GRIGORE POSEA

LILIANA GURAN-NICA o NICOIAE CRUCERU

RADU SAOTATA . ADRIAN CIOACA

Europa - Romtnia - Uniunea Europeane

Cuprins

CAPITOLULIEuropa qi Romdnia - elemente geografice deba26....,..

. Test de autoevaluare secventiali.....

CAPITOLULIIRominia ;i Uniunea Europeani..............

CAPITOLULilIEuropa gi Uniunea Europeani in lumea contemporani

..........................., 41. Spaliul rominesc gi spaliul european....... .....4

2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei gi ale Rominiei...................... .............. 13

75

76

2. Caracteristici geografice, politice qi econornice actuale ale Uniunii Europene....... .........79

4. Diviziuni regionale;i organizarea spa{iului geografic in Uniunea Europeand* ... ........... 101

1. Probleme fundamentale ale lumii contemporane

3. Uniunea Europeani 9i ansamblurile economice gi geopolitice ale lumii contemporane - privire comparativi....... 130

4. Mondializare, internalionalizare qi globalizare din perspectivi europeani...... .............. 133

5. Europa, Uniunea Europeani gi Rominia in procesul de evolu(ie a lumii contemporane

CAPITOLULTVElemente de geografte sociali;i culturald a Europei;i a Romlniei* .....,..... ......,..,........ 142

5. Raportul dintre elemente de geografie sociali;i culturali a Europei 9i Romdniei*......... ......................... 152

CAPITOLULVElemente de geografia serviciilor gi ad.ministrafie in Europa gi in Romd.nia** .,,,.......... 156

4. Elemente de geografie administrativd: organizarea administrativd in ldri din Europa gi organizarea administrativd in

Evaluare sumativi.........

(*) 9i corp de literd cursiy se odreseozd speciolizdii gtiinle sociole din codrul filierei ieoretice, profil umonist; se oloc6 o ord/sdptdmdnol(*.1 9i .orp de literd cursivse odreseozd colificdrii probsionole core oporline de domeniile servicii 9i odminiskolie.

t76

ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA1. Spafiul rominesc gi spafiul european

1.1. Spa{iul* rominesc trebuie privit in doul sensuri:

spaliul etnogenetic al poporului romdn gi spaliul statal.

. Spaliul etnogenetic, in care s-a niscut poporul romdn,

Iimba gi cultura sa, a cuprins un teritoriu foarte mare al Europei

Centrale qi Balcanice,locuit de strlmogii nogtri, traco-dacii. Acest

spaliu se intindea atit la nord de Dunire - in Carpafi, pe un areal

extins in jurul acestora, ce cuprindea in vest, Panonia panl la

Dunirea de Mijloc, iar in est, podigurile pinl la risirit de Nistru

- cit qi la sud de fluviu peste o mare parte din Peninsula Balcani-

c[, pini in nordul Greciei qi sud-esflrl Albaniei. Peste acest spaliu

s-a format gi un prim mare stat trac, unificat politic de regele get

Burebista (amintit de istoricul gi geografirl Strabon - sec. I i.Hr.),

care a domnit intre anii 82-44 i.Hr., avind strinse legituri cu

grecii, dar aI cirui centru era reprezentat de spafiul carpato-

dunirean. Peste acest popor gi pe spafiul slu au pltruns, in timp,

legiunile lmperiului Roman, impunand o noui ordine qi probabil

o noui Urnbe, in parte qi alti culturi. A inceput sinteza traco-

daco-romani, respectiv etnogeneza romA.rrilor de la sud de

Dunire, iar apoi gi in spa{iul carpatic, sintezi realnatdintre sec. IIi.Hr. Ei VI d.Hr. Unii geografi gi istorici admit o oarecare

T

FR

* Spa{iu = termen vital pentru geografie, dar cu multe sensuri (R. Brunet, 1992).Yezi gi pag. 5. I

EUROPA $r ROMANIA -

'tptil lui Burebista

I

P :' '

Gernlan, riinr/

Sairrt a

.ir

diferenliere de culturl gi organizare a daco-gelilor, prealabllit

romanizerii, in arealul carpato-danubiano-pontic, care s-a

constituit (sec. I d.Hr.) sub Decebal intr-un nou stat, Dacia,binefortificat prin nenumirate cetifi situate in special in jurul capitalei

Sarmizegetusa din Munlii $ureanu, pe Platoul Dacic. impdratul

Tiaian ataci Dacia in 101-102, cucerind Dobrogea (unde ina[nmonumenfirl de la Adamclsi, Tropaeum Traiani). Revine in 105-

106 (cu 14legiuni) gi transforml o parte din Dacia in provincie

romani, cu o noul capitali, Sarmizegetusa Regia (Ulpia Tiaiana),

construiti in Depresiunea Ha{eg. Se desivirgegte acum ceea ce s-a

numit ,,romanitatea orientall", sifuati, o parte, in spa[iul balcanic

sud-dunirean gi o alta in cel carpato-danubiano-pontic.

Aceasti romanitate orientali a fost sparti insi de asaltul

popoarelor migratoare de la frontiera nordici a ImperiuluiRoman de Risirit. inceputurile au fost frcute de valurile gotice qi

r** *** t

Spolia geografir = ,,extindere lerestrdutilizotd si omenoiotd de societdti invedere reproducerii lor, ln sens lorg.Cuprinde osomblul locurilor si relotiilorlor..." Spoful geogrofic, spre deosebirede spoliul filozofic infinit, este limitot Ionivelul mediului geogrofic lerestru deviofd. Este structurot sub formd desistem, fiind compus din interferenlovoriotd, lo nivelul teritoriului, o muliorelemente noturole si socio-umone, ;i ounor energii, cum or fi: roci, relief,

ope... o;ezdri, cdi de comuncofie, gru-puri de populotii de diferite noiiono-litdti, culturi sou religii... energie so-lord, cosmicd, inteligentd umond etc.Co urmore, spofiul geogrofic poote fidivizot (concrei sou numoi teorelic) inmulte gi tot felul de suhspolii (vezi sche-mo), de lo un loc restrdns p6nd lo

spotiul Terrei. Toate formeozd sisteme

{ subsisteme, in generol ierorhizote 9i

ordonote orizoniol-teritoriql ii peverticold.Unii il socotesc mqi concret dec6t con-ceptele de zond, regiune sou chiormediu geogrofic ;i peisoi, degi, spreexemplu, nofiunile de regiune 9i regio-nqlizore sunt tot moi mult folosiie 9i incontextul conceptuol ol spotiului geo-grofic. Alti outori considerd cd nofiuneode spoiiu geogrofic se poote oplicooricdrei rndrimi geogrofico-teritoriolespre deosebire de cele trei - zond, re-giune, loc - utilizote des in geogrofiaregionold. Suni geogrofi core fixeozdco scop principol ol geogrofiei regio-nole, regionoreo , orgwizotw 1i

spoliulai geografk in vederecr unei dez-vohdri durobile. Rezultotele de p6ndocum dovedesc moi mult incercdri teo-retice (nu si proctice), cu rezultote foorlediferhe (regiondri cu occent pe trodifli,pe istorie, pe religii, pe centre polorizo-toqre - oroge, pe concepie mentoleetc.). Existd insd o solule pentruprocticS: luuul in echipe mixte, formotedin geogrofi, dor gi din economigti,sociologi etc., colobor6nd lo o concretdcercetore q terenului pentru regiondriteritoriqle stiinlifice pentru o dezvoltoredurobila.

0 250 &0 750 1000 h

Saiil

'L-- I

. - Celegoiia s!blp.rlillcr .x /e'r lul:, geogrefic ,r' i..rl r' i rra'

, l!-.-9et-e-99lia:q9i:"p9!1]9i-tr!]!-"-18 qllu."i:!.?-l-g?.n!1ela-, l.-,,!o:!v!y!.- - . r: ':-.-:: ^- {

5

hunice (secolele IV-V) ;i apoi de mareea slav[ (dupi secolul al

Vl-lea), care a sufocat Imperiul Bizantin. in spaliul carpato-duni-

rean, tofi migratorii care au rf,mas au fost asimilali de romAni, dar

la sudul Dunirii s-au localizat si s-au impus bulgarii qi iugoslavii,

spdrgAnd unitatea romanit[lii orientale gi impingAndu-i pe romini(aromAni, vlahi) in sud, p6ni la Thessalia. Acegtia s-au retras inmunli, ca p[stori, ori au format insule de romAnitate.

A doua reducere a spaliului etnogenetic rominesc a inceput la

slhrqitLil secolului al IXlea, prin valul migrator a1 ungr"riloa stabiJiqi

inilial intre Dunarea de Mijloc gi Tisa, care au format mai apoi

Regatul Ungariei, er'lins continuu la est de Tisa, pand in Transilvania.

La aceasti fazi s-a ad[ugat mai tArziu, formarea unorimperii vecine (rus, austro-ungar Ei otoman), toate cu tendin(e de

a avansa Ei ocupa spaliul carpato-danubiano-pontic.

S-au menlinut gi alte insule de romAnitate din vechiul spaliu

etnogenetic, in sudul Duni.rii, in Cdmpia Panonici gi chiar la est

de Nistru. RomAni existi astizi gi in alte locuri din lume, locali-

za{i relativ compact, dar aceste locuri nu fac parte din spaliul etno-

genetic romAnesc.

Sub aspect cultural, spaliul rominesc actual a mai fost

nunrit gi ,,spa{iul mioritic" (L. Blaga, 1936), reprezentAnd spiritu-

alitatea creatoare a satului autohton, cu un specific aparte indiversitatea culturilor europene.

+ :?,....,:.:t=,', ',.i.:,.',,.,.i :. ii..i,i1'!.:\.. a tIeCUt pfin mUlte SChimbifi

impuse in principal din exterior. in prezent, in afara Rominiei,mai exista un stat romdnesc, Republica Moldova. SpaliulromAnesc mai este numit qi,,spaliul carpato-danubiano-pontic",

deoarece Rominia (gi Republica Moldova) se suprapune unuisistem teritorial european, (domeniu), conturat dupi forma

cercului Carpafilor RomAnegti gi a regiunilor limitrofe impuse

gi subordonate complementar Carpafilor. Ca stat, Rominiaaparline Europei Centrale(').

Pozifia ;i suprafa{a geograficd. RomAnia e situat[ pe paralela

45" N gi meridianul de 25" E. Are o suprafall de 238.391 km2

(238.400)('), plus 23.700 km' din platforma Mirii Negre. Popu-

lalia, peste 19,5 milioane (2016), este formati din romAni (89,5%)

gi alte nalionalit5li: 6,60/o maghiari gi secui. Ca religie, 86,70lo sunt

ortodocEi. in Republica Moldova triiesc circa 4 milioane de

romAni, in ,,insulele" de la sud de Dunire circa 1,5 milioane de

Sub ospect geopolitic 9i geostrotegic,Romdnio este situotd lo introreoDundrii in Moreo Neogrd, pe 1075 kmdin Dundreo lnferioord, lo intersecfiointereselor unor foste mori imperii gi

pe importonte drumuri europene,intre core oxo Dundrii. Rom6niq focepo*e din NATO, isrin 2007 o intrqtin Uniuneo Europeond.

(l ) Centrul Europei este situot lo c6tivcr kilometri nord de vdrsoreo rdului romdnesc Vqser in Tiso,'in fostul sot de rom6ni Trebusoni {ozi Dilevo,in Ucroino). Aici, Societoleo Austro-Ungord de Geogrofie o fixol o bornd, ln 1875, inscriplionotd in lotind, stobilind punctul centrol si

distontele p6nd lo Arctico, Creto, lrlondo si Urol.(2) Este cr I 2-o tord din Europo si o 9-o din UE; ocupd 2,4% din suprofoto Europei 9i 5,6% din UE. Co populotie este o Z-o din UE.

Clprrorur I

6

aromani, iar in Ungaria au rlmas mult mai pulini, fiind aproape

deznationalizali. Sunt mulli romAni plecafi gi in alte liri (europene,

S.U.A. s.a.). Frontierele RomAniei se intind pe 3.150 km, din care

1.876 km au devenit, drn 2007, granite ale UE (spre Serbia,

,\loldova gi Ucraina). La Marea Neagri, grani{a este de 194 km pe

platfbrma continentall (245 km de !irm); aici, portul Sulina a

devenit extremitatea estic[ a UE.

Ca arhitecturd ;i medii geografice, RomAnia are in centrucercul Carpalilor Romdnegti (28o/o), fragmentali de multe vii, cu

3,10 de depresiuni interioare, locuite din timpul daco-romanilor,

cu etaje de foioase, conifere gi pajiqti alpine, dar qi cu aur, cupru,

cirbuni, fier gi uraniu. in interiorul Carpalilor este situati Depre-

siunea Deluroasi a Transilvaniei, cu zic[minte de sare, terenuriagricole, orage si cetili medievale. La exterior se afli un inel de

dealuri - Subcarpalii qi Dealurile de Vest - Iocurile cele maipopulate, datoritd bogatelor resurse de subsol (petrol, cirbuni,sare) qi condiliilor favorabile culturii vifei-de-vie qi pomilorfructiferi. in est ;i sud se extind trei mari podiquri (Moldova,

Dobrogea, Getic), dar gi micul Podiq Mehedinli, iar la marginilede sud si vest sunt grAnarele RomAniei: CAmpia RomAna (ingus-

tati spre est pAni in Delta Dunirii) gi Cimpia de Vest; impreuni,cimpiile ocupi 28o/o din suprafala totali a farii.

Evolu{ia spatiului statal al Romdniei a fost impusi de oistorie complicati si, in buni parte, nedreapti pentru poporulromAn. Este necesar s[ cunoastem, chiar sintetic, aceasti evolulie,

pentru a intelege mai bine greutdlile trecutului, apreciind avan-

tajele ;i stabilitatea oferite de intrarea noastrd tn NATO ;i in LrE.

Dup[ statul dacic ,,rotund" al lui Decebal gi Dacia Felix,provinciea Imperiului Roman, a urmat flrAmilarea qi aparilia organizirilorfeudale de tip obgti gi ,,f[ri" mici sau chiar voievodate qi cnezate,

axate pe depresiuni gi pe bazine hidrografice, cu oarecari tendinlepermanente de unificare; s-au format apoi cele trei mari (irifeudale (Moldova, Jhra RomAneasc[ gi Tiansilvania, cu Maramu-reEul, Crigana si Banatul), toate lipite de Carpali.

La inceputul mileniului al Il-lea, in spafiul romAnesc se

observl o puternici. tendin(i de unificare politic[ a rominilornord-dunireni, frinati de marea nivilire a titarilor (12a1) gi de

permanentele pitrunderi ale regilor maghiari in Transilvania, lasfhrgitul secolului al Xl-lea qi inceputul secolului al XII-lea. Totacum, in cadrul Imperiului Bizantin, se formeazS. un stat

romino-bulgar, condus de rominul Ionild Caloian (120a). inciuda tuturor opreliqtilor, in secolul aI XIV-lea, se incheagi cele

ucrains

i* f**too' 'od-

-c02v .o' o!' sq

.tto'I \^ ?^a^l taEn Lht,.

- ""e, t v'qt f t?v it[t

EUROPA SI RONIANIA _ ELEME,NTE GEOGRAFICE DE BAZA

7

Evaluare sumativl1. Care sunt denumirile conceptului de spa(iu geografic?

a)

a) 1600-1700 t859-t877 t94s-2006

insuld a Asiei

6 si7

b)

b)

b)

b) 4 si2

ati total de oceane url

2. ln ce perioadi, spa{iul statal romAnesc a ar,.ut ,,frontiere aproape ideale"?

5. CAnd a fost Dunirea (sau este) ,,hotar ferm' gi cAnd ,,punte" de legituri pe teritoriul RomAniei qi la sud

de ea? Completali pe rAndul de sus cAnd a fost ,,hotar ferm' 9i pe cel de jos, ,,punte".a)

b)

6. Cdnd s-a creat OCEMN, ce inseamni gi cAte liri particip[?

d)

c)

c) t920-1940

13. r

(7

14. r

tl

15.,tl

16.

t7.

3. Ce specific are Europa ca spaliu geografic, fafi de aite continente? Insemnali cu X r[spunsul corect:a)

4. CAte regiuni climatice se contureazd in Europa gi in RomAnia?d) 10si3

c)

c)a) 9 si7

7. Men[ionali trei specii de plante care intri in componenta maquis-ulti.

8. Care sunt cele mai importante resurse naturale in Europa?a) de subsol b) c) ale biosferei

9. Ce rege stipAnea in Antichitate ,,tot teritoriul de dincoace c1e fluviu si de dincolo'?a) Decebal Burebista Traianb) c)

f 0. Ca[i locuitori are Europa (in milioane - cifre rotunjite), cati UE gi cili RomAnia?

733;490 oi2l,7 b) 1034; 800 si 25 530;350 si 15

ll. Ce mirimi au oragele care se grtpeazd in,,aglomeriri urbane" europene?a) 155 000 - 500 000/100 km'z b) 500 000/50 km'z c) 100 000 * 150 000/100 krn'

12. Care este ordinea, in procente, a gradului de ocupare a populaliei in RornAnia?

c)a)

c)b)a)

18.

19.

20.agricultur[,industrie, servicii

industrie,agriculturi, servicii

servicii, agriculturl,industrie

13. Ce {ara are cele mai mari resurse de petroi pe teritoriul Europei?

a) Ucraina b) Franta c) d) No

14. Care firi din UE sunt mari producitoare de gaze naturale?a) Marea Britanie, F. b) Olanda, Polonia Marea Britanie, Olanda

15. Mediul p[durilor de foioase din Europa se extinde de la vest la est intre:a) b) Anslia si sudul Uralului ia si Turcianordul Uralului c)

16. Enumerali inEuropa.

in funclie de diferen(ele biopedoclimatice gi de reliel regiunile geografice din

c)

scris,

Fede Rusir

J. 5.1. ) 4.

I

17. Urmiriti harta dd

din sase judele.mai jos. Trasali tJit"t" Regiunilor dJ p"r,rottur" qi rrr"r[ionafi-le pe cele aicituite

18. Completafi spaliile iibere cu direcliile prioritare in elaborarea gi implementarea politicii de mediu:

19. CAte orage mari se gdsesc astizi in ![rile Uniunii Europene? (bifali rlspunsul corect)a) b) t200 c) it) 750

20.Realizali in clasl un Parlament European ad-hoc, in aqa fel incAt fiecare stat membru al UniuniiEuropene s[ fie reprezentat. Dezbate(i, cu argumente pro gi contra, cererile de aderare ale Croa(iei gi

Turciei.

UCHAINA

o7

4orY!+o'v q

BULGABiA

aluTi r

Fiuiesii

2200 3500

S:i!aI!iE:#E=.:':::

;l'rlr;:,: tiai,iil,lr:

L75