EDITAT DE LIGA MAIȘTRILOR MILITARI DE MARINĂ - CONSTANȚANr. 164 • ANUL XIX • IANUARIE - FEBRUARIE 2014 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: neptun6800@yahoo.com

Invitație la zâmbet...Cu riscul de a fi perceput drept cârtitor, rămân la părerea că

acum, în zilele ce le trăim, lui ieri trebuie să-i spunem istorie, pe când lui azi, dar mai ales lui mâine, mister! De ce și cum am ajuns la această concluzie nu-mi propun să argumentez. Poate cu o altă ocazie! Ceea ce doresc să fac acum, la început de an, e să vă adresez o respectuoasă invitație la zâmbet, încercând astfel să ne mai potolim necazurile pe care ni le provoacă relele înrădăcinate în societate, rele ce adesea se resfrâng în viața noastră de zi cu zi.

Nu cred că exagerez cu nimic afirmând că zâmbetul poate fi un puternic antidot împotriva relelor ce ne curtează, uneori chiar cu destulă insistență. Dacă reușim să renunțăm la masca ce ne conferă adesea o figură acră, posomorâtă și mai tot timpul pornit–revendicativă, lăsând zâmbetul să ne lumineze fața și să ne oțelească sufletul, cu siguranță vom dovedi că gândim pozitiv, gândire ce ne va da imboldul acela atât de necesar trăirii vieții la parametrii normalității. Vă asigur că nu e greu de loc. Trebuie numai să ne dorim cu adevărat acest lucru…

Zâmbetul este cartea de vizită a îndrăznelii de a privi dincolo de orizontul imediat. Zâmbetul denotă tăria de a privi lucrurile așa cum sunt ele, mai bune sau mai rele. Zâmbetul denotă tăria de a căuta un rost al îndreptării sau schimbării unei anume stări de fapt. Zâmbetul curat și cinstit – nu cel ironic sau cu iz de cianură - dacă este însoțit și de argumente pertinente și bine ancorate în realitate se va dovedi cu siguranță un real semn al dorinței de a contribui la topirea chiar și a inerției acelor oameni a căror rutină, greșit înțeleasă și dezvoltată, se dovedește supărătoare datorită lipsei de realism a acțiunilor și a performanțelor din ce în ce mai anemice.

Lumea, care de multe ori ne-o ia înainte schimbându-se indiferent dacă ne place sau ne convine, se poate modela în bine, mult și destul de repede, când cel (sau cei) ce soli-cită acest lucru o face înlocuind „morga” încrâncenată cu zâmbetul și, de ce nu, chiar apelând la o anumită doză de umor. A face haz de necaz, una dintre multele calități ale românului, atunci când s-a manifestat prin liberă exprimare sau prin scris a dat roade, îndreptând lucruri considerate de multă lume destul de greu de adus pe calea cea bună. Să încercăm așadar, stimați cititori, să fim anul acesta mai veseli decât în anii precedenți, cu toate că greutățile vieții nu și-au oprit „devălmășia” și nici nu se știe când se va reuși acest lucru. Numai așa se poate lupta împotriva stresului, una dintre cele mai pericu-loase surse de îmbolnăvire.

Concluzia, dacă doriți, este clară: Zâmbiți vă rog, pentru că…zâmbetul alungă relele!Dumitru MIHĂILESCU

De fiecare dată, resimțim începutul unui an ca fiind momentul prielnic pentru o schimbare în viața noastră. Facem planuri noi, având credința că, de această dată, ceea ce ne propunem se va realiza. Dee Domnul să fie așa...

Schimbare pe puntea de comandă a F.N.R.După 1990 - an al cărui început a marcat revenirea democrației

în granițele României - și până spre finalul lunii decembrie 2013, pe puntea de comandă a Forțelor Navale au urcat 6 amirali: Aron, Angelescu, Atanasiu, Rudencu, Gheorghe Marin și Popa Aurel. Începând cu 20 decembrie 2013, momentul desfășurării ceremo-niei de predare-primire pe această înaltă punte a urcat contraa-miralul Alexandru Mîrșu.

Apreciem evoluția în carieră a acestui brav ofițer marinar, care, la cei 52 de ani ai săi, dovedește capabilitatea necesară actului de conducere de la un asemenea nivel. Să fie într-un ceas bun, domnule contraamiral, și sănătate să aveți, pentru că nu trebuie niciodată uitat faptul că mai nimic nu se poate îndeplini dacă această stare fizică nu este prezentă.

Prezența membrilor ligii Filiala Mangalia alături de reprezentanții altor asociații similare sau nu în piața civică a orașului ori de căte ori momentele aniversare sau comemorative o impun nu numai că este apreciată, dar arată clar disponibilitatea spirituală a acestora de a percepe la cote înalte mesajul respectivei întruniri.

Doriți să sponsorizați L.M.M.M.?Mulțumim celor care în anul financiar 2013 au fost de acord să sprijine liga cu acel procent de 2% din impo-zitul datorat Statului. Dacă sunteți dispuși să dirijați respectiva sumă financiară către L.M.M.M, acționați în conformitate cu Hotărârea de Guvern ce reglementează modul de sponsorizare a organizațiilor și asociațiilor nelucrative. Pentru acest lucru completați, în perioada 15 martie – 15 mai, punctul „B” din cuprinsul cererii - formular „230” (document tipizat pus la dispoziție de către secretariatul ligii), astfel:

b) cod identificare fiscală a entității nonprofit: 4859909c) cod bancar: R010RNCB0114016530610001 – B.C.R. S.A. ConstanțaDatată și semnată, cererea – formular „230”, însoțită obligatoriu de copia xerox a formularului „210” (Fișa fiscală privind impozitul pe veniturile salariale) obținută de la serviciul financiar al angajatorului, se va expedia către organul fiscal, acțiunea de expediere făcându-se personal sau centralizat prin intermediul secretariatului ligii.

POLITICA STRUȚULUI...Cunoaștem comportamentul struțului

în momentul când acesta sesizează o amenințare. El își îngroapă capul în nisip, ca și cum în acest fel pericolul nu mai există! Este, bineînțeles, un comportament susținut de nivelul evoluției acestei specii de păsări. Omul însă, prin natura sa fiind singura ființă rațională, are capaci-tatea de a analiza efectul unui anume mod comportamental, modificându-l în funcție de împrejurări și de scopul imediat sau ceva mai îndepărtat. Fac asemenea precizare pentru că, profesional vorbind, am fost de-a

lungul timpului nu numai implicat, dar și martor la continua transformare a modului

de percepere de către colegii mei, maiștri militari de marină, atât a rolului, cât și a locului lor în sistemul militar și tocmai de aceea pot afirma cu siguranță că există convingerea precum că entitatea noastră profesională

reprezintă, așa după cum corect se afirmă la toate nivelurile Armatei Române, coloana vertebrală a Forțelor Navale. (continuare în pagina 3)

M.m.pr. Dan COJOCARU

Adunarea Generală a membrilor L.M.M.M.Sâmbătă, 22 februarie, începând cu orele 10.00, la Clubul L.M.M.M. se vor desfășura

lucrările Adunării Generale a membrilor asociați, prilej de amplă analiză a modului cum membrii Consiliului Director și-au făcut datoria pe parcursul anului 2013, dar și moment propice pentru a stabili care ne sunt proiectele pentru anul în curs.

Adunarea Generală va avea următoarea ordine de zi:1. Raport cu privire la activitatea Consiliului Director al L.M.M.M. desfășurată în

perioada februarie 2013 – februarie 2014.2. Raport Comisie Cenzori3. Prezentarea proiectului Planului activităților și acțiunilor stabilite a se desfășura în

decursul anului 2014, precum și modul de susținere financiară a acestora.4. Discuții cu privire la documentele prezentate și supunerea lor votului adunării

generale.O prezență cât mai numeroasă va însemna, categoric, un interes concret arătat față de

buna și legala funcționare a asociației. Demonstrați, domnilor, acest lucru.Plt.maj.(r) Tudor PANTILIMON, secretar L.M.M.M.

PAG. A 2-A T I MO N A

Imnul Național – apariție și evoluție

Imnul de stat este un cântec bărbătesc, solemn, apărut odată cu formarea statelor naționale și adoptat oficial ca simbol al unității. E o melodie triumfală, menită să ne ajute să ne simțim mai patrioți ca de obicei.

Imnul de stat al României are o istorie de peste 150 de ani. Din anul 1862, când a fost compus primul, intitulat „Marș triumfal”, și până în prezent, România a avut șase imnuri. Toți cei care au venit la putere au schimbat atât ziua națională, cât și însem-nele țării. Pe scurt, imnul este oglinda istoriei.  

*Primul imn a apărut în anul 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unui concurs public al cărui premiu era de 100 de galbeni câștigătorul a fost compozitorul și violo-nistul Eduard Hubsch, cu piesa „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”. Melodia nu a avut însă versuri până în anul 1881, când poetul Vasile Alecsandri a compus textul pentru viitorul „Imn regal român”, intonat, pentru prima dată, la încoronarea regelui Carol I, în anul 1884.

*În anul 1948, odată cu instalarea regimului comunist, în ziarul „Flacăra” a fost publicat noul imn al României, „Zdrobite cătușe”, pe muzica lui Matei Socor. O melodie cu versuri de propagandă în care era preaslăvită Republica Populară și prietenia cu poporul rus eliberator.

*În anul 1953, în plină sovietizare a Româ-niei, imnul „Zdrobite cătușe” a fost inlocuit cu „Te slăvim, Românie!” pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu. Partidul a hotărât ca poporul să se bucure adânc de faptul că armata rusă era încă în țară, elitele României își aflau sfârșitul în închisoare, iar libertatea de expresie devenise o amintire inter-zisă:

*În anul 1975 imnul naţional al României a fost din nou schimbat. Ceaușescu și-a dorit o altă melodie, mai puțin stalinistă. Așa au ajuns românii să cânte „Pe-al nostru steag e scris Unire”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu. Melodia a devenit, ulterior, imnul naţional al Albaniei, la propunerea poetului Victor Eftimiu, de origine albanez.

*În anul 1977 noul Imn al Republicii Socialiste România a devenit „Trei culori cunosc pe lume”, imn care a fost intonat până la sfârșitul anului 1989.

*În anul 1989 ne-am trezit din somnul cel de moarte și am ieșit în stradă. Interzis în perioada comunistă, „Deșteaptă-te, române!”, la origine, „Un răsunet”, a devenit imnul naţional al României.

Redacția

Al 6-lea simț: simțul marin...Să simți marea! O expresie atât de

cunoscută. Ce oare ar vrea să însemne? Cumva o corelare a celor cinci simțuri: văzul, auzul, mirosul, atingerea, gustul?...Da, așa este, numai că simțul marin poate fi perceput ca un al șaselea simț, el fiind rodul acordului perfect între senzații și cunoaștere!

Pe tine, om al locului sau pe tine, cel prezent pe litoral din varii motive, dacă cel de-al șaselea simț te îndeamnă să privești cu interes și nostalgie apele Mării Negre, noi încercăm a te ajuta să cunoști ceva mai mult despre această imensă întindere de apă, pentru că numai așa vei reuși să-ți ostoești cu adevărat setea chemării întin-derilor albastre...

Despre acest spațiu istoria ne demon-strează că încă din antichitate a fost inter-sectat de marile drumuri comerciale,

unul fiind celebrul drum al mătăsii care pornește din Extremul Orient, trece prin Asia Centrală și ajunge în cele din urmă în porturile Crimeii, iar al doilea, mai puțin frecventat, pornește din Asia Centrală, traversează podișul iranian și ajunge de la Tibriz la Trapezunt. Aceste drumuri, privitorule cu drag de mare, sunt conti-nuate pe Marea Neagră, apoi pe fluvial Dunărea, legând astfel Europa Centrală de Extremul Orient sau către Marea Medite-rană. Întinderea aceasta de apă ce pare a fi nesfârșită, este o mare intercontinentală ce separă Europa sud-estică de Asia Mică și țările Caucazului, fiind legată, spre sud-vest, cu apele Mării Marmara prin Strâm-toarea Bosfor, iar cu Marea Egee prin Strâmtoarea Dardanele. Recunoscută ca mare închisă prin Tratatul de Pace de la Kuciuk-Kainardgi din 1774, Marea Neagră

scaldă țărmurile României, Ucrainei, Rusiei, Georgiei, Turciei și Bulgariei. În privința „imensității” ei, Marea Neagră are o suprafață de 413.448 km2, lungimea maximă pe paralela 42o29’’N, între vârful golfului Burgas și partea de nord a gurii râului Inguri, este de 620 mile marine (1148 km); lățimea maximă, pe meridianul 31o12’ E, este de 332 mile marine (615 km), iar lățimea minimă, pe meridianul extremității de sud a Peninsulei Crimeea, este de 144 mile marine (276 km). Cu siguranță, cunoscând măcar aceste câteva amănunte, curiozitatea cu care tu, iubitor al întinderilor albastre, scrutezi apele Mării Negre te va recomanda și mai mult ca fiind posesor al celui de al șaselea simț, simțul marin...

Petre MARAVELA

Românii, calități și defecteNu greșim cu nimic afirmând că

una dintre evidentele calități ale româ-nilor este Cultul morților, acesta neregă-sindu-se în asemenea măsură la nici un popor. Nu există sărbătoare creștină ca să nu vezi Bisericile și Cimitirele pline de oameni care aduc ofranda celor dragi plecați definitiv de lângă ei. O altă mare calitate a românilor este toleranța, trăsă-tură creștină propovăduită de Mântu-itorul nostru Iisus Christos. Toleranța românilor, manifestată mai ales față de străini, nu o găsești decât la un număr extrem de mic de popoare, chiar creștine fiind. În acest sens, această toleranță uneori nu are limite, riscând să se transforme din calitate în slăbi-ciune!... Calități la români mai găsești multe altele. Să amintim acum și ceva defecte, dar nu numai pentru faptul că așa este normal, ci pentru că avem, slavă Domnului, destule. Defectul cel mai mare – constatare tristă, dar adevărată - este lipsa de civilizație, aceasta căpă-tând, îndeosebi după anii ’90, aspecte

mai mult decât îngrijo-rătoare. Limbajul vulgar pe care îl auzim mai la tot pasul, murdăria stră-zilor pe care nu o înlă-turăm, ci o alimentăm aruncând oricând și oriunde tot ce consi-derăm că ne este de prisos. Zilnic observi tineri care împing tot ce le iese în cale pentru a se instala pe locuri în mijloacele de transport în comun, „oboseala” fiindu-le provo-cată mai mult de apartenența la o gașcă de cartier, de cluburi sau de discoteci, decât de școală...Tendința de lenevie, un alt defect al românului, manifestat în special aici, acasă, pentru că pe „afară” sunt mulți români „leneși” care și-au demonstrat vrednicia și profesio-nalismul. Ehei, dar câte n-ar mai fi de spus… Observator

Cugetări de nota zece...*Eu cred că o țară care încearcă să

prospere prin stabilirea de taxe mari este ca un om care, stând într-o găleată, încearcă să se ridice trăgând de mâner (Winston Churchill).

*Un liberal este cineva care se simte îndatorat față de aproapele său, datorie care este de acord să o plătească din banii tăi (Gordon Liddy).

*Ajutorul extern trebuie înțeles ca un transfer de bani de la oameni săraci din țările bogate câtre oamenii bogați din țările sărace (Douglas Casey).

*Dacă tu crezi că sistemul de sănătate este scump, stai să vezi cât va costa când o să fie gratuit! (P.J. O’Rourke).

*În general, arta de a guverna constă în capaci-tatea de a lua cât mai mulți bani de la o parte dintre cetățeni, pentru a o da altora (Voltaire).

* Un guvern suficient de mare, încât să-ți dea tot ce ai nevoie, este suficient de puternic să-ți ia tot ce posezi (Thomas Jeferson).

Comunicate de Constantin CĂLIN Pregătirea marinărească

– firmă de prestigiu a meseriei noastre

Evoluţia meșteșugului construcţiei de nave și a artei navigaţiei rămâne pentru orice marinar un deziderat ce trebuie atins, astfel încât, printr-o pregătire marină-rească la un înalt nivel profesional atât teoretic cât și practic, să facă din meseria sa o artă. Se știe însă că până la „a face artă” în orice meserie, trebuie să curgă multă sudoare, să existe curiozitate, căutare, să treacă ani buni de practică fără întreruperi evidente. Pasiunea pentru marină trebuie să primeze, să fie elementul care să conducă pe fiecare la îndeplinirea misiunii navei, să-l facă pe fiecare conștient că prin pregătirea sa contribuie substanţial, atât la funcţionarea tehnicii navale, cât și la aspectul marinăresc al acesteia.

Un rol important în acest angrenaj îi revine mais-trului militar de marină, care, format teoretic de școala militară, are obligaţia profesională ca pe toată perioada activităţii sale să se perfecţioneze, ajutând și pe cei din preajmă să facă acest lucru.

Pregătirea marinărească este blazonul fiecărui slujitor al apelor, indiferent de meseria în care s-a instruit. Modernizarea navelor și dispariţia navigaţiei cu vele nu înseamnă că tradiţia marinărească, limbajul ei specific să se diminueze stând mai puţin în atenţia noastră.

OSTENEALA ESTE MAMA GLORIEI, așa că fiecare marinar, indiferent de gradul și funcţia sa, trebuie să depună efortul necesar pentru a-și forma deprinderi practice, nu numai teoretice, reușind astfel să fie considerat ca un marinar ce trebuie stimat și apreciat.

Cam.(r) Petre ZAMFIR

Să fi ajuns, oare, de unde am plecat?!?Extras dintr-un discurs al lui Socrate

(470 î.Hr. – 7 mai 399 î.Hr.):  Copiii din ziua de azi iubesc luxul. Nu au maniere, disprețuiesc autoritatea și dovedesc lipsă de respect față de bătrâni. Nu se mai ridică în picioare când oamenii în vârstă intră în încăpere. Își contrazic părinții, mănâncă în grabă delicatesele la masă, stau picior peste picior, și sunt tirani cu profesorii.Tinerii

din ziua de azi nu se gândesc decât la ei însiși. Nu au pic de respect pentru părinți sau persoane în vârstă. Vorbesc ca și cum ei însiși ar ști totul și ceea ce noi considerăm înțelepciune este lipsit de relevanță pentru ei. Cât despre fete, sunt directe, lipsite de modestie și nefeminine în limbaj, compor-tament și îmbrăcăminte.

Atena tocmai se prăbușise deja din

cauza acestei realități sociale decadente, moleșită de bunăstare, pierduse toate războaiele și era ruinată. Când Socrate le-a pus în față această oglindă, soluția imediată a fost....condamnarea lui la surghiun sau sinucidere!

Stau și mă întreb: Să fi ajuns, oare, de unde am plecat?!?

Observator

Iată rodul muncii unor oameni

îndrăgostiți de meseria lor. Să

realizezi această interesantă și

atractivă panoplie punând în valoare

o mică parte din lucrările ce

le poate face un marinar

nu este deloc ușor. Felicitări realizatorilor,

ei fiind maiștri militari marinari

instructori la Școala de

aplicație a F.N.

Dăruiește, bucură-ți

aproapeleMOTTO: Un copil se naşte cu

nevoia de a fi iubit - şi nu trece niciodată peste ea (Frank A. Clark)

Tradiţia sărbătorilor de iarnă pentru copil înseamnă Familie. Există totuși copii pentru care cuvântul Familie înseamnă „Comu-nitate”, ”Oameni”.

Iată că în ajunul Crăciunului, Liga Maistrilor de Marină a adus puţină bucurie și dragoste sufle-tească unui grup de 20 de copii din Centrul de Plasament „OVIDIU”, oferindu-le pachete cu dulciuri și fructe.Un gest frumos, venit din partea unor oameni cu suflet mare.

Gabriel EREMIA

PAG. A 3-AT I MO N A

Poezia de mai jos a fost scrisă de Alexandru Vlahuță în anul 1881. Doamne, ce era pe atunci în România?!? I-a citiți și-o să vedeți!...Ferească Dumnezeu! Să gândim critic, dar nu egocentric!

Se presupune că noi, oamenii, suntem capabili să alegem în mod rațional între două sau mai multe alternative o disciplină care să ne ajute să funcționăm mai bine ca agenți raționali? Se presupune că respectiva capabilitate ne este asigurată de către gândirea critică, aceasta dovedindu-se a fi o atitu-dine, o filozofie și un instrument. Gândirea critică ne ajută să evaluăm raționamente și argumentații, să detectăm greșelile intenționate sau neintenționate, să demontăm propa-ganda și manipularea. Gândirea critică - dar nu cea egocentrică, când gânditorul este contaminat cu motive ce se dovedesc ulterior eronate - ne ajută să punem între-bări relevante, să analizăm dovezi oferite în sprijinul unor argumente, să interpretăm probleme complexe și să luăm decizii înțelepte în a alege ce e de ales.

Ne întrebăm însă: Există vreun mod de a optimiza aceste alegeri? Cum putem evalua corect factorii implicați, pierderile și câștigul în fiecare caz? Există asemenea metode? Suntem noi capabili să alegem în mod rațional între două sau mai multe alternative o disci-plină care să ne ajute să funcționăm

mai bine ca agenți raționali?Pentru rezolvarea eficientă a

problemelor mai sus aliniate sub semnul întrebării, psihologia ne propune un model de acțiune:

1. Stabiliți și reformulați peri-odic, cu claritate, scopurile, obiecti-vele și nevoile dumneavoastră.

2. Oricând e posibil, luați problemele una câte una. Specificați fiecare problemă cât de clar și precis puteți.

3. Studiați problema pentru a determina exact felul ei. Stabiliți ce trebuie să faceți pentru a o rezolva?

4. Faceți distincție între proble-mele față de care aveți cât de cât un control și problemele față de care nu aveți niciun control. Concentrați-vă eforturile pe probleme pe care potențial le puteți rezolva.

5. Stabiliți informațiile de care aveți nevoie pentru a rezolva problema. Căutați în mod activ informațiile.

6. Analizați cu atenție și înțelegeți informațiile pe care le găsiți, pentru a trage concluzii raționale.

7. Determinați ce opțiuni aveți pentru a acționa. Ce puteți face pe termen scurt? Dar pe termen lung. Recunoașteți ce limitări aveți în

legătură cu banii, timpul și puterea.8. Evaluați ce opțiuni aveți,

stabilind avantajele și dezavantajele fiecăreia.

9. Adoptați o strategie și urmați-o. Aceasta poate implica acțiune sau o gândire atentă printr-o abordare gen așteptați și vedeți.

10. Când acționați, monitorizați implicațiile acțiunilor dumnea-voastră. Fiți gata să vă revizuiți strategia dacă situația o cere. Fiți pregătiți să schimbați analiza sau formularea problemei, pe măsură ce mai multe informații despre problemă devin disponibile.

Nu e rău (ba chiar e indicat!) ca, având calitatea de membrii ai ligii, să luați în calcul modelul de mai sus atunci când apelați la gândirea critică. Dacă sfatul îmi va fi ascultat, cu siguranță disfuncțiile ce apar uneori între organizatori și benefici-arii actului organizatoric își vor găsi calea firească de rezolvare, ambele părți colaborând la găsirea soluțiilor celor mai indicate pentru a da fina-lizare pozitivă acțiunii.

Așadar, stimați colegi, gândiți critic, dar evitați capcana egocen-trismului!

M.m.pr. (r) Nicolae OAȘE

Politica struțului (urmare din pag.1)Tocmai de aici îmi pleacă nedumerirea?!? Nu

înțeleg de unde pornește lipsa de încredere în propriile noastre forțe?!...Este adevărat, traversăm o perioadă dificilă, și asta nu de ieri de azi, așa cum este adevărat că nu de puține ori măsurile luate nu ne-au avantajat, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne resemnăm sau, mai grav, să adoptăm politica struțului, limitându-ne doar la a ne plânge pe umăr prin compartimentele navelor, de parcă așa am rezolva situația sau măcar am face-o cuiva cunos-cută!

Stimați colegi, facem parte dintr-n segment profesional cu tradiție în Forțele Navale, segment pentru care înaintașii noștri s-au luptat mult să-l aducă la acest nivel. E păcat să-l lăsăm să cadă din nou în anonimat datorită neimplicării noastre. Există modalități în concordanță cu regulamentele militare de a ne face cunoscute problemele la nivel ierarhic superior, mai ales că avem o asociație socio-profesională care, respectând legalitatea, se poate implica mult mai mult în prezentarea aspectelor ce nemulțumesc.

Există însă, din păcate, în rândul multora dintre noi un sentiment de neîncredere, de aver-siune chiar împotriva Ligii Maiștrilor Militari de Marină, acest mod de gândire neavând ca bază de pornire și de suținere decât necunoașterea rolului și a modului de lucru al acestei asociații. Lipsa de interes în cunoașterea statutului său, lipsa de interes în a cunoaște obiectivele și căile prin care liga poate acționa ne-au îndemnat și ne îndeamnă încă, să ne tot punem întrebarea:Ce face liga pentru noi? Liga dorește să facă multe, dar tocmai noi, cei care ne dorim a fi beneficiarii activităților sale, nu o sprijinim așa cum trebuie, implicarea activă în funcționarea asociației lăsând adesea de dorit, așa cum lasă de dorit și „ferirea” unora dintre noi de a

intra în efectivul ligii.Adoptând politica struțului, mulți

așteaptă ca alții să încerce a le cunoaște nemulțumirile și, dacă este posibil, să le și rezolve, iar ei, stând cu „capul în nisip”, doar să beneficieze! Este mult mai ușor să se lanseze acuze în dreapta și-n stânga, susținând, fără nicio dorință de a-și verifica convingerile, că „la ligă se fac măgării”!

Iertați-mă, stimați colegi, dar la aceste acuze pe care, sincer să fiu, poate le-am vehiculat și eu cândva, vă răspund cu sinceritate și în perfectă cunoștință de cauză: activitatea ligii se desfășoară sub semnul deplinei transparențe. Aveți posibilitatea - și chiar îi rog pe cei care nu vor crede spusele mele - să veniți oricând la sediul ligii pentru a vă convinge la fața locului cum stau lucrurile, indiferent dacă sunteți membri aderenți sau nu.

Vă repet mărturisirea: și eu am făcut parte din grupul celor care priveau cu neîncredere activitatea ligii, dar am avut cel puțin dorința de a vedea cu propriii ochi cum se petrec lucrurile acolo și m-am convins că acest curent negativist din rândul colegilor mei nu are nici o bază reală. Încercați și voi să faceți acest lucru și o să vedeți cât de ușor e să vă schimbați opinia. Haideți să mai lăsăm „politica” struțului și să punem umărul la refacerea imaginii maistrului militar. Haideți să ne redobândim încrederea și mândria aparținerii la acest segment profesional, convinși fiind că Liga Maiștrilor Militari de Marină va ști să ne reprezinte interesele când trebuie și acolo unde trebuie.

În atenția membrilor ligiiÎn dorința de a veni în ajutorul membrilor săi, așa

cum v-am informat în Timona nr.162 (sept. – oct. 2013) liga, prin efortul celor aleși să-i coordoneze acti-vitatea, a încheiat, începând cu data de 1 septembrie 2013, un contract de parteneriat cu Clinica de stoma-tologie CORINA ART DENT, care își desfășoară acti-vitatea în Constanța, b-dul Tomis nr.153 (tel.mob.0761 61 90 80 sau 0732 53 19 32). Obiectul acestui contract îl constituie oferirea de tratamente și lucrări stomato-logice cu un discaunt de 10% din deviz pentru fiecare persoană care deține, demonstrabil prin legitimație, calitatea de membru asociat al ligii.

Vă informăm că pe lângă acest discaunt, condu-cerea atelierului de zâmbete CORINA ART DENT, a hotărât ca pentru membrii ligii să facă gratuit controlul stomatologic, lucrările ce se impun în urma acestuia, dacă persoana respectivă acceptă să le facă, beneficiind de discauntul mai sus precizat. Progra-marea pentru controlul stomatologic se poate face la tel.mob.0722 827444.

Detalii privind programul de funcționare a clinicii, prețurile practicate și diversitatea tratamentelor le puteți afla de pe site-ul www.corinadent.ro sau de la sediul ligii.

Patru maiștri militari principali de marină, membrii ai asociației noastre, care la început de an au ieșit la pensie: (de la stg. la dr.) Ion Zaharia, Nicolae Popa, Viorel Ciurumelea și Dorin Popa. Pensie cât mai lungă, domnilor!

Bay, bay, tinerețe…

Eu am avut „servici”, vorba vecinului Pandele, vreo 36 de ani, fiind și „tovarăș” și „domn” cu șefii și colegii mei de muncă! De ani buni sunt însă pensionar. Am vechime în domeniu, așa că m-am trans-format definitiv și irevocabil într-un „fost” de care prea puțini își mai amintesc…

Ca să mă mai dau „cocoș”, de Crăciunul anului trecut mă îndemnă necuratul să apelez la principiul „decât să-mi pară rău, mai bine să-mi fie rău”! Am făcut-o și… gata, la drum nene! Prova pe farmacia din cartier, de unde am solicitat în regim de urgență ceva produse pentru „fiere”, rugând-o totodată pe farmacistă să-mi controleze aparatul auditiv, pentru că nu știu de ce aveam impresia că se cam descărcase bateria… În drumul de înto-arcere către casă m-am găsit, spre surprinderea mea, cu o doamnă tinerică, durdulie și blondă, care se angajase la mine, la serviciu, cu două sau trei luni înainte ca eu să

mă pensionez: „Vai, ce bine îmi pare să vă revăd! îmi zice dumneaei. Chiar mă întrebam dacă mai trăiți?”…Ce să fac? Să mă mai mir?!? N-are rost, mai ales că întâl-nesc destul de des situații și mai grele, cum ar fi cea când ești filat de un „activ” a cărui privire pare a te „sugruma”, de parcă ar fi kilerul ălora de-au inițiat programul național de exterminare a celor despre care atât de greșit se crede că n-au făcut nimic și că sunt ei acum obligați să muncească pentru a le asigura pensia! Bravos, națiune! Ăsta da, respect…

Da, sunt pensionar și am avantajul, singurul de altfel, că nu mă mai zbucium în scutece știind că va urma o nouă zi când șeful mă va chema să-mi spună ce am de făcut sau să-mi amintească faptul că din cauza crizei economice se închide secţia și, după ani și ani de muncă, pot deveni „liber cugetător!”. Acum dorm liniștit, fără emoții, trezitul în creierul nopții datorându-se doar prostatei și nici-decum emoţiei primirii (mai ales luării) unei noi trepte de salarizare! Mulțumesc

lui Dumnezeu că m-a scutit, cel puțin până acum, de acele supără-toare norme nocturne de dat cu ochii găuri

în tavan!...Uite, cam așa arată etapa asta a vieții, când orișicare

dimineață începe prin a constata cu bucurie că te mai îngăduie Cel de Sus să mai exiști, îndemnându-te, toto-dată, să sorbi fiecare picătură de viață cu voluptatea celui care-i cunoaște prețul.

...Bay, bay, tinerețe! Și când mă gândesc cu câtă nerăbdare așteptam să ies la pensie! O să călătoresc, o să mă plimb, o să fac atâtea și atâtea... Aiurea! Cum, de unde și cu ce pe timpurile astea? Așa că la scurt timp după pensionare mi-am pus la punct itinerariul preli-minar: doctorul de familie – farmacie – acasă, iar uneori, așa, ca să mai schimb atmo-sfera și peisajul, pe la spital!

Iacă-tă prieteni, colegi, camarazi de ce n-ar trebui să mai doriți atât de mult și de timpuriu pensionarea. Spuneți cât mai târziu posibil bay, bay, tinerețe, pentru că bătrânețea e urâtă și, uneori, al dracului de rea!

D. M.

Motto: Cu pietre la ficat și la rărunchi/Cu prișnițe la șale și genunchi/Beau ceaiuri în regim alimentar/Și mă mândresc…că sunt pensionar!

PAG. A 4-A T I MO N A

Proiectul „Călătorie prin Europa” din nou în atențieBucuria, dar și nerăbdarea celor interesați

de a pleca în drumeție au făcut ca de fiecare dată să se caute itinerarii cât mai atractive. Anul acesta, de exemplu, în cadrul proiec-tului Călătorie prin Europa, L.M.M.M. orga-nizează o excursie cu durata de 7 zile pe ruta Constanța – Veneția și retur, datele luate în calcul fiind 18-23 august sau 21-26 august.

Așadar, proiectul „Călătorie prin Europa”, deja ajuns anul acesta la cea de a patra ediţie, solicită din partea amatorilor de plimbări prin lumea largă un tarif nu cu mult mai mare decât cel perceput de către firma de turism în 2013. Precizăm acest lucru cu rezerva că, fiind cam devreme, multe dintre hoteluri nu şi-au definitivat încă prețurile la cazare și servicii pentru vara lui 2014.

În acest moment, oferta pentru un grup de 40 persoane este de 295 euro şi 170 lei, iar pentru un grup de 30 persoane, 325 euro şi

170 lei. Sumele reprezintă transportul cu auto-carul pe o distanţă de 3850-3950 km, cazarea pentru 7 nopţi la hoteluri de 3 stele cu micul dejun inclus. Traseul va curpinde orașele: Arad, Kranj (lângă Ljubljana – Slovenia), Plitivice (Otocac) – Croaţia, Veneția, Buda-pesta şi Sibiu, destinația cea mai importantă a acestui periplu fiind Veneţia, cu cele o sută de insule, conectate prin 150 de canale și în jur de 400 de poduri. Vom străbate 3 capi-tale: Ljubljana, Zagreb şi Budapesta, contem-plând: ţinutul de basm din jurul lacului Bled şi peştera Postojna (Slovenia), cea mai mare și mai renumită din Europa, peșteră cu lungimea de aproape 20 km lungime;Parcul Natural Plitvice din Croaţia, areal ce repre-zintă un fenomen carstic, el găzduind cascade, lacuri, păduri și diverse specii de animale; vom admira lacul Balaton din Ungaria, numit și „Marea Ungariei” pentru că este cel mai

mare lac din Europa Centrală, cu o lungime de 77 kilometri și o lăţime maximă de 14 kilo-metri.

Pentru a putea beneficia de unul dintre tarifele mai sus amintite, de preferință primul, este necesar a se începe înscri-erile încă din luna februarie, achitând cel puţin 50 de euro de familie, continuând cu sume similare în lunile urmă-toare, asigurând astfel suma totală la sfârșitul lunii iulie. Și încă un amănunt: orga-nizatorul va repartiza locu-rile în autocar ţinând seama, în primul rând, de ordinea înscrierilor.

Marian BOZA

Mereu alături de conducerea Ș.M.M.M.Școala Militară de Maiștri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu” a

organizat, în perioada 28 – 29 noiembrie, cea de-a treia ediţie a sesiunii de comuni-cări știinţifice a elevilor.

Activitatea, structurată pe cinci secţiuni - electronică, informatică și navigaţie, armament, mecanică și electromecanică, știinţe socio-umane și limbi străine, s-a bucurat de participarea elevilor din liceele și colegiile constănţene partenere, precum și a reprezentanţilor instituţiilor militare de învăţământ preuniversitar din țară. O reușită la care și ligii i-au revenit câteva misiuni cu aspect organizatoric. În foto-grafie, aspect din aula școlii, momentul surprins pe peliculă însemnând începutul prestigioasei activități.

M.m.pr.(r) Viorel CIURUMELEA

Și au fost colindătorii…

În după-amiaza zilei de sâmbătă, 21 decembrie, la intervale diferite de timp, în casele veteranilor de război aflați în evidența ligii, atâți câți au mai primit permisunea de la bunul Dumnezeu de a mai viețui pe acest pământ, au răsunat minunatele colinde de Crăciun, acestea fiind oferite cu respect gazdei atât de către reprezentanții Ligii Maiștrilor Militari de Marină, cât și de către cei ai Ligii Militarilor Profesioniști.

Sosiți cu inima deschisă, dar încărcată de respectul pe care membrii aderenți ai acestor două asociații socio-profesionale nu numai că îl au, dar îl și dovedesc adesea față de acești bătrâni vene-rabili, colindătorii au fost întîmpinați cu mare plăcere de către gazde.

...Și-au plecat colindă-torii, însă la plecare, bucuria începutului de colind a fost evident diminuată de tristețea citită în ochii gazdelor, oameni pe care nu numai greutatea anilor le împovărează sufletul, dar și singurătatea în care-și consumă anii bătrâneții...

Să vă găsim la anul acasă, dragii noștri înaintași în ale profesiei și armei, pentru că Moș Crăciun vine întotdeauna cu respect la dumneavoastră.

Cu colindul la nonagenarul nostru camarad, m.m.pr.(r) Gheorghe Romete. Colindători reprezentanții L.M.M.M.: Gheorghe Marica

(stânga) și Nicolae Radu.

Prezenți cu colindul și cu daruri în casa contraamiralului (r) Petre Zamfir, și Domnia Sa trecut de 90 de ani, reprezentanții L.M.P.

dovedesc că respectul față de veteranii noștri, unii dintre ei adevărate personalități ale armei, există și se menține la cote înalte.

Stau și mă întreb...Sunt și eu membru al Ligii Maiștrilor

Militari de Marină, la fel ca orișicare dintre cei ce au aderat la această formă de unire socio-profesională. Iar dacă tot am această calitate, nu văd de ce n-aș încerca să întrevăd viitoarea evoluție a acestei asociații, pe drept cuvânt percepută ca reprezentativă pentru entitatea profesio-nală cunoscută în Forțele Navale Române sub denumirea de Corpul Maiștrilor Militari...Și când poate fi mai proprice momentul acestei încercări decât acum, la început de an, mai ales că frigul iernii, atât cât este el de deranjant, mă ține ceva mai mult în casă, căldura și ambianța familiei servindu-mă de minune.

Suntem singurele ființe, probabil, înzestrate cu facultatea de a ne prevedea existența în timp, chiar dacă nu de puține ori ne grăbim să știm „ce se va întâmpla mâine”, fără a înțelege prea bine ce se petrece astăzi. Se pare însă că lumea în care trăim solicită din ce în ce mai des ca în tot ceea ce facem să apelăm și mai mult la chibzuința creatoare, incompa-tibilă cu gestul reflex și deloc lipsită de spiritul critic. Dacă vom continua - și aici am în vedere pe mulți dintre membrii ligii – să raționăm aproximativ în limi-tele acelorași tipare logice, să acționăm aproximativ în limitele acelorași canoane „etice”, componenta creatoare a oricărui

act de gândire va fi îngrădită, într-o măsură mai mare sau mai mică, iar posibilitățile noastre de a ajunge și mai mult la inima și sufletul membrilor aderenți se vor micșora considerabil. Spun aceste lucruri pentru că nu de puține ori ne-am complăcut în situații favorabile standardurilor, stereotipiilor, a șabloanelor fără a conștientiza funcția negativă a acestora. Putem oare să ne îndepărtăm de așa ceva? Cu siguranță da, pentru că există posibilități umane certe în acest sens, oameni care pot inventa proiecte și acțiuni noi, pot inventa metode de lucru mult mai bine ancorate în realitate, invenția implicând descope-rirea nu fabulația. Altminteri, ne puteam lăsa atrași într-o aventură livrească, adeseori nu lipsită de interes, dar străină de interesele marii majorități a celor care dau valoare numerică Ligii Maiștrilor Militari de Marină.

Stau și mă întreb: E bine, oare, să fac cunoscute și altora asemenea gânduri?!? E bine oare să tulbur puțin apele chiar acum, când ne pregătim să participăm la Adunarea Generală? Eu, cred că da, pentru că este și asta o cale de a distinge relațiile de ordin moral pe care omul trebuie să le aibă cu lumea în care trăiește.

Dumneavoastră ce spuneți? Edita POPESCU

Imagine din orașul Kranj din Slovenia.

De ce așa și nu altfel?!?Apelarea la o altă formă de prezentare a

Calendarului 2014 editat de L.M.M.M și oferit la final de an tuturor membrilor săi s-a produs datorită insistentelor cerințe de a căuta o moda-litate mult mai concretă de a prezenta în cele 12 pagini ale acestuia secvențe din activitatea asociației în efectivul căreia ne aflăm. De ce atâta dispreț și critică la adresa acestei tipărituri

nu realizăm, mai ales că nimeni nu l-a făcut de capul său, ci cu aprobarea Consiliului Director. Ba chiar o parte dintre membrii acestui organ coordonator au și vizualizat șpaltul de corec-tură, moment în care se putea schimba orice! Poate, într-adevăr, nu este o mare reușită, dar de aici și până la ciudata manifestare a unora dintre membrii ligii este o cale lungă. A spune

despre acest Calendar că este „țopist” (barbar!), că nu reprezintă nimic, că nu vorbește de cei căzuți în teatrele de operațiuni, nu arată secvențe din activitatea de la bordul navelor sau cine știe ce alte năzdrăvănii, arată că mesajul nu a fost perceput în niciun fel, acesta nefiind altul decât: prezentarea activității ligii, folosind fotografia și textul explicativ. Dacă e

așa, păi atunci anul acesta, când se va discuta despre cum va arăta Calendarul 2015, fiți mai expliciți în a vă susține propunerile și nu mai ridicați repede mâna pentru a vota, pentru că votul dat înseamnă și responsabilitate nu numai un simplu exercițiu fizic.

Dumitru MIHĂILESCU

PAG. A 5-AT I MO N A

Ca de fiecare dată, după sărbătoarea Pomului de Crăciun, la sediul ligii rămâne un număr apreciabil de pachete, și asta pentru că părinții nu-și găsesc chipurile timpul necesar pentru a-i aduce pe prichindei la frumoasa întâlnire cu Moș Crăciun. Și tot ca de fiecare dată, aceste pachete au plecat către copiii fără familie sau cu o copilărie foarte grea, anul acesta bucurânduse un grup de 20 asemenea pui de oameni aflați în Centrul de Plasament „OVIDIU”.

La Mangalia, Moș Crăciun a sosit în prag de seară…

În după-amiaza zilei de vineri, 21 decembrie, una dintre spațioasele și frumos amenajatele încăperi ale Cercului Militar din orașul Mangalia a servit de minune întâlnirii stabilite a se produce între copiii membrilor ligii și darnicul Moș Crăciun. Colindele, atât de frumos redate prin glasul Ioanei Iuria, poezioarele rostite de micii prichindei, convingerea cu care aceștia au afirmat în fața Moșului că au fost cuminți, toate la un loc au făcut ca sărbătoarea Pomului

de Crăciun să fie apreciată ca o seară de basm… Daruri au primit acești copiii nu numai din partea ligii (140 pachete), ci și din partea Fundației CALLATIS al cărei președinte este d-nul Zanfir Iorguș, aceasta oferind și ea 110 pachete.

Copiii vă mulțumesc, domnule Iorguș, așa cum le mulțumesc și celor care dau valoare numeric și creativă fili-alei L.M.M.M. din localitate.

M.m.pr.(r) Alexandru BACIU

Activitățile ligii trec întotdeauna printr-un atent studiu al celor care compun Consiliul Director, unda verde privind organizarea, modul desfășurării, precum și „dimensiunea” susținerii financiare fiind dată numai de către acest organ reprezentativ al Adunării Genarale.

Fotografia din stânga prezintă un aspect din timpul derulării ordinei de zi a unei asemenea ședințe de lucru, iar cele-lalte, la fel prezentate în această pagină, aspecte de la activitățile lunii decembrie.

Până ce Moș Crăciun și-a făcut apariția la întâlnirea cu copiii membrilor ligii, grupul „Mandolinata” a prezentat un atractiv program de colinde, bucurându-i pe cei prezenți la atât de dorita întâlnire. Bineînțeles că Moșul i-a răsplătit cu daruri și pe acești copii talentați, de care se ocupă neobositul șlefuitor de talente, profesorul Ilie Belcin.

Copii, părinți, bunici, organizatori, toți veseli și binedispuși, s-au alăturat Moșului cu plete dalbe pozând pentru frumoasă amintire.

Revelion 2014Să le pară rău, uite așa, celor care au ezitat să fie prezenți în elegantul salon al restaurantului

constănțean „Diplomatic” (zona Abator) pe timpul nopții punte dintre ani, pentru că a fost o petre-cere atât de frumoasă și de plină de veselie încât cu greu se poate uita. În acea noapte organizatorii s-au întrecut pe ei, iar mesenii au dovedit un chef de distracție greu de stăpânit. Priviți fotografiile, pentru că și ele au darul de a ne susține spusele.

PAG. A 6-A T I MO N A

Când priviți o statuie ecvestră, iar calul:-are picioarele din față în aer: personajul repre-

zentat a murit în luptă;-are un picior în aer: personajul reprezentat a murit

ca urmare a rănilor primite în luptă;-are toate picioarele pe sol: personajul reprezentat a

murit din cauze naturale (nu în luptă)

După atâta dezastru în zona maritimo-comercială era gata-gata să pierdem pavili-onul maritim, și asta pentru că Ministerul Transporturilor a refuzat iniţiativa legislativă a Ligii Navale Române, iar Parlamentul nu bagă în seamă subiectul: Pavilionul co-mercial al României. Uite aşa apare o firmă de cartier germană, care dorea neapărat să gestioneze pavilionul român vreo 30 de ani. Bine că totul s-a oprit aici!

După atâta reținere a statului nostru, iată că s-a ajuns la un paradox: Flota Română are 3 nave: N.Ş.Albatros, navele ferry-boot Eforie şi Mangalia (în conservare) şi din martie 2013, nava Hispania (pavilion ex. german), pe când Republica Moldova, stat doar cu ieşire la Dunăre pe distanţă de doar 400 de metri, are sub pavilion 430 de nave, din anul 2006 legalizând, cu permisivitate maximă, înregistrarea sub pavilionul său a navelor maritime comerciale (inclusiv nave iraniene).

Dacă indiferenţa continuă, Constanţa poate deveni dintr-un port naţional, un port local sau de tranzit cu mărfuri vrac. Trebuie accentuată legătura modernă cu UE, rute feroviare şi fluviale conform timpului, fără a uita în niciun fel de concurenţa porturilor nordice sau de la Marea Adriatică. Toate se mişcă foarte repede. Economia română, după câte se pare, nu va ţine pasul, politica, concurenţa altora, neprofesionalismul con-ducând la o evidentă rămânere în urmă. Va conta enorm sistemul educaţional, oameni calificaţi, îmbătrânirea populaţiei.

Transportul românesc este invers celui mondial, cu 70 % rutier şi doar 10 % mari-tim şi fluvial. În portul Constanţa îşi desfăşoară activitatea 30 de firme ce produc 0,40 % din PIB pe an. Cu toate că traficul de mărfuri a scăzut, aceşti agenţi economici au câş-tigat mai mult. Operatorul de pe primul loc se ocupă de manipularea deşeurilor – adică fier vechi, al doilea de cereale, următorul iarăşi deşeuri.Faţă de cei care au câştigat, pro-fitabile au fost firmele ce operează containere, cereale, materii prime pentru siderurgie.

Odată cu modernizarea instalaţiilor dispar locurile de muncă. De la 20.000 de lucrători în 1990, s-a ajuns la 5.800 în anul 2008, tehnologia şi nu criza tăind încă o mie de locuri.

Planuri există. După „Master plan-ul” portului Constanţa din 2001 realizat de o firmă japoneză, urmează altul nou. Traficul de mărfuri a depăşit prognozele, petrolul şi gazele din Marea Neagră trebuie depozitate şi livrate modern şi rapid, la fel cerealele, legumele şi fructele. Peste zece ani, porturile care nu vor face faţă vor fi eliminate.

De cealaltă parte traficul fluvial înseamnă adâncimi optime şi porturi moderne – probleme greu de realizat. Poate aceasta este speranţa, după cum spunea Mihail Ko-gălniceanu : Cheia mântuirii noastre este drumul Dunării spre Marea largă deschisă tuturor.

Şi dacă tot suntem în subiect, să aruncăm o privire pe apele internaţionale: În al cincilea an de criză, vântul bate din prova pentru navele planetei. Marfă există, sprijinul pentru armatori scade, navele caută pavilioane şi echipaje ieftine. Politicile, crizele şi conflictele influenţează şi ele transportul maritim internaţional, totuşi mărfurile contai-nerizate sunt cerute.

În schimb construcţia de nave este în scădere. Nu sunt bani. Se întrevede o îmbu-nătăţire după anul 2015. Reţeaua globală de shipping este imensă şi în acest domeniu există G 6, liniile de navigaţie în special între Asia şi America de Nord. Printre acestea: Maersk, Mitsui, Hapag-Lloyd, Hundai Merchant Marine, Nippon Oversears Container Line. Sunt introduse pe apă nave gigant cu consumuri reduse, cele vechi ajung la fier vechi. Numai în 2013 vor fi scoase din serviciu nave containere totalizând 440.000 TEU, cu o vechime de 26-30 de ani. Navele noi depăşesc ca număr pe cele casate, raportul fiind de 1/3. „Marco Polo”, cel mai mare portcontainer din lume aparținând firmei CMA CGM, are deplasamentul de 187.625 tdw, lungimea - 396 m, lăţimea – 53,6 m, viteza – 26 Nd., echipaj – 27 persoane. A intrat în serviciu în noiembrie 2012. Porturile mari care operează containerele sunt dotate cu terminale moderne şi servicii feroviare adecvate.

În Europa centrală, porturile ţin pasul cu producţia – Poznan ( Polonia ), Rotter-dam, Duisburg (port fluvial ), Krems (port pe Dunăre ), Hamburg sau Ceska Trebova (Cehia) – care a manipulat dublu TEU faţă de portul Constanţa. Din cele 1200 de por-turi europene, prioritare sunt 319 dintre ele, unde sunt incluse şi cele româneşti, în cori-doarele Ten-T fiind doar 83, printre acestea şi Constanţa, unde deja a sosit o companie de transport containere din Taiwan – East Black Sea, care va opera 2 nave Teu.

Portul nostru rămâne doar un administrator al domeniului portuar, fără activitate în exterior, dar care este un port izolat, fără conexiune rutieră viabilă și cu trafice pro-hibitiv la tranzitul pe canal. Ce să mai vorbim de infrastructura feroviară de aici, unde se fură ca pe câmp.

În privința porturilor dunărene, acestea au cam fost abandonate, la fel cum a fost abandonată şi mia de kilometri fluviali, formalităţile vamale şi de transport pentru mo-durile fluvial şi feroviar fiind prea complicate.

Ca o concluzie, Direcţia de porturi şi transport naval s-a desfiinţat. În viitor lumea shippingului va fi mult mai pragmatică, va apărea o nouă clasă de consumatori, se va dezvolta cererea de resurse, situaţia economică se va schimba, China şi India vor fi cap de afiş. În prezent pe apele globului 55.000 de nave transportă 8 miliarde tone marfă anual, 80 % din trafic se desfăşoară între China – SUA, UE, Orient, Africa. În schimb, deţinerea de nave are următorul clasament: Japonia, Grecia, Germania, China, SUA, M. Britanie, Norvegia, Coreea de Sud etc.

Principalele nave sunt vrachiere, tancuri, portcontainere şi LNG-uri. Cele mai mari porturi de containere sunt: Shanghai, Singapore, Hong Kong, Shenzhen (China), Busan (Coreea de Sud), Ningbo-Zhoushan, Guangzhou, Qingdao (China) ș.a.m.d.

Pentru viitor se prevede o creştere economică pronunţată, comerţul fără taxe, sis-teme de securitate şi comunicaţii moderne, dar problemele globale vor afecta comerţul şi implicit transportul maritim.

Între timp, flotele militare se vor mări, măsurile pentru protecţia mediului vor fi mai serioase. Se va accentua globalizarea, frânată doar de influenţele religioase, institu-ţiile internaţionale vor fi puternice supraveghind comerţul în parametrii înalţi, va creşte standardul de viaţă.

Demografic, India, Brazilia, Indonezia sau Pakistan vin din urmă cu o populaţie tânără pentru viitor. Economic vom avea în frunte: China, SUA, India, Brazilia, econo-mia se va dubla, Asia de Sud va depăşi Europa.

Odată cu cererea de alimente şi energie, creşterea nivelului de trai va conduce și la creşterea capacităţilor de transport maritim. Va creşte clasa de mijloc – principala forţă de muncă dar şi de consum cu 284 de persoane pe minut, se va reduce diferenţa între economiile dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.

În prezent, comerţul mondial este împărţit în blocuri de schimb :- EU cu 35 de ţări- NAFTA ( SUA, Canada şi Mexic )- EAEC ( Eurasian, Rusia şi ţările din zonă )- ASEAN + 3 (Southeast Asia Nations, 11 ţări, China Japonia, Coreea)- AANZFTA (Australia, Noua Zeelendă )- GAFTA (Greater Arab Free Tread Area , 18 ţări arabe)- SAFTA ( South Asia Free Trade Agreement, 7 ţări)- AU (African Union, 54 ţări africane)- CSME (Caribbean Community Single Market & Economy, 15 ţări)- UNASUR (Union of South American Nations, 12 ţări)- DR – CAFTA (Dominican & Central America Free Trade Agreenent, 6 ţări ).Rutele comerciale se vor învârti în jurul Asiei şi Orientului, politica şi ideologiile

nu îşi vor pierde rolul, disputele pentru hegemonie vor continua, naţiunile sau comuni-tăţile retrase sau închise vor stopa globalizarea.

Pentru viitor clasamentul flotelor se va schimba, China şi Asia de Sud Est îşi vor creşte numărul de nave. Se vor construi nave portcontainer de peste 7000 TEU şi vra-chiere, tot în zona Asiei, Orientului şi Americii Latine.

Să nu uităm că 90 % din comerţul mondial este maritim, dar evenimentele, ca-tastrofele naturale sau de mâna omului, reconfigurarea geopoliticii sau apariţia de noi tehnologii pot schimba multe dintre scenarii.

Petre MARAVELA

TENDINȚE ÎN TRANSPORTUL MARITIM

Limba noastră ce-o vorbim…Sunt multe greșeli de exprimare scrisă sau orală, dar sunt câteva cu care românii s-au împrietenit atât de bine încât le iau cu ei peste tot: la muncă, la întâlnirile cu prietenii, în vacanţe. Generoşi, părinţii împărtăşesc erorile cu micuţii lor, astfel încât, deseori, greşeala devine normă.1. Încercarea de a evita cacofoniile îi face pe români să comită greşeli mai grave. Cum ar fi inventarea de sintagme inutile. Este şi cazul lui “ca şi”, o construcţie care s-a strecurat repejor în vocabularul nostru. În prezent, acest ciudat “ca şi” a început să fie folosit chiar şi când nu se urmăreşte evitarea unei cacofonii. Iată un exemplu cu adevărat edificator, pe care l-am auzit la un părinte, într-o discuţie cu un cadru didactic: “Mă bucur că fetiţa mea vă are ca şi profesoară”!2. Unul dintre cele mai des folosite cuvinte inventate este “vroiam”. Greşeala vine din “amestecarea” formelor verbelor “a vrea” şi „a voi”. Puse la imperfect, verbele se conjugă astfel: “A vrea” - “eu vream”,”tu vreai”, “el/ea vrea”, “noi vream”, “voi vreaţi”, “ei vreau”, iar “a voi”:”eu voiam”, “tu voiai”, “el/ea voia, “noi voiam”, “voi voiaţi”,”ei/ele voiau”. Aşadar, nici urmă de “vroiam”, “vroia” sau “vroiaţi”!3. Chiar şi unul dintre cele mai folosite verbe ale limbii române, “a avea”, a fost măcelărit verbal de români. Unii au născocit construcţiile “să aibe” şi să “aivă”, alţii, chiar mai fantezişti, au venit cu “să aive”. Iar forma corectă, “să aibă”, a ajuns să fie în... inferioritate de vorbitori. Iată câteva întrebări puse pe forumuri, găsite rapid pe internet: “Câţi copii trebuie să aibe o familie?”, “Câte kilograme trebuie să aibe tortul de nuntă?”, “Ce acte trebuie să aibe maşina dacă e înmatriculată pe Spania?”. Cum e corect? Aici, nu sunt multe de explicat. Corect este “să aibă”, “o să aibă” etc, niciodată cu “aibe”.4. Folosirea greşită a lui “decât” în loc de “doar” (şi invers) este probabil cea mai populară eroare sau oroare gramaticală, spuneţi-i cum vreţi. “Mai aveţi decât trei zile de mandat”, spunea un politician român candidat la președinție într-un schimb de replici cu contracandidatul său. Cum e corect? Regula e destul de simplă. “Decât” se foloseşte în structuri negative şi “doar” în cele afirmative. Exemple:”Nu am decât 5 lei în buzunar”,”Am doar 5 lei în buzunar”.6. Merită notat că românii s-au cam plictisit de “engleji” şi “franceji”, de “ţigare” şi “sălbatec”, iar aceste aberaţii lexicale pot fi plasate cu mândrie în categoria “pe cale de dispariţie”. Însă, există o formulare greşită care a ţinut piept, cu mare succes, trecerii anilor. “Cât aveţi ceasul?” este o întrebare pe care românii o adresează adesea. Aparent, nu pare nimic greşit, dar încercaţi să analizaţi logic extrem de slaba legătură dintre cuvinte. Cum este corect? Întrebarea poate fi “Aveţi un ceas?” sau, pentru a fi şi mai expliciţi, “Cât este ceasul?”.

Dan NOREA

SISTEM RADAR INSPIRAT DE DELFINI

Cercetătorii de la Universitatea Southampton, în cola-borare cu cei de la alte două universități din Londra, au creat un nou tip de radar care poate detecta echipamen- tele de suprave-ghere sau explo- zive ascunse, inspirați de felul în care vânează

delfinii, utili-zând plase de

bule de aer. Noul radar, denumit

Twin Inverted Pulse Radar (TWIPR), poate

face diferența dintre ținte reale, cum ar fi anumite circuite electronice, care pot fi integrate în dispozi-

tive explozive sau de spionaj și alte obiecte metalice cum ar fi cuie, țevi etc. Descoperirea poate avea aplicații în multiple domenii. De exemplu, diode țintă, care măsoară doar șase centimetri și cântăresc 2,8 grame, care nu necesită baterii, pot fi implementate în producția de zgărzi pentru animale, elemente de infrastructură cum ar fi țevile sau conductorii, dar și pentru detectarea oamenilor blocați în zone peri-culoase, în special, în spații subterane. Sistemul ar putea detecta și telefoanele mobile, chiar dacă sunt închise sau nu mai au baterii, pentru a detecta persoanele prinse sub dărâmături în cazul unor catastrofe. În afara aplicațiilor civile, noul sistem poate avea utilizări multiple și în dome-niul militar, mergând de la detectarea cu precizie a țintelor până la avertizarea timpurie asupra unor atacuri.

M.m.pr.(r) Viorel CIURUMELEA

Corpul tău îți trimite mesaje...

Medicina chinezească susține că fața este o adevă-rată hartă a stării de sănătate a omului. Privind-o cu atenție, putem descoperi afecțiunile de care suferă organismul. Și știința medicală investighează trăsă-turile particulare ale chipului, deoarece acestea oferă informații valoroase pentru stabilirea diagnosticului. Priviți-vă atent în oglindă și descoperiți simptomele unor posibile afecțiuni, conform principiilor medicinii tradiționale chineze.

Ce prevestesc ridurile?Toată lumea are riduri. Acestea nu sunt numai

semnele vârstei, ci și indicii ale unor dereglări funcționale. Ridurile orizontale pe frunte indică afecțiuni ale sistemului nervos. Dacă sunt încrucișate, e semn că organismul este supus exceselor alimentare. Ridurile verticale de la rădacina nasului sugerează consumul excesiv de produse animaliere. Urechile roșii sunt semne ale bolilor de rinichi si de circulație. Urechile uscate, cu aspect prăfuit indică afecțiuni osoase. Șanțul orizontal pe lobul inferior al urechii este semnul tulburărilor cardiovasculare. Același lucru îl indică și nasul roșu. Despicătura pe peretele dintre cele două narine este tot un indiciu pentru boli cardiovas-culare. Funcționarea deficitară a rinichilor se reflectă în cearcănele de sub ochi (pungi). Al doilea rând de cearcăne sugerează afecțiuni intestinale. Buzele excesiv de roșii înseamnă afecțiuni ale splinei și pancreasului. Buzele uscate, uneori livide, sunt specifice afecțiunilor gastrice si colitelor. Bolile de stomac se manifestă prin umflarea buzei superioare. Dacă se umflă cea infe-rioară, e vorba de dereglări ale intestinelor. Bărbia umflată semnalează bolile de rinichi. Despicătura din bărbie este asociată cu vitalitatea, robustețea, forța sexuală. (va urma)

Redacția

Sensul lapidarei expresii „OK”Expresia „OK”, foarte frecventă în SUA, reprezintă

cuvântul englezesc „totul e bine” sau „e în regulă”. Aceasta ar fi o variantă. Altă variantă dă ca probabilă sintetizarea cuvântului „așa este”, care în graiul pieilor roșii se pronunță „oke”. Alte surse susțin că OK este o prescurtate pentru „all corect” (totul e corect).

Explicațiile de mai sus demonstrează că originea acestei expresii este foarte controversată atât de dicționarele de specialitate engleze cât și de cele americane. Cert este că expresia OK care, prin conciziunea ei, tinde la o mare expansiune, expropiază tot mai mult expresia engleză „all right” (totul e drept) având înțelesul vorbelor noastre „e în regulă”, „e perfect”. Expresia OK are exact același înțeles și face absolut același serviciu.

Vasile NICULAE

ZODIACUL EUROPEANÎncepând cu acest număr al Timonei, vă invităm în

lumea fascinanantă a astrologiei, sugerându-vă descope-rirea tainelor propriilor zodii. În acest scop am apelat la cele scrise în lucrarea Zodiacul european, Colecția Horoscop Universal volumul I, editată de către OOO Ringier, pe care, dacă îl aveți în bibliotecă, n-ar fi rău să-l studiați.

VĂRSĂTOR (20 ianuarie – 18 februarie): Zodia firilor vizi-onare

Nativii din zodia Vărsăto-rului sunt firi neobișnuite și greu de înțeles. Atitudinea lor, visătoare și idealistă, se poate schimba de la o zi la alta, dar nu acesta ar fi cel mai neplăcut aspect al portretului lor, ci tendința de a lua mai mereu decizii greșite. Născuți sub influența unor forțe contradic-torii, unii dintre Vărsători sunt timizi, introvertiți, sensi-bili, răbdători și iertători, în timp ce alții sunt exuberanți, vorbăreți, cuceritori, superficiali, ba chiar frivoli.

Calități: prietenoși, umani, inventivi, independenți, isteți, vizionari.

Defecte: contradictorii, ranchiunoși, lipsiți de profun-zime, detașați de obiectivele concrete.

Le plac: să viseze și să-și facă planuri de viitor, să lupte pentru o cauză nobilă, să se distreze și să piardă timpul cu prietenii.

Urăsc: să fie singuri, să trăiască după reguli monotone, să imite munca altuia, să aibă grija altuia.

Parteneri ideali: Cu cei (cele) din Balanță, oricât ar părea de curios sau (cea mai bună alegere) cu un seamăn din aceeași zodie. (va urma)

PAG. A 7-AT I MO N A

Ho, ho, ha, ha, hă, hă terapie...Din gândirea lui Dorel, felcer în științele mili-tare contemporane:

- Mama tâmpiților e mereu gravidă.

- Un cizmar fără ghete nu-i totuna cu o croitoreasă fără fustă.

- Statistica divorțurilor arată că pă rinții care fug de acasă sunt mult mai mulți decât copiii .

- Femeia care găteşte bine îl va găsi întot-deauna pe bărbatul care mănâncă mult.

- Când soția tace mult timp înseamnă că are foarte multe de spus.

- Schimb dragoste mare pe două mai mici în zone diferite.

- Vecina Leana este așa de bătrână și de urâtă, încât n-o mai fluieră decât... oala de presiune!

La raze...Marin Boală, primarul comunei

Brezoaia, a reușit anul acesta, de Sfântul Ion, să facă un mare bine oamenilor din comuna pe care o „păstorește”. Bucurie mare, ce mai! Dispensarul medical, datorită eforturilor lui domn’ Boală – nume parcă predestinat să țină mai tot timpul aproape de serviciile medi-cale – dispune acum de un aparat radiologic, gata, conform progra-mului afișat pe ușă, să primească la „raze” cetățenii comunei bolnavi de spate. Bieții oameni, de când se știau ei pe melegurile astea, și asta cam de la Petru Rareș încoace, n-avuseseră așa ceva! Mergeau pe la oraș, însă, fiind cam departe, făceau lucrul ăsta numai atunci când hârâială din piept nu le mai dădea pace. În rest, leacuri de la baba Marița, doftoroaia satului... Acum e cu totul altceva! Păi, dacă și tușa Florica, o bătrânică cam de 80 de ani care locuiește în satul Pleznești, situat în apropierea comunei Brezoaia, s-a hotărât să renunțe la serviciile doftoroaiei Marița, apăi chiar că domnul Boală merită aplauze, nu?!?... Așa că o să cam dea-n boală opoziția!

În dimineața zilei când a ajuns tușa Florica la Dispensar, la ușa doctorului de „raze” nu era nimeni, așa că tare s-a mai bucurat, pentru că avea șansa de a prinde cursa de „unșpe!”. S-a postat în dreptul ușii, așteptând o mișcare în direct a acesteia, chestiune ce i-ar fi dat

posibilitatea de a întreba cam cum stă treaba.

După vreo juma’ de oră iese o fătucă îmbrăcată în halat alb, pesemne asistenta doctorului de la raze.

- Fata mamii, e cineva înăuntru? o întrebă tușa Florica.

- Este, mamaie, sigur că este, îi răspunde fătuca, dar cam plic-tisită și fără chef de dialog. E domnu’ doctor Păuna.

- Cum ai zis? întreabă tușa Florica, surprinsă până la faza „gură căscată” de spusele asis-tentei.

- N-ai auzit, mamaie?! Înăuntru e domnul doctor Păuna, repetă asistenta, dar mult mai tare și mai rar ca să priceapă baba, după care plecă în drumul ei...

Tușa Florica, uimită din cale afară de cele auzite, și-a făcut cruce, și-a scuipat de trei ori în sân, de parcă se temea să nu se întâmple cine știe ce belea ce ar fi putut să-i strice venitul de dimineață la raze!...A continuat să stea pe gânduri în dreptul ușii, așteptând să iasă careva din cabinetul ăla, unde, după spusele asistentei, se întâmpla ceva ce nu avea nicio legătură cu...razele! O altă femeie, dar ceva mai tânără de cât tușa Florica, venită și ea tot pentru raze, o întreabă:

- Auzi, bre, e careva înăuntru, că te văd așteptând cam de mult p-acilea?

- E, răspunde tușa Florica, cătrănită din cale afară. E domn’ doctor pă’ una!

- Poftim! Ce-ai spus, bre? Adică, cum e domn’ doctor pă’ una? Păi, așa, ziua în amiaza mare

și în timpul programului?- Așa mi-a spus asistenta, așa-ți

spui și eu dumitale. Cred că d-aia a și ieșit din cabinet săraca fată. Io fi fost rușine și ei...

- Cum bre, mamaie, noi stăm la coadă și domn’ doctor e pă...

- Ca să vezi și dumneata cum stă treaba aici, la raze!

Între timp asistenta și-a făcut apariția. Văzând-o, tușa Florica îi spune:

-Fata mamii, vezi tu dacă s-a sculat domn’ doctor după aia, că dacă mai stau mult p-aci pierd cursa de unșpe...

Asistenta, auzind rugămintea bătrânei, nu știa ce să înțeleagă!

- Ce-ai zis, bre? După cine să se scoale domn’ doctor?

- Păi, eu știu, că n-o cunosc! Nu spușeși tu, fata mamii, când ai ieșit d-aici, că doctorul e înăuntru pă’ una?

- Aoleo, mamaie, surdă, surdă, dar le potrivești! Taci, să nu te mai audă careva că ne facem de basme...

- Să ne facem, domnișoară, dacă în loc să vedem ce are femeile la plămâni le controlăm prin alte părți, rosti țepoasă celaltă femeie aflată la coadă la raze!

- Măi, femeile lui Dumnezeu, eu am spus că în cabinet este doctorul Păuna, adică doctorul Ion Păuna, că așa îl cheamă, iar voi ați înțeles aiurea...Intră înăuntru mamaie să faci raze și lasă-mă în pace cu trăsnăile astea. Hai, nu mai sta, că până la urmă chiar pierzi cursa de „unșpe!”.

Nea Mitică

Vizitați DRUMUL RÂSULUI - un salon al umorului!

FABULĂ Din lungă delegație se-ntoarce un bărbat.

Nu stiu cum s-a făcut de n-a telefonat nevestei, cum făcea de obicei...

Poate n-a vrut să cheltuiască alți doi lei! S-a înființat acasă, total neașteptat,

când ea dormea, de altul îmbrățișată-n pat. Iar omul nostru, fără tămbălau,

și-a înșfăcat valiza și... s-a dus pe drumul său! S-a asezat pe-un bolovan, chiar lângă bloc, a tras dintr-o țigară... a tras din ea cu foc.

Cotrobăind nădragii, dădu de telefon, sună acasă: “Dragă, te sun de pe peron... voi fi cam într-o oră, te pup, al tau, Ion!” Și ce crezi c-a găsit când s-a întors acasă? În cadă apa caldă-l ademenea, spumoasă,

prosoapele de baie, halatul flaușat... Mâncarea aburindă îl aștepta pe masă

iar vinu-n frapieră părea c-a transpirat... S-a scărpinat la ceafa bărbatu’ și-a zis: “Hei !

Mai-mai să-mi pierd familia, ca să salvez doi lei...

Cunoaşteți personajul?*Vocea mea se face auzită oriunde. Chiar și pe

sub apă!*Cine nu are loc de mine, nu mă interesează.

Să se înghesuiește!*Soarta mea a fost hotărâtă de destin…*Sunt atât de nervos și supărat, încât nu

vorbesc decât administrativ.*Gigi Becali este un om uman!*În ultimii cinci ani este anormal să mergem

cu mașinile și cu transortul în comun în care mergem.

*Nu există ființă umană, fie că locuiește în Africa, în Asia sau în Rahova, care să nu fi văzut un film, să nu fi rupt o floare, o fată sau un băiat, după cazul care este fiecare…

*Problema e retroactivă și nu mai poate fi dată înapoi!

Această pagină, prin structura ziarului, este destinată zâmbetului, dar și dezlegării careurilor rebusistice.Pentru a-i menține atractivitatea, ba chiar pentru a o mări, vă solicităm cât mai des prezența cu cele scrise. Hai că puteți, dar tare mai sunteți comozi!...

De prin marină…

ORIZONTAL: 1) Dicționar..., o adevărată „biblie” a marinarului 2) Inhă-ţare (pl) - Curs de apă african. 3) Serie de obiecte tehnice marinărești - Un marinar confirmat pe post 4) Contrar unei norme - Luat de mijloc! 5) Ornamentație (în lemn) montată la prova unor nave cu pânze 6) Agresori. 7) Argilă - A izbi cu un obiect tare în bordaj. 8) A schimba direcţia de mers a navei - Centru marin! 9) Propriu navelor - La intrarea în tambuchi! - Amiralul e... în frunte! 10) Calmată 11) Tip de pistol - Apt pentru cultură.

VERTICAL:1)Automat – Lemn bun pentru mobila de la bordul navei. 2) Chemare prin semnalizarea cu brațele - A mări turaţia motorului navei; 3) Un marinar cu experiență – Undă marină 4) Pană de despicat - Dorn 5) Buni pentru navigație. 6) Al doilea la mână - Ultima coloană! 7) Șanţ pe disc – Chiriaș. 8) Din Iliria (fem) - Ultima sfilaţă! 9) Miazăzi - Sportul nostru naţional - La o baba! 10) Tuci - Curelușă de meșină. 11) Dumneata, mai pe scurt! - Imbold.

M.m.pr.(r) Aurel LĂZĂROIU

Aceste creații nu ne aparțin. Ele sunt rodul muncii unor talentați desenatori (uneori anonimi), care, dovedind atât un real simț al umorului, cât și o atentă percepere a unei situații de fapt, reușesc adesea să ne descrețească frunțile.

D i v e r t i s m e n t

Reornește inima României !

SEDIUL REDACȚIEI: CONSTANȚA, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 0241 697 741

REDACTOR RESPONSABIL : M. m. pr.(r) Dumitru MIHĂILESCU (tel. 0241 689 373, 0723 010 033)

FOTOGRAFII : M. m. pr. Viorel CIURUMELEA

CORECTOR : Prof. Geo VLAD

TEHNOREDACTOR: Leonard Vizireanu TIPARUL: SC INFCON SA Constanța - www.infconsa.ro I S S N : 1 4 5 3 - 0 8 5 6

PAG. A 8-A T I MO N A

164

Pentru maiștrii militari de marină, ziua de 6 mai a fiecărui an este o zi aniversară. Anul acesta, categoria profesională din care acești tehnicieni fac parte împlinește 105 de existență și rodnică prezență în structura Forțelor Navale Române. Mulți ani cu sănătate tuturor!

O strânsă legătură între regele Carol I (1866-1914) și marina embrionară a fost realizată chiar de la urcarea sa pe tronul României, la 10 mai 1866. În acel an, țara deținea o singură navă – un vas cu aburi – avizoul „România”, de care domnitorul s-a servit ani de-a rândul în călătoriile sale pe Dunăre spre a inspecta județele limitrofe, deoarece căile de comunicație pe uscat erau sau inexistente, sau foarte grele. Pentru a da o dezvoltare mai amplă flotilei, Carol I a încuviințat să se comande în Franța canoniera „Fulgerul”, această navă, împreună cu „România” și „Ștefan cel Mare”, constituind, în anul 1875, o divizie navală cu care regele a vizitat porturile Tulcea și Sulina. După războiul de la 1878, când marinarii s-au afirmat sub ochii domnitorului, și când România a devenit o țară maritimă, regele Carol a impus construirea navelor militare, aceste nave, intrând în serviciu în anumite momente ale timpului, constituind în acea perioadă pentru țara noastră o forță apreciabilă, cu care avea să-și afirme drepturile la libera dezvoltare a intereselor pe apă.

Întotdeauna preocupat de pregătirea pentru luptă a unităților navale, regele Carol I a apreciat ca justă propunerea contraamiralului Eustațiu Sebastian de a înființa o categorie de cadre militare capabile nu numai să manevreze și să întrețină tehnica de la bord, dar și să pregătească pe acei tineri veniți pentru a-și servi țara sub drapel.

Prin semnarea Inaltului Decret nr.1620 de către Carol I, regele României, începând cu 6 mai 1909 în structura de personal a Marinei Militare Române și-a făcut apariția Corpul Maiștrilor Militari de Marină.Au trecut de atunci 105 ani…

Suntem mândri…și ne place să afirmăm așa ceva, deoarece avem ferma convingere că de-a lungul timpului maiștrii militari de marină s-au dovedit a fi o categorie de personal formată din specialiști apreciați, rolul și locul acestora în ducerea luptei pe mare și fluviu, în instruirea de speci-alitate și educația marinărească a echipajelor, în gestionarea și mentenanța tehnicii și a bunurilor materiale de la bordul navelor, din depozite și laboratoare impunându-se cu deplină evidență.

Intrarea României în Alianța Nord-Atlantică în anul 2004 a deschis pentru Forțele Navale, ca de altfel pentru întreaga Armată Română, noi priorități și, în egală măsură, noi provocări. Cu certitudine însă, fie că fac parte din echipajele fregatelor, fie că fac parte din echipajele corvetelor, dragoarelor maritime, navei–școală „Mircea”, submarinului „Delfinul, din echipajele navelor divizionului de scafandri, din echipajele monitoarelor sau vedetelor blindate, ale navelor purtătoare de rachete sau lansatoare de torpile, fie că fac parte din unitățile terestre ale marinei, maiștrii militari demonstrează reale calități profesionale, reușind să contribuie substanțial la reușita misiunilor Forțelor Navale, așa cum au făcut-o de-a lungul celor o sută cinci ani de existență a categoriei profe-sioanale din care fac parte.

La momentul actual, în Forțele Navale un număr însemnat de maiștri militari încadrează asemenea funcții, începând de la Statul Major al Forțelor Navale și continuând cu comandamente, mari unități și unități. De asemenea, maiștri mili-tari de marină ocupă funcții de conducere la nivelul unor instituții cum ar fi Cercul Militar Constanța și Căminul Militar nr.2 Constanța, ceea ce demonstrează încă odată, dacă mai era cazul, că o mare parte din numărul maiștrilor militari marinari au avut și au, bineînțeles, pe lângă responsabilitatea pregătirii profesionale, și dorința de a-și completa propriul nivel de cunoștințe. Nu sunt puțini cei care urmează cursurile unor instituții superioare de învățământ, nu sunt puțini cei care au absolvit cursurile unor asemenea instituții, fiind licențiați în diverse domenii.

Crearea funcțiilor de consilieri ai comandanților pentru problemele ce-i privesc pe maiștri militari și subofițeri, un lucru de certă noutate în evoluția respectivului corp de cadre, a demonstrat că această entitate profesională are reprezentanți capabili să îndeplinească și atribuții de conducere, ei fiind considerați adevărați lideri de grup/microstructuri. Iată, așadar, doar câteva exemple menite a contura cu exactitate modul cum membrii acestei categorii

de personal privesc prezentul, dar mai ales viitorul. Sunt fapte concrete care evidențiază mutațiile produse în mentalitatea membrilor acestei mari familii de tehnicieni, mai ales după profesionalizarea completă a Forțelor Navale.

Să ne oprim deocamdată aici cu răsfoitul ipoteticului capitol cu referire la Corpul Maiștrilor Militari de Marină cuprins în cartea de istorie a armei, închizând această carte cu speranța că și pe mai departe în paginile sale își vor găsi loc întotdeauna realizările profesionale ale celor care la 6 mai 2014 își vor sărbători ziua aniversară.

Mulți ani de viață în deplină sănătate și realizări celorlalte categorii profesionale: ofițeri, subofițeri, soldați gradați volun-tari, alături de care membrii Corpului Maiștrilor Militari de Marină, cunoscându-și locul și rolul în organigrama armei, participă cu responsabilitate la îndeplinirea misiunilor ce le revin.

Pe puntea principală a fregatei „Regele Ferdinand”. Un grup de camarazi, toți maiștri militari, gata pentru a parti-cipa la emoționantul moment al ieșirii la pensie a șefului de echipaj, m.m.pr.Viorel Ciurumelea (în centrul fotografiei).

Eroi au fost, eroi sunt încă…Multe și interesante sunt filele

cuprinse de către istoria armei noastre în care se regăsesc faptele de armă ale maiștrilor militari marinari, file de arhivă din care poți afla despre eroismul acestora, dragostea lor pentru profesie, onoarea și demnitatea dovedite fie pe teatrul de operațiuni specific fiecăreia dintre cele două conflagrații mondiale, fie în procesul de instruire și pregătire pe

timp de pace. Curajul și eroismul mais-trului militar clasa a III-a Simion Tătaru, dovedite în luna noiembrie a anului 1916, atât pe timpul misiunii de dezamorsare a unei mine rămase neexplodată în zona podului de la Cernavodă, cât și pe timpul executării, ceva mai târziu, a unei misiuni de recunoaștere în zona Roșiorii de Vede, când datorită lui au fost salvate trenuri cu răniți și materiale militare… Măiestria cu

care submaistrul clasa a II-a Ștefan Bodel a condus mașina torpilorului „Nåluca” pe timpul unei misiuni de convoiere…Sacri-ficiul suprem al maistrului militar clasa I Otto Angelescu de pe torpilorul „Zmeul” aflat în misiune pe canalul Stari-Stambul, al maistrului militar de marină clasa a II-a Marian Popa, aflat în Corpul aviației, acesta, împreună cu întreg echipajul avio-nului, pierzându-și viața pe timpul unei misiuni de pe frontul din Moldova… Viețile celor 14 maiștri militari, printre ei aflându-se și submaistrul clasa a III-a Staicu Lazăr, despre care istoria ne preci-zează că au fost pierdute în cel de-al doilea război mondial…Responsabili-tatea față de misiunea primită și spiritul de sacrificiu dovedite de maistrul militar principal Stan Dumitru, cel ce a căzut la datorie în portul Mangalia pe timpul evenimentelor din finalul lui decembrie 1989 și, mai recent, a celor aflați în actua-lele teatre de operațiuni aflate departe de granițele țării…

Să ne cinstim eroii zilelor tulburi și aducătoare de durere, dar să nu uităm a ne pleca cu respect în fața eroilor zilelor de pace, pentru că nu puține au fost momentele când profesionalismul și spiritul de sacrificiu al maiștrilor militari marinari, dovedite pe mare în fața stihi-ilor unei naturi dezlănțuite, au făcut posi-bile salvarea de vieți omenești și tehnică navală.

A crezut în viitorul armei-marină…Contraamiralul

Sebastian Eustațiu (1856-1943) a urmat cursurile Școlii Navale din Brest, fiind ambarcat pe nava franceză „LA LOIRE” cu care, în anii 1884-1885, a efectuat ocolul pământului în perioada când se pregătea constituirea în Marina Militară a unui segment de personal destinat, în primul rând, exploatării, întreținerii și reparării tehnicii de la bordul navelor, Sebas-tian Eustațiu, cel care la 7 aprilie 1909 fusese avansat la gradul de contraamiral, îndeplinea funcția de președinte al Comitetului Consul-

tativ al Marinei Mili-tare, și, prin cumul, pe cea de director superior al Direcției 5 Marină din Ministerul de Război. Argumentele acestui brav ofițer de marină au fost sufici-ente pentru a-l convinge pe regele Carol I să fie de acord cu începerea construcției unui nou corp de cadre militare, oameni pregătiți pentru a se îngriji direct de

tehnica navală.Respect și pioasă amin-

tire contraamiralului Sebastian Eustațiu, cel care, în urmă cu 105 ani, a făcut posibilă atât „nașterea” cât și „botezul” Corpului Maiștrilor Militari de Marină.

Elevii școlii de maiștri militari în practică la crucișătorul „Elisabeta”

La timona navei, aflată în misiune în largul mării, maistrul militar Robert Donose. Aici el, la motoare alți maiștri militari, așa cum toate compartimen-tele funcționale solicită așa ceva, ceea ce dovedește că prezența tehnicianului militar este absolut necesară, indiferent de mărimea și înzestratrea tehnică a navelor Forțelor Navale.