1

EMISIUNEA STIINTA SI CUNOASTEREEPISODUL “ULEIUL LUI LORENZO”CULISELE REALIZARII

1.Informarea asupra subiectului…

În primul rând trebuie să ai (sau să îţi faci) timp săvizionezi multe filme şi să citeşti mult pe internet. În cazulde faţă, dacă nu ar fi apărut acel film artistic, eu nu aş fiavut niciodată şansa de a afla o asemenea informaţieştiinţifică, care acum e foarte apreciată. Totuşi, trebuie săfiu atent când vizionez un film artistic şi să mădocumentez foarte bine despre subiectul abordat. Am

2

pornit de la ideea filmului deoarece a fost prezentată într-oformă accesibilă iar povestea familiei Odone esteuimitoare. Ei bine, spre final, pe roll-ul de prezentare aactorilor şi producătorilor, era trecut un link… probabilversiunile ulterioare ale filmului (apărut în 1992) puse pesuport de tip DVD, Blue-Ray, etc. au adăugat aceastăinformaţie care mi-a deschis calea.

Uneori, un link poate însemna TOTUL. Am click-at imediatacolo, am descoperit Proiectul Mielina şi am început săcitesc şocat şi uimit toate acele lucruri prezentate în film şicare sunt reale. Lorenzo a făcut cumva o excepţie de la“regulă”… regula fiind aceea că, până înainte de a se

3

descoperi tratamentul pentru ALD (adenoleucodistrofie),copiii mureau foarte rapid. orenzo a trăit, dar nu doar prinfaptul că părinţii au depus un sacrificiu imens, ci şi pentrucă el însuşi a avut acea forţă interioară de a dori sătrăiască. Lumea nu înţelege că, uneori, deznodământulunei maladii severe depinde foarte mult de alegerilenoastre conştiente. Aşa că “cazul Lorenzo” e excepţia dela regulă.

2.Conexiunea skype nu funcţiona aproape delocPrima dată când ne-am întâlnit pe skype am fost completdezamăgit şi descurajat de modul în care funcţionaconexiunea. Imaginea se vedea atât de rău iar sunetul se

4

întrerupea continuu, încât nu puteam comunica absolutdeloc. Şi nu e nevoie sa adaug faptul că dl Odonevorbeşte engleza cu dificultate, iar eu nu ştiu o boabălimba italiană. Îmi treceau prin cap gânduri de a renunţa laemisiune, dar ceva parcă îmi dădea curaj să caut soluţii.ncercam să îi scriu mesaje în engleză. Mesajele ajungeaucu întârziere de 10-20 secunde.

I-am scris numerele mele de telefon şi I-am propus săvorbim prin telefon. Dintr-o dată am simţit că parcăatmosfera începea să devină mai senină deoarece voceasa prin telefon a fost foarte clară. I-am spus că emisiuneamea promovează ştiinţa dar şi cunoaşterea – adică lucruri

5

ce pot fi utile chiar dacă încă nu au primit toate validările şiverificările necesare pentru a îşi câştiga “statutul” de“ştiinţă” însă nu acceptă şi nu promovează pseudoştiinţa(care e cu totul altceva decât non-ştiinţa). Deşi e la ovârstă înaintată, dl. Odone mi-a putut prezenta subiectulîntr-un mod în care eu să îl pot introduce în emisiune. Însăghinioanele au continuat să apară…

3.Pregatirea filmărilorDeoarece nu mergea conexiunea skype I-am propus să îşifilmeze la el acasă răspunsurile la întrebările mele iar eusă îmi filmez întrebările la mine în apartament. Etapa adoua a fost ca el să îmi pună imprimarea undeva pe un

6

link iar eu să o descarc la mine pe calculator şi să facmontajul. Ghinionul a fost că după ce mi-a pus pe un linkaproape 43 de minute de discuţii, am observat că sunetulîncepea să rămână în urma imaginii, în mod cumulativ şineregulat, pe întreaga durată a fişierului video. Am fost dinnou îngrozit şi dezamăgit că s-ar putea să nu fiu în staresă “repar” situaţia…

Nici nu ştiam cum aş fi putut să îi explic acest fapt dl.Odone, care nu avea niciun fel de cunoştinţe tehnice.Totuşi am avut un alt mare avantaj: imaginea video şicalitatea sunetului erau impecabile – având în vedere căau fost filmate în Italia, la locuinţa personală iar dânsul

7

avea o cameră web în format HD. Desigur, eu aici atrebuit să tai din ea pentru a intra pe formatul 4:3 pe careîl vom mai păstra încă mulţi ani. Problema a fost cum săsincronizez sunetul. Ei bine, am început să împart fişierulîn vreo 3 bucăţi şi să separ prin “split” sunetul de imagine.

Această comandă îţi permite să “aşezi” sunetul faţă deimagine, oriunde doreşti. Problema era că desincronizareaera cumulativă, adică la fiecare secundă de imagine sepierdea un cadru de sunet iar per total, la cele 43 deminute de interviu, eu pierdusem cam 3-4 secunde desunet, în sensul că de fapt ultima propoziţie a domnuluiOdone se termina cu 3-4 secunde mai repede iar pe ecran

8

se vedea că el încă mai vorbeşte, dar nu mai există sunet.M-au apucat ameţelile… am lăsat totul baltă vreo 2 zile şiam lucrat la alte emisiuni, ca să nu îmi amplific starea dedezamăgire. Pe urmă mi-a venit o idee…

… şi apoi am căutat în meniul programului de editare ocomandă numită “viteză” (speed). Am crezut că voi putea“lungi” partea de sunet cu cele 3-4 secunde, dar nu seputea face. Îmi apărea o eroare şi se închidea brusc totprogramul de editare. Atunci m-am gândit să fac altceva.Să scurtez (tot cu aceeaşi comandă), partea de video.Acolo s-a putut face setarea şi a mers. După zeci deîncercări am nimerio. În acel moment mi-am dat seama că

9

voi fi în stare să finalizez emisiunea. A fost enorm de multde lucru dar toate acestea îţi rămân permanent ca amintirifrumoase, chiar asemenea unor mici “aventuri” cuprobleme şi soluţii…

O parte din ilustraţiile video le-am preluat de pe site-uldomnului Odone (eu doar am tradus în limba românătextul de pe animaţia respectivă) iar în rest, încercam să îidescopăr pe toţi cei despre care îi amintea dl Odone îninterviu şi am mai inserat ceva sticluţe cu ulei în câtevalocuri… Am folosit sistemul cu ferestre în care ne vedeamamândoi, respectiv cele două filmări de la mine dinapartament. Aşa că … nu s-a filmat cu 3 camere, ci doar

10

cu una care a fost “plimbată” în 3 locuri. Timpul de montajcreşte considerabil, deoarece pentru un singur interviufilmezi 3 ore, capturezi în calculator alte 3 ore şi prelucrezicele fişiere brute încă 3 ore. Abia după aceea începemunca de editare propriu-zisă.

La un moment dat, într-un moment esenţial al interviului,am folosit 3 ferestre orizontale: în una se vedea dl Odoneexplicând cum a creat amestecul de uleiuri iar în celelaltedouă câte o sticluţă de ulei din care curge uleiul dar unadin ferestre se forma treptat şi o “împingea” pe cealaltăastfel încât formau exact proporţia 3 la 1.4.Filmarea din apartament şi montajul

11

Aici e trucul. A durat ceva vreme până să îl găsesc.Camera o reglez eu, dar pe scaun pun doar un umeraş şihaina de la costum, după care focalizez imaginea peguler, pe urmă refac cadrul, mă aşez exact pe loculrespectiv fără să mişc scaunul şi încep discuţia. De fapt,nu era o discuţie… pentru că eu primisem imprimarea depe internet demult, aşa că vorbeam de unul singur, ca şicând (sau cumva făceam pe actorul) era real. Filmarea dinspate o fac şi mai simplu deoarece pun să meargă fişierulvideo pe unul din cele două ecrane LCD şi aştept.Reglarea camerei o fac la fel. Practic trebuie să am unpunct fizic care să facă parte din mulţimea de puncte aimaginii capului meu, atunci când mă voi aşeza eu în loculumeraşului şi e ok. Folosind cele două ecrane, am avut oidee excelentă să afişez pe celălalt “Tema emisiunii”…Dar de fapt e un trucaj. Nu o puteam lăsa pe ecran tottimpul şi nici nu aveam cum să o fac să apară şi sădispară atunci când voi avea nevoie la montaj, pentru căîn unele locuri am vrut să dau un pic de mişcare cu zoom.În fine, acel text a fost suprapus cu ajutorul unui fişier jpg(cu textul gata scris pe el) care a fost distorsionat şimicşorat până să încapă exact acolo pe ecran. De aceeaputeam să îmi introduc şi scot tema emisiunii după cumera nevoie. E o muncă imensă aici dar cum spuneam (a,traducerea a făcut-o Mihaela Măgdăliniş căreia îimulţumesc), rămâi cu o amintire şi o satisfacţie a unuimontaj reuşit, un interviu unic, deoarece l-am mai prins în

12

viaţă pe omul care a devenit deja “o legendă vie” şidatorită căruia s-au accelerat cercetările în biochimiamedicală.

5.În curând la Ştiinţă şi CunoaştereDuminica viitoare (24 martie) voi avea ca temă PsihologiaComportamentului iar peste încă o săptămână,Memoria,Genetica si Tulburarile Psihice în care e invitatprofesorul Daniel David (e cea în care apare mărulvirtual). Şmecheria a fost să “iau” un măr oarecare dar dejur împrejurul său să fie alb şi atunci cu o comandă numită“overlay” şi setarea la “mask” să fie culoarea albă, mărulse “decupa” complet şi tot ce aveam de făcut era să îl

13

poziţionez în mâna profesorului. Nu era deloc mai binedacă mărul era real şi să îl ţină el în mână … pentru cătocmai, trebuia să ţi-l imaginezi, deci exact aşa eracontextul, că de fapt mărul nu exista acolo pe masă, dar îlimaginam. Filmarea unui măr real îşi pierdea tot farmecul,dar până la emisiunea aceea mai este ceva vreme… maipovestim.

6.Volumul de muncă pentru o singură emisiune.Depinde în primul rând dacă are sau nu subtitrare…Pentru cele două emisiuni despre fizica cuantică şifilosofie, datorită complexităţii subiectului şi a filmărilor cu4 camere, a fost nevoie de 100 ore de lucru (4 ore

14

filmările, 4 ore captura în calculator, 4 ore îmbunătăţireacalităţii materialului brut prin adăugarea de culoare,lumină… era cam întuneric în laborator (dar acum mi-amcumpărat o lampă pentru cameră – aşa că am rezolvat şiproblema locurilor întunecate), pe urmă incepe montajulpas cu pas… la fiecare 4-8 secunde trebuie să măgândesc cum să fie imaginea, care unghi de filmare îl alegşi cum încadrez un efect special, o animaţie, un grafic, opoză… cam 30-40 ore durează montajul pentru oemisiune. Dacă am subtitrări, montajul e mai puţinîncărcat deoarece telespectatorii nu vor putea cititraducerea şi să mai vadă şi alte animaţii care mai conţinelemente ce necesită urmărire... Însă asta nu micşoreazădurata montajului, tocmai datorită faptului că e nevoie detraducere, sincronizare, includerea subtitrării pe fişierulmontat final... pe urmă vizionări şi revizionări, corecturivirguli scăpate, cuvinte incomplete, lipsă diacritice... şiiarăşi vine o etapă de refacere a fişierului. Am un deosebitrespect şi mulţumire pentru toţi prietenii de pe Facebookcare mă ajută la traduceri. Îmi scurtează câteva ore dinmunca imensă care o am de făcut. Multe animaţii le facchiar eu, altele sunt luate din filme pentru care am primitdrepturi de difuzare (în care e menţionat că am voie şi ladifuzări parţiale - bucăţi). Dar de cele mai multe ori creezeu animaţiile – nu atât de reuşite ca cele făcute deproducătorii experimentaţi, însă mă străduiesc cât pot. Celmai bine pot lucra cu fotograme şi grafice, care sunt mult

15

mai uşor de prelucrat. Chiar dacă pornesc de la o sursăoriginală – eu de fapt am nevoie de o altă structură, aşacă deseori modific elemente de imagine dintr-o anumităpoză pentru a o adapta nevoilor din emisiunea mea.

CM