eshatologia

8/19/2019 Eshatologia

1/10

Eshatologia.

Se refera la partea nala a creatiei, care urmeaza vesnic, deci dupa eanu mai urmeaza ceva. Pentru eshatologie ca parte nala a existenteiDumnezeu a creat lumea. Deci putem vorbi de relatia iconomie-eshatologie.Dumnezeu creeaza in vederea eshatologiei. Pentru eshatologie ca faza nalasi eterna a existentei creeaza Dumnezeu lumea, pentru aceasta faza nala sieterna se intrupeaza, moare, inviaza si se inalta cu trupul la cer. Eshatologia

exprima implinirea iconomiei divine sau a planului etern al lui Dumnezeureferitor la lume. Aceasta are doua planuri, vorbim de eshatologie personalasi generala.

. Particulară. !Se refera la eveninmentele ultime din viata unui om,de la deces p"n# la a doua venire.$

%. Sfarsitul vietii pamantesti si viata vesnica. &iata noastra, ca dar al luiDumnezeu este creata in vederea eshatologiei. 'rebuie sa precizam ca dupamoarte, omul nu mai poate face ceva el pentru el, targul, locul unde se

secera graul ind pe pamant. &iata noastra ca interval intre chemarea luiDumnezeu si raspunsul nostru are ca nalitate esahtologia,a dicacomuniunea eterna, fericita cu Dumnezeu.

(. )oartea ca trecere de la viata temporala la viata eterna. Daca eshatologiada sens existentei, inseamna ca moartea zica este un moment necesar siplin de sens. Ea exprima necesitatea implinirii existentei umane inDumnezeu prin comuniune. *ristos ca om trebuia sa moara pentru a arata camoartea este un accident, adica netinand de ontologia umana ea poate +nvins#, pentru a repara o stricaciune aparuta in urma separarii de

Dumnezeu. actorul care a transformat moartea zica in medicamentimpotriva mortii este dumnezeirea Sa. oborarea cu suetul la iad esteinceputul nvierii cu trupul, deci suetul uman al lui *ristos a a/uns laindumneziere si aceasta se transfera si in trup care nu pot separate.nviind, *ristos ne da viata tuturor si niciun mort nu mai este in groapa, adicaceea ce s-a intamplat cu umanitatea lui *ristos, se intampla obligatoriu si cutoti oamenii, pentru ca Sf. oan spune ca s-a facut incepatura celor adormiti.Deci *ristos, inviind arata ce ne asteapta pe toti, din aceasta cauza, 0suntemcondamnati la inviere1. Spaima de moarte pe care a simtit-o si )antuitoruleste provocata de caracterul nenatural al mortii. )oartea are un sens pozitivpentru noi, cei care credem, este poarta care face posibil accesul lacomuniunea deplina, adica neingradita de ceva sau cineva, cu Dumnezeu!Staniloae$. and gandesti asa, moartea, spune el, nu mai este simtita ca opedeapsa ci ca o predare a omului lui Dumnezeu in vederea unirii eterne cuel. 'ermenul de predare este folosit frecvent de parintele Staniloae. Aceastapredare isi are inceputul si puterea in predarea )antuitorului *ristos ca om,

%


2/10

'atalui si are la baza iubirea. Sunt tulburatoare cuvintele care exprima fricade moarte si predarea 2 0P#rinte treaca de la mine acest pahar dar nu cumvreau eu, ci cum vrei tu1.

3. 4emuirea suetului. n manualele mai vechi este explicata prin structuraspirituala a suetului dar acest lucru este eronat. Daca suetul ar nemuritor prin el insusi, toti oamenii ar deveni dumnezei pentru canemurirea este atribut divin prin excelenta. Ea nu se bazeaza pe o

indestructibilitate pe care ar avea-o suetul prin natura lui ci isi are cauza invointa lui Dumnezeu. 5mul nu a fost creat ca sa moara ci in vedereacomuniunii eterne cu Dumnezeu. 4oi participam prin har la toate atributelelui Dumnezeu. 4emurirea suetului este postulata in acest context deexistenta lui Dumnezeu, deci existenta Sa cere nemurirea suetului. Suetulparticipa la nemurirea lui Dumnezeu pentru ca relatia dintre Dumnezeu si omca persoana, atunci cand exista, se prelungeste in eternitate.

6. 4ecesitatea /udecatii particulare. n traditia 7isericii se spune ca /udecataparticulara are loc la patruzeci de zile de la moarte. eea ce se va cerceta

este daca existenta noastra corespunde cu norma obiectiva a realitatii careeste voia lui Dumnezeu. De aceea, Sfantul oan Damaschin spune ca viataaceasta este targul in care trebuie sa obtinem un prot mai mare dinperspectiva spirituala. Sfantul )axim spune ca aceasta viata trebuie sapresupuna obligatoriu miscarea de la starea de existenta pe care o avem indar de la Dumnezeu la starea de existenta buna si apoi de vesnica existentafericita ca dar ultim al lui Dumnezeu, deci miscarea in teologia ortodoxaocupa un loc extrem de important, din aceasta cauza, viata crestina seasociaza osmotic cu progresul nu numai din perspectiva spirituala, ci si din

perspectiva materiala. Singura forma de progres autentic este cea care nuface rau nimanui.

8. Esenta iadului si posibilitatea unui iad etern. n urma /udecatii particularecare are ca obiectiv stabilirea starii de conformitate cu norma obiecticva arealitatii-revelatia, omul a/unge in rai sau in iad. 9aiul are ca esentacomuniunea iubitoare si responsabila cu Dumnezeu, cu semenii si cu natura.Acesta este raiul. adul inseamna neputinta comuniunii cu Dumnezeu, cusemenii si cu aproapele, este o tragedie existentiala. 5mul poate a/unge laneputinta comuniunii cu Dumnezeu prin pacatele impotriva credintei,

nade/dii si dragostei. Descrierile iadului sunt modalitati zice care descriurealitati spirituale care nu pot descrise sau intelese altfel. adul implicadoua posiblitati 2 de a etern pentru unii si ne-etern pentru altii. ei care nuvor putea iesi din iad pana la /udecata universala nu vor mai putea iesiniciodata. Vesnicia chinurilor iadului, spune pr. Staniloae, exprima o taina alibertatii omului. ocul iadului consta in poftele care nu isi mai gasescmateria pentru a se satisface !Sf. oan Damaschin$. Parintele Staniloae

(


3/10

comenteaza spunand ca in acest foc sau chin al iadului exista un elementobiectiv si un altul subiectiv. el subiectiv este efervescenta fatasmagorica a poftei intretinuta de lipsa. El retraieste pacatele facute aici care i-au intrat ingena, doreste sa le savarseasca zic dar nu mai are trupul pentru a leimplini, comparabil cu sevra/ul unui dependent.

:. Autorul si criteriul /udecatii particulare. Autorul /udecatii particulare este)antuitorul *ristos deoarece El a fost si om. ;udecata este numita uneori

infricosatoare iar /udecatorul, 7landul Pastor, este numit infricosatorul /udecatori- notiuni paradoxale. Expresiile denesc subiectivitatea noastravinovat#. n acelasi context, trebuie sa adaugam ca la a doua venire careeste moment de bucurie nala suprema, va pentru unii moment detanguire si de plangere, deoarece vad ceea ce nu au crezut.

. Starea suetelor intre /udecata particulara si cea universala. Atat stareasuetelor din rai cat si starea suetelor din iad este provizorie. ParinteleStaniloae spune ca suetele celor plecati cu pacate de moarte sunt inchise iniad ca intr-o inchisoare, nu sunt chinuite inca in focul general, ci il au in fataochilor si sufera in asteptarea de a cadea sigur in el. Acesta stare provizorie,multe suete pot scoase din iad prin rugaciunea celor vii. Daca anumitesuete pot scoase din iad prin rugaciunea celor vii, suetele celor aati in

rai nu mai pot cadea pentru ca nu mai pot pacatui. Starea aceasta provizoriea fericirii din rai si a nefericirii din iad nu poate compatibila cu purgatoriulcatolic deoarece cei din purgatoriu sunt pe calea mantuirii, purgatoriupresupunand obligatoriu trecerea in rai.

?. omuniunea dreptilor in rai si a bisericii de pe pamant cu ei. Suntem in@acomunitar# prin excelen@# deoarece asa a fost creat de Dumnezeu, dup#

3


4/10

chipul lui Dumnezeu adica se impartaseste de comuniunea Sntei 'reimi,pentru ca repeta in mic comuniunea absoluta a Sntei 'reimi. Din acestpunct de vedere, noi comunicam cu cei morti prin rugaciune, noi ne rugampentru ei si ei se roaga pentru noi. imitirul este dormitorul trupurilor pentruca suetul nu moare, el doarme asteptand invierea. Sntii prezenti in raiarata umanitatea lor, spune el, actualizata in *risstos prin iubirea pe care le-o arata fratilor lor vii. Sntii experimenteaza la cel mai inalt nivel spusa)antuitorului ori de cate ori ati facut un bine unui frate mai mic, mie mi-ati

facut. Din aceasta cauza le cerem sntilor sa se roage pentru noi.Dimensiunea aceasta comunitara este foarte bine ilustrata la Proscomidie.Aceasta comuniune nu are conotatii paranormale.

%. 9ugaciunea bisericii pentru cei raposati si starea suetelor din iad. nurma rugaciunii 7isericii, cei din rai, aati mai /os, vor urca la trepte maiinalte prin rugaciune celor de pe pamant. ei situati pe trepte mai inalte vorurca pe trepte din ce in ce mai inalte. Aceasta se este numita de Brigorie de4Cssa epectaz#. Atat starea de fericire si de nericire nu sunt ablonate, nuse bucura toti la fel si nici nu sufera toti la fel. Pentru ca ecare persoanaumana este unica si irepetabila. =a aceasta realitate s-a gandit )antitorulcand a spus ca in casa 'atalui )eu, multe locasuri sunt.

. Eshatologia universală. !Dumnezeu nu creeaz# la +nt"mplare ci cuun scop i se +ngri/ete ca scopul s# e primi, de aceea nu putem vorbi de oautonomie a crea@iei, idee foarte actual# dar aceasta este imposibil#deoarece sensurile crea@iei nu trebuie c#utate +n ea, ci +n creator$

%. naintarea crea@iei spre sf"rit. 4oi nu vorbim de distrugerea lumii, ci dedistrugerea, de schimbarea chipului actual al lumii. Ar foarte periculos savorbim despre sfarsit din perspectiva dogmatic# deoarece ar un nonsens

existential, deoarece Dumnezeu ne-ar creat ca sa murim. 4u ar avea niciunsens sa nasti viata ca sa moara, deci nu vorbim de sfarsit ca distrugere, caneantizare ci ca trecere a conditiei actuale a lumii intr-o alta conditie voita deDumnezeu, din etapa actual# +n etapa nal#, +n eshaton dup# care nu maiurmeaz# nici o alta etap#. 5amenii s-au intrebat daca tot ceea ce a creatDumnezeu va ramane si va suporta trecerea din conditia existentialaprezenta in cea eshatologica sau trecerea o va face numai omul. 9aspunsul

6


5/10

este afrimativ deoarece tot ceea ce a iesit din mana lui Dumnezeu va trecein conditia existentiala nala dupa care nu mai urmeaza nimic altceva. 'recerea aceasta nu mai este vazuta ca o pedeapsa, ci despre implinire, denalitatea voita de Dumnezeu. eea ce va urma este imparatia luiDumnezeu, aceasta exprima comuniunea eterna cu Dumnezeunemaingradita de ceva sau cineva. Sau, faptul ca Dumnezeu va a/unge sadomneasc# in inima si in lume, sa imparateasca. Daca Dumnezeuimparateste in mine si in lume, inseamna ca raul va abolit, va scos afara

din existenta. Fneori in spiritualitatea ortodoxa se insinueaza ideea ca trupuluman, a/uns in aceasta etapa isi pierde integritatea sau specicitatea de trupa/ungand un trup duhovnicesc sau vorbesc despre un trup ingeresc. Aceastaconceptie este gresita deoarece trupul uman nu isi poate schimbaspecicitatea, ci devine ca trupul )antuitorului *ristos, ceea ce va eliminatdin trupul uman transgurat vor boala si moartea care sunt consecintapacatului. 'rupul nostru devine asemanator cu trupul )antuitorului *ristos.Altii spun ca sexualitatea sau caracterele sexuale vor disparea in aceastatrecere spre conditia existentiala viitoare si etern#. Specicitatea ramane

aceeai deoarece sexul tine de identitatea unei persoane si Dumnezeu nuanuleaza identitatea. Deci trecem in eshaton asa cum am iesit din mana luiDumnezeu !'eol al Antiohiei$. Daca Dumnezeu ar provoca o schimbare arinsemna ca isi da seama ca a gresit si ca trebuie sa repare o greseala.Dumnezeu in identitatea noastra nu a putut nimic rau, raul a aparut odata cucaderea in pacat. eea ce trebuie sa precizam este ca aceasta identitatesexuala, dincolo va deveni inoperant# deoarece in eshaton nimeni nu se maiinsoara si nimeni nu se mai marita. n eshaton nu vom mai avea nevoie demancare si bautura, iar toate valorile din aceasta lume vor inlocuite de ovaloare existentiala suprema- vederea continua a lui Dumnezeu. Afecteleomului sunt sadite de Dumnezeu si nu au caracter p#c#tos, El a pus afecteleprin care avem posibilitatea sa exprimam libertatea si calitatea de chipuri alelui Dumnezeu. Dupa cadere deturnam continutul afectelor, le alienam, lemutilam, dar afectele in structura lor sunt puse in noi de Dumnezeu si au uncontinut pozitiv. 'oate afectele noastre vor ramane dar toate vor evidentianevoia comuniunii si a iubirii resposabile cu Dumnezeu si cu semenii.Afectele tin de identitatea noastra personal#.

Aprecierea nal# se va face din perspectiva implic#rii noastre,deoarece Dumnezeu ne-a f#cut colaboratorii s#u, El voind s# ae daca ne-am

asumat cu responsabilitate acest mandat. Atunci va evident ca istoria nueste o insiruire de elemente revolute, ci istoria intreaga va prezenta in fatatuturor. storia destinata unui sfarsit voit de Dumnezeu si a unei aprecieri a=ui este opera comuna a intregii omeniri in care ecare ins isi are importantalui.

8


6/10

(. P#reri despre condi@ia lumii +n momentul sf"ritului. Acest moment nupoate cunoscut de nimeni. 5bsesia calculatorilor se explica prin ideeanecrestina ca lumea in forma in care se aa ea este rea si ca trebuiedistrusa. 4imeni nu stie cand se va produce schimbarea chipului actual allumii, nu vorbim de distrugere. Pentru noi, apocalipsa, notiune frecventfolosita, nu are sensul din cultura moderna unde este inteleasa ca distrugere,neantizareG sensul real este de revelatie, descoperire a evenimentelor carevor premerge si insoti sfarsitul chipului actual al lumii, de aceea inseamna

revelatie, este revelatia lui Dumnezeu. 4u exista unanimitate de opinii inceea ce priveste conditia lumii in momentul sfarsitului. Sfantul Simeon spuneca acest sfarsit va implinit cand raul va atinge apogeul, alti parinti spun case va intampla cand binele va atinge dezvoltarea lui maxima de vreme ceDuhul Sfant, spun ei, va aparea deplin dupa sfarsiutul creatiei in forma eiactuala. Pr. Staniloae precizeaza ca numai Dumnezeu constata cand lumea ecoapta pentru sfarsit si tot numai El va evidentia daca lumea a inaintat spretinta voita de El sau daca nu, sau masura in care a inaintat sau nu a inaintat.

3. Semnele sfarsitului chipului actual al lumii si motivul nevazut al sfarsitului.Pr. Staniloae spune ca unele semne sunt prea generale, cum ar razboaiesau vesti de razboaie, calamitati, deoarece au fost, sunt si vor . El spune canu se stie cum trebue inteleasa convertirea evreilor, iar celelalte semne pot socotite ca prezenta inainte de a se produce si contestate cand se vor produs si atunci, cand aceste semne de care nsusi )antuitorul vorbeste, voravea coordonate sau dimensiuni planetare, ele cu siguranta vor constituisemne ale sfarsitului chipului actual al lumii. eea ce este de retinut e faptulca istoria nu va a/unge la sfarsit prin ea insasi sau deoarece vrea cineva sadistruga chipul actual al lumii, ci numai prin voia lui Dumnezeu atunci cand

continuarea ei nu ar mai avea rost si cu mi/loacele alese de El. Sf. Brigorie de4Cssa spune ca istoria in integralitatea ei este destinata zidirii )antuitoruluiin oameni si in cosmosG cand aceasta zidire va a/unge la deplinatatea ei si nuva mai lipsi ceva, atunci lumea este gata sa treaca din etapa existentialaprezenta sau istorica in cea eshatologica deci chipul actual al lumii se vasfarsi atunci cand nu va mai posibila o dezvoltare dincolo de dezvoltarea lacare a a/uns umanitatea asumata de )antuitorul *ristos. Sfarsitul sauepuizarea istoriei nu va nici accidental, nici silit de providenta, ci se vadatora, spune parintele Staniloae, unei misterioase convergente aprovidentei cu libertatea umana. Prin imbinarea acestor doua cauzalitati seraspunde ecient obiectiei sfarsitului chipului actual al lumii este un esec allui Dumnezeu. S.c.a.l. nu poate un esec deoarece nu vorbim de distrugere,ci de implinire.

6. &enirea )antuitorului-cauza prefacerii lumii si a invierii mortilor. A douavenire, prefacerea lumii si invierea mortilor sunt evenimente simultane. n (Pt 3 2% se spune ca stihiile vor arde si de aici, unii au tras concluzia ca acest

:


7/10

chip actual al lumii va distrus, daca am admite ideea distrugerii am admiteca tot ceea ce a creat Dumnezeu a fost rau, ca a avut loc o greseala.Expresia lui Petru trebuie inteleasa ca lumea noua e anticipata de sfarsitulchipului actual al lumii asa cum omul trebuie sa treaca prin moarte pentru aa/unge la inviere, spune pr. Staniloae. Prefacere si invierea mortilor isi arecauza in apropierea maxima a lui Dumnezeu de lume, spune el. Adica sesfarseste chipul ingrosat sau invartosat al existentei si se innoiesteadaptandu-se trupului Sau inviat si trupurilor noi ale oamenilor. Pentru acest

motiv, acest moment este vazut ca o incizecime universala sau un 'aborgeneralizat. Daca la inceputul crearii lumii, Duhul se purta pe deasupraapelor si dadea viata, adica pregatea materia, la sfarsit, ceea ce facea Duhulla inceputul existentei, implineste la sfarsitul ei.

8. aracterul pnevmatizat al lumii si transparenta )antuitorului *ristos printoate. Sf. Brigorie Palama spune ca fara a disparea material, lumea va atatde scaldata in spiritualitate incat spiritul nu va mai vazut prin materie, cimateria prin spirit. Adica sensul existentei nu trebuie cautat in existenta ci increatorul existentei. Si in forma actuala, materia lucrurilor si a trupurilorumane este lumina. Din aceasta cauza, se spune ca tot ceea ce exista esteconcentrare de lumina. Putem demonstra aceasta e prin zica cuantica eprin cuvintele lui Dumnezeu 0sa e lumina1, lumina originara care este un felde matrice originara in care isi au bazele toate formele ulterioare deexistenta, deci armam implicit ca toate formele de existenta, oameniiinclusiv, avem ca suport lumina originara. Din aceasta cauza cuvantulromanesc lume, inseamna lumina, trimitand la lumina originara. n ciudadumnezeirii, se pastreaza materialitatea si sensibilitatea dupa naturaGmaterialitatea si sensibilitatea trupului omenesc nu dispar, deoarece au fost

create de Dumnezeu pentru ca sunt ratiuni divine plasticizata. )ateriatransgurata in stare de inviere ramane tot materie.

:. 4atura trupurilor inviate. Este o problema care nu a fost si nu poate experimentata de oameni. )odelul de dumnezeire si inviere este trupuluman asumat de *ristos care a ramas real, dovada ca nu s-a schimbat nimicin materialitatea, functiile si sensibilitatile trupului Sau, a mancat si a fostatins de 'oma. 'rupul inviat si indumnezeit ramane trup uman, nu isi schimbaforma. ata de cei care spuneau ca oamenii vor la fel ca ingerii, adica nuvor mai avea trupuri, in sec. , )etodiu de 5limp spune ca Dumnezeu a avut

un scop clar si precis atunci cand i-a creat pe oameni ca oameni si pe ingerica ingeri in aeternum si nici nu se gandeste sa ne hibrideze. Ar in/uriosspune el, ca la sfarsitul istoriei Dumenzeu se razgandeste. iecare, spune)etodiu, isi va tine in veci locul lui. n cazul nostru, specicitatea trupuluiuman se va pastra in eternitate chiar daca va a/unge la indumnezeire. deeaca specicitatea sexuala, distinctiile sexuale, vor disparea, este la fel deeronata pentru ca identitatea sexuala este si ea ratiune divina plasticizata.


8/10

eea ce nu va trece dincolo este sexualitatea asumata deoarece nu maiavem nevoie de ea, dar identitatea ramane pentru eternitate. Este greu deprecizat clar natura lor, dar Sfantul Apostol Pavel incearca sa raspundaspunand ca in conditia umana trupul uman ind slab, muritor, pamantesc,psihic, material, natural si acoperit de necinste !supus pacatului si mortii$, lainviere, vor pline de putere, duhovnicesti, nestricacioase, nemuritoare,ceresti, imbracate in slava !I Cor 15,42-52$. Este foarte des intalnitaexpresia de trup duhovnicesc, ea nu trebuie inteleasa in sensul unui trup

care nu mai are decat forma din viata aceasta, nu si substanta. orma sisubstanta se pastreaza pentru eternitate.


9/10

repara nimic deoarece este destructurat. 'ot parintele vorbeste despreinsingurarea lui si comuniunea lui cu demonii. nsingurarea se refera la faptulca nu se pot alina unii pe altii pentru ca daca aici a redus omul la calitatea deobiect, acolo nu poate vedea lucrurile altfel decat golite de continut, ii vedepe oameni ca umbre goale de continut, spune parintele. Desi trupurilepacatosilor inviaza, nu se pot impartasi de slava trupului inviat al lui *ristosdeoarece vom invia toti prin unitatea naturii noastre umane cu *ristos darfericirea este o problema de fericire personala. *ristos nu are in sine toate

persoanele umane, ci are natura comuna a tuturor persoanelor. Sfantul hrilal Alexandriei spune ca ratiunea invierii trece asupra tuturor pentru nvierea)antuitorului care ridica cu Sine toata rea omului, dar nu va folosi cu nimicpe cei iubitori de pacat, caci ei vor dusi la iad primind invierea numaipentru a pedepsiti. Pornind de la aceste date, putem spune ca suntem0condamnati la inviere1. Expresia de condamnare nu poate suspicionata depredestinare deoarece nu vom obligati sa intram in rai sau in iad. *ristos,repara integritatea conditiei umane, pana la El existand o boala incurabila iar)antuitorul gaseste antidotul dar nu ne obliga sa il si folosimG din aceasta

cauza spun Parintii ca starea in eshatologie nu mai tine de repararea facutade *ristos ci de alegerea proprie.

?. ;udecata universal#. 9eferindu-se la acest moment, Sfantul oan*risostom, spune ca in momentul acesta nal al existentei istorice nu vomcunoaste numai pe cei pe care i-am cunoscut in viata ci si pe cei pe care nui-am cunoscut niciodata pentru ca atunci nu vor mai taine, ecareexpunand viata proprie, ea devenind un document colectiv la care are accestoata lumea. 5 alta idee originala a parintelui Staniloae este ca si creatia saucosmosul se va comporta la aceasta /udecata ca o persoana, adica va privi

reprobator pe cei pe care si-au batut /oc de el si va socializeaza cu cei care l-au folosit in conformitate cu voia lui Dumnezeu. alitatea de persoana datacosmosului este explicata prin faptul ca intotdeauna in spiritualitateaortodoxa cosmosul a fost vazut intotdeauna ca o inta vie care poate sacante prin om sau care, tot prin om, poate sa urle de durere. Deoarece incosmos se aa inoculat la nivel general si secvential, rationalitati divine caresunt dialoguri pe care Dumnezeu pe poarta prin creatie cu oamenii. ;udecataobsteasc este frumos ilustrata in cult unde se spune ca in acest moment vomsta toti goi inaintea lui nemitarnicului ;udecator, adica transparenti deoarecenu vom mai putea ascunde nimic si vom /udecati numai din fapte, aceasta /udecata neavand apel.

%. &iata de veci. 4oi participam la toate atributele divine, chiar la cele maiabstracte cum ar innitatea si la eternitatea =ui nu doar prin suetulnemuritor, dovada in plus ca suetul si trupul nu pot separate. &orbim deviata de veci deoarece dupa acest moment participam la eternitatea luiDumenzeu atat cu trupul cat si cu suetul. Hiua a opta exprima participarea

?


10/10

la eternitate. Ea mai poate numita din perspectiva numararii, prima siultima. n aceasta zi vor functiona pe coordonate absolute ceea ce Sf.Brigorie de 4Cssa epectaze. Adica de la bine spre mai bine, de la frumos spremai frumos, intr-o inaintare care nu se sfarseste niciodata. Ea nu esteplictisitoare datorita tainei persoanei. Asa cum la nivel uman, cel careiubeste in conformitate cu voia lui Dumnezeu, ne pierdem in innitateapersoanei iubite, cu atat ne pierdem !nu specicitatea$ in inntatea luiDumnezeu si nu plictiseste pentru ca este vorba de iubire. Sfantul )axim

spune ca in viata viitoare nu va mai nici un interval sau diastază intrefaptura si creator. Daca faptura se poate misca la innit in Dumnezeu,aceasta miscare este stabila ind o experienta a innitatii care intretinevointa de si mai deplina cuprindere a lui Dumenzeu. n cazul zilei a saptea,am denit-o ca odihna a sabatului adica are sensul de a/ungere in odihnainseamna desavarsire. ine se desavarseste, se odihneste pentru ca nu maiare spre ce sa tinda mai mult. Sfantul )axim )arturisitorul spune ca rea esupusa miscarii transformatoare atata vreme cat traieste in timp, dar ajunsa

in Dumnezeu, va avea o stabilitate mereu in miscare si o identica

miscare stabila savarsita etern in jurul aceluiasi Unu si Singurul.Din perspectiva iadului, inseamna opusul, adica neputintacomuniunii cu Dumnezeu, cu semenii si cu cosmosul, cu creatia. nseamnarautate asociata cu durere, tristete si insingurare. Fnii intreaba cum seimpaca eternitatea chinurilor iadului cu calitatea lui Dumenzeu de persoanaiubitoare sau cum poate fericit parintele cand copilul este in iad si ca estenedrept pentru o viata asa de scurta, pedeapsa sa e eterna. Dumnezeu esteiubire, nu isi permite sa forteze libertatea unui om spre un asa-zis binegeneral. 'aina eternitatii chinurilor iadului este legata de taina libertatiiumane, deci Dumenzeu nu are nici o legatura cu eternitatea chinurilor

iadului. Dumnezeu accepta ideea iadului, focului nestins si a eternitatiinefericite numai pentru diavolul, *ristos nsusi spune ca iadul nu este facutpentru oameni, ci pentru diavoli si ingerilor lor. Adica un om a/unge in iadpentru ca el vrea sa a/unga acolo nu pentru ca vrea Dumnezeu ! in fatalibertatii oamenilor Dumneeu isi limiteaa, isi !eclina

atotputernicia "ui$. Pacatele care ne trimit cu siguranta, care neteleporteaza in iadul etern sunt cele impotria Duhului Sfant !a credintei,nade/dii, dragostei$, nevindecate aici, deoarece nimeni nu poate comunica cuDumnezeu fara cele trei virtuti teologale, sunt imposibilitati logice. deea

apocatastazei din perspectiva dogmatica ortodoxa este o imposibilitatelogica iar taina eternitatii iadului nu are nici o legatura cu voia lui Dumnezeu.n contextul cultural contemporan se bucura de popularitate

reincarnarea. 5pinia 7isericii este clara si categorica. Principalul argumentpentru cineva care crede este ca omul *ristos a murit dar a si nviat cuacelasi trup pe care =-a avut inainte, nu s-a reincarnat.

%

eshatologia

Documents