educaŢie economicĂ Şi antreprenorialĂ
TRANSCRIPT
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
Curriculum pentru învăţămîntul primar
(clasele I – IV)
Chişinău, 2013
CU
RR
ICU
LUM
UL
OP
ŢIO
NA
L
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ2
Aprobat:• la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr.4 din
9.02.2012;
Echipa dE lucru
Formatori Junior Achievement Moldova
1. Andoni Vitalie, cadru didactic, grad didactic unu, LT „Gaudeamus ”, mun. Chişinău;
2. Bolohan Natalia, cadru didactic, grad didactic doi, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim ”, mun. Chişinău;
3. Gîra Rita, cadru didactic, grad didactic superior, LT „D.Cantemir ”, or. Edineţ;
4. Melinte Iurie, cadru didactic, grad didactic superior, L.T. „ B.P. Haşdeu”, or.Drochia;
5. Olaru Valentina, cadru didactic, grad didactic superior, LT „Lucian Blaga ”, mun. Chişinău, doctorandă la Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei, USM;
6. Pila Victoria, cadru didactic, grad didactic doi, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim ”, mun. Chişinău;
3CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)
prEliminarii
Economia este prezentă atît în viaţa personală, cît şi în cea socială. Elevii se familiarizează de mici cu anumite principii economice, fără să aibă o pregătire în acest sens. Astfel, ei înţeleg că unele lucruri nu sunt în cantitatea pe care şi-ar dori-o, că nu pot să-şi îndeplinească toate dorinţele şi sunt nevoiţi să aleagă un singur lucru din cele prezente şi să renunţe la altul tot valoros, că numărul unor lucruri poate creşte în anumite condiţii de muncă, că banii nu se produc tocmai cîţi şi-ar dori fiecare, că anumite resurse sunt epuizabile şi trebuie gasite soluţii în acest sens, etc. Astfel economicul afectează amplu şi profund viaţa omului încă din copilărie, deci tînerei generaţii ar trebui să i se cultive ABC- ul vieţii economice pornind de la ciclul primar. Toate aceste probleme personale şi sociale vizează direct EducaţiaEconomică.
Educaţia economică, declarată de UNESCO ca una dintre noile educaţii, îi face pe elevi să înţeleagă problemele din cotidian, îi ajută să identifice şi să evalueze consecinţele deciziilor personale, ale părinţilor şi autorităţilor. Alăturarea celor doi termeni, educaţieşi economie, îşi are explicaţia în sensul pe care îl comportă noţiunea de economie. Încă Xenofon preciza că economia trebuie să ţină cont de regulile etice, raţiunea ei fiind Binele.
Documentele conceptuale şi normative ale sistemului educaţional din Republica Moldova (Concepţia dezvoltării învăţământului, Planul Naţional dedezvoltareaînvăţământului,Curriculumuldebazăşi Curriculaşcolarămodernizată) tratează EducaţiaEconomică şiantreprenorială ca parte integrantă conceptului şi practicii educaţionale moderne.
Pioneratul implementării programelor de Educaţie economică în sistemul educaţional al Republicii Moldova aparţine organizaţiei obşteşti Junior Achievement Moldova, care este o organizaţie non-profit fondată în anul 1995, membră a reţelei JA Worldwide,www.ja.org şi a Centrului Regional de la Bruxelles, JA-YE Europe www.ja-ye.org. Misiunea organizaţiei constă în motivarea şi pregătirea tinerei generaţii pentru a se afirma cu succes în economia de piaţă. În acest scop, organizaţia implementează în şcolile din Republica Moldova programe opţionale de educaţie economică şi antreprenorială. În cadrul programelor de educaţie economică profesorul şi elevul învaţă prin acţiune, studiază mai puţin din manuale şi mai mult prin rezolvarea unor probleme cotidiene.
Junior Achievement este o organizaţie non-profit finanţată de peste 100.000 de firme, fundaţii şi persoane particulare. Scopul Junior Achievement este de a instrui şi a inspira tinerii să aprecieze antreprenoriatul liber, să înţeleagă
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ4
economia şi afacerile şi să fie gata pentru angajarea în cîmpul muncii. De la fondarea organizaţiei în 1919 în SUA, Junior Achievement a contribuit la educaţia economică şi antreprenorială a tinerilor în SUA şi alte peste 100 ţări de pe glob, inclusiv Republica Moldova.
I. ConCepţIa dIdaCtICă a disciplinEi
Educaţia Economică şi antreprenorială contribuie ca elevii să înţeleagă problemele cu care se confruntă, îi familiarizează cu conceptele economice fundamentale si cu modul economic de gîndire. Îi face să-şi dezvolte deprinderi de gîndire economică si actiune eficientă, să-şi dezvolte abilităţi fundamentale de judecată pentru a deveni cetăţeni raţionali şi activi. Ea se constituie ca un domeniu important de formare a personalităţii elevului prin pregătirea economică pentru viaţa individuală.
Iniţierea în problematica economiei la ciclul primar constituie un prim pas în direcţia formării gîndirii economice, a abilităţilor practice şi a culturii economice. Educaţia economică creează experienţe de muncă, formează atitudini pozitive faţă de valorile mediului natural şi social, faţă de comunitatea din care elevul face parte. Scopul fundamental al EducaţieiEconomice şiantreprenoriale este acela de a-i familiariza pe elevi cu aspecte ale vieţii economice, într-o lume în care există tot mai multe interdependenţe şi a forma competenţe economice pentru integrarea socială a individului.
Competenţeleeconomicereprezintă achiziţiile principale ale elevului şi finalităţile de bază ale educaţiei economice. Ele au character cognitiv-teoretic şi acţional-practic şi sunt valorificabile prin abilitatea de a desfăşura diverse activităţi practice cu caracter economic şi de a obţine rezultatele scontate.
Competenţele economice se identifică în mare măsură cu activităţile de cunoaştere: rearanjarea, reorganizarea, transformarea cunoştinţelor anterioare, incorporarea lor într-un sistem general şi integrarea în structura cognitivă a subiectului. Fiecare achiziţie cognitivă contribuie la o restructurare a acestora, astfel ca în conştiinţa elevilor se organizează structuri cognitive, care se dezvoltă treptat şi se stabilesc legături, asociaţii şi se realizează sinteze noi, ce dau profunzime cunoaşterii şi contribuie la formarea competenţelor economicecognitiv-teoretice.
În ultima instanţă, competenţa cognitiv-teoretică se probează prin cunoştinţe temeinice, prin priceperea şi abilitatea de a acţiona, de a desfăşura diverse activităţi practice cu caracter economic şi de a obţine rezultate apreciate de cei din jur (învăţător, colegi, părinţi). Aceste abilităţi le definim drept competenţeeconomiceacţional-practice.
5CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)
Fiind realizată corect şi sistematic, Educaţia Economică creează o gîndireeconomic elementarăproprie, caracterizată prin spirit întreprinzător, soluţionarecreativă a problemelor, iniţiativă, responsabilitate, atitudine conştientă faţă de bunurile sociale şi personale, faţă de muncă şi de valorile general- umane. Gîndirea economică devine o capacitate permanentă a omului de a reflecta corect viaţa economică a societăţii, relaţiile economice şi activitatea economică personală. Ea are calitatea de a însuşi noţiuni, categorii, fenomene economice şi de a le conştientiza.
Programul pentru şcoala primară explorează, într-un mod simplu şi accesibil, noţiuni economice importante. Elevii însuşesc noţiuni economice şi capătă deprinderi antreprenoriale, succesiv, la fiecare dintre nivelele de predare. Rolurile care le revin elevilor în diverse situaţii de viaţă, condiţiile în care se manifestă diverse roluri şi deprinderile necesare pentru o încadrare reuşită în sistemul liberei iniţiative sunt cel de INDIVID, LUCRĂTOR şi CONSUMATOR.
În calitate de individpersoana îşi identifică caracteristicile personale, inclusiv conştiinţa de sine, capacitatea de a-şi asuma responsabilităţi, de a coopera cu alte persoane şi de a-şi determina propriile scopuri. Postura de lucrător presupune înţelegerea valorii şi importanţei activităţii de muncă, identificarea meseriilor şi ocupaţiilor ce pot fi profesate de indivizi şi examinarea aşteptărilor şi rezultatelor muncii. Ca şi consumator persoana decide cum să-şi aloce resursele limitate.
Cadrul în care se manifestă aceste roluri îl reprezintă comunitatea - un mediu în continuă schimbare, care presupune diverse nivele - de la o realitate imediată şi concretă la situaţii globale şi abstracte. Capacitateadealuadecizii şi pregătireapentru muncă reprezintă aptitudinile necesare pentru activitate şi afirmare cu succes în lumea afacerilor. Abilităţile de a lua decizii reprezintă deprinderile de analiză logică a problemelor economice. Pregătirea pentru muncă reprezintă deprinderile care îl fac pe lucrător capabil să se adapteze la cerinţele locului de muncă şi să răspundă aşteptărilor patronului.
Programele pentru şcoala primară încearcă să le demonstreze elevilor relevanţa studiilor, printr-o consecutivitate de activităţi cu subiect economic. Aceste programe ajută elevii să înţeleagă esenţa vieţii economice, să se pregătească pentru învăţămîntul universitar şi să-şi asigure o carieră plină de realizări şi succes. Prin intermediul unei varietăţi largi de activităţi desfăşurate de către profesor în colaborare cu un voluntar din lumea de afaceri, elevii au posibilitate să înţeleagă mai bine esenţa interdependenţei între ceea ce învaţă la şcoală şi o activitate economică reuşită.
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ6
II. prInCIpIIle şI valorIle eduCaţIeI eConomICe:
Curriculumul la educaţia economică este axat pe următoarele principii şi valori:
PRINCIPII VALORI- Învăţareprinacţiune;- Caracteraplicativ;- Centrarepeelev;- Corespundereacurricuumuluicu
experienţaşipracticileactuale;- Interdisciplinaritatea;- Accesibilitate;- Raportareanevoilorindividualela
binelepublic;- Respnsabilitateapentrupropriacarieră.
Raţionalitate;EficienţăIniţiativăşilibertateeconomică;Securitateşiechitateeconomică;Egalitatedeşanse;Respectarealegii.
III. Competenţe-CheIe/transversale şI transdIsCIplInare (treapta prImară)
Curriculum-ul programelor opţionale la Educaţie economică este conceput în deplină concordanţă cu componentele de bază ale curriculei modernizate pentru învăţămîntului preuniversitar din Republica Moldova. De aici importanţa ierarhizării competenţelor specifice ale disciplinei respective la competenţele transfersale ale învăţămîntului preuniversitar din ţara noastră. Competenţele specifice reies din cele transfersale şi se subordonează acestora:
Competenţe-cheie transversaleSistemul de competenţe-cheie transversale pentru sistemul de învăţămînt din
Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie stabilite de Comisia europeană şi a profilului absolventului:
1. competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi;2. competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat;3. competenţe de comunicare într-o limbă străină;4. competenţe acţional-strategice;5. competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;6. competenţe interpersonale, civice, morale;7. competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
7CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)
8. competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC);
9. competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);10. competenţe antreprenoriale.Competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămîntCompetenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi• Competenţe de a învăţa din surse diverse, independent şi împreună cu alţii. • Competenţe de a acţiona în vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare
(stabileşte scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi). Competenţe de comunicare în limba maternă/ limba de stat• Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de
învăţare şi comunicare cotidiană. • Competenţe de a comunica idei şi a concluziona pe baza unui text citit
independent. Competenţe de comunicare într-o limbă străină• Competenţe de a comunica, aplicînd un minimum lexical şi gramatical în
limba dată. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie• Competenţe de observare, de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de
descriere în vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi nertă. • Competenţe de utilizare a operaţiilor matematice de bază şi a proprietăţilor
lor pentru a inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare. • Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a
informaţiei. • Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe
baza cunoaşterii relaţiei „cauză - efect”. Competenţe acţional-strategice• Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi
odihnă. • Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi, eforturi şi
rezultatele activităţii. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de
comunicare (TIC)• Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării
şi odihnei.
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ8
Competenţe interpersonale, civice, morale• Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur, pe bază de
colaborare. • Competenţe de valorizare a familiei, clasei, şcolii, a relaţiilor de prietenie. • Competenţe de a identifica apartenenţa sa naţională, a-şi valoriza propriul
popor, ţară, a respecta normele de comportament legate de simbolurile Republicii Moldova.
Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare• Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii. • Competenţe de autoreflecţie, autoevaluare şi autocontrol în activitatea de
învăţare, în relaţiile cu alte persoane. • Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa,
faţă de obiectele personale. • Competenţe de securitate personală.Competenţe culturale, interculuturale (de a recepta şi a crea valori)• Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi
autoexprimare. • Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor,
recunoaşte drepturile persoanelor reprezentante ale diferitor culturi. Competenţe antreprenoriale• Competenţe de analiză a relaţiei „costuri - beneficii” pentru a lua decizii în
activitatea cotidiană şi cea de învăţare. • Competenţe de iniţiere a jocurilor, activităţilor în grup şi contactelor cu
colegii săi.
III. Competenţele speCIfICe ale dIsCIplIneI.
Pentru programele opţionale la Educaţie economică şi antreprenorială sunt preconizate patru competenţe specifice:
1. Inţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice economiei.
2. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de a lua decizii eficiente în situaţii problematice, pe baza resurselor existente.
3. Caracterizarea interacţiunii diverselor roluri exercitate de persoane/instituţii în sistemul economiei de piaţă.
4. Dezvoltarea interesului pentru studii ca oportunitate pentru dezvoltare personală.
9CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)
Iv. repartIzarea temelor pe Clase şI unItăţI de tImp.
Structura şi conţinutul Curriculumului programelor opţionale la Educaţie economică (clasele I-a – a IV-a) sînt concepute pentru curriculumul la decizia şcolii cîte 1 oră pe săptămînă (total 34 ore anual pentru fiecare clasă). Pe parcursul studierii acestor programe se vor respecta principiile didactice şi cele specifice educaţiei economice. Programele pot fi studiate în clasele recomandate conform tabelului din administrarea disciplinei pe parcursul unui an de studiu sau semestru.
AdministrAreA disciplinei
Statutul disciplinei
Ariacurriculară
ProgrameClasa
Nr. de unităţi de conţinutpe clase
Nr.de orepe an
Disciplină opţională
Ştiinţe socio-umane
Noi înşine I 5 34Familia Noastră II 5 34
Comunitatea noastră III 5 34
Oraşul nostru IV 5 17Ţara noasră IV 5 17
v. subCompetenţe, unItăţI de învăţare, sugestII de ConţInuturI, aCtIvItăţI de învăţare şI evaluare
progrAmul Noi îNşiNe
Noi înşine este conceput pentru a oferi elevilor concepte economice legatede propria persoană şi mediul în care trăiesc. Prin acest program elevii sefamiliarizează cu limbajul economic, îşi dezvolta interesul pentru afaceri,dezvoltă atitudini de implicare în luarea deciziilor şi exprimarea opiniilorpersonaleîncadrulgrupurilordincarefaceparte.
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ10
Subc
ompe
tenţ
eSu
gest
ii de
conţ
inut
uri
Act
ivită
ţi de
învă
ţare
şi
eval
uare
•Pe
rcep
erea
une
i act
ivită
ţi de
afac
eri
•Id
entifi
care
a asp
ecte
lor
econ
omie
i per
sona
le
•C
arac
teriz
area
rolu
rilor
de
cons
umat
ori ş
i pr
oduc
ător
i
•A
prec
iere
a rol
ului
st
udiil
or p
entr
u vi
itoar
ea
carie
ră
Uni
tate
a de
învă
ţare
I. E
u şi
med
iul m
eu•
Car
acte
rizar
ea şi
des
crie
rea p
erso
naje
lor c
ărţii
•C
oste
l şi p
riete
nii l
ui•
Ne p
lace
să ju
căm
fotb
al•
Schi
ţă d
e aut
opor
tret
•A
rbor
ele g
enea
logi
c al f
amili
ei•
Ne j
ucăm
cu p
riete
nii
•C
ălăt
oria
lui R
adu
la ţa
ră•
Ani
mal
ele d
in g
ospo
dăria
agric
olă
•Le
ctur
i sup
limen
tare
•St
udiu
de c
az•
Des
en•
Expo
ziţie
Uni
tate
a de
învă
ţare
II. O
pţiu
ni şi
ale
geri
•Fa
cem
o al
eger
e•
Jucă
ria m
ea p
refe
rată
•„D
iagr
amă v
ie”-
jucă
ria p
refe
rată
•A
na la
tîrg
ul şc
olar
•N
evoi
şi d
orin
ţe•
Cum
cîşt
igăm
ban
ii•
Cîn
d vo
i cre
şte m
are
•Vi
zită
la o
com
pani
e.
•R
elat
area
însc
enar
ea
unei
călă
torii
•Fo
losir
ea te
rmen
ilor
dire
cţio
nali
•Ex
curs
ie sa
u in
vita
ţi
11CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)•
Perc
eper
ea u
nei a
ctiv
ităţi
de af
acer
i
•Id
entifi
care
a asp
ecte
lor
econ
omie
i per
sona
le
•C
arac
teriz
area
rolu
rilor
de
cons
umat
ori ş
i pr
oduc
ător
i
•A
prec
iere
a rol
ului
st
udiil
or p
entr
u vi
itoar
ea
carie
ră
•U
nita
tea d
e înv
ăţar
e III
. Coo
pera
re şi
cola
bora
re•
Lucr
ăm îm
preu
nă•
Pute
m să
le p
otriv
im!
•D
e cîte
lăm
îi av
em n
evoi
e•
Să v
inde
m li
mon
adă
•C
um n
e fac
em p
ublic
itate
a•
Con
stru
im ta
raba
•M
erge
m la
tîrg
•Ex
ecut
area
unu
i pro
dus s
impl
u (e
x.: u
n se
mn
de
cart
e).
•R
elat
area
uno
r situ
aţii
de co
nluc
rare
•Si
mul
area
activ
ităţil
or
de v
înza
re-c
umpă
rare
•Se
lect
area
frag
men
telo
r de
pub
licita
te d
in zi
are
şi re
vist
e•
Tîrg
de p
rodu
se•
Mac
heta
tara
bei
•Ex
curs
ie sa
u in
vita
ţiU
nita
tea
de în
văţa
re IV
. Cîş
tigur
i şi e
cono
mii
•Ec
onom
isim
pen
tru
un co
rt•
Cum
se în
mul
ţesc
ban
ii no
ştri
•M
erge
m în
excu
rsie
la b
ancă
•La
birin
t
• •Le
ctur
i sup
limen
tare
•În
scen
ări
•Jo
c de r
ol•
Excu
rsie
sau
invi
taţi
de la
ban
căU
nita
tea
de în
văţa
re V
. Ale
geri
şi d
eciz
ii•
Cum
pără
m co
rtul
•H
ai să
ascu
ltăm
•Ti
puri
de ag
enţi
econ
omic
i: co
nsum
ator
i şi
prod
ucăt
ori.
•H
aide
ţi să
sădi
m le
gum
e•
Mih
aela
cum
pără
un
cado
u•
Nel
u şi
noul
tere
n de
joac
ă•
Să am
enaj
ăm te
renu
l de j
oacă
•Im
port
anta
învă
ţării
şi a
sârg
uinţ
ei.
•A
rgum
enta
rea d
eciz
iei
•C
ompl
etar
ea ta
belu
lui
•Jo
c de r
ol
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ12
pr
og
ra
mu
l Fa
mil
ia N
oa
str
ă
În c
adru
l pro
gram
ului
Fam
ilia
mea
, ele
vii î
nvaţ
ă de
spre
rolu
l fam
iliei
în e
cono
mia
loca
lă, d
espr
e m
eser
ii şi
impa
ctul
lor e
cono
mic
, des
pre n
eces
ităţi
şi sa
tisfa
cere
a lor
pe p
iaţă
. Ele
vii v
or în
tele
ge co
ncep
te le
gate
de e
cono
mia
de
pia
ţă şi
med
iul d
e afa
ceri,
vor d
esco
peri
dife
renţ
a din
tre n
eces
itate
şi d
orin
ţă şi
vor î
nţel
ege i
mpo
rtan
ţa ed
ucaţ
iei
pent
ru v
iitoa
rea
lor p
rofe
sie. P
rogr
mul
est
e co
ncep
ut p
entr
u a
dezv
olta
con
cept
e ec
onom
ice
şi a
le o
feri
elev
ilor
info
rmaţ
ii, re
guli
de ac
ţiune
şi ab
ilită
ţi pe
ntru
a în
ţele
ge co
nstit
uire
a şi f
uncţ
iona
rea f
amili
ei, r
olul
şi in
terd
epen
denţ
a m
embr
ilor e
i.
Subc
ompe
tenţ
eSu
gest
ii de
conţ
inut
uri
Act
ivită
ţi de
învă
ţare
şi
eval
uare
•R
ecun
oaşt
erea
rolu
lui
econ
omic
al fa
mili
ei•
Dist
inge
rea n
evoi
lor ş
i a
dorin
ţelo
r•
Iden
tifica
rea l
ocur
ilor c
are
asig
ură s
atisf
acer
ea n
evoi
lor ş
i a d
orin
ţelo
r fam
iliei
•Ex
plor
area
div
ersit
ăţii
de
prof
esiu
ni, e
xerc
itate
de c
ătre
m
embr
ii fa
mili
ei•
Car
acte
rizar
ea m
odal
ităţii
de
cont
ribuţ
ie a
mem
brilo
r fa
mili
ei la
bun
ăsta
rea e
i•
Dem
onst
rare
a rol
ului
stud
iilor
pe
ntru
viit
oare
a car
ieră
Uni
tate
a de
învă
ţare
I. C
olab
orar
ea în
fam
ilie
•Fa
mili
a noa
stră
•R
olur
i şi r
espo
nsab
ilită
ţi în
fam
ilie
•C
um n
e fac
em v
iaţa
com
odă-
locu
l und
e tră
im.
•C
u ci
ne co
labo
răm
•C
um lu
crea
ză îm
preu
nă m
embr
ii un
ei fa
mili
i?•
Cum
lucr
ează
împr
eună
fam
iliile
din
tr-un
cart
ier?
•Pr
imii
prof
esor
i – m
embr
ii fa
mili
ei lo
r.
•Le
ctur
i sup
limen
tare
•Şc
oala
noa
stră
-un
loc p
lăcu
t•
Sche
ma m
embr
ilor f
amili
ei•
Car
tieru
l nos
tru
•C
olaj
e de i
mag
ini „
Fam
ilii”
•Ex
pozi
ţie d
e fot
ogra
fii•
Des
enăm
şi d
ecup
ăm•
Excu
rsie
la M
uzeu
l de I
stor
ie
Uni
tate
a de
învă
ţare
II. N
evoi
şi d
orin
ţe•
Imag
ini p
e car
tona
şe•
Nec
esită
ţi şi
dorin
ţe•
Cre
ştem
pla
nte
•C
e ne e
ste n
eces
ar şi
ce n
e dor
im
•Le
ctur
i sup
limen
tare
•R
ecla
me T
V•
Imag
ini d
ecup
ate
•R
ebus
13CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)U
nita
tea
de în
văţa
re II
I. L
ocal
izar
ea p
e ha
rtă
•H
arta
loca
lităţ
ii•
Sem
ne co
nven
ţiona
le•
Und
e găs
im ce
ea ce
ne e
ste n
eces
ar şi
ceea
ce
dorim
•Lo
curil
e und
e găs
im ce
ea ce
dor
im şi
avem
nev
oie
•R
ecla
me T
V•
Stud
ii de
caz
•„A
nim
area
”hăr
ţii•
Hăr
ţi cu
lege
nde ş
i sim
bolu
ri•
Excu
rsie
în ca
rtie
r•
Excu
rsie
la fi
rmă
Uni
tate
a de
în
văţa
re
IV.
Div
ersi
tate
de
pr
ofes
iuni
•Pr
ofes
iuni
le d
in fa
mili
a noa
stră
•St
udiil
e păr
inţil
or m
ei•
Prof
esiu
nea b
unic
ilor
•Pr
ofes
ii „la
mod
㔕
Prof
esii
pent
ru b
ăieţ
i şi f
ete
•Lo
curi
de m
uncă
(pro
fesiu
ne,
•se
rvic
iu, s
lujb
ă).
•Pr
egăt
irea n
eces
ară p
entr
u•
prof
esiu
nea d
orită
.
• •Le
ctur
i sup
limen
tare
•C
olec
ţie d
e une
lte•
Com
petiţ
ie p
e ech
ipe
•Jo
c de r
ol•
„Îm
brăc
ăm” p
rofe
siuni
•Ex
curs
ie sa
u in
vita
ţi •
Col
aj d
e im
agin
i cu
prof
esiu
ni
Uni
tate
a de
învă
ţare
V. A
bilit
ăţi ş
i dep
rind
eri
de m
uncă
•A
bilit
ăţi p
rofe
siona
le•
Une
lte „v
orbi
toar
e”•
Une
ltele
une
i pro
fesii
•C
um şi
und
e put
em să
ne d
ezvo
ltăm
abili
tăţil
e•
Şcoa
la –
locu
l und
e ne f
orm
ăm•
abili
tăţil
e.•
Tîrg
ul ab
ilită
ţilor
•D
iscuţ
ii cu
păr
inţii
•Ex
pozi
ţie•
Prez
entă
ri pu
blic
e•
Lect
uri s
uplim
enta
re•
excu
rsie
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ14
pr
og
ra
mu
l C
om
uN
itat
ea N
oa
str
ă
Prog
ram
ul C
omun
itate
a no
astr
ă în
cura
jeaz
ă el
evii
să fi
e re
spon
sabi
li fa
ţă d
e co
mu n
itate
a în
car
e tră
iesc
şi
prob
lem
ele
ei. A
ctiv
ităţil
e îi
ajut
ă pe
ele
vi s
ă afl
e m
ai m
ulte
lucr
uri p
ract
ice
desp
re c
omun
itate
a în
car
e tră
iesc
, pr
ecum
şi d
espr
e int
erde
pend
enţa
mem
brilo
r ace
stei
a. D
e ase
men
ea, a
cest
e act
ivită
ţi îi
ajut
ă să î
nţel
eagă
conc
epte
le
econ
omic
e afe
rent
e.
Subc
ompe
tenţ
eSu
gest
ii de
conţ
inut
uri
Act
ivită
ţi de
învă
ţare
şi e
valu
are
•de
scop
erire
a var
ietă
ţii d
e oc
upaţ
ii şi
prof
esiu
ni•
iden
tifica
rea a
şeză
min
telo
r sp
ecifi
ce u
nei c
omun
ităţi
•re
cuno
aşte
rea a
bilit
ăţilo
r ne
cesa
re p
entr
u oc
upaţ
iile
oam
enilo
r înt
r-o lo
calit
ate
•ex
plic
area
mod
ului
de
orga
niza
re a
activ
ităţii
st
atul
ui, î
n ve
drea
asig
urăr
ii co
mun
ităţii
cu se
rvic
iile
nece
sare
pen
tru
buna
fu
ncţio
nare
•co
nştie
ntiz
area
re
spon
sabi
lităţ
ii ce
tăţe
anul
ui
pent
ru as
igur
area
func
ţionă
rii
loca
lităţ
ii în
care
trăi
eşte
•ex
empl
ifica
rea r
olul
ui
stud
iilor
pen
tru
viito
area
ca
rieră
Uni
tate
a de î
nvăţ
are I
. Ce e
ste o
com
unita
te?
•C
um fu
ncţio
neaz
ă o co
mun
itate
? Ver
siune
a A•
Nev
oile
oam
enilo
r•
Prof
esiu
ni. M
eser
ia m
ea•
Abi
lităţ
i pen
tru
prof
esiu
ni•
Pref
erin
ţe p
rofe
siona
le•
Prof
esiu
ni d
in v
iitor
•În
trepr
inde
rea m
ea
•Le
ctur
i sup
limen
tare
•Pr
ofes
iuni
:le o
rtog
rafie
m co
rect
•St
udiu
de c
az•
Scrie
rea l
iber
ă•
Expo
ziţie
•
Prez
enta
rea d
e pro
iect
in
divi
dual
•A
rgum
enta
rea d
eciz
iei
•Jo
c de r
olU
nita
tea
de
învă
ţare
II
. M
etod
e de
pr
oduc
ţie. P
ublic
itate
.•
Rol
ul p
rodu
căto
rulu
i•
Rol
ul co
nsum
ator
ului
•Pr
oces
ul d
e pro
ducţ
ie(f
abric
aţie
)•
Stra
tegi
a de f
abric
are a
unu
i pro
dus
•G
ogoş
i dul
ci•
De c
e gog
oşile
au g
ăuri?
•Pr
oduc
ţie d
e gog
oşi
•Pr
oiec
t ind
ivid
ual „
Dac
ă aş fi
o g
ogoa
şă”
•So
ndaj
de p
iaţă
„Gog
oşi p
refe
rate
”•
Publ
icita
tea g
ogoş
ilor
•Ex
curs
ie la
mag
azin
•A
salt
de id
ei•
Joc d
e rol
•Pr
oiec
t•
Sond
aj•
Excu
rsie
•C
ompu
nere
•El
abor
area
pos
tere
lor
•Pr
ezen
tări
publ
ice
•„T
urul
gal
erie
i”
15CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)U
nita
tea
de în
văţa
re II
I. S
tatu
l în
econ
omie
•R
olul
stat
ului
în ec
onom
ie•
Cum
func
ţione
ază o
com
unita
te? V
ersiu
nea B
•Ad
min
istra
ţia p
ublic
ă-im
agin
i dec
upat
e•
Proi
ect i
ndiv
idua
l - D
acă a
ş dev
eni p
rimar
•D
acă a
ş fi fu
ncţio
nar p
ublic
…•
Rol
ul im
pozi
telo
r. Pe
ntru
ce p
lătim
impo
zite
•Si
mul
are
•Jo
c de r
ol•
Puzz
le•
Proi
ect i
ndiv
idua
l•
Scrie
libe
ră•
Prob
lem
atiz
are
Uni
tate
a de
învă
ţare
IV. L
uare
a de
cizi
ilor.
•O
nou
ă afa
cere
•A
rbor
ele d
eciz
iilor
•D
iferit
e mag
azin
e•
Har
ta co
mun
ităţii
•A
nim
ale î
n im
agin
e•
Idei
de a
face
ri•
Opo
rtun
ităţi
de af
acer
i
•G
rafic
T•
Excu
rsie
•A
naliz
a im
agin
ilor
•Pr
oiec
t de g
rup
Uni
tate
a de
învă
ţare
V. C
ircu
laţia
ban
ilor
•Ba
nii
•C
ircul
aţia
ban
ilor
•R
olul
ban
ilor
•M
oned
e şi b
ancn
ote
•C
ălăt
oria
une
i mon
ede
•Ba
nca -
inst
ituţie
fina
ncia
ră•
Bani
i şi t
ranz
acţii
le fi
nanc
iare
•Ex
curs
ie im
agin
ară
•Pr
ezen
tare
a col
ecţii
lor d
e m
oned
e şi b
ancn
ote
•Ju
rnal
de c
ălăt
orie
•Jo
c de r
ol•
Excu
rsie
•Le
ctur
a act
ivă
•in
terv
iu
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ16
pr
og
ra
mu
l o
ra
şul
No
str
u
O
rasu
l nos
tru
este
un
prog
ram
prin
car
e el
evii
devi
n co
nştie
nţi d
e ca
ract
erist
icile
şi p
robl
emel
e ec
onom
ice
spec
ifice
ora
şulu
i lor
. Ace
ştia
exp
erim
ente
ază
rolu
l de
mic
i ant
repr
enor
i car
e ge
stio
neaz
ă o
afac
ere,
înva
ţă să
real
izez
e tra
nzac
ţii fi
nanc
iare
sim
ple,
exam
inea
ză ro
lul u
nui z
iar c
a mijl
oc d
e com
unic
are
intr-
un o
raş.
Subc
ompe
tenţ
eSu
gest
ii de
conţ
inut
uri
Act
ivită
ţi de
învă
ţare
şi
eval
uare
•ex
plor
area
div
ersit
ăţii
de
prof
esiu
ni•
iden
tifica
rea d
iferit
or ti
puri
de ac
tivită
ţi tip
ice p
entr
u un
or
aş•
desc
riere
a cer
inţe
lor
anga
jato
rilor
faţă
de
abili
tăţil
e ang
ajaţ
ilor
•ilu
stra
rea m
odul
ui în
care
an
gaja
ţii îş
i util
izea
ză
cuno
ştin
ţele
şi ab
ilită
ţile l
a lo
cul d
e mun
că•
cara
cter
izar
ea m
ecan
ismul
ui
prin
care
afac
erile
cont
ribui
e la
bun
ăsta
rea o
raşu
lui
•ex
empl
ifica
rea r
olul
ui
stud
iilor
pen
tru
viito
area
ca
rieră
Uni
tate
a de
învă
ţare
I. V
iaţa
eco
nom
ică
a or
aşul
ui•
Să ie
şim în
ora
ş•
Ora
şul –
locu
l und
e loc
uies
c, tră
iesc
şi îm
i pe
trec t
impu
l lib
er.
•Ad
min
istra
ţia p
ublic
ă (fu
ncţii
, atr
ibuţ
ii).
•Fu
ncţio
narii
pub
lici
•O
rgan
izar
ea o
raşu
lui.
•Zo
ne al
e ora
şulu
i•
Plan
ul o
raşu
lui
•Ac
tivita
tea e
cono
mic
ă din
cadr
ul o
raşu
lui:
proi
ecta
rea,
con
stru
irea o
raşu
lui,
gest
iona
rea
unui
rest
aura
nt, r
ealiz
area
unu
i zia
r, ro
lul
•El
abor
area
de f
oto-
eseu
a or
aşul
ui•
Com
plet
area
gr
aficu
lui c
once
ptua
l•
Inte
rviu
•Pr
oiec
t de g
rup
•Ex
curs
ie la
muz
eu•
Labo
rato
r de c
reaţ
ie•
Mod
elar
e
17CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)U
nita
tea
de în
văţa
re II
. C
onst
rucţ
iile
în e
cono
mia
ora
şulu
i•
Să co
nstr
uim
un
oraş
•Pl
anul
clăd
irii
•M
eser
ii di
n do
men
iul c
onst
rucţ
iilor
.•
Prof
esie
, atr
ibuţ
ii, sa
lariu
.•
Stilu
ri de
arhi
tect
ura
•D
esig
n de
inte
rior
•Pr
oiec
tul ş
i ist
oria
şcol
ii
•Im
agin
i dec
upat
e•
Cer
ceta
re•
Proi
ect d
e gru
p•
Schi
ţă d
e int
erio
r•
Joc d
e rol
•In
terv
iu•
Excu
rsie
şi in
vita
ţi
Uni
tate
a de
în
văţa
re
III.
Pr
oduc
ător
i şi
co
nsum
ator
i•
Prod
ucăt
ori ş
i con
sum
ator
i•
Lucr
ător
i la r
esta
uran
t•
Prof
esii
– at
ribuţ
ii –
sala
riu.
•M
eniu
ri•
Res
taur
ante
din
loca
litat
e•
Să ci
năm
în o
raş
•Pa
şi sp
re su
cces
-pla
nul u
nei a
face
ri. E
tape
le:
- am
plas
are;
- sta
bilir
ea m
eniu
lui;
- spe
cific
ulre
stau
rant
ului
;- t
ipul
de m
uzic
ă;- a
lege
rea m
anag
erul
ui;
- num
ele r
esta
uran
tulu
i.•
Publ
icita
tea l
a TV
•Si
mul
are
•Jo
c de r
ol•
Puzz
le•
Lect
ură s
uplim
enta
ră•
Excu
rsie
la re
stau
rant
•Sc
enar
iul u
nei c
ine
•El
abor
are d
e men
iuri
•Ia
rmar
ocul
„s
peci
alita
tea c
asei
”•
Prez
enta
rea s
potu
rilor
pu
blic
itare
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ18
Uni
tate
a de
în
văţa
re
IV.
Act
ivita
tea
tipog
rafic
ă în
via
ţa o
raşu
lui
•Pr
ofes
iuni
din
dom
eniu
l tip
ogra
fic•
Prof
esie
, atr
ibuţ
ii, sa
lariu
.•
Rev
iste ş
i zia
re•
Impo
rtan
ţa zi
arul
ui.
•M
ache
ta u
nui z
iar
•Ti
tlul d
e prim
a pag
ină.
•Să
pre
zent
ăm şt
irile
•Pa
rcul
de d
istra
cţii
•Le
ctur
a din
ziar
ele
loca
le•
Cre
area
rubr
icilo
r de
ziar
•A
rtic
ole d
espr
e ac
tivită
ţile c
lase
i•
Cla
sifica
rea
anun
ţuril
or•
Joc d
e rol
•Pr
oiec
t•
Excu
rsie
Uni
tate
a de
învă
ţare
V. S
ervi
cii b
anca
re•
Rol
ul in
stitu
ţiilo
r ban
care
în ca
drul
ora
şulu
i.•
Prof
esii,
atrib
uţii,
sala
riu.
•Tr
anza
cţii
banc
are.
•Să
mer
gem
la b
ancă
•M
usafi
rul m
ister
ios
•Ba
nii.
•Să
face
m ec
onom
ii
•Ex
curs
ie
•Jo
c de r
ol•
Proi
ect i
ndiv
idua
l•
Lect
ură s
uplim
enta
ră•
exer
ciţii
pr
og
ra
mu
l Ţ
ar
a N
oa
str
ă
Prog
ram
ul Ţ
ara n
oast
ră ra
spun
de n
evoi
i de d
esch
ider
e şi d
e apr
opie
re a
şcol
ii de
via
ţă, d
in p
ersp
ectiv
a ro
lulu
i ed
ucaţ
iei
în d
ezvo
ltare
a un
ui c
ompo
rtam
ent
soci
al a
ctiv
şi
resp
onsa
bil,
adec
vat
unei
lum
i în
sc
him
bare
. Prin
tr-o
dive
rsita
te d
e ac
tivită
ţi, e
levi
i vor
înte
lege
mai
bin
e le
gatu
ra în
tre c
eea
ce e
i înv
aţă
în şc
oală
şi re
uşita
lor î
n vi
aţă
şi pr
ofes
ie. P
rogr
amul
ofe
ră in
form
aţii
prac
tice
desp
re n
evoi
a de
mun
că a
19CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)în
trepr
inde
rilor
, indi
vizi
i put
înd a
stfe
l să v
ină î
n înt
âmpi
nare
a cer
inţe
lor d
e pe p
iaţa
mun
cii, p
regă
tindu
-se p
entr
u pr
ofes
iile c
erut
e de d
ezvo
ltare
a eco
nom
ică.
Dea
sem
eni s
e int
rodu
ce co
ncep
tul d
e glo
baliz
are a
afac
erilo
r, ca
re
se re
feră
la o
port
unita
tea d
e ale
gere
a di
vers
elor
carie
re, în
func
ţie d
e cer
erea
la n
ivel
naţ
iona
l, dar
şi m
ondi
al. Î
n ur
ma p
artic
ipăr
ii la
pro
gram
, ele
vii v
or în
ţele
ge fa
ptul
că în
trepr
inde
rile
au n
evoi
e de
per
soan
ele
cu ap
titud
ini
nece
sare
la lo
cul d
e mun
că re
spec
tive.
Vor d
educ
e im
port
anţa
antre
pren
oria
tulu
i, n
evoi
a afa
ceril
or d
e dife
rite
tipur
i, pr
ecum
şi a
resu
rsel
or n
eces
are
în p
rodu
cţie
. Dea
sem
eni v
or d
esco
peri
impa
ctul
con
cure
nţei
glo
bale
as
upra
nev
oilo
r de a
face
ri pe
ntru
anga
jaţi
şi pr
oduc
ţia d
e de b
unur
i şi s
ervi
cii.
Subc
ompe
tenţ
eSu
gest
ii de
conţ
inut
uri
Act
ivită
ţi de
învă
ţare
şi
eval
uare
•ex
plic
area
esen
ţei s
istem
ului
lib
erei
iniţi
ativ
e•
iden
tifica
rea e
tape
lor î
n in
iţier
ea u
nei a
face
ri•
cara
cter
izar
ea d
iver
selo
r op
ortu
nită
ţi de
carie
ră•
com
para
rea p
roce
selo
r de
prod
ucţie
, dist
ribuţ
ie şi
vî
nzar
e•
conş
tient
izar
ea ro
lulu
i st
udiil
or p
entr
u vi
itoar
ea
prof
esiu
ne
Uni
tate
a de
învă
ţare
I. L
ansa
rea
unei
af
acer
i•
Org
aniz
area
afac
erilo
r•
Har
ta fi
rmel
or d
in o
raş
•Bi
ogra
fia u
nui a
ntre
pren
or•
Car
e est
e mar
ea ta
idee
?•
Man
ager
de a
face
ri•
Lans
area
afac
erii
•Fo
rmel
e afa
cerii
•Tr
ei ti
puri
de o
rgan
izar
e a af
acer
ilor.
•In
terv
iu•
Proi
ect d
e gru
p•
Cer
ceta
re•
Lect
uri s
uplim
enta
re•
Inst
ruire
reci
proc
ă•
Stud
iu al
gorit
miz
at
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ20
Uni
tate
a de
înv
ăţar
e II
. A
ngaj
aţi
şi
anga
jato
ri•
Ce e
ste o
resu
rsă?
•R
esur
se u
man
e•
Che
stio
naru
l int
eres
elor
pro
fesio
nale
•St
abili
rea o
biec
tivel
or p
rofe
siona
le•
Prof
esiu
ni d
orite
•C
erer
ea d
e sol
icita
re a
unei
sluj
be•
Inte
rviu
de a
ngaj
are
•Ev
alua
rea u
ni in
terv
iu•
Plan
ul d
e per
sona
l•
Invi
tat d
in lu
mea
de a
face
ri
•Pr
ezen
tare
a col
ajel
or d
e im
agin
i•
Che
stio
nar/
test
e•
Arg
umen
tare
a dec
izie
i•
Exer
ciţii
•SM
ART
•In
terv
iu•
Joc d
e rol
•C
ompl
etar
ea fi
şelo
r de
eval
uare
•El
abor
area
pla
nuril
or
Uni
tate
a de
înv
ăţar
e II
I. M
etod
e de
pr
oduc
ţie•
Ce p
rodu
cem
?•
Met
ode d
e pro
ducţ
ie:d
e uni
tate
, de
serie
, de
mas
ă•
Asa
mbl
area
pix
urilo
r•
Tabe
lul p
rodu
ctiv
ităţii
•St
rate
gii d
e pro
ducţ
ie•
Plan
ul d
e pro
ducţ
ie•
Prod
uctiv
itate
a mun
cii
•Si
mul
are
•Ex
erci
ţii•
Tabe
le•
Ana
liza
•Pr
oiec
te d
e gru
p•
Excu
rsie
la în
trepr
inde
re•
Arg
umen
tare
a dec
izie
i
21CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)U
nita
tea
de în
văţa
re I
V. M
arke
ting
şi
publ
icita
te•
Ana
liza a
nunţ
ului
pub
licita
r•
Publ
icita
tea î
n re
vist
ă şi l
a TV
•C
olaj
de s
ecve
nţe p
ublic
itare
•St
rate
gii p
ublic
itare
•Av
anta
jele
şi d
ezav
anta
jele
pub
licită
ţii•
Plan
ul d
e mar
ketin
g•
Publ
icita
tea p
rodu
sulu
i
•A
naliz
a div
erse
lor t
ipur
i de
publ
icita
te•
Elab
orar
ea d
e sec
venţ
e pu
blic
itare
•Jo
c de r
ol•
Prez
enta
re d
e pla
nuri
indi
vidu
ale/
grup
•G
rafic
T•
Arg
umen
tare
a dec
izie
i
Uni
tate
a de
în
văţa
re
V.
Adu
nare
a ac
ţiona
rilo
rC
e sun
t acţ
iuni
le?
Cin
e sun
t acţ
iona
rii?
Prez
enta
rea p
lanu
rilor
de a
face
riAd
unar
ea g
ener
ală a
acţio
naril
or
•Le
ctur
ă sup
limen
tară
•El
abor
area
pla
nuril
or d
e af
acer
i•
Prez
entă
ri pu
blic
e•
Sim
ulăr
i•
Exer
ciţiu
I.
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ22
vI. strategII dIdaCtICe Componentele de bază ale oricărui curriculum sunt strategiile
educaţionale, metodele şi tehnicile didactice utilizate în cadrul procesului de predare-învăţare îndreptate spre realizarea eficientă a finalităţilor curriculare. Programele pentru ciclul primar sunt construite astfel încît asimilarea noţiunilor economice de către elevi să se realizeze uşor, potrivit nivelului de dezvoltare cognitivă specific fiecarei vîrste şi în corelaţie cu volumul de informaţii de care dispun elevii. Aceştia vor învăţa concepte şi îşi vor forma aptitudini utile în activităţi economice, bazîndu-se pe cele dobîndite în clasele precedente sau în viaţa cotidiană. Elevul trebuie să-şi asume trei roluri importante: de persoană, de ofertant deresursademuncă(angajat, salariat) şi de consumator.
Ca individ, elevul îşi dezvoltă caracteristicile personale, formîndu-şi o imagine adecvată despre sine însuşi, asumîndu-şi responsabilităţi, cooperînd cu ceilalţi şi stabilindu-şi obiective personale ţinînd seama de reguli, de interesele grupului şi ale societăţii. Ca resursă de muncă, el învaţă despre valoarea muncii, despre diversitatea profesiilor şi despre aşteptările patronilor sau ale antreprenorilor. În calitate de consumator, el învaţă să decidă raţional cum să folosească resursele limitate pe care le are pentru a obţine satisfacţie maximă.
Dacă se lucrează cu elevi de clasa I , se va evita folosirea unui limbaj economic greoi. Temele vor fi tratate la nivelul de înţelegere al vîrstei. Nu se recomandă generalizarea şi abstractizarea, deoarece nivelul cognitiv utilizează preponderent relaţii şi concepte concrete. Trebuie să se aibă în vedere vârsta copiilor, mediul din care provin, pregătirea anterioară (grădiniţă, an pregătitor), pentru ca instruirea să - şi atingă obiectivele, dar într-un ritm şi cu metode potrivite în fiecare caz în parte. Învăţătorul trebuie să accentueze aspectele pozitive ale prezentărilor elevilor, trebuie să-i ajute să-şi înţeleagă mai bine familia, să cunoască profesiile, necesităţile, dorinţele membrilor ei, rolul lor şi al celorlalţi.
Dacă se va lucra cu elevi de clasa a II-a, se vor folosi mai mulţi termeni economici. Se vor defini şi utiliza termeni precum: familie; grup social; hartă; simbol; necesitate; instrument; abilitate etc. La acest nivel (clasa a II-a), se pot
23CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)
face şi studii de caz (un elev îşi va prezenta familia, familia va veni la şcoală pentru a se prezenta sau fiecare membru al familiei îşi va prezenta profesia şi locul de muncă). Elevii vor putea face diferenţa între necesitate şi dorinţă, îşi vor reevalua criteriile şi îşi vor regîndi scopurile (alegerea profesiei).
Dacă în clasa I s-a discutat despre familie şi profesii în general, în clasa a II-a se poate de discutat concret, cu amănunte despre familia fiecărui elev, despre membrii ei, despre profesiile lor şi despre resursele folosite de ei. Gradele de rudenie sunt greu de înţeles de către elevi la această vîrstă, dar prin exemple bine alese şi repetate pot fi înţelese mai uşor. În clasa a treia se pot integra concept mai complexe şi se poate demonstra că rolul de persoană, de ofertant deresursademuncă(angajat, salariat) şi de consummator sunt jucate în cadrul comunităţii. Pentru copii şi tineri, comunitatea este un mediu în care ei se integrează la diferite niveluri, în relaţii din ce în ce mai complexe, în sfere din ce în ce mai largi şi mai instituţionalizate.
Elevii se dezvoltă mai întîi în relaţie cu un mediu restrîns, familial, apoi într-un mediu mai general şi mai abstract. Aptitudinile de bază necesare pentru a desfăşura activităţi economice performante sunt capacitatea de a lua decizii şi disponibilitatea pentru muncă. Capacitatea de a lua decizii presupune analiza unor probleme economice. Disponibilitatea pentru muncă presupune cunoaşterea aptitudinilor şi a propriilor interese, dar şi a exigenţelor angajatorilor.
Cu referinţă la programele de Educaţie economică menţionăm că Ghidul pentru profesori conţine schiţe de proiecte didactice pentru a minimaliza timpul necesar la pregătirea orelor, care conţin următoarele secţiuni:
• Obiectivgeneral - formulează succint esenţa activităţii;• Obiectivele - stabilesc cunoştinţele şi abilităţile pe care elevii le
vor obţine ca urmare a desfăşurării orei respective. Învăţătorul va operaţionaliza obiectivele respective conform contingentului de elevi cu care lucrează;
• Pregătire - oferă sugestii de predare-învăţare eficientă;• Materiale-listează materialele necesare activităţii;• Prezentare–este o descriere detaliată a modului de desfăşurare a orei,
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ24
care va ajuta consultantul şi cadrele didactice să asigure un mers coerent al activităţilor şi discuţiilor, pentru atingerea obiectivelor. Notele marginale sugerează strategii alternative şi timpul recomandat într-o o lecţie tipică de 45 min. Alocarea timpului va fi ajustată la gradul de receptivitate şi pregătire al elevilor în fiecare clasă luată în parte;
• Rezumatşiconcluzii–învăţătorul şi consultantul este încurajat să verifice gradul de atingere a obiectivelor fixate înainte de concluziia activităţii;
• Stabilireaobiectivelorpersonale– elevii vor avea posibilitatea să stabilească corelaţia între cele studiate la oră şi propriile obiective de dezvoltare personală şi profesională;
• Conexiuniinter-disciplinare – activităţi ghidate de către profesor pentru aprofundare cunoştinţele elevilor;
Materialele suplimentare care nu fac parte din caietul elevului, dar care sunt necesare pentru desfăşurarea cu succes a activităţilor din program se conţin într-un plic, eliberat învăţătorului de către Junior Achievement Moldova. Învăţătorul şi consultantul vor conveni asupra unei întîlniri cu clasa şi a unei şedinţe de planificare. Aceste vizite le vor facilita determinarea obiectivelor şi a scopurilor şcolii în raport cu acest program, precum şi identificarea intereselor şi a necesităţilor elevilor. Învăţătorul şi consultantul vor determina genurile de activităţi preferate de elevi, capacităţile lor şi modalităţile optime de organizare a clasei.
Succesul programelor de Educaţie economică este asigurat atît de profesor, cît şi de consultantul de afaceri, care împreună decid care activităţi sunt mai adecvate contingentului de elevi şi stabilesc obiectivele pentru fiecare activitate.
Reuşita acestor programe depinde conlucrarea eficientă a participanţilor (profesor - elev-persoană resursă), de flexibilitatea cu care profesorul va selecta activităţile corespunzătoare grupului de elevi, precum şi de ajustarea la realităţile din comunitate (oraş, orăşel, sat). În calitate de persoană-resursă pot fi invitaţi diverşi membri ai comunităţii:directorul şcolii, contabili, lemnari, zugravi, primar, proprietarii unor întreprinderi. Aceştia vor oferi elevilor posibilitatea de a adresa întrebări şi a primi răspunsuri. Persoanele-resursă constituie în cadrul programelor de educaţie economică veriga de legătură între cunoştinţele teoretice şi viaţa
25CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)
reală. Ele le pot vorbi elevilor despre un plan de afaceri simplu, despre relaţia consumator-producător, activitatea micilor întreprinderi din localitate, despre rolul studiilor în viitoarea lor carieră.
Profesorul poate alege locaţia desfăşurării orelor la discreţia sa, acestea pot fi săli de clasă, săli de calculatoare, laboratoare etc.
Programele de educaţie economică permit utilizarea unui spectru larg de tehnici de predare –învăţare – evaluare: interviul, jurnalul de călătorie, excursia,posterul, jocul de rol, chestionarul. Elevii vor fi încurajaţi să elaboreze diverse proiecte, scheme, machete, planuri simple ale unor întreprinderi sau instituţii din comunitate. Predarea programelor de Educaţie economică în şcoala primară va fi neapărat însoţită de TIC, acestea constituind o sursă importantă şi actuală de informaţie: secvenţedespoturipublicitare,imagini,fotografii,fragmentedinfilmeetc.
Activităţile din Caietul elevului oferă posibilitatea de a îmbina mai multe modalităţi de lucru: individual, în perechi, în grup, precum şi oportunităţi de cercetare la domiciliu: discuţii cu părinţii, interviu cu rudele, excursii la diverseîntreprinderidinlocalitate,vizitelainstituţiiledincomunitate. Exerciţiile din Caietul elevului permit simularea diverselor roluri şi a situaţiilor din viaţa reală, precum şi analiza unor fenomene din cotidian cu context economic.
Demersul educaţional trebuie să fie orientat spre formarea de competenţe cu caracter de integrare ceea ce presupune un grad înalt de transdisciplinaritate, extindere a activităţilor în comutitate, simulare a situaţiilor concrete etc.
Curriculum-ul respectiv orientează schimbă accentele între cei doi parteneri ai procesului educaţional: profesorşielev. Demersul didactic axat pe niole accente sunt bazate pe învăţarea prin descoperire, simulare, analiza critică a diverselor studii de caz, situaţii concrete, dezbateri, jocuri de rol, realizarea de proiecte etc. Cadrele didactice trebuie să selecteze metodele adecvate de predare-învăţare, în dependenţă de mai mulţi factori (particularităţile de vîrstă şi individuale ale elevilor, preferinţele lor de învăţare, condiţiile şcolii şi clasei, relaţiile şcolii cu alţi actori comunitari etc..
Cadrele didactice vor orienta demersul de predare-învăţare al elevilor în perspectiva înţelegerii conexiunilor între: aînvăţasăştii/săcunoşti, aînvăţasăfaci, aînvăţasămunceşticuceilalţi, aînvăţasăfii,aînvăţasătetransformipetineşisăschimbi
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ26
societatea. Toate strategiile didactice de predare-învăţare sunt eficiente în măsura în care contribuie la dezvoltarea gîndirii critice, la formarea gîndirii economice, a capacităţilor, atitudinilor şi comportamentelor vizate de competenţele specifice ale Educaţiei economice.
27CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)
vI. strategII de evaluare
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Prin intermediul evaluării profesorul poate cunoaşte progresul înregistrat de elevi sub mai multe aspecte: cunoştinţe acumulate, capacităţi dezvoltate, atitudini şi conduite formate, precum şi factorii care au contribuit la formarea lor. Identificarea nivelului de dezvoltare a competenţelor elevilor la un moment dat permite adaptarea unor decizii de corectare, reglare şi îmbunătăţire a activităţilor de predare şi învăţare.
Evaluarea realizată în predarea şi învăţarea Educaţiei economice şi antreprenoriale este o acţiune complexă, care vizează toata gama modificărilor de comportament la care sunt supuşi elevii, conform obiectivelor specifice:
• cunoştinţe acumulate: concepte, fenomene, procese, principii, legi, teorii etc. ;
• capacităţi intelectuale: definire, clasificare, raţionare, argumentare, interpretare, gîndire divergentă, creativitate;
• capacitatea de utilizare a cunoştinţelor: priceperi, deprinderi, tehnici de acţiune etc. ;
• trăsături de personalitate: atitudini, opinii, conduite, decizii, comportamente;
Evaluarea presupune măsurare, posibilă doar dacă rezultatele constatate sunt supuse cuantificării riguroase. Dacă în ceea ce priveşte achiziţiile de cunoştinţe cuantificarea şi măsurarea nu ridica probleme deosebite, progresele realizate sub aspect formativ(capacităţi intelectuale, trăsături de personalitate) sunt mai greu sau poate chiar imposibil de supus unor astfel de operaţii, deoarece traducerea lor în termeni de comportamente precise, direct observabile şi măsurabile este mult mai dificilă. Aprecierea unor competenţe nu se poate realiza prin evidenţierea cantitativă a gradului în care au fost însuşite deoarece ele reprezintă rezultate calitative ale învăţării. Nu se poate măsura direct o competenţă. Totuşi, consideră G. Meyer(2000, p. 47), este inexact să considerăm că nu se pot evalua decît comportamentele, deoarece nu comportamentele sunt acelea pe care le evaluăm, ci produsele lor. Nu evaluăm competenţe, ci rezultatele vizibile ale acestor competenţe.
Scopul acţiunii evaluative nu este doar de a constata progresele realizate de elevi în învăţarea disciplinei de studiu, ci şi de a adopta, pornind de la rezultatele constatate, decizii de corectare şi ameliorare a activităţii de predare şi învăţare. Prin
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ28
intermediul său se stabileşte un feedback eficient, care îi permite profesorului să-şi reajusteze predarea, iar elevilor să-şi reajusteze demersurile de învăţare.
Evaluarea este centrată deopotrivă pe rezultat şi pe proces. Aprecierea rezultatelor învăţării elevilor stă la baza evaluării activităţii didactice şi adoptării unor decizii de ameliorare ulterioară. Predarea şi învăţarea Educaţiei economice şi antreprenoriale presupun, aşadar, evaluări de tip formativ şi normativ care certifică achiziţiile dobîndite şi fac posibilă îmbunătăţirea procesului didactic.
Antrenarea elevului în autoevaluări şi autoaprecieri prezintă incontestabile valenţe formative. Elevul ajunge să-şi formeze propria imagine de sine, dobîndind mai repede conştiinţa progreselor realizate în studierea disciplinei şi a eforturilor necesare pentru realizarea obiectivelor urmărite. Autoaprecierea contribuie la întărirea motivaţiei intrinseci şi a atitudinii pozitive faţă de învăţare. Reuşitele îl încurajează pentru continuarea studiului şi aprofundarea aspectelor teoretice specifice domeniului studiat. Nereuşitele trebuie astfel gestionate încît să nu descurajeze.
Succesul are un efect mobilizator, stimulativ asupra elevului, după cum insuccesul este descurajant. Prin urmare în predarea şi învăţarea Educaţiei economice şi antreprenoriale succesul se corelează pozitiv cu performanţele, cu satisfacţia şi dorinţa de a învăţa. În acest fel, evaluarea rezultatelor intervenţiei educative devine factor de stimulare a progresului în învăţare. Pentru a realiza o evaluare eficientă, în acord cu exigenţele învăţământului modern, este necesară utilizarea unor tehnici diverse, capabile să asigure un control adecvat al efectelor instructiv-educative.
Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor.
Pentru a urmări calitatea practică a demersului instructiv-educativ întreprins, profesorului de educaţie economică se recomandă să urmeze următorii indicatori în cadrul activităţilor didactice la compartimentul evaluare:
• realizarea evaluării formative; • raportul dintre conţinutul evaluării şi conţinutul învăţării; • raportarea aprecierii la obiective;
29CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)
• raportarea aprecierii la posibilităţile fiecărui elev, rezultatele sale anterioare şi la rezultatele celorlalţi elevi;
• încurajează autoaprecierea şi aprecierea reciprocă a elevilor; • raportul dintre notare şi norma docimologică; • motivarea notei;
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ30
referInţe bIblIografICe
1. ABC economic: paşi spre succes. Ghidul profesorului.Editura Ruxanda, Chişinău, 2005
2. Albulescu Ion, Albulescu Mirela, Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Editura Polirom, Iaşi, 2000
3. Bîrzea C., “Arta şi ştiinţa educaţiei”, E. D. P. , Bucureşti, 19954. Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactica şi Pedagogică,
Bucureşti, 19805. Cerghit Ioan, Perfecţionarea lecţiei în şcoală modernă, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19836. Cristea Sorin, Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi
Pedagogica, Bucureşti, 19987. Christensen Roland C. , Forme a une pense autonome, De Boeck-
Wesmael, Bruxelles, 19928. Cucoş C., “Pedagogie”, Editura Polirom, Iaşi, 1996. 9. De Corte E. , Les fondements de l‘action didactique, De Boeck-
Wesmael, Bruxelles, 199110. De Ketelet Jean-Marie, Guide du formateur, De Boeck-Wesmael,
Bruxelles, 198911. De Landsheere Gilbert et Vivian, Definirea obiectivelor educaţiei,
Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 197912. Gagne Robert M. , Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 197513. Ionescu Miron, Chiş Vasile, Strategii de predare şi învăţare, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti, 199214. Hazlitt H., “Lecţia de economie”, ASE World – Enterprise, Amerocart
SRL, Business Tech International Press SRL Bucureşti, 199415. Familia noastră, Caietul elevului, Editura Ruxanda, Chişinău, 200516. Lumea noastră, caietul elevului,Editura Ruxanda, Chişinău, 200517. Lupu M., Formarea competenţelor la elevii de vîrstă şcolară mică,
Chişinău 200518. Mayer Robert F. , Comment definir du objectifs pedagogiques, Dunod,
Paris, 199419. Minder Michel, Didactique fonctionnelle, De Boeck-Wesmael,
Bruxelles, 1991
31CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)
20. Noiînşine, Caietul elevului, Editura Ruxanda, Chişinău, 200521. Oraşulnostru, Caietul elevului, Editura Ruxanda, Chişinău, 200522. Păun Emil, Sociopedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 198223. Radu Ion T. , Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 198124. Ranekk S. , VăideanuG. , Les contenus de l’education. Perspectives
mondiales d’ici a l’an 2000, UNESCO, Paris, 198725. Regiunea noastră, Caietul elevului, Editura Ruxanda, Chişinău, 200526. Salade Dumitru, Educaţie şi personalitate, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca, 199527. Ţara noastră, Caietul elevului, Editura Ruxanda, Chişinău, 200528. Văideanu George, Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 198829. Vandevelde Lovin, Aider a devenir, Editions Labor, Bruxelles, 1982
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ32
resurse dIdaCtICe:
Noi înşinea. Ghid profesor
b. Plic nr. 1 Primii Paşi
c. Caietul elevului
Familia noastrăd. Ghid profesor
e. Plic nr. 1 Primii Paşi
f. Caietul elevului
Comunitatea noastrăg. Ghid profesor
h. Plic nr. 1 Primii Paşi
i. Caietul elevului
Oraşul nostruj. Ghid profesor
k. Plic nr. 1 Primii Paşi
l. Caietul elevului
Țara noastrăm. Ghid profesor
n. Plic nr. 1 Primii Paşi
o. Caietul elevului