energia verde - energia inepuizabilă

8/2/2019 Energia Verde - Energia Inepuizabil.

1/14

I Centru'l de informare EUROPEDIRECTMizil

ENERG IA VERDE -EN ERGIA IN EPU IZABILA


2/14

ENERG IA $1SOCIETATEA

Din cele mai vechi timpuri sipana In zilele noastre, progresulomenirii a fost legat de folosireaenergiei, In oricare loc din lumedezvoltarea societatii fiind de-pendente de consumul de energie.

Etapele energetice ale 50-cietatii umane au fost marcate deaparitia, In trei momente distincte ,a :

-energiei hidraulice si eoliene;-energiei combustibililor;-energiei nucleare.CaracteruI limitat al unora

dintre resursele energetice aleplanetei, folosite din abundenta sifara nicio restrictie secole de-arandul (In principiu a com-bustibililor fosili), ridica acumserioase probleme privind optiunileenergetice ale viitorului, formele deenergie prirnara care participaactualmente In cea mai maremasura la satisfacerea necesitatilorenergetice fiind: carbunii, hi-drocarburile lichide si gazoase,energia hidraulica si energianucleara,

Pe baza celor mai recenteverificari si prospectiuni, rezervele(cunoscute) de carbune s-ar epuizaIn cateva sute de ani, iar cele de gazsi petrol In mai putin de 50 de ani,dar, contrar acestor prognozepesimiste dar reale, au aparut iunele pareri optimiste, care

prezinta solutii pentru problemeleenergetice cu care se confrunta Inprezent omenirea, In principiuacestea referindu-se la:

-reduce rea necesitatilor deenergie pentru activitatea e-conomlca, prin asimilarea de noiprocese tehnologice;

-sporirea cantitatii de energieextrasa din combustibilii fosili princresterea randamentului insta-latiilor actuale;

-descoperirea si folosirea denoi surse de energie, confirmate decercetarile care se efectueaza Innumeroase state;

-descoperirea unor inovatiitehnologice, care vor produceimportante schirnbari In structuraproductiei si consumului deenergie.

Studiile efectuate pe planmondial, privind cerea si oferta deenergie In urrnatorii 50 de ani,proqnozeaza ca lumea va reusi satraverseze aceasta perioada decriza enerqetica cu pretul unui efortmaxim, In doua etape:

-trecerea de la hidrocarburilelichide naturale la combustibililichizi sintetici-dezvoltarea tehnologiei deextragere a energiei din surse carepot asigura satisfacerea nece-sitatilor pe termen lung: energiasolara si energia nucleara,

Un element esential, pe caretrebuie sa-l ia In calcul toti cei careopineaza In favoarea uneischirnbari radicale In ceea cepriveste resursele de energie, este1


3/14

faptul ca pentru trecerea de la 0resursa enerqetica la alta timpul detranzitie necesar pentru ca 0 nouaforma de energie sa patrunda pepiata fiind pe plan mondial deaproximativ 100 de ani.

Energia reqenerabila, al-ternativa cea mai viabila de care sevorbeste din ce In ce mai mult Inultima perioada de timp, se referala alte forme de energie produseprin transferul energetic alacesteia, rezultate din procesenaturale regenerabile. Astfel,energia luminii solare, a vanturilor;a apelor curqatoare, a proceselorbiologice si a caldurii geotermalepot fi captate de catre oameniutilizand diferite procedee. Surselede energie ne-reinnoibile includenergia nucleara precum si energiaqenerata prin arderea com-bustibililor fosili. Aceste resursesunt, In chip evident, limitate laexistenta zacammtelor respective sisunt considerate In general ne-regenerabile.

Dintre sursele regenerabile deenergie fac parte:-energia eollana

-energia solara-energia apei-energia hidraulica-energia mareelor-energia valurilor-energia geotermica-energia derivata dinbiomasa (biodiesel, bioetanol,biogaz)

Facand 0 scurta referire doar laaceasta ultima sursa de energie

reqenerabila, conform uneidirective a Uniunii Europene,statele membre trebuie saamestece treptat combustibilul tra-ditional utilizat In transport cubiocombustibilul, astfel Incat panaIn 2010 biodieselul sa reprezinte5,75% din motorina de pe piata,urrnand ca In 2020 ponderea sacreases la 20%.

ENERG IA EOL IANAEnergia eoliana este 0 sursa de

energie qenerata de putereavantului, Prin transferul acesteiaunei turbine, energia cinetica avantului duce la antrenarea elicelorturbinelor, care sunt proiectate de agenera electricitate. Unele turbineeoliene sunt capabile sa produce sipana la 5 MW de energie electrica,dar ele necesita 0 viteza constantsa vantului, de aproximativ 5,5 mIs ,sau 20 krn/h, ori In putine zone aleplanetei exists vanturi avand vitezeconstante si de aceasta valoare,desi la altitudini mai mari si Inzonele oceanice se pot Intalni chiarsi vanturi cu viteze mult mai mari.

Energia eoliana este folositaextensiv In ziua de astazi, iar noi sidin ce In ce mai perfectionateturbine de vant se construiesc Intoata lumea, energia eoliana fiindsursa de energie cu cea mai rapidacrestere In ultimii ani. Majoritateaturbinelor produc energie peste25% din timp, acest procentcrescand iarna, cand vanturile sunt

2


4/14

mai puternice. Seafirma de catrediversi specialistiIn domeniu capotentia lui tehnicmondial al e-nergiei eolienepoate sa asigurede cinci ori mai ~~:aI -.~..-:'_",cc-"'"rnulta energiedecat este con-surnata acum.Acest nivel deexploatare ar ne-cesita ca 12,7% din suprafataPamantului (excluzand oceanele)sa fie acoperite de parcuri deturbine, presupunand ca terenul arputea fi acoperit cu cate saseturbine mari de vant pe km',

Energia eoliana s-a doveditdeja a fi 0 solutie foarte buna laproblema enerqetica qlobala,Utilizarea resurselor regenerabilese refers nu numai la producereade energie, dar prin modul par-ticular de generare re fo rrnuleaza s imodelul de dezvoltare, prindescentralizarea surselor, energiaeoliana, In special, fiind printreformele de energie reqenerabilacare se preteaza cel mai bineaplicatiilor la scars redusa,

Dintre avantajele folosirii pescara cat mai mare a acestui tip deenergie am putea rnentiona:

-emisia zero de substantepoluante si gaze cu efect de sera,datorita faptului ca pentru pro-ducerea energiei nu se ard niciunfel de combustibili fosili

-nu rezulta deseuri, pro-ducerea de energie eoliana nuirnplica realizarea niciunui deseu

-costuri reduse pe unitate deenergie produsa, costul energieielectrice prod use In centraleleeoliene moderne scazand sub-stantial in ultimii ani

Printre dezavantajele in-vocate cel mai des de diversiopozanti privind dezvoltareatehnologiei respective si folosireaacestui tip de energie, s-ar putearnentiona urrna toa re le :

-resursa enerqetica relativlimitata

-inconstanta datorita variatieivitezei vantului si nurnarului redusde amplasamente posibile

-"poluarea vizuala" (aspectulturbinelor eoliene ar puteacontrasta cu locatiite In careurrneaza a fi dispuse) si "poluareasonora" (zgomotul destul deputernic provocat de rotirea palelorturbinei)

-riscul de distrugere a3


5/14

ENERGIA. . ,SOLARA

turbinelor In cazulfurtunilor, daca vi-teza vantului de-paseste limitele ad-mise la proiectareaacestora

Conceptul de e-nergie solara serefera la energia L......-'..-'-- .....care este produsadirect prin transferul energieiluminoase radiate de Soare,aceasta energie putand fi folositapentru:

-genera rea electricitatii princelule solare (fotovoltaice)

-genera rea electricitatii princentrale electrice termale-genera rea electricitatii prin

turnuri solare-generarea caldurii direct, prin

pompe de caldura sau princuptoare solare

Desi energia solara este 0

sursa de energie reinnoibila si userde produs, problema principalaeste ca astrul zilei nu ofera energieconstants In niciun loc de pepamant. In plus, datorita rotatieiPamantului In jurul axei sale, si decia alternantei zi-noapte, luminasolara nu poate fi folosita lagenerarea electricitatii decatpentru un timp limitat In fiecare zi.o alta limitare a folosirii acestui tipde energie 0 reprezinta existentazilelor noroase, cand potentialul decaptare al energiei solare scadesensibil datorita ecranarii Soarelui,

lirnitand aplicatiile acesteiforme de energie re-Innoibila.

Folosirea energieisolare nu prezinta niciundezavantaj, deoareceaceste instalatii aducbeneficii din toate

_"----

sunt de doua ti pu ri:4


6/14

term ice (ajuta laeconomisirea gazuluimetan In proportie decca. 75% pe an) sifotovoltaice (producenergie electrica gratis,doar pe baza luminiisolare).

ENERG IAAPE I

Apele Oceanului Planetar detin In rniscare. Exploatarea acesteiun imens potenpial energetic care energii se face curent Inpoate si trebuie valorificat In hidrocentrale, care transformsvederea producerii de energie energia potentiala a apei In energieelectrica, Principalele modalitati emetics, pe care apoi 0capteaza cuprin care apa poate fi folosita ajutorul unor turbine hidraulicepentru a genera energie se referf care actloneaza generatoarela: caderile artificiale sau naturale electrice care 0 transforms ulterior(hidrocentrale sau mori de apa), In energie electrica,maree (centrale mareomotrice), Tot forme de energie hidraulicacurenti, valuri, diferentele de sunt considerate energia cinetica atemperatura ale structurilor de apa valurilor si mareelor.marina si hidrogenul, dar, din La debitele mici ale apelor sepacate, tributari tehnologiei exploateaza In principal energiaactuale, oamenii se vad pusi In potentlala a acesteia, In acest scoppostura de a folosi acum doar se folosesc roti pe care suntprimele trei rnodalitati, celelalte montate cupe, iar aductiunea apeifiind, intr-o proportie mai mare sau se face prin partea de sus a rotii,mai mica, In stadiu experimental. apa umpland cupele, iar greutateaEnergia hidraulica reprezinta apei din cupe fiind forte carecapacitatea unui sistem fizic (apa) actioneaza roata. In acest cazde a efectua un lucru mecanic la caderea corespunde diferentei detrecerea dintr-o stare data in alta nivellntre punctele in care apa estestare (curgere). Energia hidraulica adrnisa In cupe, respectiv evacuataeste de fapt 0 energie rnecanlca, i este cu atat mai mare cu cat ifermata din energia potentiala a diametrul rotii este mai mare.apei data de diferenta de nivel La debite mari se exploateazaintre lacul de acumulare si centrals, In principal energia cinetica a apei.respectiv din energia cinetica a apei In acest scop se folosesc roti pe

5


7/14

care sunt montate palete, iaraductiunea apei se face In partea dejos a rotii, apa Irnpinqand paletele.Pentru a avea momente cat maimari, raza rotii trebuie sa fie cat maimare. Adesea, pentru a acceleracurgerea apei In dreptul rotii,Inaintea ei se plaseaza un stavilardeversor, care ridica nivelul apei(caderea) si transforms energiapotentiala a acestei caderi Inenergie cinetica suplirnentara,viteza rezultata prin deversareadauqandu-se la viteza de curgerenorma ls a raulu i,o hidrocentrala utilizeazaarnenajari ale raurilor sub forma debaraje, In scopul producerii energieielectrice. Potentialul unei ex-ploatari hidroelectrice depinde atatde cadere, cat si de debitul de apadisponibil. Cu cat caderea si debituldisponibile sunt mai mari, cu atatse poate obtine mai rnulta energieelectrica,

Mareele se produc cu re-gularitate In anumite zone de litoral

de pe glob, cu amplitudini care potajunge uneori la 14-18 m,deterrninand oscilatii lente de nivelale apelor marine. Principiul deutilizare a energiei mareelor Incentrale mareomotrice consta Inamenajarea unor bazine Indiguitecare sa faca posibila captareaenergiei apei, dedansata de acesteoscilatii, atat la umplere (Ia flux),cat si la golire (Ia reflux).

Pentru 0valorificare eflcienta aenergiei mareelor sunt necesare sianumite conditii naturale; In primulrand, amplitudinea mareelor sa fiede eel putin 8 m, iar, In al doilearand, sa existe un bazin natural (deregula un estuar), care sa comunicecu oceanul printr-o deschiderefoarte lnqustfi, dar din pacateaceste condibii naturale ideale aparnumai In 20 de zone ale globului:tarmurile atlantice ale Frantei, MariiBritanii, SUA, Canadei, In NordulAustraliei, In estul Chinei.

Cantitatea de energie dis-ponibila prin aceasta sursa, daca ar

putea fi valorificatfintegral In centreleelectrice mareo-motrice, ar producede circa 100.000 deori mai rnulta ener-gie electrica decattoate hidrocentraleleaflate In functiune Inprezent pe glob. Altecalcule apreciazf caenergia furnizata a-nual de maree ar

6


8/14

putea echivala cu ceaobtmuta prin arderea apeste 70 mii tone decarbune,

Exista doua mo-duri de exploatare aenergiei mareelor:

-centrale fara ba-raj, care utilizeazanumai energia cineticaa apei, asa precummorile de vant uti-lizeaza energia eoliana,-centrale cu baraj, care ex-ploateaza energia potentiala a apeiobtlnuta prin ridicarea nivelului caurmare a mareei.

Principalele dezavantaje alefolosirii pe scare mare a centralelormareomotrice In vederea pro-ducerii energiei sunt:

-pretul de cost al energiei astfelrezultate este de doue ori maimare decatin cazul celei obtinute Inhidrocentrale.

-dezechilibrul produs ha-bitatului estuarului

In mod particular, deoarecemareea din Marea Neaqra este dedoar cativa centimetri, Romania nudispune de potential In vedereaconstruirii unor astfel de centrale.

Valurile reprezinta 0 forma destocare a energiei transmise devant, energie calculabila i dernnade luat in consideratie, Calculele auevidentiat ca valurile cu Inaltimeade 1 m, lungimea de 40 m siperioada de 5 5, au 0 puteredisponibilf de aproximativ 5 KW peun front de 1 m latime.

Pentru recuperarea energieivalurilor se pot folosi schemesimilare cu cele de la centralelemareomotrice cu baraj, lnsa,datorita perioadei scurte a valuriloraceste scheme sunt putin eficiente.

Un obiect care pluteste pevaluri executa 0 rniscare cu 0traiectorie eliptica. Cea mai simpleforma de valorificare a acesteirniscari pentru recuperareaenergiei valurilor sunt pontoanelearticulate. 0 constructie modemseste cea de tip Pelamis, formats dinmai multi cilindri articulati, care,sub actiunea valurilor au rniscarirelative care actioneaza nistepistoane. Pistoanele pornpeaza uleisub presiune prin motoarehidraulice care acttoneaza gene-ratoare electrice.

Curentii marini sunt purtatoriiunor energii cinetice deosebit demari. Astfel, s-a calculat ca uncurent oceanic cu 0 latime de circa100 m , 10 m adancirne si 0 vitezfde I mIs , pe timp de un an ar puteaoferi 0 energie cinetica de circa 2mii. KW. Energia curentilor oceanici

7


9/14

este utiiizata acum doar intr-o uzinade 80 MW din Florida (SUA), laMiami, prin folosirea curentuluiFloridei.

De mai mult timp se fac studiiintense in vederea utilizarii energieiGulf-Stream-ului ale carei di-mensiuni sunt cu adevaratimpresionante: are inibial 0 lapimede 500 km, 0 vitezf de 10 krn/h,temperatura de 20-25 C, rascolindapele oceanului pana la adancimide 2500 - 3000 m si transportandun volum de apa de 100.000.000 m3 / 5 .

Sunt in studiu si unele proiectece urmaresc valorificarea energieimarii prin utilizarea diterentei detemperatura dintre diferitelestraturi ale apei Oceanului Planetar.In mod frecvent, in apele marilorcalde, existf diterente mari detemperatura intre straturile de lasuprafeta si cele de adancirne,diterente care ar permite func-tiona rea unor instalatii energeticepe baza folosirii a doua surse de

caldura cu temperaturi diferite.lltilizand acest principiu alditerentelor de temperatura (care

uneori poate fi de 15-20 C) au fostconstruite doua uzine: una in Cuba(Ia Matanzas), in 1940, si alta inCoasta de Fildes (Ia Abidjan), cat ivaani mai tarziu, dar care aufunctionat doar cativa ani. Inprezent, in SUA se am Intr-o fazaavansata un proiect care prevedeconstruirea unei astfel de uzine petarmul Golfului Mexic, avand 0putere instalata de 400 MW.Special ist i i au calculat ca acestecentrale ar echivala cu 0 hi-drocentrala cons truita pe un fluviucu un baraj inalt de 30 m, livrandastfel energie electr ica convenabilaca pret,

Hidrogenul poate fi obtinui dinapele marii in cantitati, practic,inepuizabile, prin procedeul,cunoscut in chimie, de oxidare-reducere. Hidrogenul obpinut inacest mod poate fi lichefiat s i stocatsau transportat prin conducte. EI

reprezinta un ex-celent combustibilsau carburant, userde depozitat, detransportat la maridistante si, ceea cetrebuie subliniat,reinnoibil, prin ar-derea lui apa reintrain circuit fara sapolueze. Acest pro-cedeu se folosestedeja in SUA i

8


10/14

Japonia. Rezervele submarine de petrolPentru ca am afirmat mai si gaze naturale sunt apreciate la

devreme ca Oceanul Planetar 35-40% din totalul mondial, dindetine un imens potential care 55% localizate numai peenergetic, nu putem Incheia acest platformele continentale. Pe bazinesubcapitol fara a aminti de ocean ice, rezervele cele mai mari Iecombustibilii fosili, Inca principalii detin Oceanul Pacific cu 35,5%,producatori de energie, aflati In urmat de Oceanul Atlantic cusubsolul rnarilor si oceanelor lumii. 28,5%" Oceanul Arctic (Oceanul

Petrolul si gazeIe naturale se Inghetat de Nord) cu 17%, Oceanulexploateaze In cantitati im- Indian cu 15% si sectorul oceanicpresionante din platformele sub- Antarctic cu 4%. In prezent suntmarine ale rnarilor si oceanelor, ele identificate peste 1 000 dereprezentand principalele resurse zacaminte submarine de petrol siextrase, luand In calcul volurnul si gaze naturale, dintre care pestevaloarea economics ale acestora. 400 se afla deja In exploatare.

Hidrocarburile se afla, de Daca In anul 1954 numai douaobicei, In depozitele sedimentare, tari (SUA si Azerbaidjan) exploataudepozite care existf In proportie de petrol din zonele submarine, In anulcirca 65% In domeniul marin. 1975 nurnarul lor ajunsese deja laDepozitele respective sunt 30, iar In prezent sunt 45 de staterepartizate In mod aproximativ care dispun de instalatii complexeegal: 35% pe platformele pe platforme de foraj submarincontinentale si 30% in zona (600 in 1980 ;;i peste 750 intaluzului continental si a marilor prezent).adancimi, Ponderea cantitatii de petrol

Suprafetele din regiunile extras a crescut pro-gresiv: 0,12%submarine care au rezerve certe in 1947, 20% in 1975 ;;i 32% insau probabile se cifreaza la peste 1991 concomitent cu cresterea30 mii. krn'. Din a- ~==-:- .. __ ....-_ ,.-----..::......,cestea, 1,8% suntfoarte boqate si situatein platformele sub-marine, 15,3% dinsuprafata rnentionataare 0 irnportanta medie;;i 40,2% nu esteeconomics In prezent,celelalte fiind lipsite deperspectivele imediate.

9


11/14

adancirnilor de foraj:initial la 40 m, apoi 150m i astazi la 300 m sipeste aceasta adan-cime.

Valorificarea hidro-carburilor din zonelesubmarine solicita in-vestitii mai mari decatdin cele continentale; cucat adancimea apei va fimai mare, pentru a firentabila exploatarea,volumul zacarnantulut vatrebui sa fie mare. Deexemplu, investitiilepentru punerea in ex-ploatare a zacamintelordin Marea Nordului aufost, in medie, de 200 miidolari pe zacamant , iar in sud-estulAsiei i in Australia de numai 60 miidolari. In Marea Nordului suntrentabile zacaminte cu rezerve de75-80 mii t petrol sau 50-60miliarde m' gaze naturale, in timpce pentru alte regiuni geograficeaceste valori sunt cu mult mai mici(Oceanul Atlantic, 30-35 mii t irespectiv 20-30 miliarde rn'),

Perspectivele dezvoltariiextractiei de hidrocarburi dinzonele submarine sunt legate decercetarea i exploatarea re-giunilor polare, precum i depunerea in valoare a zonelor deadancirne, de extindere a forajelor

in zonele de panta (povarnisulcontinental) i in cele de foartemare adancime.

ENERGIAGEOTERMICA

Energia qeoterrnica este 0forma de energie obtinuta dincaldura aflata In interiorul Pa-mantului, Apa fierbinte si aburii,captati In zonele cu activitatevulcanica si tectonlca, sunt frecventutilizati pentru Incalzirea locuintelorsi producerea electricitatii.

10


12/14

-EN ER GIA D ER IV ATAD IN B IOM ASA

Biomasa reprezinta resursareqenerabila cea mai abundentade pe planets. Biomasa esteprima forma de energie utilizata deom odata cu descoperirea focului,ea fiind partea biodeqradabila aproduselor, deseurilor i re-ziduurilor din aqricultura, inclusivsubstantele vegetale i animale,silviculture i industriile conexe,precum i partea biodeqradabila adeseurilor industriale i urbane.

Energia lnqlobata in biornasase elibereaza prin metode variate,care lnsa, in cele din u r r n a ,reprezinta procesul chimic deardere (transformare chirnica inprezenta oxigenului molecular,proces prin excelenta exergonic).

Principalele forme de valo-rificare enerqetica a biomasei(biocarburanti) sunt:-ardere directa cu generare de

11

energie terrnica-ardere prin piroliza,

cu generare de singaz(C O + H2)-fermentarea, cu ge-nerare de biogaz (CH4)sau bioetanol (CH3-CH2-OH)

-in cazul fermentariiprodusilor zaharati, bio-gazul se poate ardedirect, iar bioetanolul, inamestec cu benzina,poate fi utilizat in motoarele cu

combustie intema-transformarea chirnica a bio-

masei de tip ulei vegetal prin tratarecu un alcool si generare de esterideexemplu metil esteri (biodiesel) siglicerol; in etapa urrnatoare,biodieselul purificat se poate ardein motoarele diesel.-degradarea enzirnatica abiomasei cu obtinere de etanol saubiodiesel.

Biomasa reprezintf com-ponentul vegetal al naturii. Caforma de pastrare a energieiSoarelui in forma chirnica, biomasaeste unul din cele mai populare siuniversale resurse de pe pamant.Ea asiqurf nu doar hrana, ci sienergie, materia Ie de constructie,hattie, tesaturi, medicamente sisubstante chimice.

Biomasa este utilizata inscopuri energetice din momentuldescoperirii de catre om a focului,astazi combustibilul din biomassputand fi utilizat in diferite scopuri


13/14

de la incalzirea 10-cuintelor pana pro-ducerea energiei e-lectrice i combus-tibililor pentru au-tomobile.

In ultima pe-r ioada, utilizarea bio-masei creste lntr-untempo foarte rapid, Inunele state dezvoltatebiomasa fiind utilizatadestul de intens. De exemplu,Suedia, care Ii asiqura 15% dinnecesitatea In surse energeticeprimare, planifica pe viitorcresterea volumului biomasei uti-lizate, concomitent cu Inchidereacentralelor care utilizeaza com-bustibili fosili. In SUA, unde 4% dinenergie este obtinuta din biomass(aproape de cantitatea obtinuta lastatiile atomo - electrice), astazifunctioneaza instalatii cu capa-citatea totals de 9 000 MW, undese arde biomasa In scopul obtineriienergiei electrice.

Biomasa cu uurinta poateasigura peste 20% din necesitatileenergetice ale unei tari. Altfelspus, resursele funciare existentei infrastructura sectorului agrarpermit Inlocuirea complete atuturor statiilor atom ice, fara ainfluenta preturile la produselealimentare. De asemenea utili-zarea biomasei la producerea

etanolului poate rnicsora importulpetrolului cu pana la 50%.

Utilizarea biomasei poate fiInsa i periculoasa pentru sanatatei mediu. De exemplu, In cazulprepararii hranei In Inca peri putinaerisite, se pot forma CO, NOx,formaldehide, particule solide ialte substante organice, a carerconcentratie poate intrece nivelulrecomandat de Orqanizatia Mon-diala a Sanatatii. In plus, utilizareatraditionala a biomasei, de obiceiarderea lemnului Cia inceputulani lor '80 aproape 1,3 miliarde deoameni Ii asigurau necesarul Incombustibil casnic pe baza lem-nului), favorizeaza deficitulln cres-tere al materiei lemnoase, ac-celereaza saracirea de resurse isubstante hranitoare, aspecte cepot declansa grave probleme demediu prin rnicsorarea supra-fetelor lrnpadurite i larqireapustiurilor.

12


14/14

INFORMATII DESPRE UNIUNEA, ~EUROPEANAConsultati-ne on-line/

Puteti gdsi informatii fn toate !imbile oficiale ale UniuniiEuropene pe site-ul internet europa.euSunati-ne sau scrieti-ne/,Europe Direct este un serviciu care va ofera raspunsuri la

intrebarile privind Uniunea Europeand. Puteti accesa acestserviciu apeldnd la numarul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 [putetiapela, de asemenea, din afara granitelor UE (32-2)299 96 96J, sauprin pasta electronica europedirect.europa.eu

Citui despre Europa/Puteti gdsi publicatii despre Uniunea Europeana accesdndprintr-un simplu clic site-ul internet al EU Bookshop

bookshop.europa.eu

Vizitati-nelCentrul de informare EUROPE DIRECT Mizil singurul

centru de acest fel dinjud. Prahova va asteapta zilnic, de luni pdndvineri, fntre orele 08.00 si I 6. 00, la sediul sdu din strada MihaiBravu nr. 85, e-mail: [email protected]. web:www.europedirectmizil.rotel / fax: 250 602.

Centrul de informareEUROPE DIRECT MizilProiect finantat de Uniunea

Europeana ~iPrlmaria orasului Mizil
mailto:[email protected]://www.europedirectmizil.rotel/http://www.europedirectmizil.rotel/mailto:[email protected].

energia verde - energia inepuizabilă

Documents