Editorial

sumar octombrie 2010

Am avut prilejul zilele tre-cute să discut cu unul din membrii echipei cu care s-a deplasat Uni-versitatea Mozarteum la Festivalul a Artei Lirice de la Sibiu. Evident, pe lângă aprecierile la adresa oa-menilor și a orașului, austriacul a plasat discuția și într-o zonă mai delicată: aceea a modului cum supraviețuiește cultura sibiană în ăste vremi de restriște mondială. A fost momentul în care mi-am dat seama că Sibiul are ceva mult mai special decât reputația de oraș cultural; Sibiul are oameni care susțin cultura chiar dacă nu mai au parte de același sprijin ca în anii trecuți. Ordonanțele gu-vernamentale care au tăiat din bugetele instituțiilor de cultură nu au făcut altceva decât să rel-liefeze o vădită dragoste pentru artă pe care o au operatorii cul-turali. Evenimentele programate înainte de ”tăierile bugetare” s-au desfășurat și se vor desfășura chiar dacă bugetele lor au fost di-minuate. Dragostea pentru artă a operatorilor culturali din Sibiu face posibil ca în perioada urma-toare, în Sibiu, să se desfășoare ”Jazz&More”, festivalul ”World Music”, Salonul Internațional de Artă Fotografică. Din același motiv Teatrul de Balet Sibiu se primenește cu un nou spectacol iar Teatrul Național Radu Stanca pregătește și el multe spectacole în premieră în această toamnă.

LaurenŢiustrauŢ

Director editorial

EvEnimEnt”FeLii” - spectacol cu Ofelia Popii

Muzeul Naţional BrukenthaliMaGini De iuBire

EvEnimEntreGaL De OPerĂ La siBiu

LAnSARE”CeraMiCa De BreasLĂ,haBanĂ şi ManuFaCtu-rierĂ Din transiLvania”Karla roşca, horst Klush

EvEnimEnt FestivaLuL Jazz&MOre

CALEndARuL evenimentelor lunii OCtOMBrie

DireCtOr eDitOriaL Laurenţiu Străuţart-DireCtOr Adrian Oprea (adiophoto.com)reDaCtOri - Anda Ionaş, Florina Badea, Bogdan Feldman, Aliza Adam, Daniel GârleanuCOLaBOratOri - Bernard Adam,Teodora Cîrciumaru, Roxana Pepelea

instituŢii Partenere

Casa de Cultură a Municipiului Sibiu , Filarmonica de Stat Sibiu, Muzeul Brukenthal, Teatrul Naţional Radu Stanca,Biblioteca Astra, Teatrul Gong, CNM Astra

pg. 12-13

pg. 8

pg. 16

pg. 6

pg. 7

pg. 14

pg. 10-1 1

Din dragoste pentru artă

eDitOr:

Str. Giuseppe Garibaldi, nr. 11Sibiu, Romania

Tel: 0369/440101 numarul 22octombrie 2010

intERviu cu coregraful Pavel ROTARU

Centrul Cultural German Sibiu organizează în toamna anului 2010, împreună cu Lectoratul DAAD din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu şi cu Evangelische Akademie Siebenbürgen, seria de filme cu prelegeri intitulată Peisaje magice – Literatură germană în film. O dată pe lună vom prezenta ecranizări de opere literare care preiau diferite modele din spaţiul germanofon şi în care peisajul regiunii specifice joacă un rol important – în calitate de spaţiu de rezonanţă în istoria culturii şi ca mijloc estetic. Fiecare film va fi precedat de o scurtă introducere, iar proiecţia va fi urmată de discuţii. În plus, pregătim şi prelegeri introductive pe tema De la carte la film – de la film la carte. "Cartea este mai bună decât filmul"; "Dintr-o carte neînsemnată a ieşit un film excelent" – două opinii care pot fi auzite frecvent atunci când e vorba de ecranizări după opere literare. Dar cum se face un film după o carte? De ce există ecranizarea cărţii? Este vorba numai de prelucrarea unui material sau de o nouă operă de artă? La aceste întrebări şi dar la altele încercăm să răspundem prin intermediul acestei serii de filme cu prelegeri. În data de 22 octombrie 2010, la ora 18:00, la Centrul Cultural German Sibiu va fi prezentat filmul Krabat (2008). Krabat relatează povestea magico-mistică a băiatului orfan cu acelaşi nume, care în haosul din timpul războiului şi al ciumei găseşte adăpost într-o moară, iar acolo devine ucenic al unui maestru în domeniul magiei negre. În noaptea de Paşte, acesta se îndrăgosteşte de Kan-torka, o fată de ţăran. Însă el riscă astfel viaţa amândurora, deoarece maestrul nu suportă pe nimeni lângă sine, cere supunere şi îi e frică de iubire. Doar aceasta poate rupe legătura sa misterioasă cu moartea, şi astfel blestemul morii, care în fiecare an ia viaţa unuia dintre ucenici. O poveste faustiană despre ademenirea prin promisiunea puterii, a succesului, a bogăţiei sau a vieţii eterne. „Krabat este [...] povestea unui tânăr care se lasă ademenit de puterile întunericului, de care este fascinat, până îşi dă seama în ce s-a implicat. Este, în acelaşi timp, povestea mea, povestea generaţiei mele, şi este povestea tuturor tinerilor care intră în contact cu puterea şi cu tentaţiile acesteia, în mrejele cărora se lasă prinşi.“ (Otfried Preußler) Filmul, turnat în mare parte în apropiere de Sibiu, din a cărui distribuţie fac parte actori distinşi cu multiple premii, este o adaptare a romanu-lui omonim al lui Otfried Preußler, autor de cărţi pentru tineri, care prelucrează aici o legendă din secolul al XVII-lea, din regiunea sa natală, Boemia de Nord.

stiri 4 5

Peisaje magice. Literatură germană în film. O serie de trei fiLme cu preLegeri (în Limba germană)

Mustărie tradiţională în Muzeul din Dumbrava Sibiului

Se întâmplă în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, la Cârciuma din

Bătrâni, în perioada 9-12 octombrie 2010, zilnic între orele 11-21.

Mustăria este realizată de reprezentanţii podgoriei Ciumbrud, judeţul Alba, care fac

must de struguri, chiar în faţa doritorilor şi pun la dispoziţie o gama de vinuri de cali-

tate net superioară, mai multe soiuri de vin de masă, alb şi roşu, cupajate după reţete

de succes, garantate de peste 20 ani. Mustăria reînvie plăcutul obicei al proprietarilor de vie care la culesul stru-

gurilor, amenajau un spaţiu lângă podgorie în care serveau trecătorii cu must din

struguri proaspăt storşi, împreună cu mâncăruri alese. Alături de această băutură de

toamnă, mult aşteptată, restaurantul Cârciuma din Bătrâni a pregătit un festin culinar:

la ceaun se vor prepara la foc mic tocăniţe de oaie, papricaş de pui, mămăliguţă; se

vor face cocoloaşe cu brânză de burduf, pe grătar va sfârâi păstrama de oaie, cotletul

şi ceafa de porc; toate acestea potrivindu-se cum nu se poate mai bine cu mustul

proaspăt şi cu aroma de busuioc a vinului de Cimbrud.

“Datorită meritelor deosebite ale mustului proaspăt, dar şi dăruirii

reprezentanţilor podgoriei Ciumbrud, care arată nu doar cum se prepară mustul, ci şi

cum se bea, constatând numărul mare al celor interesaţi de acest eveniment, luând în

considerare semnele toamnei îmbelşugate care se lasă văzute, fotografiate, ba chiar

şi mâncate pe mesele de la Cârciuma din Bătrâni, adăugând peisajul multicolor, pri-

etenos şi curat din Dumbrava Sibiului, atmosfera de poveste a satului de odinioară, în

care strugurii proaspat storşi îi faceau pe oameni să înţeleagă mai bine realitatea - şi

în mai multe feluri şi forme -, dar şi din alte nenumărate şi bine întemeiate motive,

publicul larg este invitat şi în aceasta săptămână, în Muzeul în aer liber. Altfel spus,

Muzeul ASTRA ţine deschisă mustăria până duminică, 17 octombrie” a declarat Ovid-

iu Baron, şef serviciu Marketing, Turism şi Pedagogie Muzeală la CNM Astra Sibiu.

Aplicarea tehnicilor de restaurare pentru restaurarea mobilelor

Obiecte de mobilă pentru biserici Pentru a efectua mobilă într-un anumit stil este nevoie decunoştinţedebazăînrestaurare.Acestlucruestenecesarpentruareface,prinstilşifinisaj,unambientaşacumeraînurăcumulţiani.Chiardelaînceputseobservăcumbăncile,pupitrulpentrucititsausuporturilepen-truflorisuntasemenicelorcareîmpodobeaubisericiledinantichitate,chiardacaceleprezentateînimaginiledemaijosauşiolinieproprie.ExempleledemaijosaufostrealizatepentruBisericaNaştereaSf.IoanBotezătoruldinSibiu,CaleaPoplăcii.

Domenico Ricciottirestaurator

aşteptăm din partea dvs. întrerbări şi sugestii pentru această rubrică la adresa

contact@profilcultural.ro

Restaurarea-Artă,Meserie,Pasiune

stiri

Un profesor american de literatură, specializat în traduceri, a primit o bursă pentru a traduce poeziile lui Nichita Stănescu în limba engleză din partea National Endow-ment for the Arts (NEA), se precizează într-un comunicat de presă eliberat de Universitatea Texas din Dallas. Dr. Sean Cotter, profesor asociat de literatură modernă internaţională şi literatură română, este câştigătorul uneia dintre cele 20 de burse "2011 Literature Fellowship for Transla-tion Projects" din partea NEA. Bursa în valoare de 12.500 de dolari va susţine traducerea din limba română în engleză a volumului de poezii "Belgradul în cinci prieteni" (1971). Dr. Sean Cotter a precizat că s-a concen-trat asupra literaturii române pentru că este foarte interesat de operele contemporane ale autorilor români care reflectă intensele experienţe ale culturii literare globalizate. Filologul american are un doctorat în literatură comparată obţinut la Universitatea din Michigan. În 2009 a fost premiat de Institutul Cultural Român pentru "contribuţii extraordinare la promovarea literaturii române prin traduceri

Nichita Stănescu tradus în sua

concert 8 evenimentinterviu interviu7concertinterviureportajevenimentinterviueveniment 6 7

Expoziţia:IMAGINI DE IUBIRE - Elena Surdu Stănescu / Georgeta Grabovschi

Organizatori: Muzeul Naţional Brukenthal

Locul: Saladeexpoziţiitemporare

Perioada: 5 - 31 octombrie 2010

Prinarta lorsincerăşi rafinată,prinesenţadearmonii şi emoţie, ElenaSurduStănescuşiGeorgetaGrabovschiseafirmăcaprezenţedisticte, bine conturate, de incontestabilăeleganţă,alesceneiarteiromâneşticontem-porane.Cuceritoare, dinamică, Elena SurduStănescu este în acelaşi timp o romanticăincurabilă.Cu talent,profunzimeşi respons-abilitate,artistaacceptăprovocareatradiţieidin care se revendică declarat. Frapează, laîntâlnirea cu opera sa, armonia contrariilor:forţă şi sensibilitate, pragmatism şi visare,reflecţieşidinamism. Reflectate în cuvinte, în piatră, bronz sau lemn, emoţiile sale sunt mereu profunde, uneori discrete alteori explozive, întotdeauna extreme. Artista nu disimulează şi nu ascunde.. ea trăieşte, înţelege, iubeşte. Între puterea materiei şi imponderabilitatea speranţei, deţinând capacitatea reală de esenţializare a formei, artista ne comunică despre propriile trăiri, idei, iubiri...Abor-dând o tematică existenţială, Elena Surdu Stanescu se lasă provocată de materie, de spaţiu şi lumină pentru a crea, în combinaţii surprinzătoare susţinute de esenţă vitală, o lume a unei mitologii subiective. Pictura Georgeta Grabovschi se naşte din transparenţe şi străluciri metal-ice, dintr-un insinuant şi surprinzător ritm al formelor şi suprafeţelor ce invocă sonorităţi astrale.Din nou, iubire. Un dans ameţitor al cuplurilor, al trupurilor, al contururilor, al cu-lorilor, adevăr şi mister, mărturisire şi taină. Emoţie, muzică, plutire conţinute în pânze de o neliniştitoare, greu reţinută, emoţie. Activitatea lor cuprinde numeroase expoziţii personale şi de grup în galerii şi muzee din ţară şi din străinătate. Recent artistele au fost distinse cu Marele Premiu, Medalia de Aur la Expoziţia Internaţională de pictură, sculptură, mozaic..., Cannes Azur 2010.

„Sculpturile Elenei Surdu Stănescu ar putea fi numite solilocvii despre frumuseţe într-atât de prezentă este îmbina-rea capacităţii de a construi, de a armoniza volumele în spaţiu şi tendinţa de a le şlefui, de a le conferi preţiozitatea unor orfevrării. La baza acestei exprimări libere, a acestei capacităţi de a sugera intuiţii şi observaţii de fineţe se află însă ani de laborioase căutări. Formele acestor sculpturi, cu delicateţea şi transparenţele lor, implică însă şi deschideri pline de semnificaţii mai generale.

Sunt lucrări făcute să instaureze armonia, raţionalitatea, spiritualitatea. În general de mici dimensiuni, ele reţin atenţia prin căldura expresiei, prin acurateţea de-taliilor, prin formele rafinate şi, în acelaşi timp, prin robusteţe.Respectul pentru o anumită direcţie a realismului vizual a per-mis artistei să atace cu gravitate valori care-i stăteau aproape de suflet. A făcut-o cu seri-ozitate, cu o remarcabilă putere de concen-trare. Îmbinare de elementar şi rafinament, de organicitate şi nedeterminare, de vigoare şi delicateţe, sculpturile ei se structurează în jurul unor motive obsedante, de fapt, temele dintotdeauna ale sculpturii: chipul şi trupul omenesc. Iar în această privinţă, amploarea registrului expresiv este mereu adecvat, modelat subiectului la care se referă.”

Marina Preutu

”Aparent este inconjurată de tăceri adânci. Panelul însă, îi vuieşte de armonii cromatice pline de sonorităţi celeste, în care, compoziţional artista săvârşeşte ritualuri debordante, cu silu-ete ca nişte văpăi, declanşate de un in-vincibil resort al fanteziei sale, din care se nasc duete, singurătăţi ori triouri ale iubirii şi tainelor nocturne, cu personaje purtând maşti bizare. Cântăreţi surprinşi în atitudini de frescă, îngână somnuri de menestrel. Însetată, şi în retorta însetării sale, a laboratorului său, ca într-o misterioasă alchimie, fulgeră aluzii Rem-brandt şi El Greco dar şi armonii babiste. Totul desăvârşit şi finalizat pe suprafeţe cu predilecţie mari, într-o viziune abso-lut proprie, la cumpăna dintre clasic şi modern, romantic şi metafizic. Sugestie este cheia acestora. Sugestia şi cromatica aşternută ca nişte voaluri de tul peste linişti şi vârtejuri erotice, extazuri ele-giace. Totul asemănându-se până la iden-tificare cu vârtejul ameţitor şi sublim al valsului din „Simfonia Fantastică” a lui H. Berlioz” Liviu Tudor Samoilă.

eveniment

”Ceramica de breaslă,habană şi manufacturieră

din Transilvania”Karla Roşca, Horst Klush

Volumul Ceramica de breaslă, habană şi manufacturieră din Transilvania, autori Karla Roşca şi Horst Klush, pregătit editorial şi tipărit la Ti-pografia Honterus constituie rezultatul celei mai recente colaborări dintre cei doi autori, ambii buni cunoscători ai ceramicii din Transilvania. Cele 120 de pag-ini cât însumează partea ştiinţifică a lucrării au fost structurate în 18 capitole ce prezintă olăritul din Transilvania, meşteşug prin care pământul, apa şi focul prind viaţă în mâinile creatorilor. Primul capitol este dedicat prezentării istoriei şi evoluţiei meşteşugului ceramic în Transilvania. Urmează ilustrarea caracteristicilor ceramicii nesmălţuite şi a celei smălţuite şi istoria habanilor, purtători ai unei tehnologii superioare de producere a ceramicii şi ai unei ornamentici caracteristice Europei centrale şi de vest, stabiliţi pe teritoriul Transilvaniei – în 5 subcapitole, ne sunt menţionate regu-lamentele olarilor habani, procedeele de obţinere a faianţei, formele şi trăsăturile stilistice caracteristice vaselor produse de habanii stabiliţi la Vinţu de Jos. Într-un capitol mai amplu ne este prezentată ceramica pictată cu cornul, specifică zonei Sibiu, produsă de-a lungul multor secole de olarii sibieni. Sunt consemnate regu-lamentele olarilor sibieni din diferite perioade istorice, listele cu cei peste 452 maeştrii, calfele şi ucenicii sibieni ce au practicat acest meşteşug în secolele 17-19. Cele mai renumite centre ceramice din Transilvania sunt amintite sep-arat, în capitole distincte, astfel: Drăuşeni – caracteristică ceramica pictată cu pensula, Chirpăr – ceramică cu „brâie” aplicate, Saschiz – ceramică în albastru de cobalt, Ţara Bârsei – ceramică pictată cu nuanţe de albastru pe angobă albă, Tur-da – ceramică cu decor policrom pe angobă albă, zona secuimii (Târgu Secuiesc, Odorheiu Secuiesc) – ceramică ornamentată cu verde, maro şi galben pe angobă albă, Ocna Sibiului – zonă în care s-a dezvoltat ceramica post-habană. Ultimul capitol este destinat prezentării ceramicii fine produsă în manufacturile de la Batiz, Cluj, Gurghiu, Sibiu şi Braşov. Volumul se încheie cu lista localităţilor din Transilvania indicate în lu-crare, în limbile română, germană şi maghiară, cu o bogată bibliografie de spe-cialitate, cu lista muzeelor şi colecţiilor din care provin piesele ceramice prezen-tate de autori în catalog şi colaboratorii care au fotografiat piesele.O menţiune specială trebuie făcută în ceea ce priveşte ilustraţia. Sunt reproduse 560 obiecte ceramice, fiecare având indicată categoria din care face parte, anul când a fost produsă (acolo unde se cunoaşte acest lucru), dimensiunea, colecţia din care aparţine, numărul de inventar sau alte date particulare de identificare. Planşe color, de o calitate grafică excepţională, completează şi aduc ar-gumente concrete pentru întreg repertoriul tipologic, morfologic şi stilistic spe-cific fiecărui centru de olărit din Transilvania, prezentat în paginile catalogului.

Delia Voina, muzeograf

concert8 interviu reportajeveniment eveniment9

Poate un regizor, un om deştept, iscusit şi cult, ar fi făcut în loc de ce veţi vedea la Te-atrul Naţional Radu Stanca Sibiu, un specta-col de să stea mâţa-n coadă şi să curgă râuri de cerneală pozitivă din penele criticilor, nu voi şti niciodată, pentru că m-am aruncat cu capul înainte, aproape cavalereşte, donqui-jotean, să-mi port eu însămi Dulcineea spre emoţia şi risul trist ce se arată la orizontul feliilor pe care le scrisesem. Sigur că am avut şi un interes absolut paralel cu piesa, unul de actriţă de filme B, de canal D şi de alte lucruri cu o literă de tipar la coadă: voiam să văd fenomenul Ofelia Popii la lucru, s-o văd de aproape, s-o văd de la zero, s-o văd în criză, s-o vad când îi e greu, s-o văd când îi iese şi când nu, să mă conving că nu e, de fapt, un fenomen, că suntem toţi o apă şi-un pamânt, doar că avem zile mai bune şi zile mai proaste. Şi am aflat cu ocazia asta şi care e marele avantaj al regizorilor: pot să-i vadă pe marii actori la repetiţie fără să ceară voie regizorului. Deci m-am lăfăit în situaţia asta privilegiată, simţindu-mă o vreme cea mai norocoasă dintre toate cunoştintele mele . După care, încet-încet mi-am dat seama că fenomenul e chiar fenomen şi că pot să aştept mult şi bine să se demitizeze ca, dimpotrivă, pe zi ce trece, sub ochii mei Ofelia devine mai incredibilă. Deci capra vecinului era bine, sănătoasă, când eu aproape că n-aveam capra. Şi mi-am întors ochii înăuntru şi m-am uitat atent şi am descoperit uşurată că n-o invidiam deloc, că nu voiam să fiu în locul ei, că locul ei nu-i comod, că talentul ăla nu te lăsa în pace deloc, că nu-l poţi ignora, că sigur faţa asta nu doarme noaptea buştean cum o fac eu, că poate nu-i cel mai iubit om din teatrul ei (nimic nu te face mai nepopu-lar ca succesul). că poate e chiar apăsător să fii excepţional într-un popor preponder-ent mediocru. Aşa că n-aş face schimb cu ea, presupunând că s-ar putea, n-aş face schimb. Totuşi mă simt privilegiată că sunt în stare s-o privesc aşa cum merită, cu pălăria foarte jos şi cu un zâmbet mare în suflet. În clipa asta, Ofelia e toate femeile mele”.[Lia Bugnar]

voiam să văd fenomenul Ofelia Popii la lucru, s-o văd de aproape, s-o văd de la zero, s-o văd în criză, s-o vad când îi e greu

”Felii” - spectacol cu

După succesul din 2006, când THERION a susţinut la Bucureşti un spectacol excelent sub numele "Therion goes classic'', suedezii revin în România pentru a prezenta noul material discograf-ic intitulat "Sitra Ahra" La "Therion goes classic'' a participat Orches-tra Naţională Radio & Corul Academic Radio şi a fost primul concert din istoria grupului alături de un cor şi orchestră. Noul concert, ce se va desfăşura în 22 noiembrie 2010 la Arenele Romane din Bucureşti, într-un cort special amenajat şi încălzit prin instalaţii de climatizare de mare putere, face parte din turneul "Sitra Ahra Tour 2010" şi va trece prin nu mai puţin de 25 de ţări, printre care şi România. În de-schiderea suedezilor vor urca pe scenă Loch Vostok - Suedia şi Lep-rous - Norvegia.

Una dintre cele mai reprezentative nume ale scenei metal suedeze, formaţia Therion a fost înfiinţată în 1987 de către Christofer Johnsson. De la trupa suedeză de puştani entuziaşti care lansau la începutul anilor ’90 albumul „Of Darkness” până la conceptul muzical-artistic dezvoltat astăzi de Christofer Johnsson - Therion a cunoscut numeroase schimbări şi transformări, dar a rămas mereu un nume aparte al scenei metal mondiale şi al muzicii contempo-rane. Chiar la debut, death-metal-ul suedezilor a fost asezonat cu elemente socotite pe atunci avangardiste în cadrul genului, cum ar fi clapele sau părţile vocale clean. Componenţa se schimbă la fiecare album, singurul membru stabil rămânând Johnsson, care se ocupă de chitară şi voce, dar şi de orientarea stilistică şi de elaborarea conceptului ideatic. După o experienţă doom, Therion îşi începe evoluţia în direcţia în care merge până astăzi, incorporând în muzică

elemente corale şi orchestrale de influenţă clasică, preclasică sau extraeuropeană. Dacă „Lepaca Kliffoth”, albumul lansat în 1995, constituie piatra de hotar a acestei schimbări, „Theli”, aparut cu un an mai târziu, este socotit până astăzi unul dintre cele mai reprezen-tative albume ale grupului. Odată cu albumul „Vovin” devine clar că Therion s-a transformat într-un proiect al lui Christopher Johnsson, care acum face apel la muzicieni de studio profesionişti pentru a-şi înregistra muzica. Sunt lansate apoi simultan „Lemuria” şi „Sirius B”, două albume pe care latura orchestrală, dramatică şi bombastică a grupului se îmbină cu elemente foarte heavy şi care marchează în acelaşi timp ultimele contribuţii vocale în maniera death-metal ale liderului grupului. Turneul de promovare a albumelor aduce The-rion la Bucureşti, în 2005, în cadrul unui concert care se bucură de un mare succes la public, răsplătit printr-o performanţă artistică la înălţime. Unul dintre elementele care îmbogăţesc concertele Theri-on este Mats Leven, solistul vocal talentat şi extrem de versatil care a colaborat ani buni cu Yngwie Malmsteen. La sfârşitul lui 2006 The-rion susţine primul concert cu cor şi orchestră din istoria grupului, tot la Bucureşti. „Gothic Kabbalah” este probabil apogeul Therion, care merge cu un pas mai departe, adăugând metal-ului cu influenţe clasice sau preclasice o doza de progresiv cu rădăcini în anii ’70, ce transformă albumul într-o piesă de rezistenţă a muzicii rock din ul-timele decenii. Dar Therion, ajunsă una dintre cele mai respectate formaţii europene de symphonic / heavy metal, nu se opreşte aici. Johnsson se pregăteşte de lansarea noului disc, „Sitra Ahra” şi de primul turneu european din 2007 încoace, un turneu care se va opri la Bucureşti în data de 22 noiembrie 2010.

Therion revine în România după patru ani

phot

o by

Fer

nando

Acev

es

phot

o by

Anik

o Ja

kab

Teatrul Naţional Radu Stanca aduce în acest nou sezon teatral un spectacol de excepţie: Felii de Lia Bugnar cu Ofelia Popii. Producţia o aduce pe scenă pe Ofelia Popii, care interpretează cameleonic rolul a şapte personaje – şapte destine legate de moartea unui bărbat.

”Nu mi-am dorit niciodata să fiu regizor şi nu-mi doresc nici acum. Consider că e o me-serie îngrozitor de grea, şi care presupune să fii tobă de toate cărţile din toate domeniile din lume. De fapt, mă feresc de regie ca de ciumă, ca să fiu sinceră. Totuşi, la spectaco-lul "Felii" am simţit o asemenea dorinţă de a ocroti întâlnirea dintre ceea ce scrisesem şi Ofelia, încât aproape că am pretins să fac eu spectacolul. Cred că verbul "a face" mi se potriveşte mai bine decât "a regiza", chiar în contextul feliilor pe care am reuşit să le conturez în cele din urmă. Am făcut în aşa fel încât actriţa să le înţeleagă pe toate femeile pe care le joacă în piesa asta apoi, viclenia mea a meres până-ntr-acolo încât am făcut-o să le iubească de-a binelea.

01 nov. 21 - 23octombrie

ALO? (Teatru de cafenea) Oldies Pub

Astra Film Festival 2009 Organizator: Astra Film Studio

Ministagiunea de ba-let, editia a III-aCasa de Cultura a

Sindicatelor

26 octombrie-01 noviembrie

24 octombrie Festivalul International de scurt metraje "Spune pe scurt" Centrul Cultural Habitus

Festivalul International Jazz & More

Teatrul "GONG"

16 - 18.10

GAIŢELE de Alexandru Kiriţescu 14/10/2009

19:00 Teatrul National "Radu Stanca"

OSTATIC LA MĂTUŞICA de Mor-iss Panych 15/10/2009

19:00 Teatrul National "Radu Stanca"

OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA de Victor Eftimiu

16/10/2009 19:00 Teatrul National "Radu

Stanca"

ASTĂZI NU SE FUMEAZĂ, scenariu dramatic de Gavriil Pinte, pe texte de Iustin Panţa şi Mircea

Ivănescu 17/10/2009 14:00 Teatrul National "Radu

Stanca"

ConcertEITETSu HAyASHI SI FILAr-MOnICA GEOrGE EnESCu

Sala Thalia, ora 19.00

Expozitie TrAnSILVAnIA PITOREASCĂ Muzeul Brukenthal Cabinetul de Stampe

Expozitie “rEpErE MEdIEVALE SIbIEnE” – PICTuRĂ dE ILEAnA SELBInG Galeria u.A.p Sibiu

28 oct.

30 oct.

8 oct.

11 oct.

15 oct.

11-31 oct.

1 oct. - 12 dec.

SpectacolnOAPTE FuRTunOASĂ de I. L. Caragiale Teatrul National "Radu Stanca", ora 19.00

SpectacolSHOAH. VErSIunEA prIMO LEVI Teatrul National "Radu Stanca", ora 17.00

SpectacolC'EST L'AMOur: In MEMOrIAM EdITH pIAF Teatrul National "Radu Stanca", ora 19.00

SpectacoldOn JuAn VInE dIn RĂZbOI de Ödön von HorváthHala Simerom, ora 19.00

Festival JAZZ & MORETeatrul Gong

15 - 17 oct.

evenimentele lunii octombrie

LaurențiuStrăuț:Esteprimadvs.colaborarecuTeatruldeBaletSibiu.Aţi făcutdejacâtevastudiicubaleriniinoştri.CumdecurgeaceastăprimăîntâlnirecuartiştiidelaTeatruldeBaletSibiu?

Pavel Rotaru: Pentru mine este o mare surpiză Te-atrul de Balet Sibiu. Nu am ştiut de existenţa acestui teatru. Eu lucram în Croaţia şi, din întâmplare, m-am întâlnit cu domnul Dragoman la Zagreb la o competiţie internaţională de balet. Atunci mi-a vorbit despre te-atru şi mi-a oferit posibilitatea de a veni să lucrez aici şi să văd compania. Ideea acestei colaborări este fantastică şi eu o sprijin din tot sufletul şi chiar am un mare entuziasm pentru acest lucru. Îmi place oraşul nemaipomenit de mult. Este un oraş frumos din punct de vederer arhitectural, istoric, cultural ş.a.m.d. Ra-portat la balet eu am venit cu idei noi, de a dezvolta o companie profesionistă. Este gândul şi visul meu. Am ajuns să fac asta în SUA timp de 20 de ani dar acum, reîntors în Europa am alte viziuni. Din păcate în ţările din Europa în care am fost până acum – Slovenia şi Croaţia – nu au fost foarte receptive la ceea ce am pro-pus eu. Atunci când am vorbit cu domnul Dragoman şi mi-a spus ce vrea să facă mi-am dat seama că este exact ceea ce vroiam eu să fac: să ajut o companie de balet tânără. După 55 de ani de profesat în domeniul baletului am ceva experiență acumulată şi bateria e atât de încărcată încât vreau să consum din ea, să dau la alţii ştafeta, să meargă mai departe.

L.S.:Existăodiferenţăîntreşcoaladebaletamericană–acoloundeaţizăbovittimpdepeste2decenii–şiceaeuropeană.Osăintroduceţielementedinşcoaladeba-letamericanălaTeatruldeBaletSibiu?

P.R.: Nu. Şcoala mea este bazată pe ”Școala Kirov” (St. Petersburg, n.r.) deci pe modelul Vaganova, însă la acestea am adăugat şi câteva lucruri pe care le-am văzut de-a lungul carierei mele prin Cuba, Franţa sau alte locuri, îmbunătăţind-o. Pentru că sunt lucruri

foarte bune şi în alte şcoli însă baza Vaganova este foarte solidă, dansantă şi expresivă, dansatorul putându-se dezvolta foarte repede.

L.S.:TrupadebaletaSibiuluiesteunainternaţională...

P.R.: Da, acest lucru mă entuziasmează foarte mult pentru că eu am venit în România în 1991 la Festivalul Enescu cu trupa mea din Atlanta care avea aceeaşi factură. Chiar aşa se numea: International Ballet Rotaru. Mă entuziasmează şi mă face să mă simt în Atlanta, atunci când am început eu.

L.S.:Spuneţi-necâtevalucruridespre”Giselle”,nouaproducţieaTeatruluideBaletSibiu,pecareopregătiţipentruînceputulluniinoiembrie...

P.R.: Desigur că am şi eu câteva lucruri “de spus” în acest spectacol. Este bazat pe Perrot şi Coralli însă am introdus şi eu nişte paşi în el – mai ales în actul I - . Actul II este o capodoperă. Eu şi cu Florin Brânuşă am colaborat excelent. Poate şi pentru că am terminat aceeaşi şcoală. Vorbim aceeaşi limbă, vedem aceleaşi lucruri greşite sau bune, suntem pe aceeaşi lungime de undă cum se spune şi asta mă bucură foarte mult pentru că ne uşurează amândurora mai uşoară. Ţelul nostru este să fie un spectacol superb. Va reproduce epoca Evului Mediu, într-un stil francez. Întotdeauna am apreciat acest spectacol şi chiar l-am dansat cu mare plăcere.

L.S.:CumvedeţicolaborareaînviitorcuTeatruldeBaletSibiu?

P.R.: Iniţial noi am vrut să facem spectacolul “Romeo şi Julieta” însă din cauza unei probleme care există la nivel internaţional nu doar la Sibiu şi anume faptul că băieţi sunt puţini – am amânat-o pentru începutul anului 2011. coregrafia îmi va aparţine în întregime însă ideea mea este să combin la acest spectacol de ba-let cu unul artistic – să combin baletul cu teatrul. Însă în momentul de faţa toată energia o canalizăm pe proiectul Giselle.

L.S.:PubliculdebaletdinSibiuesteunuldestuldevariatdinpunctdevederealvârstei,sexului,formariiş.a.m.d.Ceaşteptăriaveţidelapubliculdeaici?

P.R.: Nu am nicio teamă pentru că ”Giselle” este un balet atât de frumos încât sunt convins că toată lumea o să îl placă. Muzica este frumoasă, costumele sunt frumoase, decorurile, luminile, povestea de asemenea. Sunt sigur că va plăcea publicului. Noi vrem să aducem acea culoare adevărată a baletului clasic, când o să avem ocazia – de exemplu ”Romeo și Julieta” – o să mergem puțin spre neo-clasic. Am de asemenea intenția să introduc aici în repertoriu și baletul modern. Vrem astfel să oferim o varietate a repertoriului foarte mare unde dansatorii pot să se exprime foarte bine. Pentru că sunt unii care sunt foarte buni în clasic, alții sunt mai buni în neo clasic ș.a.m.d și vor avea astfel ocazia să se dezvolte și sper ca Sibiul să îl susțină pe domnul Dragoman cu acest demers pentru că este ab-solut fantastic mai ales cu Concursul Internațional de Balet din timpul verii și spectacolele din stagiune.

L.S.:NoivăurămbunvenitlaSibiușivădorimmultsuccesînactivitateapecareovețiaveaaici...

P.R.: Vă mulțumesc și vă așteptăm la premieră.

Teatrul de Balet Sibiu pregătește pentru acestă toamnă o nouă premieră: ”Giselle”. Acest nou spectacol reprezintă în acelașI timp începutul unei colaborări cu reputatul coregraf Pavel Rotaru. După un exil de zeci de ani, timp în care a înființat șI coordo-nat multe ansambluri de balet din întreaga lume, Pavel Rotaru este pregătit în momen-tul de față să împărtășească cu membrii Te-atrului de Balet Sibiu experiența acumulată de-a lungul timpului. Despre primul proi-ect pregătit la Sibiu precum și despre pla-nurile sale de viitor, coregraful Pavel Rotaru vorbește în interviul acordat revistei Profil

Cultural.

”Giselle” o nouă premieră la Teatrul de Balet Sibiu

Pavel Rotaru:

”Giselle” este un balet atât de frumos încât sunt convins că toată lumea o să îl placă!

Aparţinândprimeiperioadearomantismuluifrancez,compozi-torulAdolpheAdams-aformatîntr-ofamiliedemuzicieni,desăvârşindu-şipregătireaartisticlaConservatoruldinParis,cuF.A.Boildieu.Începesăsefacăcunoscutmaiîntâiprintr-oseriederomanţeşiariete,debutândînteatrullyriccuolucrareîntr-unact,PierreetCatherine(1829).LuiAdamîirevineînsăşimerituldeafiunuldintreprimiicompozitoridespectacoledebalet,care,princalitateamelodică,caracteruldansantalritmiciişifiorulemoţional,aupusbazeletradiţieidrameicoregraficeromantice. ”Giselle”deAdolpheAdamaparţinestiluluisupranumit„bale-tulalb"şireuneştearmoniosmuzica,dansulşipantonima,oferindpub-liculuiunspectacolextraordinar.Baletul”Giselle”poateficonsideratunpunct culminantal romantismului care zugrăvește înpasdedansviațaadevăratăaomuluicugândurileșivisurilelui,bucuriadeatrăipânălamelancolieșideziluzie.

12 1 3interviu interviu

1414eveniment Mezzosoprana Roxana Constanti-nescu - solistă a Operei de Stat din Viena -, împreună cu pianistul austriac Marcelo Amaral şi flautistul Cătălin Opriţoiu, au deschis magistral festivalul - luni 20 sep-tembrie prin recitalul sugestiv intitulat „Mit Luft und Liebe”. Programul a cuprins lieduri din creaţia compozitorilor Schu-bert, Saint-Saens, Enescu, Montsalvatge. Seara a doua a festivalului - joi 23 septem-brie i-a avut ca protagonişti pe doi dintre laureaţii Concursului Internaţional „Stan-islaw Moniuszko” al Operei Naţionale din Varşovia: soprana Eliza Kruszczynska -câştigătoarea marelui premiu al ediţiei a şaptea a concursului (2010) şi basul Dan-iel Borowski – care a obţinut Premiul I la ediţia III 2006. Într-un recital axat în spe-cial pe arii celebre din opere de Puccini, Verdi, Rossini, Moniuszko, cei doi au fost acompaniaţi de pianistul polonez Mariusz Rutkowski. Una din tinerele voci din pleiada autohtonă, soprana braşoveană Claudia Pop a propus melomanilor sibieni - joi 30 septembrie – un mănunchi de piese ilus-trative din istoria liedului universal (Mo-zart, Schubert, Schumann, Wolf, Liszt, De-bussy) şi românesc (Dima, Enescu, Ciortea, Donceanu, Basacopol ş.a.).

Paleta serilor de operă a festiva-lului a cuprins atât comedii cât şi tragedii. Astfel, în prima seară dedicată operei - sâmbătă 25 septembrie – organizatorii au optat pentru varianta prescurtată a operei „Carmen” de Georges Bizet, care s-a bucu-rat de un larg răsunet internaţional - „La Tragedie de Carmen” –, adaptare de Marius Constant, Peter Brook şi Jean-Claude Car-riere. Spectacolul consolidează parteneria-tul artistic anual al Filarmonicii sibiene cu Teatro Lirico Sperimentale „Adriano Belli” Spoleto, Italia. Una din serile festivalului este dedicată, ca de obicei, Operei Comice pen-tru Copii Bucureşti. „Bărbierul din Sevilla” de Rossini, adaptat înţelegerii celor mai tineri spectatori, a fost realizat graţie unei distribuţii prestigioase, în centrul căreia s-a aflat basul Pompei Hărăşteanu. Punctul forte al manifestării a fost plasat în încheierea festivalului cu cele două reprezentaţii ale operei „Răpirea din Serai” de W.A.Mozart - vineri 1 octombrie şi sâmbătă 2 octomb-rie la Sala Thalia. Pentru a oferi un colorit autentic, dar şi actual, al operei lui Mozart, s-a făcut apel la o distribuţie internaţională (conducerea muzicală Josef Wallnig) şi la una din cele mai autorizate concepţii re-gizorale şi scenografice (Hermann Keck-eis, Marouan Dib), aparţinând Universităţii „Mozarteum” din Salzburg. „Programul fes-tivalului a fost în aşa fel structurat încât să cuprindă o paletă largă de manifestări ale genului muzical liric” a declarat Ioan Bojin, directorul Filarmonicii de Stat Sibiu.

Regal de operă la Filarmonica de Stat Sibiu

Ajunslaceadeanouaediţie,FestivalulInternaţionalalArteiLiriceSibiu2010acrescutandeandevenindcelmaiimportantevenimentmuzicaldesezonaloraşului.Programuldinacestanacuprinstreispectacole

integraledeoperă-„LaTragediedeCarmen”,„BărbieruldinSevilla”şi„NuntaluiFigaro”şitreiseriderecitaldeliedurişiariidinopere.

deRoxanaPepelea

17literatura1 5

faza 1

''Îmi imaginez cerul.E atât de mare, încât adorm imediat ca să mă liniştesc.

Când mă trezesc, ştiu că Dumnezeu e un pic mai mic decat cerul. Altfel ar trebui,când

ne rugăm, să adormim întotdeauna cu frică.Oare Dumnezeu vorbeşte limbi străine?

Poate să se înţeleagă cu strainii?Sau îngerii stau în cabine mici de sticlă şi fac traduceri?''

faza 2

E devreme. E devreme şi nu mi-e frică. Ceasul arată fix. Când te uiţi la ceas la fix,

înseamnă că te iubeşte .E o prostie copilărească ce-mi lasă mereu o mica tresărire.

Placută. Scriu cu cerneală neagră dar tu nu ai cum să vezi asta. Da' poţi să-ţi imaginezi.

Poţi, nu? Mă tot gândesc la ''De ce fierbe copilul în mămăliga''. Mă tot gândesc.

Cerul e bucuros azi. Ne-a dat tuturor albastru senin. Mulţi dintre noi au uitat să-l vadă

însă no, cerul nu se supără. Cerul e rabdător.

Mi-a zis o rază de soare c-o să se facă primăvara curând.

Scriu haotic şi urât. Tu nu ai cum să vezi asta. Da' poţi să-ţi imaginezi. Poţi,nu?

faza 3

Nu întotdeauna e important să faci alegeri. Poţi să te opreşti într-un punct şi să aştepţi.

O să aleagă timpul pentru tine. Câteodată timpul face alegeri bune. Cateodată...

faza 4.

În seara asta sunt tristă şi toţi oamenii îmi par departe. Iar p-aştia de-aproape nu-i

vreau. Sunt un copil albastru ce nu ştie a învăţa din greşeli. O fată proastă ce se

gândeşte la Zenobia şi la Naum şi la oamenii ce se perindă prin viaţa ei. În seara asta

îmi strâng picioarele sub mine şi-mi îngrop capul în palme şi strig fără să mă audă nimeni.

faza 5

Cateodată când mă plimb singură pe strazi şi-i Lună plină mi se pare că merg în cau-

tarea unui fir, unui fir ce o dat' găsit şi prins mă va duce sus, sus la Lună.

Doar Vântul însă mă poartă până acolo. O data am atins-o. Am atins-o cu degetul mic

de la piciorul stâng. O să râzi probabil, dar m-a fript. Atât de tare încât într-o zbatere

de aripi am fost iar pe pământ şi ajunsă aici, ce crezi c-am observat? Degetul mic degerase.

Luna le ştie pe toate şi e cea mai bună prietenă a mea. Atunci când mi-e frig şi-s rece,

o iau în braţe şi-o strâng tare tare şi mă încălzesc un picuţ.

faza 6 :

''Nu strig.Mi-am aruncat gura.''

Faza 7 e că-s prea multe faze.Poate tre' să arunc şi cuvintele.

Andra Ocnaru”tot pământul e un du-te vino”

concert16 interviu reportajeveniment eveniment17

Ideea festivalului a venit de la necesitatea suplinirii lipsei de informare a publicului din această nişă muzicală, de elucidare a con-fuziilor, de ieşire din izolare şi de conectare la timpul prezent, la contemporaneitate. Sibiul ar putea deveni prin acest festival cel mai repr-ezentativ exponent al muzicii de avangardă din România. Jazzul, muzica contemporană, muzica creativă, muzica liberă şi muzica improvizată sunt domenii muzicale ce folosesc în mare măsură improvizaţia muzicală. Legăturile transversale dintre aceste domenii muzicale aproape că ascund total diferentele dintre stiluri. În interiorul lor se combină mai mult sau mai puţin muzica scrisă cu muzica improvizată. „Festivalul îşi propune să umple un gol din cultura autohtonă a acestei nişe şi să formeze treptat gustul publicului pentru o zona muzicală foarte specială. Jazz&More reprezintă totodată o continuare a tradiţiei jazzului creativ pe care l-a avut Sibiul prin anii '80 când pe scena sibiană de jazz urcau, pe lângă cei mai buni muzicieni români, o serie de artişti consacraţi ai muzicii improvizate cum ar fi: Gunter Hampel, Jeanne Lee, ROVA Saxophone Quartet, Alexander von Schlieppenbach, Albert Mangelsdorf, Evan Parker, Paul Lovens, Ernst-Ludwig Petrowski şi mulţi alţii” a declarat Mircea Streit, directorul festivalului. Accesul publicului la evenimentele din cadrul festivalului se face pe baza biletelor şi abonamentelor. Costul unui bilet pentru o seară de concert este de 35 lei, tarif unic. Festivalul oferă, de asemenea, un abonament de tip festival pass care garantează accesul pentru o per-soana la toate concertele din cadrul festivalului. Costul unui astfel de abonament este de 80 lei. Pentru elevi, studenţi, pensionari, persoane cu dizabilităţi preţul este de 30 lei/seară, iar preţul abonamentului este de 65. Oferta din acest an vine cu modalităţi de achiziţie din cele mai flexibile. Ţinând cont de numărul limitat de locuri, dar mai ales pentru o bună prelucrare a cererii organizatorii recomandă rezervarea locurilor în avans la adresa de email: info@jazzandmore.ro sau la numarul de mobil: 0745 279 786. Abonamentele se vor achiziţiona în perioada 1-10 0ctombrie, biletele rămase disponibile vor fi puse în vânzare cu 60 de minute înainte de începerea primului concert.

Superimpose (Matthias Müller + Christian Marien) (D)

Harri Sjöström & John Russell (SF, GB)

The Light Trio (Waclaw Zimpel, Wojtek Traczyk, Robert Rasz) (PL)Willi Kellers / Frank Paul Schubert / Clayton Thomas (D, AUS)

Marco Eneidi / DD Kern Duo (USA, A)

E + U Mann (Gebhard Ullmann, Daniel Erdman, Johannes Fink, Christian Lillinger)(D)

Frank Paul Schubert / Antonis An-issegos (D,GR)

Olaf Rupp / Shoji Hano (D, J)

The Astronomical Unit (Matthias Müller, Christian Marien, Clayton Thomas) (D, AUS)

Franz Hautzinger’s Speakers Cor-ner (+ Martin Sievert, Wolfgang Reisinger)(A)

Gebhard Ullmann’s BassX3 (+ Chris Dahlgren, Clayton Thomas)(D, USA, AUS)

Willi Kellers solo

Mircea Tiberian / Chris Dahlgren (RO, USA)

Grix (Floros Floridis, Antonis An-issegos, Yorgos Dimitriadis) (GR)Uwe Oberg (solo) (D)

Lurk Lab (Matthias Schubert, Uli Böttscher, Jörg Fischer) (D)

Tom Rainey Trio (+ Ingrid Lau-brock, Mary Halvorson) (USA)

Vineri 15 oct Sâmbată 16 oct Duminică 17 oct

17.00 17.00 17.00

T R E I Z I L E D E M UZ I C A

C O N TE M P OR A N A J MA Z Z

&O R E

Eitetsu Hayashi, cel mai bun solist de Taiko - tobe japoneze, va susține două concerte extraordinare împreună cu Orchestra Fi-larmonicii George Enescu dirijată de maestrul Horia Andreescu: 20 octombrie 2010, ora 19:00, la Sala Palatului din București și 23 oc-tombrie 2010, ora 19:00, la Sala Thalia din Sibiu. Eitetsu Hayashi va interpreta "HI-TEN-YU" - A Concerto for Japanese Drum and Orchestra, lucrare semnată de compozitorul Isao Matshushita. Prima parte a concertelor din seria “Marilor In-tâlniri” va cuprinde lucrări ale unor compozitori consacrați: George Enescu, Ciprian Porumbescu, Béla Bartók, Doru Popovici, Tiberiu Olah și Grigoras Dinicu.

“Titlul compoziției, format din trei semne chinezești, Hi-Ten-Yu (Zbor – Rai – Joacă), semnifică metaforic “zborul către rai pentru joacă între stele”. Urmând structura titlului lucrarea este divizată în trei părți și se dezvoltă dintr-un calm general către un dinamism viguros.”

“Wa-daiko, un instrument obișnuit în ceremoniile festi-valurilor din Japonia, imită adeseori comuniunea raiului cu pământul. Puternicul sunet al acestei tobe ajunge până în Rai și se transformă într-o vibrație acustică elegantă și liberă, rezonând asemenea unui vuiet adânc venit din abisul pământului. În timp ce energia nativă și pătrunzatoare a tobei Wa-daiko reprezintă o lume, cealaltă îi solicită orchestrei o construcție logică. Am încercat să unific aceste lumi în toate mișcările concertului.” - Isao Matshushita Acțiunea este realizată cu sprijinul Ambasadei Japoniei din România, “Tokyo Metropolitan Government”, “Japan Foundation”, Consiliului Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu, Consiliul Județean Sibiu și în parteneriat cu Festivalul Internațional de Teatru Sibiu. Prețul biletelor variază între 75-105 lei pentru Sala Thalia. Biletele sunt disponibile în rețeaua magazinelor Diverta și Germa-nos, Orange, Vodafone, Domo, librăria Humanitas și online, pe www.eventim.ro și www.myticket.ro.

Percuție japoneză pe scena sălii Thalia

dans 1 8profil 1 8

1. Ce apreciezi la Sibiu?

Faptul că există un real interes pentru crearea şi consumul de cultură. Asta face din Sibiu una din cele mai propice “pieţe de desfacere” pentru un artist. Astfel, publicul dornic de cultură oferă feedback-ul necesar pentru crearea unor evenimente unice în ţară.

2. Ce crezi că îi lipseşte Sibiului?

Mai multă colaborare între instituţiile de cultură din oraş ar putea crea un sincretism benefic tuturor artelor prezente în Sibiu.

3. Ultima carte citită ...

Horia Roman Patapievici – Omul recent. Am ales să o citesc pentru că autorul este unul din filosofii contemporani cu care un muzician rezonează cel mai bine. Titlul mi-a amintit de o compoziţie a lui Aaron Copland (“Fanfare for the common man”) parafrazată de compozitorul român Dan Dediu într-o piesă dedi-cata lui Patapievici (“Fanfare for the recent man”).

4. Ultimul film văzut...

Das Leben der Anderen – o poveste fictivă despre viaţa culturală în fosta Germanie de Est afectată de spionajul Stasi. E un film pe care îl recomand oricui ar dori să-şi facă o imagine despre îngrădirile pe care un artist trebuia să le suporte într-un regim totalitar (chiar şi cel din România).

5. Ultima artist / melodie ascultat/ă

Sunt înconjurat de muzică în cea mai mare parte a vieţii coti-diene, fie că o ascult, o citesc din partitură sau o dirijez. Aşa că “ultima piesă” se schimbă extrem de rapid.

GABRIEL BEBESELEA Sibiu

Gabriel Bebeşelea dirijor - Dirijor Sibiu Youth Orchestra

,

Gabriel Bebeşelea s-a

născut în 29 septem-brie 1987 la Sibiu.

Absolvent al Liceului de Artă Sibiu (2006).

Gabriel Bebeşelea este licenţiat în dirijat orchestră la Academia de Muzică Cluj-Napoca

(2010). În prezent este masterand al

Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti.

Este dirijor al Orches-trei de Tineret din

Sibiu şi dirijor invitat al mai multor orches-tre din ţară. Cea mai

mare pasiune a lui este călătoria.