PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU

ELECTROCARDIOGRAMA

Electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a rezultantei fenomenelor

bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Ea reprezintă o metodă de investigaţie extrem

de preţioasă în diagnosticul unei cardiopatii, în general, în suferinţele miocardului şi

este o metodă care recunoaşte o boală de inimă cu evoluţie lentă atunci când EKG se

efectuează la efort. Înregistrarea electrocardiogramei se face cu ajutorul unor aparate

speciale numite electrocardiograme de tipuri diferite. Bolnavul este racordat la aparat

printr-un cablu cablu – bolnav; la extremitatea distala a cablului sunt ataşate nişte

plăcute metalice numite electrozi în număr de 10, necesare pentru a înregistra 4 derivaţii

standard şi unipolare şi 6 derivaţii precordiale notate cu V1-V6.

Etapele de execuţie:

Pregătirea bolnavului

v asistenta pregăteşte bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlătura factorii

emoţionali;

v se transporta bolnavul în sala de înregistrare, de obicei cu căruciorul, cu 10-15

minute înainte de a înregistrare;

v bolnavul va fi dezbrăcat în partea superioară a corpului şi la nivelul membrelor

inferioare;

v va fi culcat pe canapea şi rugat să-şi relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor

Plăcile electrozilor se montează pe părţile moi, sub placă de metal a electrozilor

se aşează o pânză înmuiată într-o soluţie de electrolit( o lingură sare la un pahar de

apă) , iar la aparatele noi se foloseşte o pastă specială. Cei 10 electrozi( 4- pentru

membre şi 6- pectorali) se fixează pe bolnav în felul următor:

v Montarea electrozilor pe membre:

Ø rosu-mana stânga

Ø galben-mana dreapta

Ø verde-picior stâng

Ø negru-picior drept

v La nivel precordial derivaţiile precordiale se notează cu V1-V2;V3-V4;V5-V6.

V1- în spaţiul 4 intercostal pe marginea dreaptă a sternului (roşu);

V2- spaţiul 4 intercostal pe marginea stângă a sternului(galben);

V3- intreV2-V4(verde);

V4- spaţiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculara(maro);

V5- intersecţia de la orizontală dusă din V4 şi linia anterioară axilara stânga(negru);

V6- intersecţia dintre orizontală dusă din V4 şi linia axilara mijlocie stânga(verde).

O electrocardiogramă normală cuprinde undele numite convenţional

P,Q,R,S,T,U; segmentele - distanţa dintre două unde(PQ şi ST), iar intervalele sunt

porţiuni de traseu care cuprind unde şi segmente P-Q şi Q-T. În practică,

electrocardiograma este foarte utilă pentru diagnosticul tulburărilor de ritm, tulburărilor

de conducere, cardiopatiilor ischemice coronariene, intoxicaţii cu unele droguri

( Chinidina, Digitală).