Editura Ararnzi mulgumegte doamnelorAna Blandiana siLaura Grilnberg, precum si editurilorRA9, Art giMinerua penfiupermisiunea de a reproduce

o parte dintre textele incluse in acest volum.

Descrieted CIP a Bibliotecii Na;ionale a RomlnieiLecffi suplimentre pentro clm a III-a / Corina GAdiugi

(ood.). - Bucuregri : Aramis Print, 2019, ed. a II-aISBN 978-606009-194-3

I. GtdiuEi, Corim (coord.)

e2t.rtt.t-\aL82-822=135.1

Copyright @ 2019 Editura ARAMIS,.pentru prezenta edilie

ISBN 978-606-009-194-3

Editura ARA,MIS.. Redaclia gi sediul social:B-dLl Metalugiei m.46-56, cod 041833,sector 4, Bucuregi, O.P. 82 - C.P. 38tel.: (021) 461.0&10lL4ll5; fax: (p2l) 461.08.81L9.E-mail:.office@editurmmis.ro; office@megapras.roDepartamentul desfacere: tel.: (021) 46l.08.08112113116lfu: (021) 2161.08,09/19; E-mail: desfacere@editurammis.rc

www.edituraamis.rowww.megapres.ro

hF.

Y,

LTcIURI SuTul,tTNTARLBI SI-IOGRAFI T scCI[.ARA RICOIVIAN DATA

:#t'

..ffi"'

4'.ry'"

Selecfie, antologie gi schife biografice de

coRtNA cAolurA

EDITIA A II-A

,.+1

.ry

Atunci, de bucurie, voievodul se puse de petrecu gi veseli cu ostagii sli,

iar in urmi chemi lingi el pe cei gapte feciori ai VrAncioaiei gi le zise :

- Fhcii, cu voi am cAgtigat izbanda gi am alungat pe vrijma;i. Daci nu

nimeream la casa mamei voastre, multl vreme turcii ne secltuiau tara.

Suntegi vrednici de rlsplatl domneasci. Iati, voi sunteti ;apte fragi, iar in

Vrancea sunt fapte mungi. Ai vogtri s[ fie in veci, cu vii, ponoare gi tot ce

se afl acolo! intoarcegi-vl dar inapoi in codrii vogtri gi si-i stiplnigi

slnitogi, din neam in neam! Iar mamei voastre ducegi-i multi slnitate din

partea voievodului $tefan, care la vreme de suAmtoare a gisit la casa ei pat

pentru odihnl gi brage vitejqti de lupti.Le fhcu ocolnigi pe piele de vitel, scrisi cu litere de aur, pentru dania

domneascl, document in puterea ciruia fiii Vrincioaiei ajunseri stiplniimungilor Vrancei, de la Thotug pAni in valea Bisca, a Buziului.

$i de atunci, fiecare din cei sapte fragi, inapoindu-se pe plaiurileVrancei,

s-au agezat la poalele mungilor, intemeindu-9i fiecare sate dupi numele

lor: Bodegti, Spiregti, Negrilegti, BArslgti, Spulber, Piulegti, Nistoregti etc.

(Legendr populnre romineyi,selecgie de Constantin Dragomir,

Editura Litera, Bucuregti-Chiginiu, 2002)

Fiind bdiet piduri cutreieram l7 Molda / 91Fit-Frumos din lacrimi / 9 M6ndricel/ 95

ION CREANGA

Amintiri din copilSrie - Cu uratul,La cirege, Pupiza din tei(fragment)/ 29

Dinili Prepeleac / 39

GHEORGHE DEM TEODORESCU

Fata din dafin 152

BARBU'TEFAN ESCU DELAVRANCEA

Bunicul / 59Bunica / 63

EMIL GARLEANU

Cdldtoarel... / 57

Cdprioara I 70

IOAN ALEXANDRU BMTESCU-

vorNE nPrivighetoarea / 72

Moartea lui Castor / 75

ANTON PANN

Lupul, !apul si varza / 80. CdlStorul gi stejarul / 83

JEAN DE LA FONTAINE

Corbul 9i Vulpea / 85

lepurele gi broagele / 87Cocogul Si Vulpea / 89

LAURA GRUNBERG

Poveste cu un gdnd strinutat(fragment)/ 98

ANA BLANDIANA

Un secret / 104Cine poate *t I t07

NINA CASSIAN

Prinlul Miorlau / 109

GEORGE TOPiRCEANU

La Pagti / 113

Rapsodii de primivari / 115

Rapsodii de toamnd / 119

VASILE ALECSANDRI

Primdvara lt26Sfdrgit de toamni / 128Mezul iernei/ 129

GEORGE COSBUC

Mama / t30Vestitorii primdverii / 133

larna pe ulili / 135

OCTAVIAN GOGA

Dimineata / 140Toamni / 143

Mog Crdciun / 144 , a"Wffirffig

Cuprins

MIHAIEMINESCUCrdiasa din pove;ti / 5

PETRU DEMETRU POPESCU

Frumoasa Bistra 9i neinfricata

CATHERINE DAULNOY

Pisica albi / 146

EDMONDO DE AMICIS

Cuore, inimi de copil - Camaradul

meu, Coretti/ 1.58

Cuore, inimd de copil - Scriitoragul

florentin / 152

RUDYARD KIPLING

Cdrlile junglei - Fralii luiMowgli/ 169

JACK LONDON

Col! Alb (Capitolul XXIV)/ 180

L. FRANK BAUMVrdjitorul din Oz (Capitolul lll)/ 185

ROALD DAHL

Charlie ;i Fabrica de Ciocolatd(Capitolele I li ll)/ 192

CARL SANDBURG

Cdi doi zgdrie-nori care au hotir6tsd aibi un copil/ 199

ERICH KASTNER

Emilgidetectivii 1203

CORNELIA FUNKE

Devoratorul de cirli / 209

PATRICIA C. WREDE

Cum sd te descurci cu undragon I 2L3Cartea farmecelor - Prinfesa,pisica gi inorogul / 225

LITERATURA POPULARA

Un ochi plAnge, unul r6de (basmpopular)/ 238

Japul 9i garpele (povestepopulard) I 247Condeiele lui Vodd (legendd

istoricd)/ 249Povestea Vra ncei (legenditoponimicd)/ 251

I

$

i1B

ts

ti

{i1

I

Redactor: Adrian Cregu

Tehnoredactare: SC SERRANY HOME SRL

Coperta: Cristina Dumitrescu

Ilustragia copertei: SHUTTERSTOCK.com

MIHAI EMINESCU(18so-L?8q)

Se nagte pe L5 ianuarie 1850 la Botogani.i9i petrece copiliria in oragul natal, dar gi lalpotegti, unde tatil siu, ciminarul GheorgheEminovici, avea o motie r;zegeasce. Aici

se bucuri de o totali libertate de migcare,cunoscand oamenii locului gi natura inconju-retoare - stare evocati cu nostalgie in poeziilepe care le va scrie mai tirziu. Debuteazi in

1866 cu poezia De-lt aveo,in revista Fomilio, din Pesta, al cirei director,losif Vulcan, ii schimbi numele din Eminovici in Eminescu. Adevirata sa

consacrare se produce in 1870, odati cu inceperea colaboririi la revista

Convorbiri literare a societSlii gi cenaclului ,,Junimea" din lagi. Versurilepublicate aici (intre care Rugdciunea unui doc; O, rdmdi; Lscul; Povestes

codrul ui; Revedere; im pd rat 5i proletor; Luceafdrulvor constitui substanla

singurului volum care i-a apirut poetului in timpul vielii - editat ?n 1884,

de Titu Maiorescu, reputatul om de culturd aflat la conducerea Junimii".Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet din litenturarom6n6. Creafia sa se inscrie in tradifia romantismului literar, prin temeprecum intoarcerea in naturd, nostalgia pentru copilSrie, melancolia,

trecutul gi istoria nalionali.

Crdiasa din povesli

T\TI \ eguri albe, strilucite

Nagte luna argintie,

Ea le scoate peste ape,

Le indnde pe cAmpie ;

S-adun fori in gezltoare

De painjen tort sl rumpa

$i anini-n haina nopgii

Boabe mari de piatri scumpi.

Langi lac, pe care noriiAu urzit o umbri finl,Rupti de migciri de valuri

Ca de bulgiri de luminl,

Dindu-gi trestia-ntr-o parte,

Sti copila lin plecati,

Thandafiri arunci rogii

Peste unda fermecati.

Ca sivad-un chip, se uitlCum aleargi apa-n cercuri,

CIci vrljit de mult e lacul

De-un cuvAnt al sfintei Miercuri;

Ca si iasl chipu-n fagi,

Trandafi ri arunci tineri,t

CIci vrijigi sunt trandafirii

De-un cuvAnt al sfintei Vineri.

Ea se uiti... Piru-i galben,

Faga ei lucesc in lunl,Iar in ochii ei alba;ui

Toate basmele s-adunl.

Tgr,,^ d, bdiet pdd,uri cutreierarn

T-r

f iind bliet plduri curreieram

$i mi culcam ades lingl isvor,

Iar bragul drept sub cap eu mi-l puneam

S-aud cum apa suni-ncetigor:

Un freamit lin uecea din ram in ram

$i un miros venea adormitor.

Asdcl ades eu nopgi intregi am mas,

Blind inginat de-al valurilor glas.

Risare luna,-mi bate drept in fagi:

Un rai din basme vid printre pleoape,

Pe cAmpi un val de argin,tie ceagl,^ t. . .)clrpm pe cer, vaPale preste ape,

Un bucium cAntl tainic cu dulceaEi,

Sunind din ce in ce tot mai aproape...

Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii,

Pirea c-aud venind in cete cerbii.

Alituri teiul vechi mi se deschise:

Din el iqi o taniri criiasi,Plureau in lacrimi ochii-mi plini de vise,

Cu fruntea ei intr-o marami deasi,

Cu ochii mui, cu gura-abiainchisi;

Ca-n somn incet-ineet pe frunze pasi,

CllcAnd pe vArful micului picior,

Veni alituri, ml privi cu dor.

$i ah, era atAta de frumoasi,

Cum numa-n vis o dati-n viaga ta

Un inger blind cu faga radioasi,

Venind din cer se poate arita;

Iar piru-i blond gi moale ca mitasa

Grumazul alb gi umerii-i vldea.

Prin hainele de tort subgire, fin,

Se vede rupul ei cel alb deplin.

(Mihai Eminescu, Poezii,Edir;'xa Aramis, Bucuregti, 20 I 5)

4ffi,ffi

w t4v rrr

'$"n vremea veche, pe cind oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decAt in

.ffigermenii viitorului, pe cAnd Dumnezeu cllca incl cu picioarele sale

sfinte pie troasele pustii ale pimAntului - in vremea veche ulia un impirat

intunecat gi gAnditor ca miazinoaptea 9i avea o implrlteasi tAniri ;iziirnbitoare ca miezul luminos al zilei.

Cincizeci de ani de cAnd implratul purta rlzboi c-un vecin al lui.

Murise vecinul gi lisase de mostenire fiilor gi nepogilor ura gi vrajba de

singe. Cincizeci de ani, gi numai implratul triia singur, ca un leu

irnbitrAnir, slibit de lupte gi suferinge - impirat ce-n viata lui nu rAsese

rriciodati, care nu zimbeanici la cAntecul nevinovat al copilului, nici la

surisulplin de amor al sogiei lui dnere, nici la povqtile blrane gi glumege

:r ostagilor inilbigi in blrllie ;i nevoi. Se simgea slab, se simgea murind gi

n-avea cui si lese mo;tenirea urii lui. Thist se scula din patul implritesc, del^ w

^ A v I t A .

lingl impirlteasa tenlrl - pat aurit, insi pustiu gi nebinecuvintat -, trist

rnergea la rlzboi cu inima neimblAnziti - gi implrlteasa sa, rimasi sin-

guri, plAngea cu lacrimi de viduvie singuritatea ei. Plrul ei cel galben ca

rurul celmai frumos cldeape sAnii ei albi gi rotunzi, gi din ochii ei albagui

i;i mari curgeau giroaie de mirglritare apoase pe o fagl mai albi ca argintul

crinului. Lungi cearcine vinete se trigeau imprejurul ochilor, gi vine

rlbastre se trigeau pe faga ei albi ca o marmuri vie.

Sculati din patul ei, ea se aruncl pe treptele de piatrl a unei bolte

in zid, in care veghea, deasupra unei candele fumegAnde, icoana imbricati in

rurgint a Maicii durerilor. induplecati de rugiciunile impirltesei ingenun-

cheate, pleoapele icoanei reci se umeziri si o lacriml curse din ochiul cel

negru al mamei lui Dumnezeu. impirlteasa se ridici in toati mlreat-ffiM

staturi, atinse cu buza ei seaci lacrima cea rece si o supse in adincul

sufetului siu. Din momentul acela ea purcese ingreunatl.

Ti:ecu o luni, trecuri doui, trecurl noui, gi impirlteasa flcu un fecior

alb ca spuma laptelui, cu pirul bllai ca razele lunii.

impiratul surise, soarele surAse si el in infocata lui impirigie, chiar

stitu pe loc, incAt trei zile n-a fost noapte, ci numai senin ;i veselie - vinul

curgea din butii sparte ;i chiotele despicau bolta cerului.

$i-i puse mama numele : F1t-Frumos din lacriml. Si crescu gi se fbcu

mare cabrtzii codrilor. Cregtea intr-o lunl clt algii intr-un an.

Cind era desrul de mare, puse sl-i facl un buzdugan de fier, il arunci

in sus de despicl bolta cerului, il prinse pe degetul cel mic gi buzduganul

se rupse.n doui. Atunci puse si-i faci altul mai greu - il arunci in sus

aproape de palatul de nori al lunii; cizand din nori, nu se rupse de degetul

voinicului.

Atunci Fit-Frumos igi lui ziua bunl de la plringi, ca si se ducl, sI se

batl el singur cu ogdle impiratului ceJ dqminea pe tati-slu. Puse pe

trupul slu implritesc haine de plstor, cimeqi de borangic, gesuti in

lacrimile mamei sale, mAndri plhrie cu fori, cu cordele ;i cu mirgele

rupte de la giturile fetelor de-mplragi, igi puse-n brAul verde un fuier de

doine gi altul de hore, si, cind era soarele de doul sulige pe cer, a plecat in

lumea largl si-n toiul lui de voinic.

Pe drum horea gi doinea, iar buzduganul gi-l arunca si spintece nourii,

de cidea departe tot cale de-o zi. Viile gi mungii se uimeau auzindu-i

cintecele, apele-gi ridicau valurile mai sus ca si-l asculte, izvoarele igi tur-

burau adincul, ca sl-si azv\rleaful undele lor, pentru ca fiecare din unde

si-l audi, fiecare din ele sI poati cinta ca dinsul cind vor gopti vlilor gi

forilor.RAurile se cioriiau mai in jos de brliele melancolicelor stence, invlgau

de la plstorul implrat doina iubirilor, iar vulturii ce stau amuqigi pe

cregtetele seci gi sure a stAncelor nalte invlgau de la el giplrul cel plins

al jelei.

Stlteau toate uimite pe clnd trecea plstoragul implrat, doinind gi

lrurind; ochii cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de dor; gi-n

picpturile pistorilor tineri, rlzimagi c-un cot de-o stAnci gi c-o mAni pe

biitir, incoltea un dor mai adinc, mai intunecos, mai mare - dorul voinicie i.

Toate stiteau in loc, numai Flt-Frumos mergea mereu, urmlrind cu

r'ilntccul dorul inimii lui, si cu ochii buzduganul, ce sclipea prin nori gi

lrrin aer ca un vultur de otel, ca o stea nlzdrivanl,.

Clnd era-nspre sara ztlei a treia, buzduganul, clzAnd, se izbi de o

lrorrti de araml, si fhcu un vuiet puternic si lung. Poarta era sfbrAmati si

voinicul intri. Luna rislrise dinre mungi 9i se oglindea intr-un lac mare

1i lirnpede, ca seninul cerului. in fundul lui se vedea sclipind, de limpede

t c cra, un nisip de aur; iar in mijlocullui, pe o insuh de smarand, incunjurat

.le un crAng de arbori verzi gi stufogi, se ridica un mAndru palat de o

nnrmuri ca laptele, lucie gi albl - atAt de lucie, incAt in ziduri risfrAngea

(ir-nrr-o oglindl de argint: dumbravl gi lunci, lac qi girmuri. O luntre

,rtrritl veghea pe undele limpezi ale lacului lAngi poarti; gi-n aerul cel

cunt al serii tremurau din palat cAntece mAndre si senine. Fit-Frumos se

srri-n luntre gi, vAslind, ajunse pAni la scirile de marmuri ale palatului.

l)rrtruns acolo, el vizu in boltele scirilor candelabre cu sute de brage, si-n

liccare brag ardea cAte o stea de foc. Pitrunse in sah, Sala era inalti,sustinutl de stAlpi gi de arcuri, toate de aur, iar in mijlocul ei stltea o

rrrXndri masi, acoperiti cu alb, talgerele toate sipate din cAte-un singur

rnlrglritar mare; iar boierii ce gedeau la masi in haine aurite, pe scaune de

r rrtifea rosie, erau frumogi cazileletineretii ;i voio;i ca horele. Dar mai ales

rrnuldin ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur, bltut cu diamante, gi cu hainele

strilucite, era frumos ca luna unei nopgi de varl. Dar mai mAndru era

l;it-Frumos.

- Bine-ai venit, Fit-Frumos! zise impiratul; am auzit de dne, da' de

vlrzut nu te-am vizut.

- Bine te-am glsit, implrate, de;i mI tem cl nu te-oi lisa cu bine,

pcntru ci am venit sl ne lupti.m greu, ci destul ai viclenit asupra tatalui meu. ,r, ;,,i

ffiffi

- Ba n-am viclenit asupra tatllui tiu, ci totdeauna m-am luptat in

lupti dreaptl. Dar cu tine nu m-oi bate. Ci mai bine-oi spune hutarilor sl

zici qi cuparilor sI umple cupele cu vin gi-om lega frilie de cruce pe cit om

fi;i-om trii.

$i se sirutarl feciorii de-mplragi in urlrile boierilor, ;i biuri ;i se

sfltuirl.Zise impiratul lui Flt-Frumos:

- De cine-n lume te temi tu mai mult?

- De nime-n lumea asta, afarlde Dumnezeu. Dar tu?

- Eu iar de nime, afarideDumnezeu gi de Mama-pidurilor. O babi

bicrini gi uriti, cue umbli prin implrlgia mea de mini cu furtuna. Pe

unde uece ea, faga pimantului se usucl, satele se risipesc, tArgurile cad

niruite. Mers-am eu asupra ei cu bitalie, dar n-am isprlvit nimica. Ca si

nu-mi pripldeasci toati impiriEia, am fost silit sl stau la-nvoiali cu ea

;i si-i dau ca bir tot alzeceleadin copiii supugilor mei. $i azivineca si-;i

ieie birul.

Cind suni miazlnoaptea, fegele mesenilor se posomorArl; cici pe

miazinoapte calare, cu aripi vintoase, cu faEa zbercitl ca o stencl buhavi

gi scobiti de piraie, c-o pldure-n loc de pir, urla prin aerul cemit Mama-pi-

durilor cea nebuni. Ochii ei - doui nopgi turburi, gura ei - un hiu ciscat,

dingii ei - giruri de pietre de mori.

Cum venea vuind, Fit-Frumos o apuci de mijloc ;i o trlnti cu toatl

puterea intr-o piul mare de piatri; peste piui privili o bucati de stincl,

p. .rr.-o legi din toate pirgile cu gaPte languri de 6er. inluntru baba

guiera gi se smulgea ca vAntul inchis, dar nu'i folosea nimica.' Veni iar la o"spig; cand prin bol,tile ferestelot la lumina lunii, vlzurl

doul dealuri lungi de api. Ce era? Mama-pldurilor, neputAnd si iasi,

trecea peste ape cu piui cu tot gi-i bfizdafaga in doui dealuri. $i fugea

mereu, o stencl de piatrl indricitl, rupAndu-gi cale prin piduri, brizdAnd

plmAntul cu dAri lungl, pinl ce se fbcu nevizutl in depirtarea noPfii.

Ffu-Frumos ospiti ce ospiti, dar apoi, luandu-9i buzduganul de-a

,f.ffiM umir, merse mereu pe dira trasi de piul, pinl ce ajunse lAng-o casl

@

r I 'r

frumoasi, albi, care sdcle a la lumina lunii in mijlocul une i gridini de fori.Florile erau in straturi verzi ;i luminau albasde, rogie-inclise gi albe, iar

printre ele roiau futuri ugori, ca sclipitoare stele de aur, Miros, lumini;iun cAntec nesfrrsit, inceq dulce, iegind din roirea fluturilor gi a albinelor,

hnbitau gridina gi casa. LAngI prispl stlteau doui budi cu api, iar pe

prispl torcea o fati frumoasi. Haina ei albl gi lungi pirea un nor de raze

gi umbre, iar pirul ei de aur era impledt in cozi hsate pe spate, pe cand o

cununi de mlrgiritirele era arezatl, pe fruntea ei netedi. Luminati de

razele lunii, ea pirea muiati intr-un aer de aur. Degetele ei ca din ceari

albi torceau dintr-o furci de aur 9i dintr-un fuior de o lani ca arginrul

torcea un fir de o mltase albl, subgire, suiluciti, ce semina mai mult a o

vie razl de luni, ce cutreiera aerul, declt a fir de tort.

Lazgomotul ugor alpagilorlui Ffu-Frumos, fata-gi ridici ochii albagri

ca undele lacului.

- Bine-ai. venit, Fit-Frumos, zise ea cu ochii limpezi gi pe jumltate

lnchqi, cfu e de mult de cind te-am visat. Pe clnd degetele mele rorceau

un fir, gindurile mele torceau un vis, un vis frumos, in care eu mi iubeam

cu tine ; Fit-Frumos, din fuior de argint torceam si eram si-gi Ees o hainiurziti in descAntece, bitutl-n fericire; s-o porgi... si te iubegti cu mine.

Din tortul meu gi-ag face o haini, din zilele mele, o viaEi plinl de

desmierdiri.

Astfel, cum privea umiliti la el, fusul ii scipi din mani 9i furca cizualfuuri de ea. Ea se sculi gi, ca rusinati de cele ce zisese, miinile e i spinzurau

in jos ca la un copil vinovat gi ochii ei cei mari se plecarl. El se apropie de

ca, c-o manl ii cuprinse mijlocul, iar cu cealalti ii desmierdl incet fruntea

gipirul gi-i gopti:

- Ce frumoasl egti tu, ce dragl-mi egti! A cui egti ru, fata mea?

- A Mameipidurilor, rispunse ea suspinind; mi vei iubi ru acuma,

cAnd;di a cui sunt?

Ea incunjurl cu amAndoui bragele ei goale grumazul lui gi se uiti lung

la el, in ochii lui.

- Ce-mi pasi a cui egti, zise el, destul ci te iubesc.

- Daci mi iubegd, sI fugim atuncea, zise ea lipindu-se mai tare de

pieptul lui; dacl te-ar gisi mama, ea te-ar omori, gi dac-ai muri ru, eu

nebuni ori as muri gi eu.

- N-aibi fricl, zise el zimbind si desflcandu-se din bratele ei.

muml-ta?

- De cAnd a venit se zbuciumi in piua in care-ai incuiat-o tu si

cu colgii la langurile ce-o inchid.

- Ce-mi pasi! zise el repezindu.se s[ vadi unde-i.

- Flt-Frumos, zise fata, gi doul lacrimi mari straluciri in ochii ei, nu

te duce inci! Si te-nvlg eu ce si facem ca sI invingi tu pe mama. Vezi tubugile aste doui? Una-i cu apl, alta cu putere. Si le mutim una in locul

alteia. Mama, cAnd se luptl cu vrijma;ii ei, strigl clnd obosegte: ,,SrIi, sI

mai bem clte-oleaci de api!" Apoi ea bea purere, in vreme ce dugmanul ei

numai api. De aceea noi le mutim din loc: ea nu va sti gi va bea numai aplin vremea luptei cu tine.

Precum au zis, asa au si f5cut. El se repezi dupl casl.

- Ce faci, babi? strigi el. Baba, de venin, se smulse odatl din piui-nsus,si rupse langurile,lungindu-se slabl gi mare plni-n nori.

- A, bine cI mi-ai venit, Fit-Frumos! zise ea, flcAndu-se iar scurti, ia

acum hai la luptl, acu om vedea cine-i mai tare !

- Hai! zise Fit-Frumos. Baba-l apucl de mijloc, se lungi repezindu-se cu

el pAnl-n nori, apoi il izbi de pimAnt giJ bigl in glrAni pini-n glezne.

Flt-Frumos o izbi pe ea gi o bigi-n plmAnt pAni in genunchi.

- Stii, sI mai bem api, zise Mama-pidurilor ostenitl. StIturI gi se

rlsufari. Baba blu api, FieFrumos biu putere, g-un fcl de foc nestins iicutreieri cu fiori de ricoare to{i mutchii si toare vinele lui cele sllbite.

C-o putere indoiti, cu brage de fier, o smunci pe babl de mijloc si-o

blgl-n pimant pAnl-n gAt. Apoi o izbi cu buzduganul in cap gi-i risipi

creierii. Cerul inclrungi de nouri, vAntul incepu a geme rece gi a.scutura

casa cea mici in toate incheieturile cipriorilor ei. $erpi rosii rupeau

trlsnind poala neagrl a norilor, apele plreau cd,Ixri,,numai tuneul cAnta

o-ffis*. ._adXnc ca un proro c al pierzdrii. Prin acel intuneric des gi nepitruns,%ffi

Fit-Frumos vedea albind o umbri de argint, cu plr de aur despletit,

riticind, cu mAinile ridicate ;i palidi, El se apropie de ea gi-o cuprinse cu

bragele lui. Ea cilzu camoartl de groazl,pe pieprul lui, gi mAinile ei reci

s-ascunserl-n sAnul lui. Ca si se trezeascl, el ii slrutl ochii. Norii se rupeau

bucigi pe cer, luna rogie ca focul se ivea prin splrturile lor risipite; iar pe

sAnul lui, Flt-Frumos vedea cum inforeau doul stele albastre, limpezi, gi

uimite - ochii miresei lui. El o lul pe brage gi incepu sl fugi cu ea prin

furtunl. Ea-gi culcase capul in sAnul lui gi pirea cl adormise. Ajuns langi

grldina implratului, el o puse-n lunffe, ducind-o ca-ntr-un leagin peste

lac, smulse iarbl, frn cu miros qi fori din gridini gi-i clidi un par, in care-o

aEezi ca-ntr-un cuib.

Soarele iegind din rlsirit privea la ei cu drag. Hainele ei umede de

ploaie se lipise de membrele dulci ;i rotunde, faga ei de-o paloare umedi

ca ceara cea albl, mAinile mici gi unite pe piept, plrul despletit 9i rlsfirat

pe fAn, ochii mari, inchigi gi adAncigi in frunre, astfel ea era frumoasi, dar

pirea moarti. Pe acea frunte netedl gi albl, Flt-Frumos presurl citeva

flori albasre, apoi gezu ahturi cu ea gi-ncepu a doini incet. Cerul limpede

- o mare, soarele - o fagl de foc, ierburile improspltate, mirosul cel umed

al f orilor inviogate o fhceau sI doarml mult gi lin, insogiti in calea visurilor

ci de glasul cel plins al fuierului. CAnd era soarele-n amiazi,firea tlcea gi

Fit-Frumos asculta fericita ei risufare, caldl gi umedi. incet se plecl la

obrazul ei ;i-o siruti. Atunci ea deschise ochii inci plini de visuri,

;i-ntinzindu-se somnoroasl, zise incet 9i zimbind:

- Tir aici egti?

- Ba nu sunt aici, nu vezi cI nu sunt aici? zise el mai licrlmAnd de

f'ericire.

Cum gedea el lingi ea, ea-gi intinse un brag gi-i cuprinse mijlocul.

- Hai, scoah, zise el desmierdAnd-o, e ziua-n arniaza-mare. Ea se scull,

iqi netezi pirul de pe frunte gi-l dete pe spate, el ii cuprinse mijlocul, ea-i

inconjuri grumazul - ;i astfel crecuri printre straturile de flori ;i intrari in

palatul de marmuri alimpiratului. *"^ dtue

fl