eee vvv aaa lll uuu aaa rrr eee aaa … · 2014-11-20 · generată de încetarea raporturilor de...
TRANSCRIPT
R O M Â N I A
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR NESECRET
Zalău
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE
INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN SĂLAJ
EEE VVV AAA LLL UUU AAA RRR EEE AAA
AAACCCTTTIIIVVVIIITTTĂĂĂŢŢŢIIIIII IIINNNSSSPPPEEECCCTTTOOORRRAAATTTUUULLLUUUIII DDDEEE PPPOOOLLLIIIŢŢŢIIIEEE
JJJUUUDDDEEEŢŢŢEEEAAANNN SSSĂĂĂLLLAAAJJJ ÎÎÎNNN AAANNNUUULLL 222000111111
Zalău,
IANUARIE 2012
2
I. DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ
1. PRIORITĂŢI INSTITUŢIONALE URMĂRITE PRIN MANAGEMENT
În vederea realizării direcţiilor de acţiune şi obţinerii rezultatelor aşteptate,
conforme Strategiei Naţionale de Ordine Publică, 2010 – 2013, asumate de Poliţia
Română, conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sălaj a coordonat întreaga
activitate pe următoarele domenii de intervenţie:
►Adaptarea strategiei locale pe termen mediu, în funcţie de feedback-ul din
partea comunităţii
►Eficientizarea activităţii de identificare, supraveghere şi destructurare a
grupărilor infracţionale;
►Prevenirea şi combaterea infracţiunilor de tâlhărie în mediul urban şi a celor
de furt din mediul rural;
►Intensificarea activităţilor pentru descoperirea şi combaterea
macrocriminalităţii economico-financiare, în special în domeniile prioritare ;
►Creşterea capacităţii operaţionale a poliţiei de ordine publică;
►Dezvoltarea controlului intern managerial şi prevenirea corupţiei în rândul
personalului;
►Responsabilizarea poliţiştilor la toate nivelurile prin perfecţionarea laturii
practice a pregătirii profesionale care să conducă la o muncă de calitate, asociată cu
eficienţa şi operativitatea, concomitent cu creşterea autorităţii lor.
2. SCHIMBĂRI INSTITUŢIONALE
Începând cu data de 06.07.2011 a intrat în vigoare noul stat de organizare şi
funcţionare a inspectoratului, prin care s-au reorganizat structurile de poliţie rurală, fiind
înfiinţate 8 secţii de poliţie rurală, care cuprind, în organigrama lor, toate cele 57 posturi
de poliţie comunale existente în vechiul stat, astfel:
- Secţia de poliţie rurală nr.1 Zalău - 9 posturi de poliţie şi 25 poliţişti;
- Secţia de poliţie rurală nr. 2 Sînmihaiu Almaşului - 9 posturi de poliţie şi 23
poliţişti;
- Secţia de poliţie rurală nr. 3 Jibou - 7 posturi de poliţie şi 20 poliţişti;
- Secţia de poliţie rurală nr. 4 Ileanda - 8 posturi de poliţie şi 21 poliţişti;
- Secţia de poliţie rurală nr. 5 Hida - 4 posturi de poliţie şi 17 poliţişti;
- Secţia de poliţie rurală nr. 6 Crasna - 7 posturi de poliţie şi 19 poliţişti;
- Secţia de poliţie rurală nr. 7 Nuşfalău - 8 posturi de poliţie şi 18 poliţişti;
- Secţia de poliţie rurală nr. 8 Sărmăşag - 5 posturi de poliţie şi 17 poliţişti;
3
Totodată, prin aplicarea măsurilor pentru încadrarea în funcţiile bugetate la
nivelul M.A.I., au fost reduse 18 funcţii, din care 13 încadrate, pe parcursul anului fiind
radiate încă 2 funcţii de agent, în urma vacantării.
3. RESURSE UMANE
În perioada evaluată, efectivul inspectoratului a fost completat cu 3 poliţişti (2
ofiţeri şi 1 agent), mutaţi din alte unităţi ale M.A.I., neputând fi compensată diminuarea
generată de încetarea raporturilor de serviciu a 18 lucrători şi anume: 1 ofiţer şi 13
agenţi - cu drept la pensie, 1 ofiţer şi 1 personal contractual - la cerere, alţi doi poliţişti
(1 ofiţer şi 1 agent) solicitând mutarea la alte unităţi.
4
În urma acestor mutaţii, la finele anului 2011, erau vacante 17 funcţii, din care: 13
ofiţeri, 3 agenţi şi 1 personal contractual, procentul de ocupare a funcţiilor din statul de
organizare fiind de 96,90%, rezultând astfel un raport de 221 poliţişti/100.000 locuitori
la funcţii încadrate, respectiv de 228/100.000 la cele prevăzute în statul de organizare al
inspectoratului.
CATEGORIA DE PERSONAL
FUNCŢII
ÎNCADRATE VACANTE
2010 2011 2010 2011
OFIŢERI 118 116 20 13
AGENŢI 409 392 54 3
PERSONAL CONTRACTUAL 25 24 5 1
TOTAL 552 532 79 17
La structurile de ordine publică, sunt încadrate toate cele 265 de funcţii prevăzute
(27 ofiţeri şi 238 agenţi), cu excepţia unei funcţii de agent poliţie urbană la Şimleu
Silvaniei.
Datorită mutaţiilor intervenite în structura personalului, vârsta medie a poliţiştilor
este de 39,32 ani, iar numărul femeilor reprezintă 14% din totalul angajaţilor.
II. PREVENIREA ŞI COMBATEREA CRIMINALITĂŢII
1. PREVENIREA CRIMINALITĂŢII
În baza dispoziţiilor I.G.P.R., privind priorităţile naţionale în domeniul
prevenirii criminalităţii, în anul 2011 au fost întocmite 2 programe vizând delincvenţa
juvenilă şi combaterea furturilor, ca prioritate locală fiind identificată prevenirea
accidentelor rutiere.
Pe parcursul anului s-au derulat 2 proiecte punctuale de prevenire a violenţei în
şcoală, ambele în municipiul Zalău, şi unul pentru reducerea riscului rutier pe raza
comunei Crasna.
Totodată s-au desfăşurat campaniile de prevenire:
“Tu cui dai accept?” , pentru prevenirea pornografiei infantile pe internet;
„Alertă răpire copil”, cu privire la implementarea unui mecanism de
alertă publică în cazul răpirilor de copii sau a dispariţiilor în circumstanţe
grave pentru viaţa lor;
„ Un plus de siguranţă”, pentru prevenirea furturilor din locuinţe;
„Alege Viaţa”, pentru informarea participanţilor la traficul rutier cu
privire la principalele cauze care conduc la producerea accidentelor
rutiere.
„Fii precaut, hoţii nu dorm”, vizează modalităţile de protecţie şi siguranţă
a locuinţelor.
În perioada 26 – 30 septembrie 2011 s-a derulat Campania Naţională „Săptămâna
prevenirii criminalităţii”, organizându-se activităţi interactive cu Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, alte instituţii partenere, mass-
media şi cetăţeni, simulându-se diferite situaţii critice, pe parcursul cărora s-a
5
monitorizat atât capacitatea de acţiune, cât şi spiritul civic, acestea fiind apreciate de
comunitate.
Totodată au fost organizate o serie de sondaje de opinie iniţiate de Institutul de
Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, cu privire la poliţia de proximitate, conflictele de
amploare, gradul de siguranţă publică şi identificarea factorilor care influenţează
comportamentul la volan.
2. COMBATEREA CRIMINALITĂŢII
2.1. Aspecte globale
Analizând fenomenul infracţional înregistrat în perioada de evaluare, putem
afirma cu certitudine că s-a reuşit menţinerea acestuia sub control, judeţul nostru fiind
printre cele mai sigure din ţară.
În cursul anului 2011 au fost sesizate 5.667 infracţiuni, cu 138 mai puţine decât
în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi se poate aprecia că măsurile întreprinse atât în plan
organizatoric, cât şi în cel operaţional au fost eficiente şi s-a stăpânit situaţia operativă
de pe raza judeţului, având în vedere menţinerea la cote scăzute a volumului
criminalităţii: 2.358 la 100.000 locuitori, faţă de 2.405, în 2010. A fost începută
urmărirea penală în 3.751 infracţiuni (- 531), iar din totalul infracţiunilor constatate, 881
au fost de natură economico - financiară, 1.764 judiciare şi 1.106 de altă natură,
scăderea accentuată datorându-se diminuării acestora din urmă (1.554 în anul 2010).
Analizând finalitatea judiciară, ca unul din principalii indicatori profesionali,
rezultă că au fost soluţionate 2.997 infracţiuni, cu 140 mai puţine faţă de anul precedent,
când în situaţia globală erau cuprinse şi infracţiunile declinate spre soluţionare către
parchet.
Prin infracţiunile cercetate, s-a creat un prejudiciu total de 15.850 mii lei,
reuşindu-se recuperarea a 591.000 lei, însă aceasta este influenţată de faptul că
majoritatea învinuiţilor cercetaţi pentru infracţiuni de natură judiciară sunt minori sau
tineri şi nu posedă bunuri care să facă obiectul aplicării măsurilor asiguratorii.
2.2. Criminalitatea gravă, comisă cu violenţă Datorită volumului mare de activităţi educativ – preventive, precum şi a creşterii
vizibilităţii poliţiei, se poate concluziona că s-a reuşit stoparea creşterii numerice la
principalele fapte incluse generic în categoria celor „de mare violenţă” şi cu un impact
social şi mediatic deosebit, în cursul perioadei de referinţă fiind înregistrate 9 asemenea
fapte, faţă de 16 în anul 2010. De altfel, faptele de acest gen sunt în scădere în ultimii
ani, mai puţin infracţiunile de lovituri cauzatoare de moarte, care se menţin relativ la
acelaşi nivel.
Criminalitate de mare violenţă sesizată 2010 2011 Evoluţie +/-
TOTAL 16 9 -7
omor 3 1 -2
tentativa de omor 9 6 -3
pruncucidere 1 0 -1
lovituri cauzatoare de moarte 1 1 0
vătămare corporală gravă 2 1 -1
6
Conform statisticii, atât la capitolul general „Infracţiuni contra persoanei”, cât şi
la subcapitolul „Infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii”, evoluţia este
descrescătoare cu 50, respectiv 76 de infracţiuni.
2.3. Delincvenţa juvenilă
Acestui segment i s-a acordat o atenţie deosebită, sens în care s-au executat
numeroase acţiuni în care au fost depistaţi 109 minori fără supraveghere, faţă de 43
luându-se măsura trimiterii la locul de domiciliu, iar 30 au fost internaţi în regim de
urgenţă în Centrul de Servicii Comunitare nr. 1 Zalău sau au fost încredinţaţi familiilor.
Un număr de 117 minori vicioşi au fost introduşi în baza de date IMAGETRAK.
Deşi o mare parte din activităţile educative şi preventive desfăşurate au fost
adresate minorilor, continuă să se înregistreze un număr mare de fapte antisociale
săvârşite de către aceştia. Astfel, în cursul anului 2011, au fost comise 481 infracţiuni
faţă de 490 în 2010, pentru care au fost cercetaţi 379 minori (+28), 80 sub vârsta de 14
ani.
2.4. Criminalitatea contra patrimoniului Criminalitatea contra patrimoniului se defineşte ca fiind una dintre cele mai
importante grupe de infracţiuni în jurul căreia se concentrează activitatea noastră.
Întrucât reprezintă un procent de aproape 50% din totalul infracţionalităţii sesizate,
protejarea patrimoniului continuă să se constituie ca o prioritate pentru Poliţia
Sălăjeană.
Din totalul de 2.815 fapte penale (o creştere de 295), 1.950 sunt furturi, 422
distrugeri, 188 înşelăciuni, 48 delapidări, 6 gestiuni frauduloase, 25 tâlhării, 176 fiind
alte infracţiuni.
INDICATORI 2010 2011
TO
TA
L
Urb
an
Ru
ral
TO
TA
L
Urb
an
Ru
ral
+/-
1. Furtul - total (art. 208-209 CP) 1750 860 863 1950 937 1013 200
a. din locuinţe 414 110 304 440 136 310 26
- prin efracţie sau cu chei potrivite ori minc. 93 29 64 187 48 139 98
b. din societăţi comerciale - total 279 187 92 248 155 93 -31
c. din biserici, muzee, alte locuri de păstrare
a obiectelor de patrimoniu 2 0 2 5 2 3 3
f. de la călători S.N.C.F.R., aero, naval 3 0 0 5
2
g. de componente de la vagoane 1 0 0 1
1 -
h. furt de comp.de la infrastructura ferov. 12 1 0 13 4 9 1
i. din buzunare, poşete, genţi 82 77 5 102 96 6 20
k. din autovehicule - total 98 50 48 73 53 20 -25
l. de componente din exteriorul auto
(oglinzi, ştergătoare, roţi etc.) 56 50 6 66 47 19 10
m. de plăcuţe înmatriculare auto 4 3 1 3 2 1 -1
n. de auto 19 14 5 22 16 6 3
o. de armament 0 0 0 3 2 1 3
p. de animale - total 40 11 29 36 12 24 -4
q. de păsări 23 3 20 21 5 16 -2
s. prin folosirea ilegală a cărţilor de 5 5 0 5 4 1 -
7
credit sau a cardurilor
t. alte infracţiuni de furt 712 349 351 906 407 496 194
Rezultă astfel o creştere cu 11,42% a infracţiunilor de furt în general, numeric
fiind vorba de 200 fapte, înregistrându-se scăderi la furturile din autovehicule - cu 25,
de animale şi păsări - cu 6 şi furturile din societăţi comerciale - cu 31, celelalte valori
necunoscând creşteri însemnate, cu excepţia faptelor incluse la alte genuri de furt (194,
valoare aproape egală cu creşterea totală).
Trend descendent au cunoscut şi faptele de tâlhărie, ca şi componentă a
infracţiunilor contra patrimoniului, în anul 2011 sesizându-se 25, faţă de 26 în anul
precedent, 10 dintre acestea fiind înregistrate iniţial cu A.N., până la finele anului
soluţionându-se 8 prin identificarea făptuitorilor.
Analizând indicatorii, rezultă că nu s-a reuşit stoparea criminalităţii în privinţa
furturilor din locuinţe, unde am înregistrat o creştere de 26, 149 pe fondul neglijenţei
proprietarilor (uşi neasigurate), de cele mai multe ori fiind vorba de furturi de telefoane
mobile, haine, poşete, dar şi din case aflate în construcţie la periferia urbană, ori case de
vacanţă izolate. De altfel, doar în 5 cazuri s-a folosit, ca mijloc de operare, ruperea
butucului.
Agresionarea patrimoniului a fost favorizată şi de neasigurarea corespunzătoare a
pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor în mediul rural, conform prevederilor Legii nr.
333/2003, modificată, însă s-a reuşit determinarea administratorilor societăţilor
comerciale şi a edililor de a opta pentru supravegherea electronică, aspect reliefat de
cele 278 sisteme de securitate instalate în anul 2011, din care 49 la obiective din mediul
rural. Astfel, 52 de comune au reuşit să operaţionalizeze sisteme video în principalele
puncte de pe teritoriul administrat, cu precădere în centrele de comună.
2.5. Regimul armelor, explozivilor şi substanţelor periculoase
În acest sector s-au desfăşurat activităţi în cadrul acţiunilor declanşate la nivel
naţional, cu un accent deosebit pe respectarea legalităţii deţinerii şi utilizării armelor,
muniţiilor şi a operaţiunilor cu obiecte pirotehnice, care s-au concretizat în constatarea a
105 infracţiuni, cu 23 mai puţine decât în perioada de comparaţie, din care 80 de către
lucrătorii biroului de profil, fiind indisponibilizate, în vederea confiscării, 13 arme
letale, 10 arme neletale, 675 cartuşe de vânătoare, 4,5 kg obiecte pirotehnice, 300 litri şi
8 kg substanţe periculoase (toxice), precum şi 11 litri şi 62 kg produse de protecţia
plantelor.
Repartiţia infracţiunilor pe acest segment de activitate este următoarea:
- nerespectarea regimului armelor si muniţiilor ( art. 279 CP) = 11
- nerespectarea regimului substanţelor toxice (art. 312 CP) = 2
- nerespectarea regimului substanţelor periculoase (L. 360/2003) = 5
- infracţiuni de braconaj cinegetic (L. 407/2006 ) = 19
- infracţiuni de braconaj piscicol ( O.U.G. 23/2008 ) = 1
- infracţiuni privind regimul armelor şi muniţiilor (L. 295/2004 ) = 23
- infracţiuni la regimul materiilor explozive ( L.126/1995 ) = 27
- infracţiuni privind protecţia mediului ( OUG 195/2005 ) = 5
- contrabandă (L. 86/2006) = 6
- furt de armament (art. 208 CP) = 3
- infracţiuni de uz de fals, vătămare şi distrugere (CP) = 3
8
2.6. Criminalitatea economico – financiară
Pentru îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor stabilite în domeniul economico-
financiar, s-a cooperat corespunzător, în baza protocoalelor încheiate, cu toate
instituţiile abilitate, iar ca urmare a acţiunilor investigative şi de cercetare desfăşurate, s-
a început urmărirea penală pentru 881 de infracţiuni, alte 337 fiind declinate, cu 126 mai
multe faţă de anul 2010.
Pe genuri de infracţiuni, situaţia se prezintă astfel:
Infracţiuni economice constatate
2010 2011 Evoluţie
(+/-)
Total 1212 1238 +26
Înşelăciune (art. 215 CP) 100 102 +2
Delapidarea (art. 2151 CP) 31 28 -3
Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul 21 13 -8
Infracţiuni de fals 139 127 -12
Legea CEC- ului (L. 59/1934) 165 119 -46
Legea 85/2006, privind procedura insolvenţei 4 4 0
Legea contabilităţii (L. 82/1991) 2 2 0
Legea protecţiei mediului 13 5 -8
Legea privind dreptul de autor şi dr. conexe (L. 8/1996) 56 24 -32
CODUL VAMAL (L. 141/1997) 41 85 +44
OUG 77/2009, privind regimul de autorizare în domeniul
jocurilor de noroc
3 2 -1
Legea privind Codul Fiscal (L. 571/2003) 36 8 -28
Legea priv. prev. şi sancţ. spălării banilor (L. 656/2002) 1 1 0
Legea 241/2005, privind evaziunea fiscală 129 208 +79
CODUL SILVIC (L 26/1996) 273 199 -74
Corupţie 205 185 -20
Gestiune frauduloasă 0 3 +3
L. 31/1990 0 5 +5
Se înregistrează creşteri semnificative la Legea 86/2006, privind Codul Vamal
(44), Legea nr. 31/1990, privind societăţile comerciale (5), în anul 2011fiind descoperite
şi 3 infracţiuni de gestiune frauduloasă.
Ca urmare a punerii în aplicare a Planului Naţional Comun de Acţiune pentru
identificarea şi sancţionarea ilegalităţilor circumscrise evaziunii fiscale în domeniile
prioritare, au fost obţinute rezultate superioare, atât la infracţiunile de contrabandă (aşa
cum am arătat), cât mai cu seamă la cele de evaziune fiscală incriminate de Legea
241/2005, de la 129 la 208 (79), pentru comiterea cărora au fost cercetate 166 de
persoane, faţă de 149 în anul 2010. Numai pe domeniul prioritar „Prevenirea şi
combaterea evaziunii fiscale în domeniul comercializării produselor din tutun” au fost
cercetate, în 76 dosare penale, 79 persoane, din care două în stare de reţinere şi una în
stare de arest preventiv, pentru comiterea a 98 infracţiuni, fiind confiscate sau ridicate în
vederea cercetărilor 278.780 ţigarete şi 1 kg tutun vrac.
Se evidenţiază acţiunea comună cu celelalte structuri ale MAI şi parchet,
desfăşurată în perioada 10 – 13 noiembrie 2011, privind operaţiuni intracomunitare
ilegale cu cereale desfăşurate de către 5 societăţi comerciale din România şi Ungaria, în
care au fost implicate 12 persoane, de pe raza judeţelor Sălaj şi Bihor, prejudiciul cauzat
9
bugetului de stat prin deduceri fictive de TVA şi alte manopere financiare frauduloase
ridicându-se la 16.291.278 RON.
Abordarea infracţionalităţii din sfera corupţiei trebuie realizată pornind de la
faptul că au fost declinate 185 infracţiuni (-20), înregistrându-se un trend ascendent la
cele prevăzute de Codul penal, de la 31 la 43, în timp ce constatările la Legea nr.
78/2000 au regresat, de la 174 la 142. Trebuie menţionat că din acestea, 41 de
infracţiuni au fost declinate spre soluţionare la DNA, iar din cele 138 persoane deferite
parchetelor pentru infracţiuni de corupţie (19 la DNA), 16 sunt aleşi în organele
legislative centrale şi locale, 87 cu funcţii de conducere şi 35 aparţin altor categorii de
funcţionari.
Din ansamblul rezultatelor obţinute în sfera criminalităţii economico - financiare,
serviciul de profil a constatat 662 infracţiuni (+73) în 180 dosare penale, din care s-a
început urmărirea penală în 166, alte 14 fiind declinate, rezultând o încărcătură medie
de 51 infracţiuni/poliţist.
2.7. Criminalitatea stradală
Aşa cum am arătat anterior, eforturile poliţiştilor, în cooperare cu jandarmeria şi
poliţia locală, au fost canalizate spre întărirea sentimentului de siguranţă a cetăţeanului
în mediul stradal, o mare parte din efective acţionând în zonele identificate cu risc
criminogen.
În cursul perioadei analizate au fost sesizate187 infracţiuni stradale, din care 163
(87%) s-au comis în mediul urban şi 24 (13%) în mediul rural. Comparativ cu aceeaşi
perioadă a anului trecut, se constată o creştere cu 23 (14,%), generată de infracţiunile
de furt şi cele prevăzute de Legea nr. 61/1991. Din totalul infracţiunilor stradale
sesizate, 27 au fost descoperite în flagrant.
Situaţia pe genuri de infracţiuni:
INDICATORI
12 luni 2010 12 luni 2011
TOTAL
UR
BA
N
RU
RA
L
TOTAL
UR
BA
N
RU
RA
L
+/-
INFRACTIUNI STRADALE
SESIZATE 164 150 14 187 163 24 23
o flagrant 15 15 0 27 23 4 12
o ziua 27 23 4 54 44 10 27
o noaptea 137 127 10 133 118 15 -4
a. omor - total 0 0 0 0
-
b. tentativă de omor 0 0 0 0
-
c. tâlhărie - total 10 7 3 8 7 1 -2
e. viol 2 2 0 0
-2
g. loviri sau vătămări cauzatoare de
moarte 1 0 1 1 1
-
h. ultraj – total 2 2 0 3 3
1
1. ultraj asupra poliţiştilor 2 2 0 1 1
-1
i. furt – total 138 130 8 163 143 20 25
j. ultraj contra bunelor moravuri şi
tulburarea ordinii publice 6 5 1 2 2
-4
l. Legea nr. 61/1991 5 4 1 10 7 3 5
10
Numai furtul, ca segment important al fenomenului infracţional stradal sesizat, a
înregistrat o creştere cu 25 de fapte, la cele din buzunare ( de la 8 la 25), de auto (de la 7
la 17) şi la furturile din auto, de componente din exteriorul maşinii şi de plăcuţe de
înmatriculare (de la 77 la 89). La polul opus se situează furtul din societăţi comerciale,
scăderea fiind semnificativă (de la 28 la 12), fără a înregistra nici un furt de sau din
bancomate.
Pe lângă cele 4 grupări infracţionale nestructurate, existente la începutul anului,
au fost identificate alte 2, reuşindu-se destrămarea a 5 dintre acestea, liderii acestora
fiind trimişi în judecată. Rămâne în atenţie o singură astfel de grupare, care poate genera
stări conflictuale cu impact negativ asupra comunităţii, prin tulburarea liniştii şi ordinii
publice, care este monitorizată corespunzător.
2.8. Criminalitatea în mediul rural
Având în vedere noua concepţie de organizare a poliţiei rurale, prioritatea în
domeniu a constat în crearea unui sistem integrat de ordine publică flexibil şi a unui
angrenaj bazat şi pe atragerea de parteneri pentru o manieră de acţiune proactivă. Astfel,
s-a urmărit, la nivel local, identificarea şi susţinerea împreună cu autorităţile publice a
soluţiilor adaptate în principal specificului comunităţii rurale.
Activitatea de patrulare a fost organizată pe două schimburi a câte 12 ore, în
intervalele 08,00-20,00 şi 20,00-08,00, cu 2 poliţişti pe schimb cu autoturismul din
dotare, la sfârşit de săptămână fiind suplimentate patrulele la unele secţii.
Ca urmare, au fost sesizate 2.882 infracţiuni, faţă de 2.821 în anul 2010, pe fondul
scăderii semnificative a celor de altă natură, cu 181 astfel de fapte, respectiv cele
economico - financiare cu 111.
ANUL 2010 2011 +/-
Total 2882 2821 -61
Economico-financiare 508 397 -111
Judiciare 1579 1810 231
De altă natură 795 614 -181
Cu toate că au fost intensificate activităţile preventive desfăşurate de către
efectivele de ordine publică, lipsa pazei în mediul rural, îndeosebi după reducerile de
personal din cadrul primăriilor, s-a făcut resimţită şi nu s-a reuşit diminuarea sau
stoparea furturilor din locuinte, fiind sesizate 315 fapte (+11), printre condiţiile
favorizatoare numărându-se şi lăsarea locuinţelor nesupravegheate şi neasigurate
corespunzător, proprietarii locuind în oraş. De asemenea, se înregistrează numeroase
furturi din casele aflate în construcţie din proximitatea oraşelor, fără măsuri minime de
siguranţă. Pozitiv este faptul că s-au limitat celelalte categorii de furturi: din case de
vacanţă (-11), din societăţi comerciale (-6) şi de animale (-7).
Tot în mediul rural au fost sesizate 15 tâlhării (+8), 1 omor (-2), 255 loviri sau alte
violenţe (+50), iar printre infracţiunile economico - financiare se numără îndeosebi cele
de evaziune fiscală - 54 (-5), Codul Silvic - 188 (-10), Legea 8/1996 – 9 (-17).
11
2.9. Infracţionalitatea în domeniul silviculturii
Cu toate că legislaţia în domeniu are un caracter descurajator, evoluţia
fenomenului infracţional şi contravenţional din domeniul silvic înregistrat în ultimii ani
arată că faptele împotriva fondului forestier se menţin la un nivel destul de ridicat, fiind
influenţat de cererea şi domeniile multiple în care lemnul îşi găseşte utilizare
(construcţii, mobilă, material combustibil).
În scopul reducerii infracţionalităţii pe acest segment, care este şi o prioritate
naţională, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj a încheiat protocoale de cooperare cu
instituţiile abilitate, privind prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori şi a
faptelor ilegale asociate din circulaţia, depozitarea, prelucrarea primară şi
comercializarea materialului lemnos.
În baza planurilor comune de acţiune “Scutul pădurii”, au fost organizate 1.125
acţiuni şi controale, fiind constatate 188 infracţiuni: 142 tăiere ilegală de arbori şi 34
furt de arbori. S-au aplicat 750 sancţiuni contravenţionale, 374 pentru încălcarea
legislaţiei silvice şi 576 la alte acte normative, în valoare totală de 161.500 RON.
2.10. Criminalitatea itinerantă În perioada analizată, s-au efectuat 16 verificări cu privire la 20 persoane din
judeţul Sălaj, solicitate prin Biroul Naţional Interpol şi Punctul Naţional Focal, precum
şi un număr de 56 verificări diverse.
De asemenea, s-a actualizat evidenţa cetăţenilor de pe raza judeţului Sălaj,
returnaţi sau expulzaţi de alte state şi s-au efectuat verificări cu privire la aceştia, pentru
stabilirea activităţii infracţionale în străinătate, bunurile sau valorile aduse şi
comercializate în ţară.
În urma analizei situaţiei privind criminalitatea itinerantă, se constată
diversificarea modului de operare folosit de infractorii români, ceea ce presupune
creşterea capacităţii poliţiştilor români de supraveghere directă a fluxului transfrontalier
al acestora şi operativitate în schimbul de informaţii.
2.11. Urmărire
La începutul anului, în evidenţă figurau 47 de persoane date în urmărire, pe
parcurs au fost puse în urmărire 64 (faţă de 112 în 2010), iar prin activităţile desfăşurate
au fost prinse ori li s-a clarificat situaţia la 77 (faţă de 121 în cursul anului 2010). Deşi
numărul persoanelor date în urmărire şi a celor identificate este mai mic decât în 2010,
numărul mandatelor puse în executare este mai mare, respectiv 139 faţă de 101. Acest
aspect se datorează intervenţiei cu operativitate în punerea în executare a acestor
mandate, fără a se mai impune darea în urmărire.
În ceea ce priveşte activitatea de urmărire internaţională, pe lângă cei 34 de
urmăriţi iniţial, s-au adăugat alţi 17, au fost prinse şi extrădate 17 persoane urmărite
către Italia, Franţa, Spania, Germania, Austria. Au fost puse în executare 8 mandate
europene de arestare emise de autorităţile străine.
Un volum mare de muncă s-a desfăşurat şi pentru clarificarea situaţiei a 39 de
persoane reclamate ca fiind dispărute, 31 în cursul anului (10 au fost date în urmărire de
către alte inspectorate), din care 11 minori, care au plecat de acasă sau din centrele de
plasament din judeţ, în mod voluntar, toate cazurile de acest gen fiind soluţionate.
12
De asemenea, au fost identificate 3 cadavre cu identitate necunoscută, dar
continuă să rămână în această evidenţă 6 astfel de cazuri.
2.12. Cercetarea penală S-a acţionat deopotrivă pentru creşterea eficienţei operativităţii şi calităţii în
activitatea de cercetare penală şi eficientizarea parteneriatului cu unităţile de parchet,
urmărindu-se respectarea tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale.
Potrivit datelor statistice, în perioada analizată au fost soluţionate 5.107 cauze şi
lucrări penale, cu 401 mai multe decât în perioada de comparaţie, din care 1.334 s-au
finalizat cu propuneri de trimitere în judecată, 576 cu propuneri de declinare a
competenţei ori conexare, 435 cu propunere de scoatere de sub urmărire penală pentru
lipsa pericolului social al faptei, 2.083 cu propuneri de a nu se începe urmărirea penală.
În cadrul activităţilor investigative desfăşurate, au fost cercetaţi 2.682 învinuiţi,
64 fiind în stare de reţinere sau arest preventiv.
Pe lângă cele 12 dosare penale complexe, existente la începutul anului, au fost
înregistrate alte 31, cu 13 mai multe decât anul trecut, din care 8 pe linie judiciară (+5)
şi 23 economice (+8).
Din acestea, au fost soluţionate 29, faţă de numai 9 în anul 2010:
- 8 judiciare, cu un prejudiciu total de 46 mii lei, caracterul complex fiind dat de
numărul infracţiunilor şi al participanţilor, respectiv 76 fapte şi 26 făptuitori.
- 21 economice, cu un prejudiciu total de 30.681mii lei.
La nivelul inspectoratului, la începutul anului 2011, existau 3.940 reclamaţii şi
cauze penale cu AN, din care 747 în evidenţa pasivă, s-au înregistrat 1.656 şi s-au
soluţionat 1.522, rezultând un procent de soluţionare de 88,7%, raportat la numărul
celor sesizate în 2011. Din totalul lucrărilor şi cauzelor penale cu AN soluţionate, în 596
s-a reuşit identificarea autorilor, iar 52 sunt mai vechi de 1 an.
3. ACTIVITĂŢILE STRUCTURILOR SUPORT
3.1. Criminalistică
Şi în anul 2011 a continuat perfecţionarea şi
dezvoltarea activităţilor criminalistice şi a alimentării
bazelor de date, fiind puse în practică măsuri concrete
pentru îmbunătăţirea capacităţii de cercetare a locului
comiterii unor infracţiuni prin utilizarea unor mijloace
şi metode noi de investigare.
Au fost efectuate 1.733 astfel de cercetări
criminalistice, 438 reconstituiri, percheziţii, recunoaşteri din grup ori experimente
judiciare, iar compartimentul de expertize şi constatări tehnico-ştiinţifice, la solicitarea
organelor de cercetare penală, a întocmit 242 astfel de lucrări:
- dactiloscopice………………………….. 50
- grafoscopice……………………………. 85
- traseologice…………………………….. 64
- balistice………………………………… 43
Prin concluziile formulate în rapoartele de constatare, au fost identificaţi 182
autori de infracţiuni, cu 10 mai mulţi decât în anul anterior.
13
Realizând importanţa alimentării permanente a bazelor de date, în Sistemul AFIS
au fost introduse 1.548 fişe cu impresiuni digito-palmare şi 1.720 urme papilare,
reuşindu-se ca, prin comparaţii, să fie descoperiţi 94 de făptuitori. Sistemul Automat de
Recunoaştere Facială IMAGETRAK a fost îmbogăţit cu 1.298 fişe, după descrierea
semnalmentelor fiind identificaţi alţi 4 autori.
3.2. Serviciul de Intervenţie Rapidă Ca structură antrenată special pentru a acţiona pe timp limitat, independent sau în
colaborare cu alte forţe de menţinere a ordinii, în vederea aplanării conflictelor deschise
cu evoluţie violentă, în zone cu potenţial criminogen ridicat, precum şi pentru reţinerea
unor persoane considerate periculoase ori prinderea unor urmăriţi, luptătorii Serviciului
de Intervenţie Rapidă au participat la peste 189 de misiuni specifice, totodată acţionând
şi pentru creşterea gradului de siguranţă publică stradală, prin suplimentarea
dispozitivului de siguranţă publică în zona discotecilor şi localurilor publice cu afluenţă
mare de public de pe raza judeţului.
- urmãriţi prinşi……………………………………………………2
- mandate executate …………………………………………… 114
- stãri conflictuale aplánate………………………………………19
- escorte ………………………………………………………. ..106
- scotociri pentru prinderea infractorilor ……………………….......9
- descinderi în localuri şi discoteci…………………………………30
- sprijin la percheziţii……………………………………. ……… .3 2
- persoane însoţite la sediul poliţiei ………………………………144
- controale în medii cu potenţial criminogen ridicat……………..13
- infractori deosebit de periculoşi prinşi …………………………12
- patrulări în zone speciale de siguranţă publică……………………24
Dintre misiunile cu grad ridicat de complexitate se evidenţiază acţiunea comună
cu SCCO şi DIICOT Sălaj pentru prinderea lui Tamba Ionuţ, cercetat pentru trafic de
droguri de mare risc şi etnobotanice.
3.3. Analiza informaţiilor
Activitatea de analiză a informaţiilor în plan strategic şi tactic - operaţional s-a
axat pe colectarea, prelucrarea şi valorificarea informaţiilor de natură criminală sau în
legătură cu alte fapte antisociale, realizând produse analitice în scopul de a sprijini
activitatea investigativă a structurilor operative, cunoaşterea tendinţelor fenomenului
infracţional şi oferirea unui fundament real procesului decizional.
Astfel, Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor a elaborat 12 analize
operaţionale în domeniile combaterii fraudelor şi investigaţii criminale, 32 analize
tactice şi 18 analize statistice, pe indicatori.
Toate acestea au condus la identificarea zonelor cu risc ridicat şi a persoanelor cu
legături infracţionale, ceea ce a dat posibilitatea adaptării măsurilor proactive la situaţia
operativă, de prindere şi cercetare a suspecţilor.
Totodată, s-au pus bazele pregătirii formatorilor pentru iniţializarea Sistemului
Naţional de Raportare a Incidentelor, care informatizează o parte semnificativă din
activitate poliţiei.
14
3.4. Juridic
Datorită multitudinii de reglementări incidente activităţii poliţiei, lunar au fost
redactate note cu actele normative de interes poliţienesc ori general, întocmindu-se
extrase din cele care stabilesc competenţe pentru lucrătorii de poliţie, iar cu ocazia
convocărilor profesionale, au avut loc dezbateri pe linia aplicării prevederilor legale şi
lămurirea problemelor ridicate.
S-a asigurat reprezentarea intereselor în 8 dosare civile, având ca obiect litigii de
muncă, precum şi un litigiu cu privire la dreptul de proprietate (cabana de oaspeţi din
Zalău) , fiind pronunţată o hotărâre definitivă şi irevocabilă, favorabilă inspectoratului.
În perioada de referinţă au fost în lucru 1.223 plângeri contravenţionale, fiind
soluţionate 890, procentul de admisibilitate de 19% fiind influenţat de vicii de formă ale
înscrisurilor constatatoare, dar şi de interpretări diferite a probelor de către instanţă.
Împreună cu structura de logistică, s-a derulat programul de înscriere în cartea
funciară a dreptului de administrare a imobilelor în favoarea inspectoratului, astfel că
subunităţile teritoriale funcţionează în clădiri cu situaţia juridică clarificată, nefiind puşi
în situaţia de a plăti chirii pentru acestea.
3.5. Control Intern
Compartimentul a efectuat 32 controale de fond (+10) şi 5 controale tematice
(+1), atât pentru a evalua încadrarea în ţintele stabilite la începutul anului, cât şi pentru a
aprecia organizarea şi expertiza managerilor.
De asemenea, în baza Planului propriu de prevenire a corupţiei în rândul
personalului, s-au efectuat 12 teste de integritate, toate finalizate cu rezultat negativ.
Deşi nu au fost poliţişti reclamaţi pentru fapte de corupţie, s-au înregistrat 45 de
petiţii împotriva a 54 de lucrători, cu 13 mai puţine decât anul trecut, din care au fost
soluţionate 43, confirmându-se 13 (+4). Ca urmare, 4 au fost înregistrate ca lucrări
penale, în 2 situaţii s-a dispus declanşarea cercetării prealabile, iar 7 poliţişti au fost
atenţionaţi.
În perioada de referinţă, lucrătorii compartimentului au efectuat 18 cercetări
prealabile (+8), în urma cărora au fost sancţionaţi 6 poliţişti.
3.6. Centrul de reţinere şi arestare preventivă
Activităţile în cadrul Centrului au presupus o riguroasă organizare, planificare şi
executare a misiunilor de pază, supraveghere şi escortare a persoanelor private de
libertate, bazate pe respectarea drepturilor omului, concomitent cu luarea unor măsuri
specifice pentru siguranţa locurilor de deţinere.
Pe parcursul anului, au fost încarcerate 206 persoane: 72 cu ordonanţă de reţinere,
29 cu mandat de arestare preventivă şi 82 cu mandat de executare a închisorii, 11 au fost
minori şi 19 femei, în acelaşi timp efectuându-se şi 458 misiuni de escortare.
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, au fost modernizate camerele şi s-a
amenajat un nou sector de vizită şi spaţii administrative.
III. PROMOVAREA SIGURANŢEI
Pentru creşterea siguranţei civice în raza de competenţă, împreună cu structurile
de ordine şi siguranţă publică şi cu celelalte instituţii cu atribuţii în acest domeniu din
judeţ, prin protocoalele încheiate, s-au stabilit direcţiile de acţiune pentru perfecţionarea
15
sistemului integrat de menţinere a ordinii publice, stoparea trendului ascendent al
infracţionalităţii stradale şi îmbunătăţirea parteneriatului cu comunitatea.
În acest sens, la nivelul inspectoratului, a fost întocmit Planul Unic de Ordine şi
Siguranţă Publică privind îndeplinirea a unor misiuni de menţinere a ordinii publice în
zona de competenţă, iar împreună cu Inspectoratul Judeţean de Jandarmi a fost încheiat
Planul de cooperare prin care sunt reglementate activităţile ce se desfăşoară în acest
scop. Odată cu reactualizarea hărţii criminogene, au fost redimensionate dispozitivele
de siguranţă publică din mediul urban prin constituirea de patrule mixte poliţist -
jandarm, care acţionează în cadrul sectoarelor de siguranţă publică din municipiul Zalău
şi cele 3 oraşe ale judeţului.
Datorită apariţiei pe teritoriul României a tâlhăriilor cu mâna armată comise
asupra băncilor, caselor de schimb valutar şi amanet, factorilor poştali şi mijloacelor de
transport valori, precum şi a furturilor din bancomate, s-au efectuat controale pentru
evaluarea şi verificarea măsurilor de pază şi securitate, creşterea gradului de protecţie a
unităţilor bancare, punctelor de schimb valutar şi amanet, securizarea căilor de acces şi
a casieriilor, folosirea mijloacelor de transport adecvate acestui scop, instituirea pazei
umane cu personal pregătit şi dotat să intervină etc .
1. SIGURANŢA TRAFICULUI RUTIER
Obiectivul principal al activităţilor desfăşurate de poliţia rutieră şi ceilalţi
poliţişti cu atribuţii pe această linie, a vizat reducerea victimizării în accidente de
circulaţie, prin prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a actelor de indisciplină în
trafic şi îmbunătăţirea relaţiei cu participanţii la trafic, în cadrul Programului partenerial
de prevenire şi combatere a accidentelor de circulaţie.
1.1.Acţiuni realizate Strategia de acţiune s-a axat pe concluziile desprinse din analiza zilnică a
evoluţiei principalilor indicatori dinamici şi a vizat combaterea principalelor cauze
generatoare ale accidentelor grave de circulaţie, dar şi a comportamentelor de natură să
prejudicieze siguranţa participanţilor la trafic, prin dimensionarea şi dispunerea
corespunzătoare a efectivelor, având în vedere zilele, orele şi tronsoanele de drum
concentratoare de evenimente rutiere grave.
În scopul combaterii principalelor cauze generatoare de accidente şi a creşterii
gradului de disciplină rutieră, în anul 2011 au fost organizate şi desfăşurate 1.359
acţiuni (+296), la care au fost angrenate şi celelalte instituţii abilitate.
Astfel, pe linia respectării legalităţii transportului public de mărfuri şi persoane, cu
ocazia celor 72 acţiuni comune cu Registrul Auto Român – Sucursala Sălaj şi
Autoritatea Rutieră Română – Agenţia Sălaj, s-a urmărit verificarea stării tehnice a
autovehiculelor puse în circulaţie pe drumurile publice, respectarea normelor privind
timpii de odihnă şi repaus, respectiv transportul de mărfuri periculoase.
În acelaşi context se înscriu şi cele 12 acţiuni pentru combaterea activităţilor de
taximetrie ilicite sau practicarea unor tarife necorespunzătoare, organizate în colaborare
cu SIF şi Garda Financiară.
Totodată, cu reprezentanţii Secţiei Drumuri Naţionale Zalău şi ai direcţiei de profil
Cluj, a fost monitorizată permanent starea drumurilor naţionale pentru evitarea blocării
drumurilor, restricţionarea unor tronsoane de drum, urmare a inundaţiilor din perioada
16
de vară sau a lucrărilor efectuate în zona drumului public şi s-a acţionat, în perioada
sezonului rece, pentru verificarea în trafic a echipării cu lanţuri sau alte echipamente
antiderapante omologate.
Pentru creşterea siguranţei rutiere, îndeosebi în municipiul Zalău, s-au instalat
semafoare cu cronometre, au fost reconfigurate mai multe intersecţii şi s-au amplasat
indicatoare.
1.2. Dinamica accidentelor grave de circulaţie
În ciuda multiplelor activităţi educative şi de prevenire, pe raza judeţului s-au
produs 186 accidente grave de circulaţie (-1), urmările acestora constând în 17 persoane
decedate (-16) şi 200 răniţi grav (-1), dar se poate aprecia că s-a diminuat riscul rutier,
îndeosebi sub aspectul consecinţelor tragice.
În funcţie de cauzele generatoare, se constată că, pe primul loc, se situează
abaterile săvârşite de către conducătorii auto (100 de accidente, cu 11 morţi şi 117 răniţi
grav), şi anume:
- viteză excesivă sau neadaptată la condiţiile de drum - 28 de accidente, cu 3
morţi şi 34 răniţi grav;
- rulare pe contrasens - 14 accidente, cu 14 răniţi grav;
- neasigurare la schimbarea direcţiei de mers/pornire de pe loc/mers înapoi - 6
accidente, cu 1 mort şi 5 răniţi grav;
- conducere sub influenţa băuturilor alcoolice - 11 accidente, cu 14 răniţi grav;
- neacordare prioritate la pietoni - 8 accidente, cu 2 morţi şi 7 răniţi grav;
- depăşire neregulamentară - 7 accidente, cu 9 răniţi grav;
- adormire la volan - 3 accidente, cu 2 morţi şi 9 răniţi grav.
În perioada analizată s-au înregistrat 10 evenimente rutiere, soldate cu 2 morţi, 5
răniţi grav şi 4 răniţi uşor, în care autorii au părăsit locul accidentului fără încuviinţarea
poliţiei sau procurorului, dar au fost identificaţi ulterior, la finele perioadei neexistând în
evidenţă dosare cu a.n.
O perioadă, a fost menţinut un punct negru pe reţeaua de drumuri din judeţ, situat
pe DN 1F, între km 63+800 şi 64+800, unde, în ultimii ani, s-au înregistrat 10
accidente, soldate cu 6 morţi şi 12 răniţi grav, fiind luate măsuri de limitare a vitezei la
70 km/h, între localităţile Poarta Sălajului şi Românaşi, montarea şi poziţionarea unor
seturi de benzi rezonatoare, pe ambele sensuri, şi acţionarea zilnică cu echipajul radar.
Aceste măsuri au condus la limitarea evenimentelor rutiere şi, începând cu 13 aprilie
2011, acest risc a fost eliminat.
1.3. Rezultatele acţiunilor de combatere a infracţionalităţii rutiere Cu ocazia activităţilor preventive desfăşurate, au fost descoperite 588 infracţiuni
(-122), din care 365 la regimul circulaţiei.
Totodată, au fost constatate 41.459 contravenţii (-2.069), îndeosebi de conducere
sub influenţa băuturilor alcoolice, depăşirea limitei legale de viteză, neacordarea
priorităţii de trecere, nepurtarea centurii de siguranţă şi abateri săvârşite de către
pietoni, biciclişti, motociclişti/mopedişti şi căruţaşi.
17
Pentru abateri contravenţionale grave, sancţionate de lege şi cu suspendarea
dreptului de a conduce, au fost reţinute 1.256 permise de conducere (-140), iar în
vederea anulării, alte 262 permise (-16).
De asemenea, pentru conducerea autovehiculelor cu defecţiuni tehnice, inspecţie
tehnică periodică expirată sau fără poliţă de asigurare obligatorie de răspundere civilă
auto, au fost retrase, până la remedierea cauzelor, un număr de 570 certificate de
înmatriculare (117).
Deşi nu au existat drumuri închise, datorită condiţiilor meteorologice ori
obstacolelor în carosabil, pe linie de sistematizare, pentru lucrări în carosabil neavizate,
nesemnalizate şi cu termen de execuţie depăşit, s-au aplicat aplicate 43 de sancţiuni
contravenţionale factorilor de răspundere.
2. POLIŢIA DE PROXIMITATE ŞI SIGURANŢA COMUNITĂŢII
Prin Dispoziţia IGPR nr. 1448736/22.04.2011, s-a reorganizat activitatea de
ordine publică în mediul urban, ca urmare a necesităţii întăririi conceptului de
proximitate, prin atribuirea unor noi competenţe acestor poliţişti, în special activităţile
de soluţionare a unor fapte penale, având în vedere şi modificările legislative survenite.
Astfel, la nivelul inspectoratului sunt încadraţi 35 poliţişti de proximitate, din care
24 la Poliţia Municipiului Zalău, câte 4 la Poliţiile Orăşeneşti Şimleu - Silvaniei şi
Jibou, 3 la Cehu- Silvaniei. Aceştia au continuat activităţilor specifice în cadrul
proiectelor de security - marketing “Prevenirea furturilor din locuinţe şi dependinţe”,
“Prevenirea delincvenţei juvenile” şi “Prevenirea violenţei în şcoli”.
Cu sprijinul ATOP Sălaj şi CTP Sălaj, s-a reuşit editarea a 7.500 pliante cu
caracter preventiv, utilizate cu ocazia manifestărilor “Porţi deschise”, “Zilele Oraşului”
etc., şi în activitatea de consiliere a 3.865 persoane. Au avut loc 72 de întâlniri cu elevii
şi s-a participat la 145 lecţii de dirigenţie ori şedinţe cu părinţii în şcoli, şi la peste 250
de activităţi comune cu asociaţiile de locatari, reprezentanţii persoanelor vârstnice,
oameni de afaceri etc., soluţionând 121 stări conflictuale, din care 86 familiale.
Poliţiştii de proximitate au constatat 7 infracţiuni în flagrant şi au aplicat 206
sancţiuni contravenţionale.
Chiar dacă în unităţile de învăţământ de pe raza judeţului nu s-au comis fapte
grave (omor, viol etc.), în cursul anului trecut au fost sesizate 56 de fapte penale, cu
preponderenţă furturi (38).
Ca urmare a evaluărilor efectuate cu privire la evoluţia fenomenului infracţional,
periodic s-a procedat la redimensionarea dispozitivelor de siguranţă publică, prin
suplimentarea patrulelor mixte poliţist - jandarm sau constituirea de patrule
independente de jandarmi sau poliţişti din cadrul altor structuri sau de intervenţie
rapidă.
Se cooperează eficient şi cu structurile poliţiei locale din municipiu şi oraşele
Şimleu Silvaniei şi Jibou, fiind stabilite zone de patrulare pentru prevenirea faptelor
cu violenţă, îndeosebi în zona instituţiilor de învăţământ.
Efectivele de ordine publică au constatat 1.953 infracţiuni (-365), ceea ce
reprezintă 52% din totalul pe inspectorat, din care 97 au fost comise în mediul urban, iar
1.856 în cel rural şi, datorită intensificării activităţii de patrulare, au fost descoperite în
flagrant 284 infracţiuni. Din acestea, 398 sunt de natură economico - financiară (-54),
997 judiciare (-5) şi 558 de altă natură (-246).
18
Prin Aplicaţia 112 au fost primite 7.049 apeluri, cu 8 mai multe decât în 2010,
rezultând o medie de 19,3 apeluri/zi , analitic situaţia prezentându-se astfel:
- În mediul urban……………………………………….. 3434
o Zalău…………………………………………..…2411
o Şimleu Silvaniei………………………………….. 445
o Jibou……………………………………………… 398
o Cehu Silvaniei……………………………………..180
- În mediul rural …………………………………………….3605, unde
se înregistrează o creştere cu 385 apeluri.
Analiza timpilor de reacţie reliefează faptul că, în proporţie de 73,85%, s-a
acţionat sub 10 minute, 17,5% până la 15 minute, 6,7% până la 20 minute şi 1,9%
peste 20 minute, majoritatea intervenţiilor de durată fiind în zone fără acoperire cu
semnal radio sau de telefonie, ori s-au datorat suprapunerii evenimentelor la aceeaşi
secţie de poliţie rurală. În cursul perioadei analizate, nu s-au înregistrate cazuri
nesoluţionate în mod calificat de echipele de intervenţie. Acţiunea Năvodul a fost
declanşată în 4 cazuri , în două reuşindu-se identificarea autoturismelor reclamate ca
sustrase.
Se alătură aici şi serviciile prestate în folosul comunităţii, sens în care menţionăm
cele 5947 intervenţii rapide la evenimente, 550 participări la măsuri de ordine cu diferite
ocazii, 6000 certificate de cazier judiciar eliberate, 878 prelucrări de acte normative,
peste 500 avizări şi autorizări, etc.
Se poate concluziona că prin aplicarea noilor concepţii de ordine publică în
sistem integrat, la nivelul judeţului nostru s-a asigurat şi menţinut la nivel superior
ordinea şi liniştea publică, nefiind înregistrate perturbări grave ale acestora.
IV. COOPERAREA INTERINSTITUŢIONALĂ
Dată fiind complexitatea societăţii moderne, acţiunile preventive în beneficiul
siguranţei şi sentimentului de siguranţă nu mai pot fi asumate doar de poliţie exclusiv, ci
trebuie conduse în parteneriat cu alte instituţii. În acest sens, o preocupare constantă a
fost şi aceea de a dezvolta şi optimiza relaţii active cu structurile M.A.I. de la nivelul
judeţului, cu celelalte instituţii în înfăptuirea actului de justiţie, cu instituţiile
descentralizate şi deconcentrate, cu organizaţiile nonguvernamentale, cu sindicatele şi
patronatele.
1. Cooperare cu celelalte instituţii de aplicare a legii Un obiectiv important al instituţiei noastre l-a reprezentat dezvoltarea relaţiilor de
colaborare cu celelalte instituţii cu atribuţii pe linia aplicării legii, prin stabilirea de
măsuri şi sarcini comune în cadrul planurilor de acţiune pe diferite domenii de
activitate. Printre acestea se numără:
- Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Sălaj;
- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Porolissum” Sălaj;
- Direcţia Judeţeană de Informaţii Sălaj;
- Poliţiile locale (Zalău, Şimleu- Silvaniei, Jibou şi Sărmăşag);
- Garda Financiară;
- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
19
- Biroul Vamal Zalău;
- Garda de Mediu;
- Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj;
- Autoritatea Rutieră Română;
- Registrul Auto Român;
- Secţia Drumuri Naţionale;
- Oficiul Registrului Comerţului Sălaj;
- Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj;
- Inspectoratul de Regim Silvic şi Vânătoare;
- Direcţia Sanitar – Veterinară;
- Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură;
- Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj;
- Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Sălaj;
- Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj;
- Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere antidrog Sălaj.
2. Cooperare public – privat - Protocol de colaborare cu Consiliul Judeţean al Persoanelor Vârstnice Sălaj,
privind modul de sprijinire şi consiliere a persoanelor fără adăpost, fără posibilităţi
financiare etc.;
- Protocol de colaborare cu A.J.V.P.S. Sălaj - Inspecţia Piscicolă, pentru
prevenirea şi combaterea actelor de braconaj piscicol, ocrotirea fondului cinegetic pe
Barajul Vîrşolţ şi Râul Someş;
- cu SC “Electrica” SA, pentru prevenirea şi combaterea sustragerilor şi comerţului
de componente metalice de la reţele, a sustragerilor de energie electrică etc;
- cu CN „Poşta Română” - Filiala Sălaj, pentru prevenirea tâlhăriilor şi furturilor
asupra factorilor poştali;
- cu SC “Romtelecom” SA, pentru prevenirea şi combaterea furturilor de
conductori şi elemente componente din cupru;
- Protocol de colaborare cu Asociaţia Chinologică “Meseşul” Zalău, pe linia
prevenirii incidentelor în care sunt implicaţi câini din rase periculoase sau agresive;
- Protocol de colaborare cu Sindicatul Şoferilor „Frăţia”, Asociaţia Naţională a
operatorilor de transport în regim de taxi şi Camera Naţională a Taximetriştilor- Filiala
Sălaj.
V. OPTIMIZAREA RESURSELOR INSTITUŢIONALE
1. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
În vederea obţinerii unui înalt nivel de pregătire care să fie demonstrat în scurt
timp, 95 poliţişti au participat la cursuri de iniţiere şi dezvoltare a carierei, organizate de
şcolile de poliţie şi Centrul de Studii Postuniversitare Bucureşti în domeniile: ordine
publică, proximitate, arme şi substanţe explozive, investigaţii criminale, investigarea
fraudelor, criminalistică, UTAI etc.
Trebuie remarcat faptul că poliţiştii au fost preocupaţi de perfecţionare, fapt
dovedit şi de numărul mare de agenţi de poliţie cu studii superioare, respectiv 193 din
433 (49,3 %).
20
În această perioadă, au fost intensificate şi activităţile de pregătire atât
profesională, cât şi în domeniile Schengen, cooperare poliţienească, protecţia datelor cu
caracter personal, ofiţerii formatori susţinând sesiuni de pregătire, la care a fost angrenat
întregul personal.
Rezultate preponderent pozitive s-au obţinut şi la tragerile cu armamentul din
dotare şi la pregătirea fizică, chiar dacă, pe fondul unei agresivităţi tot mai mari
îndreptată împotriva forţelor de ordine, au fost înregistrate 5 cazuri de ultraj (-4).
Fenomenul disciplinar a fost monitorizat în permanenţă, iar pentru abateri de la
normele de conduită, 1 ofiţer şi 5 agenţi de poliţie au fost sancţionaţi disciplinar cu
„mustrare scrisă” (5 cazuri), respectiv „diminuarea drepturilor salariale cu 5% pe 2
luni”.
În contextul producerii, la nivelul Poliţiei Române, a unor accidente rutiere,
uneori cu consecinţe grave în care este implicat personalul, conducerea inspectoratului a
întreprins măsuri specifice de prevenire, dar cu toate acestea, s-au înregistrat 9
evenimente, soldate cu 3 răniţi uşor şi avarii, în 4 dintre acestea reţinându-se vinovăţia
poliţiştilor, fără însă a fi vorba despre conducere sub influenţa băuturilor alcoolice.
2. MANAGEMENTUL RESURSELOR FINANCIAR-LOGISTICE
2.1. Asigurare financiară
Structurile de profil, împreună cu administratorii de credite pentru fiecare
compartiment de specialitate, au încercat asigurarea condiţiilor minime necesare
activităţii inspectoratului, cu încadrarea în prevederile Legii bugetului, stabilindu-se
ordinea priorităţilor şi a impactului lor asupra funcţionării întregului sistem logistic, în
concordanţă cu cel operativ.
Inspectoratul a primit credite totale în valoare de 29.467.240 lei, care au fost
repartizate, pe capitole, astfel :
- Cheltuieli privind ordinea publică şi siguranţa naţională – 29.189.830 lei;
- Cheltuieli pentru asistenţă socială şi pensii – 273.190 lei;
- Alte cheltuieli, în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale 4.220 lei.
Execuţia programului de cheltuieli, la finele anului 2010, a fost de 100%, dar se
înregistrează restanţe la „cheltuieli de personal”, reprezentând contravaloarea
drepturilor de echipament, normă hrană şi ajutoare pentru cadrele trecute în rezervă, cu
drept la pensie, însumând 450.868 lei.
De asemenea valoarea obligaţiilor de plată, faţă de furnizorii de bunuri şi servicii
restante, este de 501.215 lei, majoritatea reprezentând contravaloarea expertizelor
medico - legale.
2.2. Dotarea cu tehnică
Inspectoratul are în dotare 135 autovehicule, din care 125 sunt în stare de
funcţionare, întrucât celelalte nu mai corespund normelor de exploatare, rezultând un
deficit de înzestrare de 149 autoturisme.
Structurile de ordine publică folosesc 74 autoturisme, poliţia rutieră 12, structurile
operative 28 şi structurile suport 11.
Pentru acestea s-a asigurat carburantul necesar, respectiv 86.519 litri benzină şi
34.715 litri motorină, precum şi bonuri valorice în valoare de 206 mii lei,
neconstatându-se depăşiri ale normelor de consum.
21
2.3. Achiziţii publice
În perioada analizată au fost derulate şi finanţate 12 proceduri de achiziţie, prin
cumpărare directă, printre care:
- inspecţiile tehnice periodice la autovehiculele din dotare;
- asigurări RCA;
- achiziţii consumabile birotică;
- achiziţia de anvelope şi piese auto;
- servicii vulcanizare;
- servicii de telefonie fixă şi VPN;
- servicii pentru asigurarea semnăturii electronice;
- achiziţii alimente pentru arest;
- achiziţie hrană animale de serviciu;
Derularea planului de achiziţii publice a fost influenţată de alocarea fondurilor
insuficiente pentru aplicarea procedurilor.
3. MANAGEMENTUL RESURSELOR IT
Conform Programului Strategic al M.A.I., în domeniul tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor, dezvoltarea sistemului informatic al Poliţiei Române a presupus
îmbunătăţirea capacităţilor informatice specifice pe anumite segmente poliţieneşti,
precum şi asigurarea accesului la bazele de date, în timp real şi operativ.
Activitatea în acest domeniu s-a materializat, în principal, prin:
- trecerea la noul domeniu politia.local, prin refacerea fiecărui sistem de calcul,
reinstalarea sistemului de operare a aplicaţiilor specifice şi configurarea, conform
cerinţelor şi specificaţiilor;
- extinderea sistemelor de radiocomunicaţii voce date (RCVD), la nivelul
poliţiilor orăşeneşti şi secţiilor de poliţie;
- reconfigurarea site-ului de Intranet al I.P.J. Sălaj;
- instalarea a 30 terminale mobile Tetra pe autospeciale.
VI. TRANSPARENŢA INSTITUŢIONALĂ
Dezvoltarea permanentă a politicii de transparenţă, prin relaţionarea directă cu
opinia publică, precum şi prin promovarea de acţiuni mediatice a reprezentat o prioritate
a conducerii inspectoratului, având în vedere că acest segment reprezintă un criteriu de
apreciere a serviciului poliţienesc, care reflectă încrederea populaţiei în instituţia
noastră.
1. Informare şi relaţii publice
Populaţia trebuie considerată ca partener al poliţiei, dar şi ea trebuie să accepte
această apropiere contribuind în mod activ la acest concept, motiv pentru care în atenţia
noastră a stat :
● transmiterea sistematică, prin mass-media locale, a informaţiilor legate de
misiunea instituţiei în ansamblu, a obiectivelor poliţiei sălăjene şi a măsurilor prin care
se doreşte atingerea acestora;
● informarea asupra iniţierii şi finalizării unor acţiuni în domenii specifice;
● inducerea în comunitate a unui comportament antivictimal, prin recomandări
preventive.
22
Site-ul inspectoratului a permis o navigare uşoară în diferitele secţiuni pe care
acesta le conţine şi oferă vizitatorilor săi informaţii complete referitoare la:
Organizarea şi funcţionarea instituţiei;
Echipa managerială;
Buletinele şi comunicatele de presă;
Informaţii referitoare la protecţia datelor personale;
Oferta educaţională în instituţiile de învăţământ ale M.A.I.;
Alte informaţii utile referitoare la activitatea poliţiei sălăjene.
Celor 23 de jurnalişti acreditaţi le-au fost furnizate 615 informaţii, materializate
în 1.693 articole, din care 1.370 au avut un conţinut neutru faţă de activitatea instituţiei
noastre, iar în 317 articole s-au făcut referiri pozitive privitoare la activitatea poliţiei
sălăjene.
În acelaşi context al transparenţei instituţionale pot fi incluse şi activităţile prin
care s-a marcat Ziua Poliţiei Române, prezentându-se exerciţii demonstrative specifice
atât în municipiul Zalău, cât şi în cele 3 oraşe. Acţiunea „Porţi deschise” s-a bucurat de
un real succes, numai la nivelul reşedinţei inspectoratului înregistrându-se peste 400 de
vizitatori, preponderent elevi, care au manifestat un interes deosebit pentru meseria de
poliţist.
2. Relaţia cu publicul În relaţia cu comunitatea a fost asigurată desfăşurarea în bune condiţii a activităţii
de primire a publicului, inclusiv la posturile de poliţie, transmiţându-se informaţii de
interes general pentru a fi afişate la avizierele interioare (program de audienţă,
coordonate de contact, acte necesare pentru obţinerea de diferite avize etc.).
În anul 2011, au fost înregistrate un număr de 305 petiţii şi sesizări, adresate
conducerii inspectoratului, cu referire la nereguli comise în traficul rutier, infracţiuni
contra persoanei şi contra patrimoniului, reclamaţii la adresa funcţionarilor din
administraţia publică, dar şi 3 scrisori de mulţumire. Din totalul acestora, 279 au fost
depuse de persoane fizice române, una de un cetăţean străin şi 25 au fost trimise spre
soluţionare de către alte instituţii întâi sesizate (parlament, guvern etc.)
Totodată, au solicitat audienţă 102 persoane, în 72 de cazuri problemele ridicate
de acestea au fost rezolvate pe loc, 9 au fost îndrumate spre alte instituţii competente,
iar 21 au formulat sesizări scrise.
VII. RISCURI ŞI PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2012
1. FACTORI DE RISC ► aşezarea geografică în zona de vest, teritoriul judeţului fiind tranzitat de
importante drumuri naţionale şi căi ferate, ce sunt utilizate de către reţele ale
criminalităţii organizate;
► instabilitatea socială şi economică a unor zone, manifestată prin creşterea
şomajului, de natură a genera creşterea infracţionalităţii, îndreptată îndeosebi
împotriva băncilor, a caselor de schimb valutar şi a altor mânuitori de valori, inclusiv
prin folosirea armelor de foc;
23
► constituirea unor grupuri, în special din tineri, cu scopul de a „stăpâni”
strada şi de a-şi împărţi zonele de influenţă;
► expansiunea unor reţele de trafic de persoane, arme şi muniţii, droguri;
► creşterea actelor de evaziune fiscală de mare amploare dată de modalităţile
de manifestare, repetabilitatea acţiunilor şi cumulul prejudiciilor aduse bugetului
consolidat al statului;
► scăderea credibilităţii instituţiei, prin acţiunile unor poliţişti care desfăşoară
activităţi incompatibile, pe fondul diminuării salariale.
2. PRIORITĂŢI DE ACŢIUNE
În cursul anului 2012, activitatea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sălaj se va
circumscrie obiectivelor stabilite de conducerea Poliţiei Române, astfel:
1. Identificarea, monitorizarea şi destructurarea grupărilor criminale, prin: Creşterea operativităţii în luarea deciziilor de preîntâmpinare şi
eliminare a riscurilor generate de grupările criminale;
Îmbunătăţirea schimbului de date şi informaţii cu toate structurile de
aplicare a legii;
Intensificarea colaborării între formaţiunile de poliţie judiciară şi
Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor, pentru realizarea
conexiunilor pe linia documentării reţelelor infracţionale care
acţionează la nivel local ori regional;
Folosirea tehnicilor şi mijloacelor moderne de investigare a grupurilor,
a legăturilor infracţionale, a metodelor şi mijloacelor de săvârşire a
infracţiunilor.
2. Combaterea fenomenului infracţional ce aduce atingere bugetului de stat,
prin: Organizarea şi desfăşurarea de acţiuni pentru prevenirea şi
combaterea criminalităţii economico - financiare, pornind de la
analizele tactice elaborate de UTAI, cu accent pe cele care vizează
domeniile prioritare stabilite în cadrul CSAT;
Monitorizarea grupurilor ce au în preocupări comiterea de infracţiuni
la regimul evaziunii fiscale, operaţiuni intracomunitare, fraude vamale
şi achiziţii publice;
Accesul la bazele de date ale ANAF, în vederea exploatării operative şi
securizate a informaţiilor, concomitent cu valorificarea bazelor de date
ale poliţiei;
3. Optimizarea capacităţii de acţiune a structurilor de ordine publică, pentru
creşterea gradului de securitate a cetăţenilor, prin: Acţionarea în sistem integrat a tuturor structurilor şi instituţiilor
abilitate şi suplimentarea patrulelor mixte ce acţionează în mediul
urban;
Actualizarea zilnică a hărţii criminogene în vederea suplimentării,
dirijării şi/sau reorientării efectivelor în zonele de risc;
Organizarea de acţiuni cu efective lărgite în zonele de risc;
24
Organizarea şi realizarea de întâlniri cu cetăţenii şi medierea
conflictelor, cu atragerea şi a altor autorităţi competente;
Efectuarea de simulări pentru monitorizarea timpului de intervenţie la
solicitările cetăţenilor;
4. Creşterea gradului de vizibilitate a poliţiei în plan intern şi internaţional,
prin:
Restabilirea autorităţii poliţistului;
Intensificarea patrulărilor în zonele de desfăşurare a discotecilor, în
special a celor din mediul rural, cu afluenţă mare de persoane;
Intensificarea acţiunilor în zonele frecventate de grupurile infracţionale
nestructurate, concomitent cu aplicarea de măsuri ferme de sancţionare
a oricăror abateri, acestea fiind de natură a transmite un mesaj de
fermitate;
Organizarea şi participarea la întâlniri cu mass- media pe segmentul
„prevenirea criminalităţii”, precum şi pentru mediatizarea rezultatelor
pozitive
5. Pregătirea profesională a poliţiştilor, prin:
Creşterea gradului de profesionalizare a personalului implicat în lupta
împotriva corupţiei, fraudei şi spălării banilor, prin organizarea de
module de pregătire, având în vedere modificările legislative multiple;
Perfecţionarea pregătirii lucrătorilor din compartimentul Relaţii cu
Publicul, aceştia fiind interfaţa poliţiei în raport cu cetăţenii;
Modernizarea activităţii de evaluare a poliţiştilor.
6. Buna gestionare a resurselor umane, financiare şi logistice:
Utilizarea proiectului S.N.R.I., după operaţionalizarea acestuia, ca
mijloc modern de monitorizare şi evidenţă;
Stabilirea priorităţilor logistice şi financiare;
Monitorizarea consumului de carburant.
ŞEFUL INSPECTORATULUI Comisar şef de poliţie,
GHIURCA IOSIF
Zalău, Str. Tudor Vladimirescu nr.14/a, Telefon 0260 661285 ; fax 0260 612786
Email: [email protected]