erorea umana in mentenanta

8/16/2019 Erorea Umana in Mentenanta

1/11

EROAREA UMANĂ ÎN MENTENANŢĂ

Dumitrache Laura-SimonaGrupa 151E!"A#MA!#EDEEE!AN


2/11

$U%R#NS

1& #NTRODU$ERE - Ana'i(a erori'or umane)& EROR#LE UMANE D#N MENTENANŢĂ ÎN $#"RE *# "A%TE+& EROR# DE MENTENANŢĂ ÎN $ADRUL $#$LULU# DE ,#AŢĂ AL UNU#

S#STEM *# $ĂDEREA A$ESTU#A DATOR#TĂ EROR#LOR UMANE

& $ELE MA# DES ÎNTLN#TE EROR# UMANE ÎN MENTENANŢĂ!"RE$,ENŢA A$ESTORA *# #N$#DENTELE %E $ARE LE %OT %RO,O$A5& MOT#,ELE EROR#LOR DE ÎNTREŢ#NERE.& TE/N#$# DE %RED#$Ţ#E A A%AR#Ţ#E# EROR#LOR UMANE ÎN

MENTENANŢĂ- Ana'i(a pe 0a(a ar0ore'ui re2e'i'or 3"au't Tree Ana'4i67& D#RE$T#,E %ENTRU REDU$EREA EROR#LOR UMANE ÎN MENTENANŢĂ8& 9#9L#OGRA"#E


3/11

#NTRODU$ERE

Factorul uman joacă un rol esenţial de-a lungul întregului ciclu de viaţă al echipamentelor, pornind încă din faza de proiectare şi apoi producţie, până în faza de operare şi de întreţinere aacestora. Chiar dacă am putea fi tentaţi să credem la un moment dat că rolul factorului uman

diferă de la un utilaj la altul, de la o situaţie la alta, totuşi treuie să admitem că în orice situaţie poate să intervină eroarea umană, ca factor distructiv. !roarea umană constă într-o acţiune sauîntr-o decizie eronată, care are ca rezultat eşecul în îndeplinirea unei sarcini, ceea ce ar puteaconduce la întreruperea unor operaţii planificate, sau la deteriorarea unor unuri şi echipamente."intre cauzele erorilor umane, s-ar putea enumera viciile de proiectare a echipamentelor,alegerea unui mediu de lucru impropriu, a unor scule şi unelte neadecvate, o instruire deficitarăsau vicii de procedă în întreţinerea şi operare a utilajelor şi echipamentelor. !rorile umane s-ar putea clasifica în şase categorii, şi anume# erori de proiectare, de asamlare, de C$%, deinstalare, de operare şi de întreţinere. !rorile de întreţinere sau mentenanţă, căci la acestea nevom referi în special, se datorează în special reparaţiilor incorecte sau acţiunilor preventive.

"ouă e&emple tipice de erori umane ar fi calirarea incorectă a echipamentului şi lurifiereaimproprie a utilajelor. 'e ştie şi se acceptă faptul că o creştere a frecvenţei de intervenţia asupraunui utilaj determină implicit a creştere a proailităţii apariţiei erorilor umane. (cest articol prezintă unele aspecte importante ale erorilor umane în cadrul activităţii de întreţinere.

Ana'i(a erori'or umane

!rorile umane, definite ca greşeli, lipsă de concordanţă între percepţii şi realitatea oiectivă,confirmată prin practică, sunt inevitaile, nu pot fi prezise. "e aceea este foarte costisitor să fieasigurată siguranţa, deoarece este dificilă anticiparea mulţimii de posiilităţi prin care, neatenţia

sau ooseala pot afecta securitatea procesului)instalaţiei)sistemului. 'e pot aplica totuşi pacheteelaorate de măsuri de prevenire pentru diminuarea contriuţiei acţiunii umane la accidentelemajore, dacă se cunoaşte tipul de eroare posiilă.

* clasificare a erorilor umane ar putea fi următoarea#

- erori datorate lipsei momentane de atenţie+

- erori datorate unei instruiri sau pregătiri deficitare+

- erori datorate ailităţilor psihice şi fizice slae ale personalului operator+

- erori datorate unor decizii greşite+

- erori comise de manageri


4/11

EROR#LE UMANE D#N MENTENANŢĂ ÎN $#"RE *# "A%TE

uteţi vedea în continuare câteva e&emple edificatoare asupra erorilor umane din mentenanţă#

n studiu asupra echipamentelor electronice a arătat că /01 din eşecuri se datorează erorilor

de operare şi de întreţinere. * statistică a acestor eşecuri arată că 231 se datorează unor condiţiianormale sau accidentale de lucru, 201 se datorează manipulării incorecte a echipamentelorelectronice şi 41 viciilor de întreţinere.

5n 266/, un studiu efectuat asupra a 233 de evenimente nedorite în care a fost implicat şifactorul uman a condus la concluzia că /01 dintre eşecuri s-au datorat instalării incorecte aechipamentelor, 781 diverselor omisiuni, 41 pieselor de schim alese incorect, şi 81 altorcauze.

n studiu asupra prolemelor de securitate în ceea ce priveşte gradul de fatalitate la transportulnaval, la nivel mondial în perioada 2643-2662 indică faptul că influenţa factorului uman în

întreţinerea şi inspecţia navelor a avut un impact negativ considerail, soldat cu 2942 de decesela ord. 2942.

'-a estimat că fiecare oră de întârzie a avioanelor de pasageri, costă companiile aeriene înmedie 20.000 :. Chiar şi o mică reducere a frecvenţei întârzierilor dării în funcţiune în urma procesului de mentenanţă, datorate factorului uman poate fi enefică pentru companiile aeriene,din punct de vedere al reducerii costurilor.

5n urma unui studiu al operaţiunilor de mentenanţă la liniile aeriene comerciale s-a constatat căîn 901 ; 701 din situaţii, componentele demontate pentru reparaţii nu erau de fapt defecte.

n incident devastator, în care a fost implicat o suflantă cu sistem de supape de protecţie, la platforma petrolieră !291?, montaj. incorect >341?, citiri eronate peafişaje şi cadrane indicatoare, sau lipsă citiri date >/41?, inaccesiilitate >/1?, şi diferite altecauze >2@1?.

EROR# DE MENTENANŢĂ ÎN $ADRUL $#$LULU# DE ,#AŢĂ AL UNU# S#STEM *#

$ĂDEREA A$ESTU#A DATOR#TĂ EROR#LOR UMANE

!rorile de mentenanţă în ciclul de viaţă al unui sistem încep, de e&emplu, din momentul apariţieilor şi până la începutul perioadei de funcţionare defectuoasă, când deja se văd efectele erorilor."upă cum se oservă în "i& 1, contriuţia erorilor de mentenanţă la totalitatea erorilor umanecare duc la avarierea sistemului, sunt cel puţin egale cu erorile de operare ale operatoruluisistemului respectiv. Fig.2 arată situaţiile de avarie proailă datorate erorilor factorului uman


5/11

într-un ciclu complet de viaţă al unui sistem. *servaţi că pe măsură ce sistemul se uzează fizicşi moral erorile de mentenanţă cresc dramatic. * ună înţelegere şi folosire a timpului petrecut pentru a îndeplini diferite sarcini de întreţinere, poate fi de folos în analiza erorilor dementenanţă. "e-a lungul timpului, studiile au demonstrat că majoritatea timpului disponiil pentru mentenanţă se alocă activităţii de diagnosticare a defectelor. 5n conformitate cu unul

dintre asemenea studii, timpul alocat de către personalul de întreţinere echipamentului electronicse poate clasifica în trei grupe# diagnosticarea defectelor, acţiuni de remediere şi verificareaechipamentului& "i& ) arată procentele de eşec la fiecare dintre cele trei grupe mai susmenţionate.

Fig .2. Ciclul de viaţă al unui sistem în funcţie de erorile umane

Fig.3 !şalonarea timpului de întreţinere al personalului în >1?, până la cădere


6/11

$ELE MA# DES ÎNTLN#TE EROR# UMANE ÎN MENTENANŢĂ! "RE$,ENŢAA$ESTORA *# #N$#DENTELE %E $ARE LE %OT %RO,O$A

Fig./

'-au efectuat nenumărate studii asupra factorului uman în întreţinerea echipamentelor din

domeniul aeronautic. nul dintre aceste studii prezintă primele opt cele mai des întâlnite eroriumane în întreţinerea aeronavelor peste 7@00 28?, evenimente în urma cărora se impuneremorcarea >20?, sistemul nu a fost construit în condiţii de siguranţă >20?, avariereaechipamentului >20?, situaţii în care nu s-a sesizat deteriorarea sistemului >8?, căderi şi acţiunispontane >8?, instalare incompletă a sistemului >7?, munca nedocumentată >7?, personal pătruns

în zonele de securitate >7?, personal e&pus riscurilor >9?, sistem nereactivat sau dezactivat >9?, personalul nu are sau nu foloseşte echipamentul potrivit >9?, echipamentul folosit nu se poaterepara >9?, personalul nu a fost avertizat veral >/?, persoane cu permis de conducereautovehicule, care conduc capete tractor sau echipamente de ridicat >3?, nu se folosesc semne deavertizare sau fanioane >3?, echipamentul netestat corespunzător >3?, sistemul de locare desiguranţă sau de avertizare eliminate >3?, vehicule sau echipamente care intră în contact cuaeronavele >3?, diverse materiale uitate în aeronavă sau la motoare >2?, panoul de acces uitat


7/11

deschis >2?, sistemul de deschidere a fost contaminat >2?, echipament neinstalat >2?, talouri decomandă instalate incorect >2?, solicitări de service nesoluţionate >2?, piesele de schim de lamagazie sunt greu accesiile pentru echipa de reparaţii >2?, echipamente sau piese de schimalese incorect >2?, tip de fluid ales incorect >2?, orientare greşită >2? şi alteleB>8?. Ca şi frecvenţăde apariţie, reţineţi că un incident poate să îngloeze mai multe tipuri de erori. 5n acest studiu,

cele mai frecvente patru erori de întreţinere au fost# sistemul funcţionând în condiţii de riscevenimente în care se impune remorcarea sistemul e&ecutat în condiţii necorespunzătoareavarierea echipamentelor.

MOT#,ELE EROR#LOR DE ÎNTREŢ#NERE

!&istă multe motive pentru apariţia erorilor de mentenanţă. nele dintre aceste motive ar puteafi#

* muncă precară de întreţinere, o proiectare cu neajunsuri a echipamentelor, proceduri de

întreţinere incomplet descrise, sarcini de întreţinere mult prea complicate, scule şi dispozitiveimproprii pentru întreţinere, mediu de lucru ostil >de e&. temperatură, umiditate, iluminat, etc.?, personal de întreţinere necorespunzător, manuale de întreţinere depăşite, pregătire şi e&perienţăinadecvate etc. eferitor la pregătire şi practică, un studiu asupra tehnicienilor de întreţinere ademonstrat că cei mai uni sunt cei care au mai multă e&perienţă, aptitudini deoseite pentrumeserie, stailitate emoţională mare, rezistenţă ună la ooseală şi stres, cei care oţin satisfacţiideoseite la lucrul în echipă şi care sunt e&emple de proitate morală. Dai mult decât atât, s-aoservat că e&istă o strânsă legătură între sarcinile de performanţă şi factori precum# anii dee&perienţă, vechimea acumulată în muncă, îndemânarea şi aspectele de ordin moral. e de altă parte s-a constatat o strânsă legătură între sarcinile de performanţă şi nivelul de an&ietate şi

simptomele de ooseală.

TE/N#$# DE %RED#$Ţ#E A A%AR#Ţ#E# EROR#LOR UMANE ÎN MENTENANŢĂ

!&istă nenumărate tehnici de predicţie a proailităţii apariţiei erorilor umane în mentenanţă.Cele mai cunoscute şi mai des folosite tehnici sunt Detoda DarF$(?. (mele metode presupun analize matematice comple&e de calcul al proailităţilor şi se folosesc pentru efectuarea analizei fiailităţii sistemelor industriale şi pentrucalculul proailităţii apariţiei erorilor umane în timpul mentenanţei.

Ana'i(a pe 0a(a ar0ore'ui re2e'i'or 3"au't Tree Ana'4i6

(variile sau defecţiunile se împart în trei clase#

2. defecţiuni primare, care apar în condiţiile de lucru pentru care echipamentul a fost proiectat+

3. defecţiuni secundare, care apar în situaţii pentru care sistemul nu a fost proiectat+


8/11

/. defecţiuni de comandă, în care componentul lucrează corect, dar la locul sau momentulnepotrivit

!tapele construirii arorelui greşelilor sunt#

•

definirea unui eveniment de vârf >top event?, ca de e&emplu scăparea de ammoniac• gazos din vasul de stocare numărulB.depozitulB.instalaţiaBîn timpul funcţionării

normale+ definirea limitelor sistemului supus analizei+• construirea arorelui cu ajutorul următoarelor reguli#2. în interiorul conturului semnelor pentru evenimente se trece descrierea lor >ta0e'u' )?,

dar nu se leagă direct două cone&iuni între ele >se vor descrie evenimentele după fiecarecone&iune+

3. construcţia arorelui greşelilor se realizează pe nivele pornind de sus, de la evenimentulde vârf

/. un nivel este constituit dintr-un şir de cone&iuni aflat la aceeaşi distanţă de evenimentul

de vârf şi de evenimentele imediat anterioare cone&iunilor respective9. nu se trece la nivelul imediat următor până când, cel aflat în lucru nu este epuizat.7. soluţionarea arorelui greşelilor presupune găsirea secvenţelor minimale. * secvenţă

reprezintă un şir de evenimente care conduc la un accident. 'ecvenţele minimale suntsuccesiuni de acest tip care conţin un număr minim de evenimente.

$aelul 3. 'emne convenţionale adoptate în construcţia arorelui greşelilor


9/11

D#RE$T#,E %ENTRU REDU$EREA EROR#LOR UMANE ÎN MENTENANŢĂ

"irectivele privind reducerea erorilor umane în mentenanţă se referă la procedurile de lucru, lamanagementul riscului erorilor umane, la scule, dispozitive şi echipamente, la pregătire, la proiectare, la controlul calităţii reparaţiilor, la comunicare, la păstrarea şi mediatizarea istoricului

şi reacţiile personalului la incidente.

rocedurile sunt acoperite de patru linii directoare#

2. (siguraţi-vă, pe cât posiil, că parcurgeţi toate etapele standard de lucru, aşa cum sunt descriseîn procedurile de întreţinere.

3. evizuiţi periodic procedurile şi practicile de întreţinere, pentru a vă asigura că suntaccesiile, realiste şi consistente.

/. !&aminaţi periodic procedeele şi tehnicile efective de lucru, pentru a vă asigura că nu diferă

semnificativ de procedurile formale.

9. !valuaţi periodic ailităţile personalului de întreţinere.

eferitor la managementul riscului, e&istă trei directive importante#

2. !valuaţi cu atenţie şi cu responsailitate necesitatea unei revizii a echipamentelormonitorizate, pentru a evita intervenţiile inutile asupra acestora.

3. (siguraţi-vă că echipamentele funcţionează în parametrii tehnologici menţionaţi din proiectare.

/. !vitaţi, pe cât posiil performanţa simultană pe sarcinii de întreţinere identice sau pesistemele redundante.

rivind sculele, dispozitivele şi echipamentele de întreţinere#

2. (siguraţi-vă că sculele, dispozitivele şi echipamentele sunt corect depozitate şi se folosesccorect, astfel încât la următoarea intervenţie asupra utilajului să fie disponiile imediat.

3. evizuiţi sistemele de lucru inutilizaile sau imposiil de reparat >sisteme de iluminat şistanduri de lucru?, care nu pot fi funcţionale atunci când aveţi nevoie de ele.

entru pregătire sunt valaile directivele următoare#

2. (veţi în vedere managementul resurselor umane privind personalul specializat în mentenanţăşi a persoanelor care interacţionează direct cu aceştia.

3. !valuaţi şi pregătiţi periodic personalul de întreţinere, pentru a vă asigura că este la curent cutoate noutăţile şi că poate face faţă cu succes procedeelor şi tehnicilor moderne de mentenanţă.


10/11

"irectivele referitoare la proiectare sunt#

2. (siguraţi-vă că producătorul acordă atenţia cuvenită personalului implicat în proiectareautilajelor şi echipamentelor

3. nformaţi-vă activ asupra erorilor apărute în faza de întreţinere, pentru a atenţiona proiectantulde eventualele neajunsuri ale echipamentului.

eferitor la controlul calităţii reparaţiilor, este recunoscut faptul că personalul de avizare şi decontrol al calităţii treuie să fie ferm, să nu facă raat de la calitatea reparaţiilor, în special lasfârşitul orelor de program, când pot apărea cele mai multe dintre erorile umane.

5n ceea ce priveşte comunicarea, treuie să vă asiguraţi că e&istă o metodă satisfăcătoare decomunicare între echipele de întreţinere şi între schimurile de lucru, în vederea transmiteriiinformaţiilor importante, aşa încât să nu e&iste riscul de repetare a procedurilor de mentenanţă. 5nacest sens, treuie să vă asiguraţi că e&istă o documentaţie corespunzătoare şi un sistem corect de

raportare între schimurile de lucru, astfel încât să nu e&iste posiilitatea de a se crea confuzii şiechipe diferite de întreţinere să efectueze aceleaşi proceduri asupra unui echipament.

"irectivele referitoare la reacţia la incidentele de mentenanţă pot fi rezumate astfel#

(siguraţi-vă că echipa de conducere primeşte regulat rapoarte şi reacţii la incidentele dementenanţă, astfel încât toată lumea să conştientizeze greşelile şi să nu le mai repete

. (siguraţi-vă că organizaţiile şi instructorii care se ocupă de instruirea personalului deîntreţinere primesc informaţii regulate despre incidentele petrecute în practică, pentru a leîmpărtăşi tuturor cursanţilor şi a găsi metode pentru corectarea sau evitarea acestor neajunsuri.


11/11

9i0'iora:ie

http;

erorea umana in mentenanta

Documents