METODA I.N.C.D.P.M. DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA

DESCRIEREA METODEI

Metoda a fost avizata in anul 1993 si este general valabila pentru toate tipurile de activit i din economie, indiferent de modul de organizare a acestora, si a fost experimentata in majoritatea ramurilor industriale.

SCOP SI FINALITATE

Are ca scop determinarea cantitativa a nivelului de risc pentru un loc de munca, sector, sec ie sau ntreprindere, pe baza analizei sistemice si a evalu rii riscurilor de accidentare si mboln vire profesionala. Aplicarea metodei se finalizeaz cu un document centralizator Fisa de evaluare a locului de munca care cuprinde nivelul de risc global pe locul de munca. Fisa locului de munca astfel ntocmita constituie baza fundamentala pentru locul de munca, sectorul, sec ia sau ntreprinderea analizata.

PRINCIPIUL METODEI

Identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munca) pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combina iei dintre gravitatea si frecventa consecin ei maxim previzibil. Nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers propor ional cu nivelul de risc.

ETAPELE METODEI

Metoda cuprinde urm toarele etape obligatorii:1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. definirea sistemului de analizat (loc de munca); identificarea factorilor de risc din sistem; evaluarea riscurilor de accidentare si mboln vire profesionala; ierarhizarea riscurilor si stabilirea priorit ilor de prevenire; propunerea masurilor de prevenire.

Etapele necesare pentru evaluarea securit ii muncii intr-un sistem, descrise anterior, se realizeaz utiliznd urm toarele instrumente de lucru: Lista de identificare a factorilor de risc; Lista de consecin e posibile ale ac iunii factorilor de risc asupra organismului uman; Scala de cotare a gravit ii si probabilit ii consecin elor; Grila de evaluare a riscurilor; Scala de ncadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate; Fisa locului de munca document centralizator; Fisa de masuri propuse.

Lista de identificare a factorilor de risc (ANEXA 1) este un formular care cuprinde principalele categorii de factori de risc de accidentare si mboln vire profesionala, grupate dup criteriul elementului generator din cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de produc ie si mediul de munca). Lista de consecin e posibile ale ac iunii factorilor de risc asupra organismului uman (ANEXA 2), instrument ajut tor in aplicarea scalei de cotare a gravit ii consecin elor. Cuprinde categoriile de leziuni si v t m ri ale integrit ii si s n t ii organismului uman, localizarea posibila a consecin elor in raport cu structura anatomofunc ional a organismului si gravitatea minima maxima generica a consecin ei. Scala de cotare a gravit ii si probabilit ii consecin elor ac iunii factorilor de risc asupra organismului uman (ANEXA 3) este o grila de clasificare a consecin elor in clase de gravitate si clase de probabilitate a producerii lor.

Partea din grila referitoare la gravitatea consecin elor se bazeaz pe criteriile medicale de diagnostic clinic, func ional si de evaluare a capacit ii de munca elaborate de MSF si MMSSF. In ceea ce prive te clasele de probabilitate, s-au luat in considerare urm toarele: clasa 1: frecventa evenimentului peste 10 ani; clasa 2: frecventa de producere o data la 5 10 ani; clasa 3: o data la 2 5 ani; clasa 4: o data la 1 2 ani; clasa 5: o data la 1 an 1 luna; clasa 6: o data la mai pu in de o luna.

Grila de evaluare a riscurilor (ANEXA 4 ), liniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate iar coloanele clasele de probabilitate. Fiecare c su a corespunde cte unui punct din grafic, de coordonatele gravitate probabilitate culorile diferite marcheaz sec iunile ob inute in grafic prin trasarea curbelor de nivel. Cu ajutorul grilei se realizeaz exprimarea efectiva a riscurilor existente in sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate frecventa de apari ie. Scala de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (ANEXA 5), construita pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat in aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.

Fisa de evaluare a locului de munca (ANEXA 6) este documentul centralizator al tuturor opera iilor de identificare si evaluare a riscurilor de accidentare si/sau mboln vire profesionala. Acest formular cuprinde: date de identificare a locului de munca: unitatea, sec ia (atelierul), locul de munca; date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, func ie; componentele generice ale sistemului de munca; nominalizarea factorilor de risc identifica i; explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identifica i (descriere, parametri si caracteristici func ionale); consecin a maxima previzibila a ac iunii factorilor de risc; clasa de gravitate si probabilitate previzionata; nivelul de risc.

Fisa de masuri propuse (ANEXA 7) este un formular pentru centralizarea masurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de munca sub aspectul securit ii muncii.

PROCEDURA DE LUCRU

Constituirea echipei de analiza si evaluare Va cuprinde speciali ti in domeniul securit ii muncii si tehnologi, buni cunosc tori ai proceselor de munca analizate. nainte de nceperea activit ii, membrii echipei trebuie sa cunoasc in detaliu metode de evaluare, instrumentele utilizate si procedurile de lucru. De asemenea, este necesara o minima documentare prealabila asupra locurilor de munca si proceselor tehnologice care urmeaz sa fie analizate si evaluate.

Descrierea sistemului analizatIn aceasta etapa se efectueaz o analiza detaliata a locului de munca, urm rind: identificarea si descrierea componentelor sistemului si modul sau de func ionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a opera iilor de munca, ma inile si utilajele folosite parametri si caracteristici func ionale, unelte, etc.; precizarea in mod expres a sarcinii de munca ce-i revine executantului in sistem (pe baza fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozi iilor verbale date in mod curent, etc.); descrierea condi iilor de mediu existente; precizarea cerin elor de securitate pentru fiecare componenta a sistemului, pe baza normelor si standardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte normative incidente. Informa iile necesare pentru aceasta etapa se preiau din documentele ntreprinderii (fise tehnologice, c r ile tehnice ale ma inilor si utilajelor, fisa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiza a factorilor de mediu, norme, standarde si instruc iuni de securitate a muncii). O sursa complementara de informa ii pentru definirea sistemului o constituie discu iile cu lucr torii de la locul de munca analizat.

Identificarea factorilor de risc din sistem In aceasta etapa, esen iala pentru calitatea analizei, se stabile te pentru fiecare componenta a sistemului de munca evaluat (respectiv loc de munca), in baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfunc ii poate prezenta, in toate situa iile previzibile si probabile de func ionare. Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesara simularea func ionarii sistemului si deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiza verbala cu tehnologul, in cazul unor locuri de munca relativ periculoase, in care disfunc iile accidentogene (sau generatoare de mboln viri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente. Indiferent de solu ia adoptata, metodele de lucru sunt observarea directa si deduc ia logica. In cazul factorilor de risc obiectivi (genera i de mijloacele de produc ie sau mediul de munca), identificarea lor este relativ u oar , cunoscndu-se parametrii si caracteristicile func ionale ale ma inilor, utilajelor, instala iilor, propriet ile fizico-chimice ale materiilor si materialelor utilizate, sau buletinele de analiza a condi iilor de mediu.

Referitor la executant, opera ia este mult mai dificila si implica un grad ridicat de nedeterminare. Pe cat posibil, se analizeaz toate erorile previzibile si probabile ale acestuia in raport cu sarcina de munca atribuita, sub forma omisiunilor si ac iunilor sale gre ite, si impactul lor asupra propriei sale securit i si asupra celorlalte elemente ale sistemului. Identificarea factorilor de risc dependen i de sarcina de munca se realizeaz , pe de o parte, prin analiza conformit ii dintre con inutul sau si capacitatea de munca a executantului c ruia ii este atribuita, iar pe de alta parte, prin precizarea eventualelor opera ii, reguli de munca, procedee de lucru gre ite. Factorii de risc identifica i se nscriu in FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA (Anexa 6), unde se mai specifica, in aceea i etapa, si forma lor concreta de manifestare: descrierea acestora si dimensiunea parametrilor prin care se apreciaz respectivul factor (de exemplu: rezistenta la ap sare, forfecare, greutate si dimensiuni, etc.).

Evaluarea riscurilor Pentru determinarea consecin elor posibile ale ac iunii factorilor de risc se utilizeaz lista din Anexa 2. Gravitatea consecin ei astfel stabilite se apreciaz pe baza grilei din Anexa 3. Informa ii importante pentru aprecierea cat mai exacta a gravit ii consecin elor posibile se ob in din statisticile accidentelor de munca si bolilor profesionale produse la locul de munca respectiv sau la locuri de munca similare. Pentru determinarea frecventei consecin elor posibile se folose te scala din Anexa 3. ncadrarea in clasele de probabilitate se face dup ce se stabilesc, pe baza statistica sau de calcul, intervalele la care se produc evenimentele (zilnic, s pt mnal, lunar, anual, etc.). Intervalele se transforma ulterior in probabilit i exprimate prin num r de evenimente posibile pe an. Rezultatul ob inut in urma procedurilor anterioare se identifica in Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) si se nscrie in Fisa locului de munca (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate se determina apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc in parte.

Se ob ine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munca, ceea ce da posibilitatea stabilirii unei priorit i a m surilor de prevenire si protec ie, func ie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. Nivelul de risc global (Nr ) pe locul de munca se calculeaz ca o medie ponderata a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identifica i. Pentru ca rezultatul ob inut sa reflecte cat mai exact posibil realitatea, se utilizeaz ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc. In acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea si rangul cel mai mare. Se elimina astfel posibilitatea ca efectul de compensare intre extreme, pe care il implica orice medie statistica, sa mascheze prezenta factorului cu nivel maxim de risc.

Formula de calcul a nivelului de risc global este urm toarea: in care: Nr = nivelul de risc global pe loc de munca; ri = rangul factorului de risc i; Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc i; n = num rul factorilor de risc identifica i la locul de munca. Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe Scala de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate, construita pe principiul invers propor ionalit ii nivelurilor de risc si securitate. Att nivelul de risc global, cat si nivelul de securitate se nscriu in Fisa locului de munca (Anexa 6).

In cazul evalu rii unor macrosisteme (sector, sec ie, ntreprindere), se calculeaz media ponderata a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de munca analizat din componenta macrosistemului (locurile de munca analoge se considera ca un singur loc de munca), pentru a se ob ine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/sec ia/sectorul sau ntreprinderea investigata Ng. rp = rangul locului de munca p (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului); n = num rul de locuri de munca analizate; Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de munca p.

Masurile propuse se nscriu in formularul FISA DE MASURI DE PREVENIRE PROPUSE (Anexa 7). Aplicarea metodei se ncheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument neformalizat, care trebuie sa con in , clar si succint, urm toarele: modul de desf urare a analizei; persoanele implicate; rezultatele evalu rii, respectiv fisele locurilor de munca cu nivelurile de risc; fisele de masuri de prevenire.

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC ANEXA 1

A. EXECUTANT

1. ACTIUNI GRESITE 1.1. Executare defectuoasa de opera ii (comenzi; manevre; pozi ion ri; fix ri; asambl ri; reglaje; utilizare gre it a mijloacelor de protec ie, etc.) 1.2. Nesincroniz ri de opera ii (ntrzieri; devans ri) 1.3. Efectuarea de opera ii neprev zute prin sarcina de munca( pornirea echipamentelor tehnice; ntreruperea func ionarii echipamentelor tehnice; alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent, fluide energetice, etc.); deplas ri, sta ionari in zone periculoase; deplas ri cu pericol de c dere de la acela i nivel prin dezechilibrare, alunecare, mpiedicare; de la n l ime prin p ire in gol, prin dezechilibrare, prin alunecare) 1.4. Comunic ri accidentogene 2.OMISIUNI 2.1. Omiterea unor opera ii 2.2. Neutilizarea mijloacelor de protec ie

2. FACTORI DE RISC CHIMIC 2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici 2.2. Pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi 3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 3.1. Microorganisme in suspensie in aer (bacterii; viru i; spirochete; ciuperci; protozoare, etc.) 4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI (subteran; acvatic; subacvatic; ml tinos; aerian; cosmic, etc.)

LISTA DE CONSECINTE POSIBILE ALE ACTIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN ANEXA 2

Nr . Cr t.

LOCALIZAREA CONSECINTELOR Sistem osteoarticular C ol o a n a v e rt e b r al a Membru superior Brat Antebr at Palm a Deget e D S Co ap sa ga m ba P i c i o r Membr u inferior I n t e r n a Organe de simt O c hi N a s Urech e E xt e r n a S i s t e m n e r v o s

CONSECINTE POSIBILE

A p A a p r C C a a u u r t t t T a i i A e t c e e a b g d u r r c t o m e d r o m e s i a r e n p o n a n t i v i c e r a a i a s n c t c a a o u r l a r x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

A p a r at di g e st iv

A p a r a t r e n a l

D

S

M u l t i p l a

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Plaga taietura - intepatura Contuzie Entorsa Strivire Fractura Arsura termica - chimica Amputatie Leziuni ale organelor interne Electrocutare

x x x x x x x -

x x x x x x x -

x x x x x x -

x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x -

x x x x x x x -

x x x x x x -

x x x x x x x -

x x x x x x x -

x x x x x x -

x x x x x x x -

x x x x x x x x x x

x x x x -

10

Asfixie

-

-

-

-

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

11

Intoxicatie acuta -cronica

-

-

-

x x

x x

x x

x x

x x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x x

x x

12

Dermatoza

-

-

-

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

13

Pneumoconioza

-

-

-

-

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

14

Imbolnaviri respiratorii cronice provocate de pulberi organice si substante toxice iritante (emfizem pulmonar, bronsita, etc.)

-

-

-

-

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

15

Astm bronsic, rinita vasomotorie

-

-

-

-

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

16

Boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute (soc, colaps caloric, degeraturi)

-

-

-

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

17

Hipoacuzie, surditate de perceptie

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

18

Cecitate

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

19

Tumori maligne, cancer profesional

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

20

Atroze cronice, periartrite, stiloidite, osteocondilite, bursite, epicondilite, discopatii

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

x

21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32

Boala de vibratii Tromboflebita Laringite cronice, nodulii cantaretilor Astenopatie acomoditiva, agravarea miopiei existente Cataracta Conjuctivite si keratoconjunctivite Electrooftalmie Boala de iradiere Imbolnaviri datorate compresiunilor si decompresiunilor Boli infectioase si parazitare Nevroze de coordonare Sindrom cerebroastenic si tulburari de termoreglare (datorita undelor electromagnetice de inalta frecventa) Afectiuni psihice Alte consecinte

x x -

x x -

x x -

x x -

x x x -

x x x -

x x -

x x -

x x -

x x x -

x x x -

x x x -

x x x -

x x x -

x x x -

x x -

x x x x x x -

x x x -

x x x -

x x -

x x x x x

x x x -

33 34

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

SCALA DE COTARE A GRAVITATII SI PROBABILITATII CONSECINTELOR ACTIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN ANEXA 3

CLASA DE GRAVITATE/ CONSECINTE 1 2 3 4 5 6 7 NEGLIJABILE MICI MEDII MARI GRAVE FOARTE GRAVE MAXIME CLASA DE PROBABILITATE/ EVENIMENTE 1 2 3 4 5 6 EXTREM DE RARE FOARTE RARE RARE PUTIN FRECVENTE FRECVENTE FOARTE FRECVENTE

GRAVITATEA CONSECINTELOR - consecin e minore reversibile cu incapacitate de munca previzibila pana la 3 zile calendaristice (vindecare f r tratament) - consecin e reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de 3 45 zile care necesita tratament medical - consecin e reversibile cu o incapacitate de munca previzibila intre 45 180 zile care necesita tratament medical si prin spitalizare - consecin e ireversibile cu o diminuare a capacita ii de munca de maxim 50% (invaliditate de gradul III) - consecin e ireversibile cu pierdere intre 50 100% a capacita ii de munca, dar cu posibilitatea de autoservire ( invaliditate de gradul II) - consecin e ireversibile cu pierderea totala a capacita ii de munca si a capacit ii de autoservire (invaliditate de gradul I) - deces PROBABILITATEA CONSECINTELOR

Probabilitate de producere a consecin elor extrem de mica P > 10 ani Probabilitate de producere a consecin elor foarte mica 10 ani > P > 5 ani Probabilitate de producere a consecin elor mica 5 ani > P > 2 ani Probabilitate de producere a consecin elor medie 2 ani > P > 1 an Probabilitate de producere a consecin elor mare 1 an > P > 1 luna Probabilitate de producere a consecin elor foarte mare P < 1 luna

GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR Combinatie intre gravitatea consecintelor si probabilitatea producerii lor ANEXA 4

CLASE DE PROBABILITATE

1 extrem de rar

2 foarte rar

3 rar

4 pu in frecven t

5 frecven t

6 foarte fre cv ent P > 11/lu na

CLASE DE GRAVIT ATE

CONSECINTE

P > 101/a n

P>101/a n P < 51/a n (7,2) (6,2) (5,2) (4,2) (3,2) (2,2) (1,2)

P > 51/a n P < 21/a n (7,3) (6,3) (5,3) (4,3) (3,3) (2,3) (1,3)

P>2-1/an P < 11/a n

P > 11/a n P < 11/lu na (7,5) (6,5) (5,5) (4,5) (3,5) (2,5) (1,5)

7 6 5 4 3 2 1

MAXIME FOARTE GRAVE GRAVE MARI MEDII MICI NEGLIJABILE

DECES INVALIDITATE GR. I INVALIDITATE GR. II INVALIDITATE GR. III ITM 45 180 ZILE ITM 3 45 ZILE ITM