, fiule, nu

mă ascultă maşinuţa aceasta, s-a blocat”. La celălalt capăt al firului

începeau explicaţiile de rigoare pas cu pas şi la sfîrşit replica: “Mami

găseşte timp pentru o lună de cursuri “operator-calculator”. Dar fiind

în libertate timpul este cu ciubote roşii, nu ajunge nici odată.

Apoi a venit năpasta, a fugit pămîntul de sub picioare, un

haos, un infern. Nu, cu mine aşa ceva nu se putea întîmpla nici nu-mi

vine a crede, că mi-a ajutat Dumnezeu să rezist toate prin cîte am

trecut. Acel coşmar care a urmat mă face să transpir la fiecare amintire

despre perioada trecută. Pînă cînd am început să judec mi-a trebuit

timp. Şi mi-am zis că din orice greutate trebuie să găsim grăuntele cel

care este bun de roadă, căci în toate este voia Domnului.

Ajungînd la P-7 din Rusca, am căutat să-mi ocup timpul cu

lucruri, care m-ar face să uit, urgia în care mă aflu. Dat fiind faptul că,

pot croşeta, împleti, broda am început cu lucrul manual. Dar mare mi-

a fost mirarea cînd mi s-a spus, că instituţia dispune de o clasă dotată

cu calculatoare de la mişcarea internaţională creştină de binefacere

“Armata Salvării”, care în cadrul unui proiect instruiesc deţinutele în

însuşirea detaliată a calculatorului, desigur a personelor cointeresate.

Proiectul este coordonat de D-na Ana Victor Stasiuc, iar profesoară

este D-na Chiriac Dana. M-a frapat bunătatea şi tandreţea acestor două

doamne. Nu este nici o diferenţă ce statut social avem la moment.

Suntem tratate cu bunătate susţinute moral şi spiritual, tot timpul au un

cuvînt de alinare a nevoilor prin care trecem.La întrebarea care ne

frămîntă tot timpul:”Cine voi fi după eşirea din acestă instituţie?”

Doar ştim cu toţii că lumea e dură cu toţi, dar mi te cu nişte foste

deţinute, însă comportamentul, bunătatea cu care se adresează aceste

doamne ne încarcă cu emoţii pozitive, optimiste. Au o răbdare de

invidiat, doar sinceri să fim aici contingentul nu e din cel mai educat.

Dar în faţa destinselor Doamne cedează, devin mai bune, mai educate,

mai reţinute la vorbe tari.

Mie, ca şi la alte deţinute le va fi de mult folos pentru viaţa

de după gard. Cred că, nu vom uita nici odată acele mese de vineri

organizate de Doamna Ana, care lasă

totul numai să vină la “fetele ei”. Câtă răbdare pentru Dumneaei ca pe

frig, ploaie, vint să vină în fiecare săptămînă la Rusca cu cîte o

surpriză şi bucatele să fie calde, şi să ne amintească de casă.

Prin intermediul acestui articol vreau să-i mulţumesc

acestei Doamne şi să-i dea Dumnezeu sănătate, că are nevoie de multă

sănătate pentru lucrul care îl face cu plăcere.

Doamna profesoară Chiriac Dana, este un specialist cu

literă mare în domeniul informaticii. Dar dispune şi de calităţi, care ne

dau curajul să trecem de această treaptă a veţii cu brio, desigur care

dintre noi îşi dă stăruinţa. În faţa farmecului acestei frumoase Doamne

cedează şi pietrele, dar mi te inimele unor femei aflate în nevoi. Nu

voi uita nici odată vocea blîndă, lecţiile predate la un nivel instructiv-

educativ foarte înalt. Preagătirea minuţioasă pentru lecţiile care ni le

citeşte, corectitudinea ţinutei de pedagog.

La aceste cursuri ni se mai citeşte şi ore de „iniţiere în

Bussines”, de către d-ul Taboră Ion, nişte ore care vor fi de folos

fiecărei pesoane în viaţă.

Mulţumim din partea tuturor femeilor, care au studiat şi

studiază aceste cursuri, „Armatei Salvării” şi colaboratorilor săi pentru

faptul, că femeile din detenţie nu sunt uitate de persoane de bună

credinţă.

Le dorim la mai mult şi la mai mare!

Cu drag de Dvs, Daria Oprea

6

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

EEDDUUCCAAŢŢIIEE JJUURRIIDDIICCĂĂ

“DACĂ GĂSEŞTI UN DRUM FĂRĂ

OBSTACOLE,

PROBABIL CĂ DRUMUL ACELA NU DUCE

NICĂIERI”

(I.F.KENEDI)

Penitenciarele sub lupa procurorilor:

Legislaţia se încalcă şi la închisoare Procuratura Generală stă cu ochii pe

Închisorile din ţară, din cadrul Departamentului

Instituţii Penitenciare al Ministerului Justiţiei.

19 procurori teritoriali au efectuat, recent, un

control în locurile de detenţie, birourile de

probaţiune şi spitalele de psihiatrie, în raza

administrativ-teritorială unde sînt amplasate.

Acţiunea face parte din atribuţiile prevăzute

de Legea cu privire la Procuratură.

Procurorii au efectuat, pe

parcursul anului 2011, 448 de controale,

dintre care, 191 în instituţiile

penitenciare, 171 în birourile de

probaţiune, iar 87 în izolatoarele de

urmărire penală, precum şi 26 de

generalizări.

În rezultatul verificărilor, au

fost depistate încălcări ale legislaţiei

privind executarea pedepselor penale,

inclusiv regimul de detenţie, fiind

înaintate 157 acte de reacţionare ale

procurorului (124 sesizări şi 33 recursuri).

Totodată, în privinţa colaboratorilor

instituţiilor penitenciare au fost pornite

33 cauze penale. 12 colaboratori ai

instituţiilor penitenciare au fost

pedepsiţi în ordine disciplinară, dintre

aceştia doi au fost concediaţi.

În perioada de referinţă,

procurorii au examinat 595 petiţii şi au

primit în audienţă, inclusiv în

instituţiile penitenciare 479 de cetăţeni.

Totodată, în vederea redresării situaţiei

în domeniul executării pedepselor,

procurorii au ferificat următoarele

aspecte:

- activitatea gospodăriilor

auxiliare a subdiviziunilor

Departamentului Instituţii Penitenciare

al Ministerului Justiţiei;

- legalitatea activităţii

Departamentului

Instituţii Penitenciare la

transferul condamnaţilor

de peste hotarele

Republicii Moldova;

- Temeinicia

demersurilor şi prezentărilor

înaintate de birourile de

probaţiune în adresa instanţelor

judecătoreşti la executarea pedepselor

non-privative de libertate;

- respectarea legislaţiei la

executarea pedepsei cu munca

neremunerată în folosul comunităţii;

- respectarea legislaţiei de către

birourile de probaţiune la executarea

pedepsei complementare – privarea de

dreptul de a conduce mijlocul de

transport;

- executarea pedepsei sub formă

de suspendarea condiţionată a executării

pedepsei;

- Spitalul Clinic Republican de

Psihiatrie şi Spitalul de Psihiatrie din

municipiul Bălţi privind plafonul de

deţinere şi normele de asigurare;

- legalitatea liberării de la

executarea pedepselor a persoanelor grav

bolnave;

- legalitatea aplicării forţei

fizice şi a mijloacelor speciale faţă de

deţinuţi;

- asigurarea securităţii

personale a condamnaţilor de către

administraţia penitenciarelor şi

conducerea Departamentului Instituţii

Penitenciare al Ministerului Justiţiei.

O probălemă destul de gravă,

în opinia procurorilor, rămîne a fi

ineficienţa şi iresponsabilitatea organelor

de control.

Astfel, în majoritatea cazurilor, anume

Procuratura sesizează organele de

control despre constatarea

încălcărilor, şi nu invers, aşa cum

prevedea buchia legii.

Menţionăm că în total, pe

teritoriul Republicii Moldova activează

17 instituţii penitenciare, care fac parte

din cadrul Departamentului Instituţii

Penitenciare al Ministerului Justiţiei.

Una din atribuţiile prevăzute de Legea

cu privire la Procuratură reprezintă

controlul asupra executării hotărîrilor

judecătoreşti în cauzele penale care

este asigurat de către organele

Procuraturii. «DREPTUL» Vineri, 17februarie 2012

7

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

SSĂĂNNĂĂTTAATTEE

Leacuri din plante medicinale

PENTRU SUFERINŢELE FICATULUI

ŞI PENTRU TRATAREA FURUNCULOZEI

NATURIST Dacă vă supără ficatul, îl simţiţi mare şi umflat,

aveţi greţuri, gaze, rîgîieli, acestea se pot trata şi cu ajutorul

plantelor medicinale. Tratamentul cu plante medicinale

pentru un ficat sensibilizat în urma unei hepatite sau altor

acţiuni hepatice, se face cu ceaiuri calde, bine îndulcite cu

miere, în cure de lungă durată. Iată cîteva reţete utile în

tratarea acestei afecţiuni

Ceai de armurariu (scaiete). Infuzia se prepară din trei

linguriţe de fructe zdrobite la 500 ml apă clocotită. Se bea

prima cană dimineaţa, pe stomacul gol, după care se stă

culcat pe partea dreaptă, în repaus, 30 de minute. A doua

cană se bea fragmentat, după mesele principale.

Ceai de sunătoare (pojarniţă). Se prepară o infuzie dintr-o

linguriţă de plante la 250 ml apă clocotită. Se beau două-trei

căni pe zi.

Ceai mixt. Preparaţi un ceai după următoarea reţetă: Frunze

de rozmarin – 45 grame, rădăcini de pir – 45 grame, frunze

de roiniţă – 45 grame, rădăcini de păpădie – 45 grame, şi

lămîiţă – 45 grame. Din acest amestec se iau cinci linguri de

plante peste care se toarnă un litru de apă clocotită. Se fierbe

ceaiul două-trei minute şi se lasă la infuziat 10-15 minute.

Se bea între mese, fără zahăr.

Furunculoza. Furunculoza este o maladie care se manifestă

prin apariţia continuă, timp de ani de zile, a unor furuncule

pe diverse părţi ale corpului omenesc: ceafă, fese, antebraţ.

Plantele medicinale utilizate în tratament sunt: volbura,

unguraşul, trei fraţi pătaţi, brusturul, cicoarea, inul, nalba

mare, nucul, păpădia şi socul. Iată cîteva reţetenaturiste

utilizate în tratamentul acestei afecţiuni.

Ceaiul de soc. Ajută la colectarea furuncului. Se fac băi sau

se pun cataplasme cu cu infuzie preparată din 40 grame

flori de soc la un litru de apă clocotită.

Frunzele de nalbă. Ajută şi acestea la colectarea

furuncului – se fac cataplasme cu frunze de nalbăopărite şi

aplicate pe furuncul.

Ceai mixt. Preparaţi un ceai după următoarea reţetă: frunze

de cimbru - 80 grame, frunze de trei fraţi pătaţi – 40 grame,

rădăcini de brusture – 40 grame, fumăriţă plantă – 40 grame

Din acest amestec de plante se iau cinci linguri şi se fierb

într-un litru de apă, timp de două trei minute. După infuzare

se bea în porţii, între mese.

În ciuda eforturilor repetate

făcute în scopul demonstrării

unui efect nociv al cafelei

asupra sănătăţii umane, se

dovedeşte că acest lucru nu

este adevărat. Un studiu efectuat în SUA, la care au

participat 50.000 de asistente medicale, a relevat faptul că

femeile care consumă două sau mai multe ceşti de cafea

pe zi stau departe de depresie.

Se pare căefectul pozitiv este dat de cofeină,

deoarece cafeaua decofeinizată nu a avut aceleaşi rezultate

anti-depresive.

Conform studiului, femeile care consumau 2-3 ceşti

de cafea pe zi prezentau un risc cu 15% mai mic de a suferi

de depresie în comparaţie cu cele care consumau o ceaşcă

de cafea pe săptămînă. Cel mai încurajator rezultat a fost cel

obţinut în rândul femeilor care consumau 4 ceşti de cafea pe zi,

riscul de a suferi de depresie fiind cu 20% mai mic!

Un studiu efectuat de cercetătorii Universităţii din California a evidenţiat faptul că stresul favorizează depunerea de grăsime în special pe abdomen, atât la femei, cât şi la bărbaţi.

Cînd ne simţim stresate, avem tendinţa de a lua o gustare,

ca un fel de compensaţie pentru situaţia în care ne găsim.

Legătura dintre greutate şi stres este evidentă în multe cazuri.

În ce măsură stresul îngraşă?

Stresul poate juca un rol important în luarea în greutate.

Este adevărat că nu putem să eliminăm din viaţa noastră toate

grijile şi nemulţumirile, însă putem adopta un stil de viaţă

sănătos şi o alimentaţie corectă.

Există cazuri în care, într-o perioadă de cîteva luni,

persoanele care au suferit grave trumatisme psihice s-au

îngrăşat cu cîteva zeci de kilograme, ajungînd obeze. În acelaş

timp putem constata că, uneori, este mai uşor să slăbim în

timpul vacanţei- concediului. Persoanele care suferă de

obezitate prezintă adesea tulburări psihice precum anxietate sau

depresie, acestea fiind la originea kilogramelor în plus. Inclusiv

restricţia alimentară pe care încearcă să şi-o impună este o sursă

majoră de stres şi duce la tulburările de alimentaţie.

Cînd eşti stresată, corpul fabrică un surplus hormonal care

stimulează enzimă care concentrează grăsimea. Respectiva

enzimă este absorbită mai uşor de abdomen decît de celelalte

părţi ale corpului.

Stres negativ vs. Stresul pozitiv Există un stres pozitiv, cunoscut şi ca fiind stres bun şi care este

prezent atunci cînd activitatea pe care o practicăm ne face plăcere. În

acest caz, vorbim de un stres care ne stimulează, de o sursă a reuşitei. În

această categorie intră tracul artiştilor sau cel al sportivilor.

Stresul negativ te obligă să îţi desfăşori activitatea într-o permanentă

stare de nervozitate, să nu găseşti soluţii şi să risipeşti energie.

8

Pentru

noi,

femeile

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

FFRRUUMMUUSSEEŢŢEE

MMEERREEUU TTÎÎNNĂĂRRĂĂ

ŞŞII

FFRRUUMMOOAASSĂĂ Cum să găseşti

tunsoarea perfectă

pentru tine

De cîte ori nu ţi s-a întîmplat

să ajungi la un salon de

coafură, să alegi o tunsoare

pe care ai văzut-o în

revistele de modă şi să

realizezi la final că nu-ţi stă

bine deloc?

Din păcate, stiliştii talentaţi

nu se găsesc în orice salon de

coafură. Dacă nu ai

încredere în mîna celui care

te tunde, învaţă să-l îndrumi

tu către o coafură care se

potriveşte cu forma feţei şi

cu textura părului tău.

Forma feţei

E primul pas în alegerea tunsorii.

Dacă ai faţa rotundă, nu opta pentru un

bob, oricît de trendy ar fi. Gîndeştete la

variante care să dea senzaţia de alungire a

feţei: părul lung, în trepte, este o soluţie

potrivită. Evită tunsorile la nivelul bărbiei,

deoarece adaugă volum în părţi şi

subliniază forma feţei.

În cazul în care ai faţa ovală, eşti o

norocoasă: poţi alege dintr-o varietate de

coafuri. Cel mai bine îţi stă însă cu tunsori

scurte sau de lungime medie. Textura

părului trebuie să permită un joc de

lungimi, altfel e problematic dacă vrei

să-ţi laşi părul lung, pentru că îţi va alungi

şi mai mult faţa.

Faţa cu forma patrată? Cea mai sigură

opţiune este părul lung, pe care îl tunzi în

scări şi adaugi puţin volum prin bucle

legere. Astfel de tunsori îţi “îndulcesc”

trăsăturile şi adaugă puţină feminitate

look-ului tău.

Textura părului Trebuie să ţii cont şi de textura părului

atunci cănd îţi alegi coafura. Spre

exemplu, dacă ai părul gras şi lipsit de

vitalitate, cel mai bine îţi stă cu tunsori cît

mai scurte şi în scări, pentru a adăuga

volum coafurii.

Dacă ai părul ondulat cu fir gros ,

trebuie să te gîndeşti cum îl poţi

“îmblînzi”; astfel cel mai bine îţi va sta

cu el lung şi filat – evită bobul, tunsorile

în trepte şi bretonul. Părul cu vîrfuri

despicate nu arată bine în nicio situaţie,

aşa că taie-ţi vîrfurile o dată pe lună.

Păr lung Dacă ai o formă a feţei alungită, nu alege

să îţi laşi părul lung – încearcă în schimb

tunsori la nivelul bărbiei sau de lungime

medie. În cazul în care ai faţa patrată

sau ovală, părul lung te flatează.

Persoanele mici de statură ar trebui să

evite însă astfel de coafuri, căci vor părea

mult mai tinere decît în realitate, şi nu în

sensul bun al cuvîntului.

Păr scurt Visezi la o tunsoare pixie în stil

Agyness Deyn? Ia în consideraţie

înălţimea pe care o ai şi forma feţei –

dacă eşti foarte înaltă, acest look ar putea

să îţi confere o imagine prea masculină,

însă dacă ai silueta de model şi o

fizionomie delicată, cu trăsături bine

definite, acest gen de coafură îţi va

sublinia calităţile.

Dacă ai o bărbie accentuată, ia-ţi gîndul

de la tunsori la acelaşi nivel, deoarece vor

scoate acest defect în evidenţă. Ochii

mari, care au o culoare intensă, sunt

avantajaţi de bretonul tuns într-o parte şi

de părul scurt.

Breton Cele mai multe femei nu acordă

importanţă tipului de breton pe care îl

aleg. Dar trebuie să ştii că fruntea

îngustă nu arată bine cu orice breton –

optează pentru unul care începe cît mai

din creştetul capului, pentru a crea

senzaţia de alungire, în cazul în care ai

fruntea lată, alege un breton tuns într-o

parte.

Tunsoarea în V În părţi, părul este mai scurt, încadrînd

Forma feţei, iar în spate este lăsat puţin

mai lung. Se spune că o astfel de coafură

avantajează orice tip de fizionomie.

9

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

SSFFAATTUURRII UUTTIILLEE

PPPOOOFFFTTTĂĂĂ BBBUUUNNNĂĂĂ!!!

ALIMENTELE CARE NE AJUTĂ SĂ FIM

MAI INTELIGENŢI

Anumite alimente pe care le putem

consuma, fără probleme, în fiecare zi, ne

ajută la creşterea coeficientului de

inteligenţă. Şi nu este vorba numai de

fructe şi legume, ci şi de alte alimente care

au efecte benefice asupra organismului

nostru. Iată cîteva dintre acestea.

Uleiul de măsline este o sursă foarte bună pentru

coeficientul de inteligenţă. Un studiu realizaţi

pe bărbaţi dezvăluie faptul că, cei care au consumat

grăsimi vegetale procesate din salate şi alte mîncăruri

prezentau cu 75% mai multe şanse de a dezvolta

degradare mintală (pierderi de memorie sau demenţă)

în comparaţie cu cei care au mîncat grăsimi sănătoase

cum ar fi uleiul de măsline. Pe lîngă acestea, mai sunt şi alte alimente bogate în

grăsimi sănătoase cum ar fi: nuci, seminţe, avocado

sau ulei de peşte. Grăsimile de care trebuie să ne ferim

sunt cele pe care le găsim în produsele de patiserie,

junk food, chipsuri sau mâncăruri prăjite. Materia

cenuşie a persoanelor care consumă toate aceste

grăsimi “nesănătoase” va avea mult de suferit.

Stridiile sunt şi ele o foarte bună resursă pentru o

minte sclipitoare. Bogate în seleni, magneziu, proteine

şi alţi nutrienţi vitali pentru sănătatea creierului,

stridiile pot fi consumate de cîte ori avem ocazia.

Cu toate că multe persoane fug de el din cauza

mirosului foarte puternic, usturoiul influenţează

pozitiv creşterea coeficientului de inteligenţă. Cu cît

este mai proaspăt cu atît este mai bun. Usturoiul este

unul dintre cele mai bune arme pe care natura ni-l pune

la dispoziţie. Pe lîngă faptul că reduce colesterolul şi

întăreşte sistemul cardiovascular, usturoiul are şi efect

de protecţie asupra creierului.

Legumele cu frunze verzi nu trebuie să lipsească

din meniul zilnic al fiecăruia. Spanacul, ştevia şi salata

verde sunt bogate în fier şi se pot consuma la discreţie,

în fiecare zi.

Iubitorii de ciocolată se pot declara mulţumiţi de

faptul că deliciosul desert influenţează şi el în bine

coeficientul de inteligenţă. Ciocolata conţine foarte

mulţi antioxidanţi şi o cantitate potrivită de cofeină.

Mai mult decît atît, ciocolata ne dă o stare de bine

datorită serotoninei (hormonul fericirii).

PRĂJITURĂ CU MERE – DIN ALUAT

FĂRĂ OU

Ai nevoie: 1 kg de mere, 1 cub drojdie, 5oo gr

făină, 1 pahar apă minerală, 1cană ulei, un

praf de sare, scorţişoară, 100 gr de zahăr (mai mult sau

mai puţin, după gust).

Cum procedezi: Într-un castron pui 400 g de făină

şi peste ea torni ½ cană ulei, ½ cană apă minerală, un

praf de sare şi drojdia dizolvată în puţină apă caldă.

Amesteci totul foarte bine şi trebuie să-ţi iasă o cocă

potrivit de moale pe care o vei lăsa să se odihnească

timp de 20 de minute. Între timp pregăteşti o maia

din cealaltă jumătate de cană de ulei peste care pui

100 gr de făină, amesteci bine şi vei avea o

compoziţie ca o smîntînă groasă. Din aluatul pe care

l-ai lăsat să se odihnească întinzi o foaie pe care o ungi

cu maiaua pregătită mai sus. Împătureşti aluatul şi-l

mai laşi aşa circa 10 minute, ca astfel maiaua să intre

în aluat. În acest timp cureţi merele de coajă,

le dai prin răzătoarea cu ochiuri mari, le scurgi bine şi

le pui să se călească împreună cu puţin ulei şi

100 gr de zahăr. După ce s-au călit, adugi scorţişoară

şi le laşi să se răcorească. După aceea împarţi aluatul

în două şi întinzi două foi de mărimea tăvii care intră

în aragaz. Ungi tava cu puţin ulei, o tapetezi cu făină.

Aşezi cu grijă prima foaie, apoi pui toate merele, le

repartizezi uniform şi acoperi cu a doua foaie.

Porţionezi plăcinta crudă în tavă şi apoi o dai la cuptor,

la foc potrivit

Cum procedezi: Pe un platou rotund aşezi de jur

împrejur felii subţiri de mere peste care presari

scorţişoară. În centrul platoului vei pune

bucăţile de prăjitură.

Cum serveşti: Numai după ce s-a răcit, o scoţi

din tavă şi o presari cu zahăr pudră cu aromă de

vanilie.

Mmm... ce bine

miroase! Totul

este savuros şi

apetisant

10

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

CCUURRIIOOZZIITTĂĂŢŢII

Recent s-a efectuat un sondaj pe plan mondial. Întrebarea a fost:

“Vă rugăm să ne spuneţi opinia dumneavoastră în legătură cu lipsa de alimente

din restul lumii”. Sondajul a fost un eşec total. În Africa nu ştiau ce înseamnă

“alimente”. În Europa de Vest nu ştiau ce înseamnă „lipsă”.În Europa de Est

nu ştiau ce înseamnă “opinie”. În America de Sud nu ştiau ce înseamnă

“vă rugăm”. Iar în SUA nu ştiau ce înseamnă “restul lumii”.

*****Ştiaţi că nu în toată lumea data de 1 ianuarie

coincide cu data începerii noului an? În anul 45 î.e.n. Iulius

Cezar a reformat calendarul adoptând anul de 12 luni şi

stabilind data de 1 ianuarie ca fiind începutul anului. Înainte,

începutul anului cădea la romani în ziua de 1 martie. În

Grecia antică, noul an începea în ziua de după prima noapte

cu lună nouă, răsărită după 21 iunie. Odată cu anul 45 şi în

Grecia antică Anul Nou începe la 1 ianuarie. În India, până şi

în 1955 dăinuiau 30 de date diferite regional, folosite pentru

serbarea Anului Nou. Aceasta a determinat autorităţile ca în

1957 să le unifice proclamând drept dată de început de an

ziua de 22 martie. Este însă vorba de anul tradiţional, în

relaţiile ţării cu exteriorul, Anul Nou începe şi aici tot la 1

ianuarie

*****Ştiaţi că marele zid chinezesc are o lungime de

peste 3.000 de km, plecând din Golful Po-Rai, depăşind

Pekinul pe la nord şi conturând pustiul Gobi pe la sud? Zidul

chinezesc, prevăzut cu turnuri, lat de 6-12 metri şi înalt de

10 metri, a fost zidit începând cu secolul al III-lea înaintea

erei noastre, din porunca împăratului Şe-Huan-Ti, în

scopul apărării Chinei de atacurile triburilor mongole

dinspre nord. A fost refăcut de mai multe ori în decursul

veacurilor. Forma sa actuală datează din timpul

dinastiei Min, secolele XIV-XVII.

*****Ştiaţi că praful de puşcă – care este un amestec în

anumite cantităţi de salpetru, sulf şi cărbune – a intrat în uzul

militar în secolul al XIV-lea, în scopul minării terenurilor şi

apoi ca agent propulsiv pentru proiectilele de piatră şi din

metal (ceva mai târziu) al artileriei? Generalizarea folosirii

artileriei în asediu şi bătălii de câmp deschis a avut loc în

secolul al XIV-lea. Una din primele mari bătălii în care s-a

folosit desfăşurarea armelor grele de foc a fost – în cursul

războiului de 100 de ani – lupta de la Poitiers din 1356 dintre

francezi şi englezi.

*****Ştiaţi că statul mongol a fost întemeiat de către un

faimos războinic care, înainte de adeveni un mare han, era

cunoscut sub numele de Temucin? Tânărul Temucin a fost

ales de huralul mongol (adunarea şefilor de triburi) ca mare

han, în

1206, sub numele de Gingis Han. Cu o mare armată bine

organizată şi disciplinată, dar şi foarte mobilă, Gingis Han a

întreprins numeroase expediţii, cucerind Siberia (1207),

China de Nord şi Asia Mijlocie. Armatele lui pătrund până în

Crimeea, iar în 1223 zdrobesc oştile cnejilor ruşi şi ale

cumanilor în bătălia de la Kalka. Gingis Han moare în 1227.

*****Ştiaţi că praful de puşcă – care este un amestec în

anumite cantităţi de salpetru, sulf şi cărbune – a intrat în uzul

militar în secolul al XIV-lea, în scopul minării terenurilor şi

apoi ca agent propulsiv pentru proiectilele de piatră şi din

metal (ceva mai târziu) al artileriei? Generalizarea folosirii

artileriei în asediu şi bătălii de câmp deschis a avut loc în

secolul al XIV-lea. Una din primele mari bătălii în care s-a

folosit desfăşurarea armelor grele de foc a fost – în cursul

războiului de 100 de ani – lupta de la Poitiers din 1356 dintre

francezi şi englezi.

*****Ştiaţi că vandalii sunt un grup de triburi de origine

germanică, care au migrat în secolul I anul 455 vandalii

jefuesc Roma, provocând mari distrugeri şi acte de violenţă.

De aici li se trage faima, care a făcut din cuvântul vandal un

sinonim cu sălbatic, distrugător, violent.

Un elefant şi o furnică vor să treacă graniţa fără

paşapoarte. La un moment dat, furnica se opreşte. Elefantul

se opreşte şi el şi o întreabă pe furnică:

- De ce te-ai oprit?

- Treci! Doar pe mine m-a observat!

11

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

PAGINA LITERARĂ

1 Iunie – Ziua Internaţională a Ocrotirii Copiilor

Prin gingaşia lor copiii sunt usor

de iubit. Nu poti sa nu-i iubeşti! Calitatea

sufletului copilului este nealterat.

Sinceritatea şi puritatea lui ne

impresioneaza. Voia buna, surîsul gingaş

al copiilor sădeşte in noi speranţa de mai

bine.

Copiii au reuşit să ne inspire pe noi toti,

drept dovada am selecţionat câteva poezii

dedicate lor. Acestea sunt doar câteva dintre

poeziile pentru copii pe care, posibil să le

auziţi la fiecare serbare realizată cu ocazia

zilei de 1 iunie, zi în care se sărbatoreşte Ziua

Copilului.

Aricioaica-n umbra florii

Îşi grijeşte ariciorii,

Îi tot spală de cu zori

Pe botic şi ochişori.

Doar pe spate, doar pe spate

Să-i grijească nu mai poate.

Ariciorii, aşadar,

Stau cu spatele murdar.

Şi-s spălaţi abia când plouă,

La o lună sau chiar două.

Bucuraţi-vă, măi pici,

Că nu sunteţi pui de-arici.

Gr.Vieru

"Aş vrea să fiu mereu copil

Să mă-nvârtesc fără sfială,

Să văd bujorii în April Trezindu-se din

amorţeală.

S-alerg desculţă pe afara In iarba umedă covor,

Să văd bondarul gras cum zboară

Legat de coada unui nor."

Mama pâine albă coace,

Noi zburdăm voios,

Pentru pace, pentru pace

Mulţumim frumos.

Tata fluiere ne face,

Noi cântăm duios.

Pentru pace, pentru pace

Mulţumim frumos.

Înfloresc în jur copacii,

Ceru-i luminos.

Pentru pace, pentru pace

Mulţumim frumos.

Gr.Vieru

12

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

PAGINA LITERARĂ

E uşor a scrie versuri,

Cînd nimic nu ai de spus.

MI-AR FI DE-AJUNS... Mi-ar fi de-ajuns să fiu copil,

Precum am fost, precum voi fi,

Dar ştiu ce-nseamnă a te naşte

Şi ştiu ce-nseamnă a muri.

Mi-ar fi de-ajuns să fiu

om simplu,

Fără de patima de vers,

Dar ştiu ce-nseamnă o visare

Şi ştiu ce e un Univers.

Mi-ar fi de-ajuns să nu mai caut

Al Vieţii Marele Răspuns.

Mi-ar fi de-ajuns să fiu

ca ceilalţi.

Mi-ar fi de-ajuns...

Nu mi-i de-ajuns! Steliana Grama

22 noiembrie 1989

ÎMI NUMĂR

ANII FRAGEZI

În iarba de aramă

Îmi împletesc tăcerea,

Când toamnele mă cheamă

Să le ascult durerea.

În roua cea ferbinte

Din cioburi vechi de astru

Eu mă ascund, când minte

Un tandafir albastru.

Din razele de lună

Îmi ţese, cam prozaic,

Capcana de furtună

Păianjenul arhaic.

Din licuricii palizi

De-o grea melancolie

Îmi număr anii fragezi,

Strig: ”Au!...copilărie!!!”

Steliana Grama

31 august 1998

COPILĂRIE Mă-ntorc din nou să rătăcesc

Prin hrubele copilăriei,

În care încă vieţuiesc

Balauri fioroşi o mie!

În care chiar se-ndeplinesc

Dorinţele după chindie

Şi buzele involuntar, şoptesc:

“Ce dulce-ai fost, copilărie!” Steliana Grama

1 septembrie 2003

REVELAŢIA ZBORULUI Am să-mi fac din curcubeu

un scrănciob

Şi-am să zbor cu el până

la soare

Şi-am să reuşesc, ca în poveste,

Să cresc mare, să cresc mare.

Şi planeta jos o să se-nvîrte

Ca un titirez fără-ncetare.

Am să reuşesc doar într-o oră

Să cresc mare, să cresc mare. Steliana Grama

29 ianuarie 2000

VACANŢA Am scăpat de şcoală,

Liberi suntem iară!

Reîncepem veseli

Viaţa cea hoinară!

Suntem iarăşi liberi,

Liberi toată vara!

Ne-om scălda în lacuri,

Poate şi la mare.

Asculta-vom basme-n

Nopţile stelare.

Ne prăjim la soare

Plini de importanţă –

Am scăpat de toate,

Suntem în vacanţă!

Vom vâna-n pădure

Legendari pitici;

Vom pleca-n ospeţe

La sfătoşi bunici.

Ceru-i fără nouri,

Soarele-i fierbinte –

Să ne bucurăm –

Vara-i înainte!

Steliana Grama

2 iulie 1991

LICURICIUL - Bună dimineaţa!

- Bună, nu glumeşti?

Cel cu „dimineaţa”,

spune, cine eşti?

- Piciule, măi pici,

sunt un licurici.

Un foc mititel

cât un sâmburel!

Noaptea-ţi fac lumină,

lumea să o vezi.

Ziua în grădină –

m-ascund frunze verzi

Firicel de soare

şi firuţ de lună.

Nu sunt mic, nici mare –

Voie bună!

Lidia ungureanu

STEAUA DE VINERI Ala-bala, prin aluni,

Unde eşti, copile-luni?!

Şi tu, copilande-marţi,

Cu mari ochii tăi miraţi?!

Şi tu, miercure, ah, floare ?

Adolescenţă visătoare?!

Şi tu, joie mohorâtă ?

Tinereţea mea pierdută?!

Nu pleca, vinere, încă

Nu! stea mŕtură adâncă!

C-o să vină sâmbăta

Cu rece suflarea sa

Şi-o să-mi lase geana stinsă

Şi-n duminici gura ninsă. Gr. Viieru

13

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

EDUCAŢIE MORAL-

SPIRITUALĂ

BIBLIA ESTE DEGETUL

LUI DUMNEZEU, CARE A VENIT

SĂ SCRIE VOIA SA PE PĂMÂNT

„...Tatăl vostru, care este în ceruri,

va da lucruri bune celor ce i le cer!” Matei 7.11

Cereţi şi vi se va da

Noi avem un Dumnezeu bun, de la care putem

aştepta numai lucruri bune. El nu va da niciodată o piatră

unuia dintre copiii Săi, care cere o pâine. Dacă totuşi ne-am

înşelat în gândurile noastre şi am cerut ceva de la

Dumnezeu, care ar fi comparabil cu o piatră, na va da El

atunci “această piatră”? Nu, ci El ne va da mai degrabă

pâinea, pe care n-am cerut-o, dar care este bună pentru noi.

Inima şi mâna lui Dumnezeu sunt larg deschise

faţă de noi. Dar să nu uităm: dacă cerem ceva de la El, nu ne

va putea da altceva decât ceea ce corespunde naturii Sale.

În Iacov 4.2, 3 sunt numite două motive pentru

care nu primim ceea ce vrem: “Nu aveţi, pentru că nu cereţi.

sau cereţi şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, cu gând să

risipiţi în plăcerile voastre”. Prima cauză este foarte

simplă: nu cerem. Dumnezeu doreşte să-l prezentăm în

rugăciune problemele şi nevoile noastre. A doua cauză este:

cerem rău, adică cerem lucrurile rele, care ne-ar dăuna.

Probabil, noi vedem altfel lucrurile decât Dumnezeu şi Tatăl

nostru, dar El doreşte să ne dea numai lucruri bune.

De aceea să cerem de la Dumnezeu ce este bun,

adică ceea ce este spre binele sufletelor noastre, spre

folosul spiritual al familiilor noastre şi spre zidirea tuturor

fraţilor noştri. Atunci vom experimenta adevărul promisiunii

Domnului: ”Oricine cere, primeşte!”

„Răspunde-mi cînd strig, Dumnezeul

neprihănirii mele...Ai milă de mine,

ascultă-mi rugăciunea!” Psalm 4.1

Rugăciuni din Biblie

“În Tine, Doamne, îmi caut scăparea:

să nu rămân de ruşine niciodată! Scapă-mă, în

dreptatea Ta şi izbăveşte-mă! Pleacă-Ţi

urechea spre mine şi ajută-mi. Fii o stâncă de

adăpost pentru mine, unde să pot fugi

totdeauna! Tu ai hotărât să mă scapi, căci

Tu eşti stânca şi cetăţuia mea. Izbăveşte-mă,

Dumnezeule, din mâina celui rău, din mâina

omului neleguit şi asupritor! Căci Tu eşti

nădejdea mea, Doamne, Dumnezeule!” (Psalm 71. 1-4)

“Strig cu glasul meu către Dumnezeu şi El

mă va asculta. În ziua necazului meu, caut pe

Domnul; noaptea, mâinile îmi stau întinse fără

Curmare... Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre,

pentru slava Numelui Tău! Izbăveşte-ne şi iartă-ne

păcatele, pentru Numele Tău!” (Psalm 77. 1-2; 79.9)

14

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

EDUCAŢIE MORAL-

SPIRITUALĂ

Nu căuta să te înalţi

defaimînd pe alţii.

Caută prin propriile tale calităţi

să te deosebeşti de oamenii

de rând.

Dar fie că sunt sintetici, fie că s-au dezvoltat, bureţii pot

absorbi şi păstra lichidul prin miile lor de pori deschişi. Există

însă lichide corosive, care dăunează acestor bureţi şi care îi

pot distruge complet.

Copiii sunt ca bureţii. Ei absorb modelul de comportament

şi ideile cu care vin în contact. Deaceea trebuie să fim foarte

atenţi cărei influenţe îi supunem şi ce umple gândurile lor.

Ce absorb copiii noştri în casele noastre? Ce literatură

citesc ei? Dacă ascultă discuţiile noastre, ce fel de cuvinte

frumoase sau urâte aud ei şi ce fel de comportament văd ei la

noi? Suntem un exemplu pentru ceea ce înseamnă a-L iubi pe

Domnul Isus şi a fi un ajutor pentru alţii? Există un climat

duhovnicesc bun în casa noastră? Facem totul pentru a umple

inimile copiilor cu gândurile lui Dumnezeu?

Când copiii vor fi mari, vor reflecta ceea ce au învăţat şi

experimentat în anii în care au fost capabili să înveţe. De

aceea să fim atenţi, ca aceşti mici “bureţi” să absoarbă în

casele noastre numai ceea ce este de folos, bun şi spre zidire.

“Să învăţaţi pe copiii voştri în ele...când te

vei culca şi când te vei scula.” Deuteronom 11.19

Mici bureţi

Cei mai mulţi bureţi, pe care îi utilizăm în gospodărie, sunt

de origine sintetică, iar mulţi oameni sunt foarte uimiţi când

află că bureţii originali sunt de fapt animale marine.

Uşa închisă

Un misionar, care lucra în Afganistan, a povestit odată o

întâmplare care i-a amintit de versetul de astăzi: M-am

aşezat comod în fotoliu la bordul unui avion care era pregătit

de zbor. Personalul era ocupat cu ultimele pregătiri. În

sfîrşit s-a închis uşa. Afară ploua torenţial şi am observat

deodată un bărbat îmbrăcat cu o pelerină de ploaie care

alerga spre avion. Acesta a început să bată agitat în uşă. O

stewardesă i-a făcut semn din interior că e prea tîrziu.

Bărbatul de afară şi-a înteţit bătutul în uşă până cănd în

sfîrşit stewardesă a deschis uşa şi l-a lăsat să intre. Spre

marea mirare a tuturor, era vorba chiar de pilot.

Aşa cum echipajul acelui avion l-a tratat pe pilot, fac şi

astăzi mulţi oameni cu Acela care doreşte să devină

Conducătorul lor în această viaţă şi Salvatorul lor pentru

veşnicie. Nu aţi observat că Domnul Isus Hristos a bătut

deja la uşa inimii dumneavoastră? El a făcut-o în diferite

moduri, probabil, printr-o nefericire, printr-o boală, printr-o

predică sau, ca şi astăzi, printr-o filă de calendar. Vă rugăm,

deschideţi-i inima şi lăsaţi-L să între! Atunci viaţa

dumneavoastră se va schimba radical, va primi direcţie şi o

ţintă veşnică.

„Iată Eu stau la uşa şi bat. Dacă aude cineva

glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi

cina cu el, şi el cu mine”. Apocalipsa 3.20

15

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

РУССКАЯ СТРАНИЧКА

«Всё лучшее – детям!»

ВСЕМИРНЫЙ ДЕНЬ РЕБЕНКА

1 ИЮНЯ – Международный День Защиты Детей

Самые светлые

воспоминания у человека связаны с

детством. Пусть даже оно было

нелёгким, не очень сытым, всё равно

самые яркие картинки всплывают в

памяти именно из этой, сравнительно

беззаботной и, безусловно

счастливой поры: купания до

посинения в реке или озере, игры в

прятки, „цурку”, походы в лес, песни

у костра или утренник в деском саду,

где твой маскарадный костюм был

признан лучшим, первая кукла,

сшитая мамой или магазинная,

подаренная, приехавшим с

заработков папой, но для тебя

бесценная и самая прекрасная…

Да, детство, как и жизнь,

даётся человеку один раз, и прожить

их надо так, чтобы было о чем

вспоминать.

„Всё лучшее – детям” –

Этот лозунг должен быть во все

времена. Принцип воспитания у

народов, у народов, у которых есть

такой концепт: ребёнок–солнце, то

есть всё вращается вокруг солнца–

ребёнка. Этот принцип должен быть

и у нас, а не только у израильтян и т.

д.

1 июня – день мобилизации

мирового общественного мнения на

борьбу за сохранения здоровья детей,

за осуществление их правильного

воспитания и образования.

А то, что 1 июня отмечается

на таком уровне, говорит о том, что

это еще один повод, обратить

внимание всех окружающих, в том

числе и властей, на то, что дети

нуждаются в постоянной защите. В

соответствии с нашими политиками -

и реформа резиденциальных

учреждений – интернатов, детдомов

и т. д, которая проводится в нашей

стране.

Реформа эта очень

непростая. На первом плане, конечно

же, интересы ребёнка, но есть и

интересы людей, которые там

работают.

Весьма интересна

разрабатываемая идея о создании

дневных детских центров, где ребята

смогут учиться, отдыхать, заниматься

в кружках по интересам. Такие

центры у нас уже есть кое-где, но

надо, чтобы они были во всех

районах. Чтобы все нуждающиеся в

услугах дети могли ими

воспользоваться. С помощью Фонда

социальных инвестиций откроется

ещё 30 центров социальных услуг,

большинство которых - для детей,

создание подобных центров решить

вопрос определения детей в

интернаты.

В центре занимается по 40-

50 детей, и с каждым ребёнком

работают или учитель, или

воспитатель, или специалист, если

это ребёнок с какими-то

отклонениями. 61 интернат в

ведомстве Министерства

просвещения, молодёжи и спорта.

70% воспитанников интернатов

имеют одного или обоих родителей.

Эти дети могли бы жить в семьях, но

родители, отдавая их в интернаты,

или хотят избавиться от проблем, или

у них нет средств, чтобы содержать

детей. Но интернат никак не может

заменить ребёнку семью. Он может

предоставить возможность для

учёбы, содержания, воспитания, но,

родительских тепла и ласки дать не

может. Поэтому развивается

альтернативная форма семьи –

детские дома семейного типа. Сейчас

в республике 53 детдома семейного

типа. Профессиональная

родительская помощь состоит в том,

что родители принимают в свою

семью 1-2 ребёнка, содержат их и

воспитывают определённое время,

пока не найдутся другие формы

(обычно находят биологических

родителей или родственников).

Бывают случаи, когда отец или мать

уезжают за границу на заработки и в

это время со вторым родителем что-

то случается и ребёнок оказывается

на улице. И тогда дитя определяется

к профессиональному родителю до

выяснения обстоятельств.

И всё-таки, как бы ни

сложились обстоятельства, родители

должны заботиться не о том, сколько

заработать за границей, а об

оставленных дома детях. Ребёнку

абсолютно не интересны игрушка

или наряд, присланный мамой из-за

границы, а её любовь и ласка, причём

каждый день, Ведь когда

приобретаешь материальные

ценности, понимаешь, что потерял

что-то гораздо весомее.

Давайте вместе пожелаем

всем ребятишкам счастливого

детства, много солнца и сладостей,

родительской ласки и любви. И

чтобы счастливые улыбки всегда

озаряли их лица!

Поздравляем всех с

Международным Днём Защиты

Детей. Новых успехов и хорошего

летнего отдыха! Пусть наши дети

будут живы, здоровы и счастливы!

16

Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)

РУССКАЯ СТРАНИЧКА

ВСЕМИРНЫЙ ДЕНЬ РЕБЕНКА

Весь мир вокруг вдруг изменился

В тот день, когда ты поняла,

Что человечек зародился

Не у кого-то! У тебя!!!

И этот маленький комочек –

Источник света и тепла –

В душе волнением клокочет!

Ведь в жизни жизнь вновь обрела!

Он слышит голос твой и звуки,

Он видит свет и видит ночь…

И точно знает твои руки!

Чужие он прогонит прочь!!!

Он локоточком мягко тронет,

А, может, пяточкой пинет…

Потом в спокойствии утонет,

К тебе с любовью он прильнет!

Он будет вместе с милой мамой

Смеяться, хмуриться и ждать,

Когда настанет день тот самый,

Чтобы ее к себе прижать!!!

Ты ждешь его! Уже и любишь!!!

Как можно чудо не любить?!!

Теперь уж точно не забудешь,

Ради чего нам стоит жить!

НАШИМ ДЕТЯМ

Милые дети,

Счастья цветочки!

Мальчики наши

И девочки-дочки!

Вас мы лелеем,

Растим, обожаем,

Как вы взрослеете -

Не замечаем!

Вы - наша радость

И трудности наши,

Так становитесь

Умнее и краше!

Гордость вы наша

И в жизни везенье,

Вы - благодарное

Нас продолженье!

МОЙ МАЛЫШ

День сегодня - просто чудо,

Щебетанье птиц повсюду,

Солнечные зайчики весело резвятся,

Мой малыш сияет счастьем.

Полон дом игрушек новых,

Таких красивых, незнакомых,

Сын теряется: как быть?

Чем играть? Что не забыть?

Новый поезд, весь сверкая,

Вот-вот пустит дым с трубы,

Подойди, малыш, скорее,

Нажми "пуск" и посмотри...

Пистолет, автомобиль,

Мяч футбольный, пластилин,

Книжки яркие, альбомы

И конструктор тоже новый...

Улыбается малыш,

Рад всему, но еле слышно

Шепчет, к маме прислонясь:

"С мамой быть всегда я лад...

И пусть будет все, как плезде:

Мама дома и мы - вместе...

И иглусек мне не надо,

Пусть лис будет мама лядом!"

“ECOUL. RUSCA. md” este o revistă trimestrială

a Penitenciarului – 7, Rusca de informare şi analiză a activităţii

educative, culturale, moral-spirituale şi dezoltare a femeilor deţinute în

penitenciar, сoordonat de specialistul-psiholog din penitenciar.

Tiraj 50 exemplare

№ 2 (5), iunie 2012 Se distribuie gratis

COLEGIUL DE

REDACŢIE:

Svetlana Gh.

Ludmila C.

Olesea G.

Raisa G. COORDONATOR

Tatiana Plămădeală -

Grigoraş