LAROUSSE

trNCICLOPtrDIA

deditura rao

TRUFFAUT

Plante de interiorATTcTREA, CULTIVAREA ; I

PLANTELOR VERZI SI

Traducere din limba francezi

ADRIANA gAUTSCU

iNrnrlrNEREACU FLORI

r%,tgi&sS&*t {{:

iii;

e ,te':3r '{&x!YeJ

L i11} cASA

Secretele reusilei.,... ,"...,,8

Recipiente

Materiale pentru recipiente

Vase-mascd

Vase din sticld gi minisere

Pdm6nturi ii mranlle

Materiale de bazd

Materiale sintetice

Retetele noastre de substraturi

Asocieri de plante

ingrijirile zil

Udarea

Tehnicile de udare

Plantele 5i udarea lor

Tehnici de fertilizare

Diferite tipuri de ingrd5dminte

SpecialiHti de ingrigdm6nt

Folosirea corectd a ingrdqimintelor

ingrijirea corectd a plantelor

lnamici 5i diunatori

Bolile plantelor

Probleme in cultivarea plantelor

Sfaturi pentru o bund ingrijire

T5 ierea

Ghivece gi alte recipiente

Pdm6nt gi mranild

Lumind gi temperaturi

Udare

Ferti I iza re

Probleme de culturi

Ddundtori 5i boli

Schimbarea ghivecelor

Lumina

Lumina artificiald

Temperatura

Aerisirea

Umiditatea aerului

Virtulile plantelor verzi

Cele mai senzuale texturi

Curd!area

Tutorarea gi palisarea

Plantele in timpul vacantelor

Plantele iarna

Stimularea infloririi

inmullirea

Semdnarea plantelor in casd

Divizarea

Butdqirea

Marcotajul

Uneltele de gridinarit

Sfatur! pentru cumpirarea unei

plante

10

12

16

1B

20

22

26

28

30

60

64

66

6B

70

72

74

76

78

84

88

92

94

32

34

38

42

48

50

54

56

98

100

'104

106

108

110

114

116

118

124

126

128

2 '!s& r}r iruyr{ee&${' $r R&$puN5L,Rr

DQii/lNn 0l ai\!xa , k,,,,tyxLx [}g 'ruy€mt0R,,,,,,1

3 0

132

133

136

137

139

140

142

Flori 5i inflorire

ingrijiri zilnice

inmullire

Viata plantelor alaturi de dumneavoastrd 148

144

145

147

Formele cele moi ciudote 150

r

DlcTl0N&RuL pL&NyxL&&". *,,. {,,. ", 152

: i^:e cu frunziq decorativ

:'.::e cu flori gi fructe

-. : -; teobitnuitefrunze

l-rdee 5i plante exotice

3,:"sai de interior

{ PLANTEL€ SC

DE.A LUNGUL

:l:'.rarie

trria'a

,;--€

I ::,:' ie termeni

-r: :: 3::lefal

i':: :: ;c:cgrafice

rNTCnr0e

ANULUl..... !,.r., .,,.,,412

Palmieri 5i cicadee

Cactee 5i plante grase

Cele mai parfumate plante

Plante pentru o stare de bine

lulie

August

Septembrie

0ctombrie

Noiembrie

Decembrie

154

214

288

290

334

342

352

394

396

414

415

416

418

420

422

424

425

426

428

430

431

A)1

436

444

Mullumiri 445

Utilizarea corectd a dictionarului 445

% rurrfr"lrTr"!r\rrKrtr{r€ L \ t{ f^ I i- i- L.

*tt:p.iltt I {,,-l"r\g*3

x.* 3

S[ fii un bun horticultor nu este foarte usor. Cultivarea plantelor de interior presupune,

inainte de toate, implicare, spirit de observalie si experienli. Respectarea fideli a tuturort , v , ti *nee*$1te&il{if Yllete a1e plantelor de interior nu pare intotdeauna compatibild cu

criteriile confortului modern. Plantele cu origini exotice risci sd se simti dezorrentate.

Condiliile de luminozitate, de aerisire si de temperatur[ artificiale, care sunt mulpmitoare

Pentru omul secolului )frI, nu lin cont de preferinlele plantelor. Daci noi consider[m

suficientl lumina dintr-o inclpere atunci cdnd putem citi fhri si. recurgem la o lampi{'

electric[, aceastd iiifY]ln*X]tfr.{e nu este nici pe departe acceptabill pentru majori-

tatea plantelor, care au nevoie de o lumini puternicl pentru fotosintezi, adicd. pentru a se

hrIni. Umiditatea tropicah, care noui ni se pare inlbusitoare gi greu de suportat, consti-

tuie o binecuvdntare pentru mapritatea plantelor. in fala acestor nevoi contradictorii,

[r]:it*.rii d* p]ant* trebuie si devini. creativi. Aici intervine intreaga sensibili-

tate a grddinarului. Capacitatea de a,,dialoga" cu plantele, de a inlelege apelurile 1or dis-

crete, lnainte ca e1e si se transforme in semnale disperate, de a le doza ct exactitate

udarea, lefttltZef*ii, lumina, temperatura, devine, odatd cu experienfa, un lucru

firesc. intrucit fiecare plantd este unicl in raport cu personalitatea sa si chiar cu mediul in

care tri.ieste. Dumneavoastr[ vi revine misiunea de a o infelege. Noi v[ oferim cele mai

eficiente relete pentru a reugi, dar dumneavoastri trebuie sI 1e adapta\i 1a stilul propriu,

astfel inc6"t sI vi asiguraqi succesul.

gccR€TrLs xrugrrrr 9

,--$

Recipiente

'UGL'TIL TKWT AUT

Atunci cAnd cumpara{i o plantl noui tre-

buie sa-i gisili 5i recipientul corespunzi-

tor. Aceasta este cea mai eficientl modali-

tate de a achiziliona un model care sicorespundl dimensional cu diametrul gi

inilIimea substratului. Nu existi insimisuri standard in acest domeniu.

10 cnAornAnrrul iru clsA

,,Locuinfd" pentru plante, ghivecele, jardinierele,

oalele, cdnile, bacurile, castroanele, bolurile sauc o Eur ile influenf e azd p ute r nic,, c omp ortam entul"acestorc. Un ghiveci trebuie sdfie stabil, bineproporfionat, dar gi estetic, pentru cdforma,culoareg finisarea contribuie, inmare mdsurd,la qccentuqrea rolului decorativ al plantei.

Termenul generic de ,,recipiente" in-clude toate tipurile de vase in care

pot fi cultivate plantele: ghivece, ghi-vece-masci, boluri, cupe, oale, hirda-ie, strlchini, ulcele, terine, jardiniere,

bazine, coguri etc. Tiebuie flcuti clar

deosebirea intre recipientele in care se

cultivi planta, care au obligatoriu cel

pulin un orificiu in partea inferioarl,si cele utilizate doar in scop decorativ,

care sunt etanse si permit asezarca

plantelor pe orice.

Recipientele decorative au gi ele o

denumire generici - ghivece-masci.Principalul lor inconvenient este cI,dupi udiri, relin in exces apa.De ace-

ea, dupl fiecare udare, golili_le pentru

ca ridlcinile s[ nu stea in api, faptcare provoacl asfxierea plantei, duce la

aparilia ciupercilor si, in final, 7a dez-voltarea putregaiului negru. Boala se

manifestl prin ofilirea frunzelor, ur-mat[ de o afectare generali a pI4iloraeriene ale plantei.

Rolul decorativ a1 recipientelor de

culturl nu este neglijabii 9i este de-terminat de texturl (un lut cu gra-nulagie finI, o smLlguire frumoasl,motive decorative desenate ori sculp-tate etc. si colorit), insi este necesar

s[ fie asezate intotdeauna pe o farfu-rioard. (care trebuie golitl dupd {ieca-re udare, intrucit stocheazd. excesul

de ap[).

I Ghivecele sunt neapiratnecesare

Indiferent de forma si volumul 1or, re-cipientele servesc, in principal,la sus-

linerea 9i protejarea rldicinilor plantei.Pere,tii ghiveciuiui, indiferent de flne-tea texturii, impiedicI contactul directal ridicinilor cu exteriorul, ceea ce ar

pro\roca uscarea 1or. De asemenea, inele se pune pimdntul ce reline atit apa,

cit si mineralele. De aceea, toate reci-pientele trebuie considerate,gr[diniminiaturale", autonome, in care fiecare

plantL se dezvoki,gi prosperi.I'Iulti. vreme, ghivecele au fost fh-

cute din pdmint ars, material poros,care lasd rldrcinile s[ respire. Expe-rienla a demonstrat cd plantele se potcultira cu acelasi succes si in recipientedin materiale compacte: plastic, cera-micn smalguiti, metal etc. Importante:unt doar substratul in care le punem

;i orificiul din fundul vasului, care

permite evacuarea surplusului de ap[.Calitalile diferitelor materiale din

;are sunt confeclionate vasele vorti prezentate in paginile urmitoare.Eristi, insd, o caracteristici asupra ci-reia trebuie si insistim, intrucit esteprea des neglijatl: stabilitatea recipi-entelor. Deoarece plantele sunt supuse

;epriciilor si fanteziei narurii, simetria

'IIAII?

DEFINIREA DIMENSIUNILOR ADE(VATE

Majoritatea plantelor de interior prefera recipiente inalte, ceea

ce permite rddicinilor si se ancoreze bine in substrat. Plantele

grase fi palmierii apreciazi vase mai adanci, in vreme ce

peperomia, hypoestes, violeta africanS, fittonia 5i majoritatea

plantelor care formeazi tufe mici sau rozete de frunze se simt

bine in vase pulin addnci gi mai largi.

Practic, iniltimea vasului trebuie si fie intre un sfert ti o treime

din inaltimea totalS (parte aeriani ti radlcini) pentru 0 plantl

avend mai pu{in de 1,50 m inllllme;i o cincime pentru o

plantl mai mare. Vasele din comert sunt clasificate dupa

diametru - in medie egal cu doua treimi din iniltimea

vasului. De exemplu, un vas de 18 sau 20 cm diametru

este potrivit pentru o plantl de 80-120 cm inaltime. Cu

cat planta este mai ample, cu at6t vasul trebuie sa fie mai larg,

pentru o buni stabilitate.

lor este, de cele mai multe ori, imper-fectd,,iar dezvoltarca lor este anarhi-

ci, mai ales dac[ le si fertilizim.Atrase de lumin[, plantele au ten-

dinla de a se orienta in direqia feres-

trelor sau a altor surse de luminl, re-

ztsltatttl fiind o siluetd dezechilibrati.

DacI este vorba de o mici tufh erba-

cee ori de una sub formi de rozetb,,ntt

sunt probleme. in schimb, in cazul

unui arbore, arbust sau al unui tufiq,

riscurile de cddere sunt evidente.

De aceea, trebuie si v[ asigurali

nu numai ci ghiveciul are o stabilita-

te perfecti (diametrul bazei trebuie

si fie cel pulin egal cu o treime dininll1imea ghiveciului), dar 9i ci este

suficient de greu pentru a contraba-

lansa dezechilibrul natural al plantei.

in acest scop, ghivecele pi.trate sunt

cele mai potrivite.Aici puteli triga pufin, amestecind

in substrat o cantitate suficientl de

nisip: este cel mai greu material care

poate fi folosit (de trei ori mai greu

decAt pimintul de turbi). Teoretic,greutatea plantelor nu trebuie sI de-

pigeascd o treime din cea a vasului

plin cu substrat, raportul ideal fiindacela de o pltrime.

A Recipiente de ceramici 5i rigini

ffi Stil gi armonieRecipientele participl din plin la rea-

lizarea impresiei decorative pe care o

produc plantele. ir, -ur" misuri este

vorba 9i de modi, pentru ci in fiecare

al Lpar noi coleqii de ghivece si va-

se-mascl. Nu trebuie in niciun caz sd

fifl adepfli unitirii din punct de vedere

al culorii, al formelor sau al motivelordecorative, chiar dacd ea garanteazd

crearea unei armonii perfecte. Punerea

faEi-n fagea lemnului si a oalelor, con-

trastul dintre plastic 9i metal pot ge-

nera tot atAtea efecte creative. Regula

de aur este pestrarea discreqiei si a so-

brietilii. Cu exceplia planteior izolate

gi foarte arhitecturale prin silueta 1or

(in special cacteele), evitagi farteziilepentru ci nu au viali lungi.r 3nieya hibrid intr-un ghiveci de pimAnt ars

SEcRETELE R€rJgrTEr 11

PL,&f\iYX e&i f&-*$qXFRUCTT

*'*,

Expresie a senzralitdlii naturii, {loareadezvlluie intimitatea trium{htoare a $fXl}&}ltatii,ri'e$f{ffie, cu o lipsi de pudoare plini de gingdgie. Impodobitl cu cele *uirllrritJur.

accesorii gi culori splendide, floarea igi joaci perfect rolul de seducitoare, urmirind repro-

ducerea speciei. Rafinamentul contururilor, infinita varietate a formelor, extta'vagznta culo-

rilor, subtilitatea parfumurilor nu au decdt un singur scop: si reuneasci intr-un tot unitar

acele condiqii ideale pentru ca fecundarea sr implineascx lll,ifaeOlul feilln*ifii

','ie{ii. incremenite intr-o aparentd.imobilitate, plantele dau 1a iveali comori de ingeni-

ozitate numai 9i numai pentru impreuniri fecunde. O orhidee se deghizeazi in insecti,

ldsdndu-se anffenatd. intr-o acuplare simulatI, datoritd cdreia insectele joaci ro1 de inter-

mediari involuntari. lJn contact de cdteva secunde, o atingere insesizabili sunt suficiente

pentru ca minusculele Sf*}}LllC ele p*}C*, agl\atepe abdomenul catifelat al bon-

darului sau al albinei, s[ ajungi pe pistilul cu suc lipicios a1 orhideei. Anumite flori de cactus

agteapti noaptea pentru a se deschide gi a affage, irezistibil, liliecii care le polenizeazd,.

Parfumurile n-au fost create pentru a ne incinta noui simEurile, ci pentru * atf&g*inseet*le - complici benefici in r[spindirea plantelor pe care IevrirteazS,.Fir[ ca noi

sd resimgim spontan efectele, natura intrinsec erotic[ a florilor ne inspiri emolional, astfel

incdt 1e folosim gi le-am folosit intotdeauna in jocurile de seduclie. $i chiar daci acum codul,

deopotrivi complex gi desuet, ^r

limhalrxlxi S*rl1*r ni s-a gters din memorie,

floarea va intruchipa intotdeauna frumuselea, ginglgia, feminitatea, afecliunea, tandrefea qi

dragostea. $i dac[ e oferiti in toat[ splendoarea ei, infloriti, intr-un ghiveci, valoarea ei

simbolici este de nepreEuit, ca o garanlie a unei phceri profunde gi a bucuriei impirtigite.

prANTr ea., rL0nt $r raueT€ 215

Abutilon spp.

ABUIITON (PRISTOTNIC

sau ARTAR DE flMERA)!-BrU

2'C/ 25"C

ooo

, t , { {"Scest atb*t, di.* J*wilxz?'trrlr*ruulrz, a,stt cxklv*t rlesecyi

t,":.{(I n:1rt.1 c.1',.'oiat :(zo!.,. 1,7

Origine: toate regiunile tropicale ;i sub-

tropicale.

Frunze: 10-20 cm lungime, persistente,

ovale, palmatg cu 3-5 lobi, adesea panatate.

Flori: 4-8 cm lungime, in forma de clopot, de

cupd sau de lampion japonez, foarte colora-

te, se reinnoiesc din mai p6ni in octombrie.

LuminS: aSezali-o tot timpul in plin soare,

chiar in lumind foarte intensa.

Pimint: pamAnt de grddina, nisip de rau

;i mranlla, in parfi egale, cu 2070 fertili-

zant pe bazS de baligar;i de alge.

ingri;imdnt: in perioada infloririi, sap-

tlmdnal, un ingriglmant lichid pentru

plante cu flori sau pentru mu;cate.

Umiditatea aerului: rezistd la secetd daci

temperatura este scdzutd.

Udare: la 2-4 de zile, vara. La 10 zile, iarna.

fransplantare: anual, inainte de a incepe

vegetatia. Ghiveciul trebuie si fie destul

de mare.

(erin[e specifice: tdierea regulati a l5s-

tarilor favorizeazi inflorirea.

Dimensiuni: pana la 1,80 m inaltime, in

ghiveci; 2-3 m 5i mai multin naturS.

inmullire: butigirea ramurilor tinere nein-

florite, intre iulie-septembrie, in minisere

inchise.

Longevitate: un sezon, daci nu dispu-

neti de o verandi pentru o iernare la ri-coare. Altfel,3-5 ani, dariSi pierde treptat

frumuse{ea.

Diunitori 9i boli: paduchii negri sunt frec-

venti. MuSte albe, paianjeni ro;ii gi co;enile

fiinoase.

Specii ;i varieti[i: sunt cultivate in special

formele hibride, pentru culorile lor deosebite

;i florile care atdrnS.'Boule de Neigei cu flori

albe.'Louis Marignaci cu flori roz-pal.'Nabobi

cu flori ro5u-inchis.'Souvenir de Bonni cu flori

portocaliu-pal, cu vini5oare mai inchise.

Abutilon pictum 'Thompsonili cu frunze lo-

bate, marmorate cu galben ;iflori roz-somon.

Abutilon megapotamkum, cu flori rogii 5i gal-

bengin forma de lampioane.

Sfat Truffaut: toamna. tiia-ti ;curt ra-

murrle (.ire au avul flori (la rirca I0 crn

lungime). in rcai-oetombrie, scoat*li

planta pe balron sari in gr.rdin5.

Acocio parodoxa

MIMOZA (ACA(IA)

-LE

-E5"C124'(

Ooc

-4eest. *zbust cu *ly;ini syti.;to,:: -1 .C t ti,:rty t7r raili,l6lt.,i:r lo.,.tLti.,

7K |*,ru*ruulrz, este suy:ezL

e {t{r{1 { ta:}' to\€ s l-e.

0rigine: Australia.

Frunze: tulpini aplatizate, care seama-,

cu frunzele, lungi de 1-3 cm, verde-inci -

lanceolate sau ascutite.

Flori: iarna ;i primavara, crengile se ac:-

perl cu ciucuri galbeni, de 1 cm diamet-,

parfumate.

lumini: ca si infloreascS, tineli-o in p -

soare tot anul. larna, un supliment de lun' -

nd artificiala este bine-venit (4 ore pe zi).

Pdmint: pamant de grddina necalcarc.

nisip;i mranit5, in parti egale.

ingr595m6nt: din martie p6na Ia sfars -

tul lui septembrie, la l5 zile, un ingrasi-

m6nt lichid pentru plante cu flori sau per-

tru citrice.

Umiditatea aerului: nu pulverizali apipe frunze. larna, camera in care sta planta

poate sd fie racoroasS.

Udare: 1-2 ori pe saptimdna, in timpu

cre;terii. larna, la 10-12 zile.

fransplantare: Ia 2 ani, in martie.

(erinfe specifice: uda]i-o cu apd de ploa-

ie, fiindcd este acidofilS.

Dimensiuni: pani la 1,5 m,in ghiveci.

inmullire: prin butAtirea lastarilor, in

iulie-august, in minisere inchise.

longevitate: cdt {ine perioada de 1inflorire, in apartament.

2-5 ani in serl rece sau

pe o verandi.

a.

Ir-it

216 DrcTroNARUrPrANrEroR

:

:

Diunitori ;i boli: paianjenii ro;ii, pa-

:.lchi ;i co;enile.

5pecii gi varieti[i: exista peste 1 100 de

,:ecii. Acacia paradoxa (armato) este cel

-:i des cultivati in ghiveci. Acacia deal-

:;ta rezista mai greu in casd decat /raclr::ileyona sau cultriformis, cu aspect

. ' ema nitOr.

SfatTruffaut: ta,.i}r);.!.1 .. rlr :t ..; :.. 51

: :-.re d* xli*1uri su!: {*rr:*i ri* {u}-'. .,. ,,r'- i{t{: ilLj{I lil'l'l: 'int 1'

r. _ )it \ ,.- -'i. n - .1 {) :n

I ' 'ri Yari; v* infirrl m;i blne .

Acalypho hispida

A(AtIFA (COADA.VUTPII

sau (0ADA-PlSl(ll)

-8l3 "(/25 "(

odo

I l. , .r"-:t ::.ral}r"st, {;rn ;{;/,1,,L{,

.-1/t)'-t' r -. !. , , ,

'-,,i.;t3 {;a &{rrLroz!.

Crigine: Malaysia, Noua Guinee.

Frunze: 10-25 cm lungime, ovale, dante-

.::. prelungi, verde-inchis.

Flori: inflorescenle pufoase, de 20-50 cm

-- gime, roSu-intens sau rosu-inchis, care

, = :eschid din aprilie pdni in octombrie.

Lumini: puternici, darfiri soare direct vara.

P6m6nt:2/3 pimdnt de ericacee, 1/3 p5-

-:nt de scoarte, in amestec omogen.

i ngrigSm6nt: intre aprilie-septembrie, la': :ile, un ingrdqamant lichld pentru plan-'. :l flori, pe solul umed.

.lmiditatea aerului: cel pu{in 5070. A;e-

-.: planta pe un pat de pietri; umed. N-o

: -,eriza{i cu apain perioada deinflorire.

Jrdare: de 1 -2 ori pe saptlm6ni, in perioa-

:. :e Crestere. larna, la 10-12 zile.

lransplantare: primivara, firi a inlocui

:. "e(are data ghiveciul cu unul mai mare.- -' : reste mai bine intr-un recipient ingust.

lerinte specifice: primlvara, taia{i lasta-

:= 1 0 cm care cresc la bazi.

I tmensiuni:40-80 cm in ghiveci, in casi;

.-: m in naturi.

inmulfire: but55i!i lSstarii de la extremi-

tali in martie, intr-o miniseri inchisd, cu hor-

moni, la 25'C. Vor prinde radacini dupi 2 luni.

Longevitate: un anotimp, dacd nu dispu-

ne{i de o serl pentru iarni; altfel,3-7 ani.

Diundtori 9i boli: pdianjeni-ro5ii, paduchi,

aleurode, co5enile.

Specii givarietSfi: Albai cu m6(igorialbi,

e cea mai rar5. Hibridul,4/calyphaxpendula

are frunzele mai mici. MAligorii se afla la

extremitatea unor tulpini lungi ;i suple,

coada-vulpii fiind o plantd care se preteaz;

foarte bine cultivarii intr-un vas suspen-

dat. Acalypha wilkesiana are un frunzi5 fru-

mos colorat (vezi p.289).

SfatTruffaut:',{el,- e5a,rrllr:it rfr "!1,1} -

x*x '15"{, i*lr-r ambiarii lxn:inoasi.

It. ,',U a 0r. rfl ] ,):.,i'10"' li r].,:ndoqtl

l:: I T" ,,.1t:lie L l'a.. , pcr. '0I,;.:.

,rl"'illrr , r:'i:n!i'rlr,:e" re1-: tt ru,ttfarEi;"

odo C1 "- i ,- i. I .1.

/:C C::., .. .ifif/l t:'JG;:- t::r.:1trt, ,,,

,. I 1."{.,*s {t.lt$..€€a*tt, este ill lt* *ta

I i. / i i,'i" ' j''r.:i,;.t..,". tt (.at:tt t

0rigine: padurile tropicale din Mexic ;iAmerica CentralS.

Frunze:'15-20 cm lungime, opuse, ovale,

pufoase pe fala superioari, verde-inchis,

deseori cu purpuriu pe dos.

Flori: intre iunie-septembrie, trompete

solitare de 3-6 cm diametru, intr-o paleta

cromatici variati, in func{ie de soi.

Achimenes x

ACHIMENES

|-.A. I vB

ru=E't0"ct 24"c

[umin5: puternicd, dar nu soare direct.

Pamint: pamAnt de ericacee, mrani{a de

scoarti, in parti egale.

ingr5gimint: intre aprilie-octombrie, la 7

zile, ingra5amint pentru plante cu flori, dilu-

at la jumState din c0ncentratia recomandata.

Umiditatea aerului: minimum 50%.

A;ezali ghiveciul pe pietrig umed. Nu pul-

verizali planta fiindcd ii putrezesc frunzele.

Udare: la 2-3 zile,in perioada infloririi.

Transplantare: anual, la sfdrgitul iernii,

puneti tuberculii in substrat nou 5i tineli-iinitial la cald.

(erinfe specifice: are nevoie de o perioa-

di de repaus hibernal, cu tulpina rizoma-

toasd neudatd.

Dimensiuni:20-30 cm inallime 5i anver-

guri in ghiveci;50-60 cm in natura.

inmullire: prin divizarea rizomului, la sf6r-

5itul iernli, in fragmente de 4-5 cm lungime.

Este posibila ;i prin butS;irea listarilor in

api, dar astfel inmullirea va fi mai dificil5.

Longevitate: este, in general, o planta

sezonieri. Daci aveti o verandi, incercali

pdstrarea peste iarnd a rizomilor.

Ddunatori gi boli: putregaiul de iarnd,

piduchi;i pdianjeni ro5ii, vara.

Specii 9i varietili: Achimenes grandi-

flora 5i longiflora au numerogi hibrizi cu

flori albastre, albe, roz, ro5ii, intr-o singuri

culoare sau cu vini;oare.

Sfat Truffaut: fel*si!i-n ea plar:15 *e-

e*rativ3, pe xn b*ka*, v;ra, d* ;:ilci*;".^,...,..:.,,,,^-i,,1 *i.^.^i.-,,,., --^-it,lPlcu!tc \v YuuIul -tlJJ,c)c1 )gv tu o)ril-

raqus. Daca vremea e pio,oasa, pianta. - J -.-- -l-. -.-..:1 -..- tJ!t uttEi,iJtlald I dulll

Ac&imenes b PLAI{T: CIJ FLOAI 5l rXUerr 217