efa renasteril efa

8/12/2019 Efa Renasteril EFA

1/61

RENASTEREA

CADRUL GENERAL AL CIVILIZATIEI EPOCII. CARACTERESPECIFICE STILULUI

Insemnat fenomen al civilizatiei europene, Renasterea se manifesta in Italiainca de la inceputul secolului XV.Acest termen, folosit de carturarii italieni si vest europeni:- se refera la cultura europeana inspirata din antichitatea clasica si idealurileumaniste ale sec XV si XVI- marcheaza aparitia unui nou ciclu istoric

Etapele Renasterii in arhitectura sunt stabilite in moduri diferite.

Diferentele e ista mai ales pt delimitarea finala.- unii cercetatori adopta o delimitarea stricta a stilului pana la

aparitia !AR"#$%$I.- Altii includ !AR"#$% impreuna cu #%A&I#I&'$% &I

E#%E#(I&'$% in cadrul aceluiasi fenomen.

De-a lun)ul intre)ii perioade, vocabularul arhitectural al Romei antice a statla baza arhitecturii.*rivind dpdv al plasticii, termenul de Renastere ar putea defini stilurile

arhitecturale pana in sec XVIII + XIX. Insa astfel s-ar minimaliza )andireaspatiala, a carei manifestare este mult mai comple a decat simpla revenire laformele antichitatii. Acum ea contine o serie de factori para + artistici si para

+constructivi.*erioada e influentata de factori economici, sociali, politici, ideolo)ici siartistici.

actori ca:- inlocuirea economiei de tip feudal cu economia de acumulare- diviziunea muncii- separarea satului de oras- aparitia manufacturii

D$# %A R"%$% I &E' A( A% !$R /E0IEI- clasa sociala in plina ascensiune- imprima societatii directiile principale de dezvoltre economica


2/61

- imprima o ideolo)ie proprie + $'A I&'$%, bazat si pe o nouamorala.

Din randul patricienilor bur)hezi se distin) personalitati remarcabile, protectori ai artei si arhitecturii renascentiste, implicate in politicainternationala si in viata economica - fam 'edici la lorenta , ducele'ontefeltre la $rbino , fam u))er din Ausbur) .*e lan)a acestia, un rol important l-au avut si inaltii reprezentanti ai bisericiicatolice, mai ales papii umanisti.

Daca in renasterea timpurie rolul breslelor era important, in or)anizareasociala ulterioara a activitatii mestesu)aresti se constata deza)re)area

breslelor, care devenisera o frana in evolutia economica si nu dadeau posibilitatea afirmarii personalitatii artistice.

A(A DE "'$% 'EDIEVA%, DE*E DE ( DE #"'$ I(A(E +

E#" "'I#A, *"%I(I#A, &"#IA%A &A$ RE%I I"A&A, "'$%RE A&(ERII, 'E&(E&$ AR$% AR(I&( &A$ AR(I&($%,A#(I" EA0A I DIVID$A%. Aceasta duce la &$*ER!IE, si)uranta siincredere in sine, mult departate de modestia artistului medieval.

Renasterea reprezinta pro)resul comertului, industriei, inovatiilor incontabilitate, infiintarii bancilor. Apar insa si perioade de recesiune, care nuimpiedica insa evolutia ciovilizatiei europene.$n rol important il au descoperirile )eo)rafice, cucerirea %umii oi , "#ARA#(ERI&(I#A I'*"R(A (A A RE A&(ERII II DDE/IDEREA A(A DE %$'EA EX(ERI"ARA, A(A DE#$ "A&(EREA A($RII, astfel centrul politic si economic al europeimutandu-se din zona 'editeranei catre statele de pe coasta Atlanticului.

*e plan istoric national , se constata doua tendinte :1. ormarea statului centralizat, unificat in 2urul monarhiei + ranta,

An)lia, $n)aria, &pania, Rusia, *olonia3. ra)mentarea in state mai mici a unor zone cu populatie de aceeasi

etnie + Italia, ermania. In aceste cazuri, statele constituite pe vechile

teritorii sunt apro imativ la fel de puternice economic si politic si nuaccepta tutela e terioara. Dar, spre sfarsitul perioadei renascentiste,Italia era dominata de Vatican si &pania, iar statele )ermane intra subinfluenta imperiului Austriac si, apoi, a Re)atului *rusiei.


3/61

In I(A%IA

1. In faza timpurie a Renasterii , datorita particularismuluii politic4 faptul ca existau mai multe state mici) se mentin formele specificede e presie arhitecturala 4 arh locala).

3. In perioada de apo)eu a Renasterii , datorita influentei Romei pontificale, are loc unificarea formelor arhitecturale 4e ceptie +zona Veneto5, iar specificul local are o influenta mai mica.

- in ER'A IADatorita faptului ca se mentine un timp indelun)at impartirea politicain mai multe state si orase libere, unite simbolic sub autoritateaimparatului, care era eli)ibil, traditia medievala dainuie in timp .

Renasterea patrunde in ermania, pastrand pt o importanta perioadainfluente )otice.

- in (ARI%E DE 6"&*uternica traditie )otica in arhitectura nu a permis asimilarea imediataa Renasterii italiene .

- in &(A(E%E #E (RA%I0A(E 4 ranta, &pania, An)lia, *olonia,$n)aria etc5 Renasterea capata aspecte specifice, dar unitare . #hiardin faza timpurie, Renasterea determina noul stil, chiar daca traditia)otica persista.

IDE"%" IA E*"#II E&(E $'A I&'$% + A&*E#( A%RE A&(ERII I (E%E#($A%E.

In centrul umanismului , in arta si arhitectura vremii , un loc central ilocupa omul, pozitia sa in societate, optica societatii despre om. Aparenotiunea de I DIVID si I DIVID$A% .

$manismul se bazeaza pe cunoasterea si propa)area valorilor culturiiantice )reco-romane. $manistii nesocotesc societatea intocmita ierarhic siapreciaza valoarea individului dupa merit.

andirea umanista se manifesta in Italia inca din perioada prerenascentista, prin personalitati ca Dante si *etrarca.

$manistii isi )asesc un foarte bun camp de desfasurare in Italia, dar semanifesta cu succes si in Europa de Vest si #entrala.


4/61

$na dintre cele mai importante inventii ale vremii + tiparul + areurmari de o mare importanta pt intrea)a civilizatie mondiala. In arhitectura,insemnatatea sa principala consta in raspandirea cu usurinta a tratatelor deteorie si practica arhitecturala.

In anumite momente, Renasterea s-a interferat cu RE "R'A, oimportanta miscare sociala, politica si reli)ioasa.

Reforma a fost apropiata de umanism prin itoarcerea la surse, adica laantichitatea )reco-romana si la crestinismul timpuriu. In unele state a fostadoptata 4 ca si religie), dar a influentat cultura si in statele in care nu a fostadoptata oficial.

Daca $'A I&'$% E&(E + revolutie a inteli)entei si esteticii

RE "R'A E&(E + revolutie a credintei si moralei .

A$ I #"'$ A IR'AREA I DIVID$%$I. RE "R'A 4*R"(E&(A (A5

- A fost lansata in ermania de 'artin %uther la inceputul sec.XVI.

- &e raspandeste in intrea)a Europa7- In unele state este adoptata ca si reli)ie de stat, in altele are

numerosi adepti7- %oveste in doctrina catolica si in structurile politice ale bisericii

catolice7- enereaza o reactie severa din partea structurilor ecleziastice si

laice ale bisericii catolice.- #ere desprinderea bisericilor de sub tutela Vaticanului si

modificarea do)mei catolice.- Implica o reli)ie militanta- enereaza o reactie severa din partea structurilor laice si

ecleziastice ale bisericii catolice, mai ales din partea Vaticanului si

a &paniei, care duce la inasprirea masurilor represive de actiune atemutei institutii care era Inchizitia

- *roduce un deserviciu dezvoltarii formelor artistice libere aleRenasterii, dupa aparitia ei papalitatea privind cu suspiciuneumanismul, e care il spri2imise.


5/61

RENASTEREA IN ITALIA

- Arhitectura renasterii italiene este o continuare a arhitecturiimedievale italiene, care nu a aderat cu simpatie la stilul )otic

- ormele arhitecturii romanice si romano-)otice din sec. XI si XIIsunt reminiscente ale arhitecturii antice. *erioada Renasteriitimpurii este o continuare a acestei arhitecturii, denumita *R"("-RE A&(ERE

- ea)a in esenta )oticul, verticalitatea, structura, fenestrareaacestuia7

- Este o evolutie fireasca a unui stil permanent Italian7

E&(E I'*AR(I(A I 8 *ERI"ADE DI&(I #(E:1. Renasterea timpurie + sec XV

+ difera in fuctie de zona in care se manifesta- are puternic caracter local- se manifesta initial la lorenta

3. Renasterea la apo)eu + inc sec XVI- centrul de polarizare se muta la Roma7- dispar particularitatile re)ionale

8. Renasterea tarzie sau 'anierismul + sfarsitul sec XVII- mentine caracteristicile )enerale, cu tendinte de innoire

- &e caracterizeaza prin interpretarea vocabularului decorativ alantichitatii7

- este adoptata o noua conceptie in tratarea spatiului , pe baza unorrelatii matematice elementare si ale unor le)i arhitecturale

- Dpdv al solutiilor constructive , nu se poate spune ca a adus pro)rese

- &e revine la formele constructive anterioare )oticului: bolti simplesau intersectate, cupole, arce semicirculare, tavane drepte cu )rinzitransversale sau casetate.

- 0idaria portanta capata importanta- &talpii si coloanele capata din ce in ce mai mult rol decorativ- 'aterialele si tehnica de constructie sunt cele treaditionale, un loc

aparte avand piatra 4adesea colorata5 si marmura, caramida siceramica smaltuita, sticla translucida


6/61

- Rolul lemnului este mai redus

#a urmare a schimbarii tehnicii de lupta , se abandoneaza sistemele defortificatii medievale, orasul modificandu-se in acestr spirit.

- u se mai construiesc locuinte pe loturi in)uste de teren,caracteristice orasului medieval.

- E ista preocupare pt ordonarea sistemului urban si aparitiastrazilor coridor, )enerate de fatadele lun)i ala marilor palate

*IE(E%EIn perioada Renasterii timpurii- pastreaza caracterul medieval- prezenta porticelor fatadele dinspre strada sau piata + solutie din

perioada medievala

- modul de rezolvarea a pietelor din perioada medievala reprezinta oimportanta veri)a in evolutia arhitecturii europene de le)are aspatiului construit cu cel e terior 4*iata &antissima Anunziata dinlorenta, piata &an 'arco din Venetia, etc fi) 19-385

In perioada sfarsitului Renasterii timpurii si in perioada renasteriitarzii- s-au construit piete mai dinamice- in ele constructiile sunt dispuse pe un plan trapezoidal 4ansamblul

de la *ienza realizat de arh Rosellino si Ansamblul #apitoliului arh'ichelan)elo5

&e remarca incercarile de a proiecta #E(A(I IDEA%E , in acord cuobtinerea unui spatiu central de)a2at. #etatile au forme poli)onale re)ulate ,cu a e de simetrie si piete centrale in care sunt amplasate principaleleutilitati urbane.

*A%A(E%E

- este simbolul resedintei marelui bur)hez- initial + model medieval cu curte interioara- se a2un)e la constructia deschisa pe 3 laturi , ceea ce duce la o noua

structura urbana prin aparitia strazilor coridor - fatadele au ritm orizontal, cornisa puternica si braie de separatie- are importanta masa construita, cu cornisa care decupeaza volumul

in spatiu + tipic mediteranian


7/61

- ima)inea + a unei cladiri puternic ancorata in in pamant- palatele renascentiste italiene difera de cele )otice care par a

urmari contopirea cu inaltul cerului, de aici cele 3 directii inarhitectura evului mediu occidental : cea )otica ca arhetip ordicsi cea protorenascentista ca arhetip mediteranian

- sunt placate cu piatra , iar in renasterea timpurie , la lorenta, secreaza un relief )radat pe inaltimea fatadelor, de la un bosa2accentuat la parter la o suprafata neteda la eta2, si se e prima astfel

plastic stabilitatea edificiului asezat pe pamant si senzatia deusurare a masei construite la etau2ele superioare.

- *e masura evolutiei stilului, plastica arhitecturala a palatelor preiadin ce in ce mai direct din arhitectura antica

- %a inceputul Renasterii, primeaza orizontalitatea si ponderea maseidate de zidarie, iar ancadramentele de factura antica devin curente .

(ranzitia de la )otic la renasterea timpurie e reprezentata deERE&(RE%E !I "RE prezente la eta2e.

- *alatele italiene sunt ridicate pe parter si doua eta2e7- *lanul este are un traseu re)ulat, adesea simetric, desi se pastreaza

inca un tip de plan medievcal, datorat curtii interioare, catre careconstructia se deschide prin portice.

- #el mai insemnat este eta2ul 1 + *RI'" "!I%E + cu salispatioase dispuse in anfilada, de)a2ate de stalpi interiori siacoperite cu bolti. Acest tip de sala va fi transpus ulterior si imnrestul Europei

- In solutionarea *AR(I$RI%"R este cautata simetria, dar apare si preocuparea pt obtinerea unei locuinte confortabile

- fatada are ferestre mici si asi)urate 4e istau inca lupte politice si strada nu prezenta si)uranta5

- la ultimul eta2 se afla incaperile destinate locuiriicurente

VI%E%E

- &unt locuinte specifice Renasterii , aflate in afara orasului si le)ateor)anic de natura

- &unt locuinte secundare ale bo)atasilor sau principale aledomeniilor a)ricole


8/61

ARI%E

- Rezolvarea scarilor este diferita in Renastere fata de Evul 'ediu- In E' scarile trasate in forma de spirala sunt inchise intr-un turn

special amena2at- &olutia se mentine si in R, pana in perioada de apo)eu- (ipul de scara e terioara deschisa, care urca intr-o sin)ura rampa

din curtea interioara la primul eta2 este re)asit in R timpuirie la&cara i)antilor din curtea *alatului Do)ilor 4fi) 3 5

- #ARA#(ERI&(I#A RE A&(ERII + ARA I D"$ARA'*E *ARA%E%E, I #/I&A I (R-$ &*A(I$ DE *%ADRE*($ /I$%AR + acest mod a ramas current pana in zilelenoastre + scarile de la palatele florentine &trozzi si 'edici-Ricardi

Relatia dintre arhitectura si sculptura se modifica in timpul Renasterii- in E' , statuile erau alipite constructiilor, in interior sau e terior - in R ele se afla in spatiu deschis, de obicei in piete, iar in R tarzie

se opteaza si pt amplasarea statuilor in nise amena2ate in perete

#%ADIRI%E E#%E0IA&(I#E + sunt cel mai propice dpomeniu in carearhitectii pot sa aplice ideile umaniste

Renasterea nu inseamna o intoarcere in trecut . Arhitectura renascentista areun permanent curs ascendent . &e continua principiile arh E', mutatia fiindsimtita treptat, in special in domeniul urbanizarii si al conceptiilor spatiale

*ERI"ADA (I'*$RIE A RE A&(ERII I(A%IE E + &E# XV;

RE I$ EA ("A A

lorenta + oras republica + centrul cultural, economic si politic al (oscanei,a fost promotoarea noii arte.

%ea)an al umanismului Italian , lorenta deschide calea renasterii artistice .

- productia manufacturiera si activitatea bancara s-au manifestat detimpuriu si au fost cele mai eficiente din Italia

- bur)hezie or)anizata si activa, din randurile careia s-a remarcatfam de 'edici , care a acaparat cobducerea statului 4au e istat si


9/61

alte familii care au rivalizat cu de 'edici si care au incercat sa li seopuna acestora5

- prima perioada a R florentine este marcata de personalitatea lui #osimo de'edici- sec XI si XII , denumite in (oscana protorenastere, au constituit un model

pt arhitectura sec XV- *rotorenasterea are o plastica arhitecturala proprie, derivata din cea aRomei imperiale tarzii si din cea etrusca . In aceasta perioada, arh lore nteise caracterizeaza prin spontaneitate, pitoresc si inventivitate

- e folosit arcul in plin cintru, descarcat direct pe coloane - arcadele sunt adosate masei de zidarie si au rol decorativ 4 I 15

- cand este dispusa in interiorul cladirilor, aceasta arcada are rol

structural, ca element de ritmare a spatiului si de suport alacoperisului sau cand delimiteaza porticele in curtile interioare .

- &e foloseste placa2ul zidariilor, prin cele 3 tipuri de marmura sau piatra cu nuante diferite. (raditional + piatra verzui + cenusie4pietra serena5 in combinatioe cu m,armura alba.

Inceputurile R in lorenta sunt le)ate de numele unora dintre cei mai mariarhitecti ai tuturor timpurilor.

I%I**" !R$ E%%E/I 418 + 1


10/61

- se preocupa mai putin de copierea fidela a antichitatii, in schimb daimportanta problemelor practice ale constructiei, prin introducereametricei spatiale

- e evidenta intentia sa de a corela liniile directoare ale spatiuluiconstruit, de a conduce privirea vizitatorului

- elemental essential al operei sale il constituie rezolvarea spatiuluiconstruit, relatia acestui spatiu cu cel ambiental

- aplica modul spatial, si da tipul de spatiu renascentist al sec XVItalian

- Aceasta caracteristica spatiala devenita )enerala pt R timpurie $se mentine in R la apo)eu si in R tarzie

- 'odeleaza spatial de la bisericile &an %orenzo si &anto &pirito dinlorenta pe baza traveei colateralului I ,>,?

- Alt element spatial important este RE%A(IA DI (RE &*A(I$%%

#" &(R$I( &I #E% EX(ERI"R, REA%I0A(A *RI*"R(I#$% DE %A "spedale de)li Inocenti + fi) @. Aici, elcontinua practica medievala tarzie

- Reia policromia placa2ului parietal dupa modelul proto-renascentist

- Aplica stuidiul de desen perspectiv in arhitectura- Incearca, pt prima oara in R, aplicarea constructiei de tip central, la

biserica &anta 'aria de)li An)eli din lorenta, fi) 11 + inceputain 1


11/61

"&*EDA%E DE %I I "#E (I + I @

- comanda a municipalitatii din lorenta- planul este conceput dupa traditia medievala, cu incaperile

desfasurate in 2urul unei curti interioare cu portice- spatiul construit se deschide spre piata &sa. Annunziata printr-un

portic cu arcade descarcate direct pe coloane- decoratiuni cu medalioane de ceramica- raport rafinat dintre parterul tratat cu portic primitor si eta2ul

strapuns de )oluri distantate si decorate dupa principiirenascentiste si asezate pe traveele porticuluii

*A%A00" *I((I + I 9

- *robabil realizat dupa un proiect al lui !- Are o fatada catre strada- *avament din piatra - Elementele caracteristice noii arhitecturi sunt : - 'AR#AREA *E "RI0" (A%A A V"%$'$%$I#" &(R$I( - RA*"R($% DI (RE *%I &I "% - *RE%$AREA "R'E%"R A #ADRA'E (E%"R DI AR/A (I#A

!A0I%I#A &A %"RE 0" &I !A0I%I#A &A (" &*IRI(" I ,> ?,1B

- u i)nora elementele crestinismului timpuriu si romanicului- (ipul constructiv este cel bazilical cu nava principala acoperita de

tavan drept- &patiul e ritmat, cu directionarea orizontala accentuata spre altar - #heia rezolvarii spatiale este traveea colateralului, in cele 8

dimensiuni ale sale

!A0I%I#A &A (A 'ARIA DE %I A E%I + I 1 1- *rimul edificiu central din Renastere- #onstructie perfect centrala, inspirata din antichitatea romana- u a fost terminate + acum ruina


12/61

#A*E%A *A00I + I 13- #onstructie de tip central- #upola poli)onala pe nervure- Detalii interioare de inspiratie clasica, realizate printr-o tratare

bicroma- element characteristic arh lorentine- In plastica fatadei se imbina elemente ale romanicului toscan cu

cele antice romanice

Emulii lui ! + 'ichelozzo di !artolomeo + arh lui #osimo de 'edici si!enedetto da 'a2ano care a construit *alazzo &trozzi

*A%A00" 'EDI#I + RI#ARDI fi) 1- arh 'ario #aducci si *ietro %ombardo

- marcheaza inceputul constructiilor din faza Renasterii- e prima noile conceptii ale epocii

*IA(A &A 'AR#" + *R"#$RA(II%E VE#/I + I 3?- arh 'ario #aducci- sediu al unui corp de ma)istrati- ideea suprapunerii de arcade- ritmul de la parter dublat la eta2e

*A%A($% #"R ER &*I E%%I + I 8B- arh 'ario #aducci

- marcheaza treceera de la )oticul tarziu la renasterea timpurie- la fatada dinspre canal este accentuat marcata dispozitia incaperilor

*A%A($% VE DRA'I #A%ER I + I 81- arh 'ario #aducci- tipic renascentist- unitate de tratare e elementelor, simetrie si marcare a orizontalitatii- se mentine deschiderea spre e terior prin lo)ii si ferestre bifore +

stil )otic

!I&ERI#A &A 0A##ARIA + I 83- arh 'arco #aducci- elemente ale Renasterii in fatada

$"%A DI &A 'AR#" + I 88- arh in stil Venetian- este reluata la fatada catedralei &an 'arco, cu decoratii

renascentiste

!I&ERI#A &A (A 'ARIA DEI 'IRA#"%I + I 8- mai curand amator luminat decat arhitect- aliaza in constructia #urtii *atrate de la %uvru elemente de

inspiratie italiana cu elemente traditionale franceze- a colaborat cu sculptorul 6ean ou2on, care realizeaza o decoratie

de mare finete- Ritmul relativ marunt, pilastrii delicati ce )flancheaza )olurile, tin

de faza timpurie a Reansterii, de inspiratie bramantiana.- Detasarea pavilioanelor usor decrosate este subliniata prin tratarea

lor cu motivul arcului triumfal + motiv specific arhitecturiimonumentale franceze.


44/61

- atada %uvrului realizata de %escot a constituit sura de inspiratie pt palatele princiare si nobiliare nord europene si vest europene.

In perioada in care inspiratia italiana este prelucrata de spiritul rationalistfrancez + etapa cunoscut sub numele de &coala ationala a Renasteriiranceze - monarhia isi fi eaza sediul principal la *arisAtunci s-au realizat cunoscutele opere arhitectuirale de la ontainbleau, la*aris *alatul (uileries, curtea patrata de la palatul %uvru, biserica &f.Eustache, lan)a *aris se reface palatul &t. ermain, la (oulouse palatuld Assezat.

In timpul domniei lui /enric al IV-lea, se pun bazele pro)ramului umanisticin ranta.

- *ietele pariziene Vos)es si Dauphine e ecutate in sec XVII adoptasolutia renascentista simetrica si ordonata, cu constructii dispuse

perimetral si deschise prin portice catre piata.- In plastica fatadei e introdusa ordonanta clasica, dar se pastreaza

placa2ul traditional francez din caramida si piatra.

!I&ERI#A &AI ( E$&(A#/E fi) 13>- monument eclectic prin aplicarea unor decoratii clasicizante la

forme )otice- e prima atasamentul francezilor fata de arhitectura medievala

#auza ce a detreminat ca arhitectura franceza sa adopte mai tarziuRenasterea, trebuie cautata in faptul ca artistii francezi au fost creatoriistilului )otic, care constituia traditia locala si caruia i-au fost credinciosi .Antichitatea nu le era straina francezilor, ei avand in tara insemnate vesti)ii)alo-romane, care le erau cunoscute artistilor )otici.#ontactul cu civilizatia italiana a dus la preluarea si apoi la adaptareaformelor si principiilor renascentiste.

CLASICISMUL REGAL SAU CLASICISMUL DE CURTEIN FRANTA SEC XVII


45/61

$rmatoarea etapa a renasterii franceze a fost cea #%A&I#I&(A, cunoscuta si&ub denumirea de #%A&I#I&' DE #$R(E &A$ RE A%, deoarece tonulin evolutia arhitecturii a fost dat de monatrhie.

#lasicismul de curte francez a coincis cu dezvoltarea stilului !roc in Europa,si desi a preluat di !aroc multe elemente, a reusit sa conduca la triumfulRA(I" A%I&'$%$I.

#lasicismul de curte s-a indreptat spre stilul neoclasic din sec XVIII si XIX .

Domnia lui %udovic al XIV +lea a creat o perfectionata si protecolara viatala curte, iar arhitectura practicata la curte sau la *aris era imitata de intrea)atara, chiar de intrea)a Europa.&tilul dovedea ri)iditate si multa )randoare, iar arhitectura devine solemna si

chiar pompoasa.

M"* ,&, , "&%* , a! *,c*%! !a c,3, +!, c&a c $ % *4- slaba influenta a #ontrareformei intr-o ranta cu biserica )allicana- caracteristica psiholo)ica nationala care tindea spre echilibru si

spre rationalismul clasic

'andria nationala si sentimentul fortei de a crea o arhitectura proprie instilul antic i-au indepartat pe francezi de stilul palladian.

Ei au creat un stil de arhitectura ori)inal, care se alatura directiei de evolutiea filosofiei, stiintei si literaturii franceze din sec XVII si XVIII.

Arhitectura franceza isi continua evolutia in directa clasicista, preluind unele principii ale !arocului:

- or)anizarea spatiului construit sau urban- or)anizarea )radinilor, a le)aturilor dintre cladiri si ambient

&e constata o mare varietate a pro)ramelor - palate, teatre, institutii de

invatamant, spitale, biserici.

(ipul de partiu de plalat este rezolvat pe un plan in care domina forma de bara, cu deschidere spre curte si )radina.- *artiul este de stil baroc si permite relatia directa dintre spatiul construit sicel e terior.- Incaperile principale sunt dispuse in anfilada.


46/61

- &unt marcate intrarea principala si holurile de capat, precum si holul scarii.

In evolutia scarilor se observa evolutia de la scara in stil medieval + in elicesi dispusa intr-un turn + la scara deschisa in tip baroc 4&cara Ambasadorilorde la Versailles5.

&A%"'" DE !R"&&E + 1@ 1-1939- #onstruieste la *aris biserica &t. ervais- #onstruieste *alatul %u embour) la *aris - inspirat de *alazzo

*itti- *relucreaza plastic masa construita- #onceptie noua despre arhitectura

*A%A($% %$XE'!"$R- a fost contruit pt re)ina 'aria de 'edici in intentia de a compensa

lipsa de confort a apartamentelor de la %uvru- model + *alatul *itti din lorenta- E amplu si monumental si are una dintre cele mai frumoase )radini

dintr-o capitala europeana.

6A# $E& %E'ER#IER + 1@>@-19@ - la Ohitehall la %ondra

- ueenJs /ouse + fi) 19? + la reenFich + primaconstructie clasicista in An)lia7 - *iata #ovent arden din %ondra + cu fatadele caseloruniforme, cu portice la parter si ordin colosal la eta2

#/AR%E& ORE- #E% 'AI #E%E!R$ AR/I(E#( A% Renasterii en)leze- Intelectual de formatie universala- Influentat de clasicismul re)al francez si de baroc- In operele sale reususte sa obtina efecte spatiale si plastice prin

mi2loace simple si sobre- *reocuparile sale urbanistice se manifesta cand, dupa devastatorul

incendiu al %ondrei din 1999, e insarcinat cu proiectarea planuluide reconstructie al orasului 4fi) 1 B5

- *lanul sau urbanistic nu a fost insa pus in aplicare si a fostconsiderat utopist, deoarece prevedea prea multe piete publice si

prea multe lar)iri ale arterelor de circulatie.- In ceea ce priveste cele @1 de biserici Pparohiale din %ondra care

fusesera distruse in incFndiul din 1999, amprenta lui O apare infunctionalitatea planurilor si in dotarea lor cu turnuri inalte.

- (urnurile bisericilor amintesc de dinamica volumetrica baroca sauchiar de )otica, desi desi au detalii de arhitectura clasicrenascentista.

- !iserici: - &aint !ride in leet &treet - fi) 1 1


60/61

- &aint 'arM le !oF in #heapside + fi) 1 3- &aint &teven in OalbrooK

- &aint 6ames in *icadillM - #apodopera lui Oren + #A(EDRA%A &AI ( *A$% + fi) 1 8

- prima catedrala an)licana- cruce latina acoperita cu o imensa cupola la intersectia navei

principale cu transeptul- se incadreaza in familia marilor biserici clasiciste 4&f *etru,

Domul Invalizilor5

- #ladiri laice + &pitalul din reenFich + fi) 1 < + sre influente baroce - !iblioteca (rinitM #olle)e din #ambrid)e + fi) 1 @ - palatul /ampton #ourt in 'iddlese

I#/"%A& /AOQ&'""R 6"/ VA !R"$ /

- reprezuita, in perioada tarzie a Renasterii, o ori)inala forma deinfiltrare a barocului.

- /oFard #astle in LorKshire + fi) 1- !lenheim #astle in " fordshire + fi) 1 > + inspirat din vllele

palladiene si din palatul de la Versailles- reenFich /ospital + lucreaza cu Oren - fi) 1 3 - influente manieriste italiene

OI%%IA' QE (- a proiectat in special interioare intr-o maniera mai apropiata de

baroc- /olKham /all si #hisFicK /ouse + fi) 1>8- #ea mai importanta activitate + crearea tipului de )radina

peisa)ista en)leza, cu caracter romantic si care pare ca nu a beneficiat de interventia arhitectului

ibbs si #ampbell + importanti si prin scrierile publicate de ei in An)lia si

colonii- #ampbell a scris GVitruvius !ritanicus- ibbs a scris G#artea de arhitectura

*rincipiile palladiene imbinate cu cele baroce sunt aplicate si in schemeleurbane, celemia importante fiind realizate la bath de 6ohn Oood si 6ohnOood 2r.: #ircus si RoMal #rescent.

Arhitectura palladiana, prelucrata si interpretata de arhitectii en)lezi, devine,in sec XVII si XVIII, re)ula pt An)lia.#laisc in arhitectura e terioara, se indreapta spre Rococo in arh de interior.Dupa scurt timp, apare delicatul stil clasicist promovat de fratii Adam. - clasicism nonconformist

efa renasteril efa

Documents