evaluarea impactului asupra mediului orastie-sibiu

8/3/2019 Evaluarea Impactului Asupra Mediului Orastie-Sibiu

1/251

Asistenta Tehnica pentru Pregatirea Pachetelor de Proiectede Drumuri pentru Fondul de Coeziune, Contract nr. 1

AUTOSTRADA ORASTIE - SIBIU

ROMANIACOMPANIA NATIONALA DEAUTOSTRAZI SI DRUMURINATIONALE DIN ROMANIA

EUROPEAID/122273/D/SER/ROISPA 2004/RO/16/P/PA/002/01

Strada Vulturilor nr.35, sector 3, BucuretiPhone: +40-21-326.83.31; Fax: +40-21-320.83.31

E-mail: [email protected] website: www.kvb.ro

K V B E C O N O M I C S A

Calea Domneasca, TargovistePhone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935E-mail: [email protected]; website: www.unixdesign.ro

Acord de m ediu

rAport lA studiul de evAluAre AimpA ctului AsuprA mediului

ASISTENTA TEHNICA PENTRUPREGATIREA PACHETELOR DE PROIECTE DE DRUMURI

PENTRU FONDUL DE COEZIUNECONTRACT NR. 1

PROIECT TEHNIC SI DOCUMENTATIE DE LICITATIE

TRONSONUL DE AUTOSTRADA ORASTIE - SIBIU

2009


2/251



Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutareadocumentatiei fara aprobarea scrisa a SC Unix SRL si SC KVB ECONOMIC SRL

pagina

1





RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Beneficiarul proiectului: Compania Nationala de Autostrazi si DrumuriNationale din Romania Ministerul Transporturilor

Proiectant general(Consortiul): DIWI INTERNATIONAL CONSULT GmbH Lider deProiectRoughan & ODonovan Consulting EngineersiC consulenten Ziviltechniker Ges.m.b.H.

Obiectul contractului: Evaluarea Impactului asupra mediului in vedereaobtinerii Acordului de Mediu - Asistenta Tehnicapentru Pregatirea Pachetelor de Proiecte de Drumuripentru Fondul de Coeziune, Contract nr. 1: Proiecttehnic si Documentatie de Licitatie Autostrada

Nadlac - Sibiu

Cod Proiect: PRM 4 10/29.05.07

Data: 2009

LISTA DE SEMNATURI

SC UNIX SRL

Expert de mediu: ing. Laurentiu Vama

Elaborat: ing. Ecaterina Calina

SC KVB ECONOMIC SA

Director Departament de Mediu: drd. ing. Tatiana Dimache

Elaborat: chim. Gabriela Musat

Verificat dr.ing. Gheorghe Dimache

Aprobat drd.ing. Tatiana Dimache


3/251




pagina

2






CUPRINS

A. INFORMATII GENERALE................................................................................................................................8A.1. Informatii despre titularul proiectului................................................................................................................. 8

A.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului ...... ...... ....... ...... ....... ...... 8

A.3. Denumirea proiectului........................................................................................................................................8

A.4. Proiectantul lucrarilor .......................................................................................................................................9

A.5. Descrierea proiectului si a etapelor acestuia ......................................................................................................9

A.5.1. Situatia drumurilor existente ............................................................................................................................ 13

A.5.2. Noduri rutiere propuse.....................................................................................................................................14

A.5.3. Elemente geometrice de proiectare ...................................................................................................................17

A.5.3.1. Profilul transversal ..........................................................................................................................................24

A.5.4. Structura rutiera .............................................................................................................................................. 25

A.5.5. Intersectia cu drumurile existente si cu drumurile de acces, intersectia cu retelele de utilitati. Elemente privindstructurile de poduri si pasaje ......................................................................................................................................... 26

A.5.6. Spatii de parcare/odihna si spatii de servicii pentru tronsonul de autostrada Orastie Sibiu.............................34

A.5.7. Centrele de intretinere a autostrazii.................................................................................................................. 35

A.6. Durata etapei de functionare ............................................................................................................................36

A.7. Informatii privind productia si resursele naturale si energetice folosite.............................................................37

A.8. Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice utilizate ...... ...... ....... ...... ....... .41A.9. Informatii privind poluantii fizici si biologici ....................................................................................................42

A.9.1. Sursele de zgomot si vibratii in perioada de executie.........................................................................................42

A.9.2. Sursele si protectia zgomotului in perioada de operare .....................................................................................43

A.9.2.1. Niveluri de zgomot si vibratii la limitele incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor protejat ................44

A.9.3. Masuri si echipamente de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in perioada de executie.........................46

A.9.4. Masuri si echipamente de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in perioada de operare .........................47

A.9.5. Incadrarea in legislatia nationala si a UE ........................................................................................................50

A.9.6. Surse suplimentare/exterioare de zgomot si vibratii. ......................................................................................... 52

A.10. Surse de radiatii............................................................................................................................................... 52

A.11. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica.........................................................................................................52

A.12. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului cu localizare geografica...........................52

A.13. Informatii despre planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului................................................61

A.14. Informatii privind modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta ...... ...... ....... ...... ....... ....... 63

B. PROCESE TEHNOLOGICE............................................................................................................................67

B.1. Categorii de lucrari proiectate .........................................................................................................................67

B.2. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare ; Alternativelor avute in

vedere ........................................................................................................................................................................68


4/251




pagina

3






B.3. Lucrari de dezafectere si refacere..................................................................................................................... 82

C. DESEURI ...........................................................................................................................................................84

C.1. Generarea deseurilor.......................................................................................................................................84

C.1.1. In perioada de executie..................................................................................................................................... 84

C.1.1.1. Deseuri inerte si deseuri acceptate in depozitele de deseuri nepericuloase ...... ....... ...... ...... ....... ...... ...... ....... ..... 84

C.1.1.2. Deseuri toxice si periculoase ............................................................................................................................85

C.1.2. In perioada de operare..................................................................................................................................... 85

C.1.2.1. Deseuri inerte si nepericuloase.........................................................................................................................85

C.1.3. Deseuri toxice si periculoase ............................................................................................................................86

C.2. Managementul deseurilor.................................................................................................................................87

C.3. Modul de Gospodarirea a deseurilor ................................................................................................................88

C.3.1. Modul de gospodarire a substantelor toxice si periculoase................................................................................89

D. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA ASUPRA COMPONETELOR DEMEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA.........................................................................................90

D.1. Descrierea si analiza impactului transfrontiera ................................................................................................ 90

D.2. Apa..................................................................................................................................................................90

D.2.1. Conditii hidrogeologice si hidrologice ale amplasamentului ................................................................ .............90

D.2.1.1. Apele subterane................................................................................................................................................90

D.2.1.1.1.Calitatea apelor subterane din zona studiata ....................................................................................................90

D.2.1.2. Apele de suprafata............................................................................................................................................ 91

D.2.1.2.1.Influenta autostrazii proiectate asupra apelor subterane si de suprafata si invers..............................................91

D.2.1.2.2.Calitatea apelor de suprafata in zona studiata ..................................................................................................95

D.2.2. Alimentarea cu apa..........................................................................................................................................98

D.2.2.1. Alimentarea apa in perioade de executie...........................................................................................................98

D.2.2.2. Alimentare apa in perioada de operare.............................................................................................................98

D.2.3. Managementul apelor uzate.............................................................................................................................. 98

D.2.3.1. In perioada de executie..................................................................................................................................... 98

D.2.3.1.1.Surse de generare a apelor uzate in timpul constructiei autostrazii....................................................................98

D.2.3.1.2.Surse de poluare a apei datorita lucrarilor de defrisare .................................................................................. 100D.2.3.1.3.Cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate .................................................................. 100

D.2.3.1.4.Sistemul de colectare a apelor uzate in perioada de executie........................................................................... 101

D.2.3.2. In perioada de exploatare............................................................................................................................... 102

D.2.3.2.1.Surse de poluare a apei si emisii de poluanti in timpul exploatarii autostrazii .................................................102

D.2.4. Prognozarea impactului asupra apelor................................................................................................ ...........105

D.2.4.1. Impactul produs in perioada de executie......................................................................................................... 105

D.2.4.2. Impactul produs in perioada de operare ......................................................................................................... 105

D.2.4.3. Afectarea ecosistemelor acvatice si a folosintelor de apa ................................................................................ 106

D.2.4.4. Efecte posibile pozitive pentru calitatea apelor ............................................................................................... 106


5/251




pagina

4






D.2.4.5. Incadrarea in legislatia nationala si a UE ...................................................................................................... 107

D.2.5. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor............................................................................................107

D.2.5.1. In perioada de executie................................................................................................................................... 107

D.2.5.2. In perioada de operare................................ ................................................................................................... 108

D.3. Aerul..............................................................................................................................................................111

D.3.1. Date generale privind clima si conditiile meteorologice .................................................................................. 111

D.3.2. Calitatea aerului in zona amplasamentului obiectivului .................................................................................. 112

D.3.3. Sursele si poluantii generati ........................................................................................................................... 115

D.3.3.1. Surse de poluanti in perioada de constructie...................................................................................................115

D.3.3.2. Sursele de poluanti generati in perioada de exploatare ................................................................................... 116

D.3.4. Prognozarea poluarii aerului ......................................................................................................................... 119

D.3.4.1. In perioada de constructie .............................................................................................................................. 119

D.3.4.1.1.Debite masice si concentratii de substante poluante in aer................................................................ ..............120

D.3.4.1.2.Debite si concentratii masice de poluanti estimate a fi evacuate in mediu comparativ cu standardele in vigoare126

D.3.4.2. In perioada de exploatare............................................................................................................................... 127

D.3.5. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului........................................................................................... 130

D.3.5.1. In perioada de constructie .............................................................................................................................. 130


D.4. Solul .............................................................................................................................................................. 132

D.4.1. Caracterizarea solului in zona amplasamentului.............................................................................................132

D.4.2. Calitatatea solului.......................................................................................................................................... 135

D.4.3. Concluzii privind calitatea solului .................................................................................................................. 136

D.4.4. Categorii de folosinta a terenurilor ocupate de proiect. Situatia juridica......... ....... ...... ....... .... ...... ...... ....... ..... 137

D.4.5. Principalele restrictii ale calitatii solurilor..................................................................................................... 138

D.4.6. Terenuri degradate......................................................................................................................................... 138

D.4.7. Surse de poluare a solului si subsolului .......................................................................................................... 139



D.4.8. Prognozarea impactului ................................................................................................................................. 141



D.4.9. Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului........................................................................142



D.5. Geologia subsolului........................................................................................................................................ 144

D.5.1. Caracterizarea geologiei pe amplasamentul propus........................................................................................144

D.5.1.1. Impactul asupra caracteristicilor geologice.................................................................................................... 147

D.5.2. Seismicitatea zonei......................................................................................................................................... 147


6/251




pagina

5






D.6. Biodiversitatea...............................................................................................................................................148

D.6.1. Caracterizarea biodiversitatii locale............................................................................................................... 148

D.6.1.1. Date privind ariile protejate existente in zona traseului de autostrada Orastie Sibiu.....................................150

D.6.1.2. Impactul asupra Ariilor Protejate................................................................................................................... 155

D.6.2. Impactul prognozat asupra biodiversitatii.......................................................................................................156


D.6.2.1.1.Impactul datorat defrisarii.............................................................................................................................. 156

D.6.2.1.2.Impactul datorat lucrarilor de executie a structurii rutiere..............................................................................159


D.6.3. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii................................................................................. 164



D.7. Peisajul.......................................................................................................................................................... 165

D.7.1. Caracterizarea peisajului din regiunea amplasamentului studiat.....................................................................165

D.7.2. Impactul prognozat asupra peisajului local.....................................................................................................166

D.7.3. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului....................................................................................... 167

D.8. Mediul social si economic............................................................................................................................... 167

D.8.1. Descrierea mediului social si economic existent..............................................................................................167

D.8.2. Caracteristici demografice ............................................................................................................................. 170

D.8.3. Calitatea vietii................................................................................................................................................ 173

D.8.4. Impactul potential al proiectului asupra populatiei locale............................................................................... 173

D.8.4.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra popualtiei locale in perioada de executie .......... ....... ...... ...... .. 174

D.8.4.2. Impactul potential al activitatii propuse asupra popualtiei locale in perioada de exploatare...... ...... ....... ...... ... 181

D.8.5. Impactul cumulativ al proiectelor de dezvoltare in zona asupra populatiei locale si a mediului .......... ....... ...... 181

D.8.6. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice si sociale locale..............................................182

D.8.7. Masuri de diminuare a impactului .................................................................................................................. 182



D.8.8. Masuri compensatorii in caz de stramutare a populatiei ................................................................................. 184

D.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural............................................................................................. 185

D.9.1. Impactul potential asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic si monumentelor istorice......... ...... . 185

E. ANALIZA ALTERNATIVELOR....................................................................................................................187

E.1. Descrierea alternativelor studiate................................................................................................................... 187

E.1.1. Descrierea alternativelor de traseu pentru autostrada .................................................................................... 187

E.1.1.1. Descrierea variantei 0- fara realizarea proiectului, modernizarea drumului existent DN7........ ...... ....... ...... 188

E.1.1.2. Descrierea variantei 1 realizarea autostrazii traseul 1 ................................................................................. 188

E.1.1.3. Descrierea variantei 2- realizarea autostrazii traseul 2...................................................................................191

E.1.1.4. Concluzii generale privind alternativele de traseu 1 si 2 ................................................................................. 196


7/251




pagina

6






E.1.2. Descrierea alternativelor de proiectare .......................................................................................................... 196

E.1.2.1. Elemente de proiectare geometrice autostrada............................................................................................. 196

E.1.2.2. Elemente de proiectare noduri rutiere.......................................................................................................... 196

E.1.2.3. Elemenente de proiectare spatii de parcare/odihna si servicii ......................................................................... 197

E.1.3. Descrierea alternativelor in alegerea tehnicilor, materialelor folosite in executie............................................198

E.1.4. Descrierea alternativei de alegere a amplasamentului pentru organizarea de santier inclusiv a bazelor deproductie, gropilor de imprumt...................................................................................................................................... 199

E.2. Analiza si compararea alternativelor studiate................................................................................................ .199

E.3. Evaluarea globala a impactului asupra mediului produs pe sectorul de autostrada Orastie-Sibiu....... ...... ....... 201

F. MONITORIZAREA........................................................................................................................................ 203

F.1. Planul de monitorizare a mediului in perioada de constructie ......................................................................... 203

F.2. Planul de monitorizare a mediului in perioada de functionare......................................................................... 204

G. SITUATII DE RISC......................................................................................................................................... 207

G.1. Posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului.................................................207

G.2. Riscuri naturale si situatii de risc ...................................................................................................................208

G.2.1. Accidente potentiale in perioada de executie................................................................................................... 208

G.2.2. Accidente potentiale in perioada de exploatare............................................................................................... 209

G.3. Riscuri naturale si situatii de risc ...................................................................................................................209

G.4. Planuri pentru situatii de risc ......................................................................................................................... 212

G.5. Masuri de prevenire a accidentelor................................................................................................................. 213

G.5.1.1. In perioada de executie................................................................................................................................... 213

G.5.1.2. In perioada de operare................................ ................................................................................................... 213

H. DESCRIEREA DIFICULTATILOR............................................................................................................... 214

I. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC.....................................................................................................214

I.1. Descrierea proiectului.................................................................................................................................... 214

I.1.1. Noduri rutiere propuse................................................................................................................................... 217

I.1.2. Intersectia cu drumurile rutiere si feroviare existente si modalitati de conectare la infrastructura existenta,intersectia cu retelele de utilitati,................................................................................................................................... 220

I.1.3. Centre de intretinere si spatii parcare/odihna................................................................................................. 223

I.1.4. Lucrari prevazute pentru protectia mediului ................................................................................................... 224

I.1.5. Elemente de proiectare geometrica................................................................................................................. 224

I.2. Metodologii utilizate in evaluarea impactului asupra mediului........................................................................ 225

I.3. Impactul Prognozat asupra mediului .............................................................................................................. 229

I.3.1. Impactul prognozat asupra apei ..................................................................................................................... 229

I.3.1.1. Impactul prognozat asupra apei in perioada de executie................................................................................. 229

I.3.1.2. Impactul prognozat asupra apei in perioada de operare..................................................................................229

I.3.2. Impactul prognozat asupra aerului................................................................................................................. 229


8/251




pagina

7






I.3.2.1. Impactul prognozat asupra aerului in perioada de executie.............................................................................229

I.3.2.2. Impactul prognozat asupra aerului in perioada de operare............................................................................. 230

I.3.3. Impactul prognozat asupra solului si subsolului.............................................................................................. 232

I.3.3.1. Impactul prognozat asupra solului si subsolului in perioada de executie ......................................................... 232

I.3.3.2. Impactul prognozat asupra solului si subsolului in perioada de operare...... ....... ...... ...... ....... ...... ...... ....... ...... 233

I.3.4. Impactul prognozat asupra biodiversitatii.......................................................................................................233

I.3.4.1. Impactul prognozat asupra biodiversitatii in perioada de executie .................................................................. 233

I.3.4.2. Impactul prognozat asupra biodiversitatii in perioada de operare................................................................... 234

I.3.5. Impactul prognozat asupra ariilor protejate ................................................................................................... 235

I.3.6. Impactul prognozat asupra mediului social si economic.................................................................................. 236

I.3.7. Impactul prognozat asupra conditiilor culturale, arheologice si istorice........ ....... ...... ....... .... ...... ...... ....... ...... . 237

I.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul ........................................................................... 237

I.5. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu............................................................................237

I.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ...... ....... ...... ...... ....... ...... ...... ...... 239

I.7. Prognoza asupra calitatii vietii si conditiilor sociale in comunitatiile afectate de impact ...... ...... ....... ...... ....... .240

I.8. Avize si acorduri obtinute............................................................................................................................... 240

J. ANEXE............................................................................................................................................................. 241


9/251




pagina

8






A. INFORMATII GENERALE

A.1. INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania(CNADNR) este Autoritatea Contractanta, beneficiarul final si de asemeneaAgentia de Implementare a proiectului.

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania este ocompanie aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilordin Romania.

Adresa: B-dul Dinicu Golescu, nr. 38, Bucuresti, Sector 1, tel. 021/314.05.28,Fax.021/318.66.45

A.2. INFORMATII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE AIMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

In procesul de evaluare a impactului asupra mediului a participat grupul format dinurmatoarele firme:

S.C. KVB ECONOMIC SA

Str. Vulturilor, nr. 35, sector 3, Bucuresti,

Tel: 021 - 326.83.31, Fax: 021 320.83.31

S.C. UNIX SRL

Str. Calea Domneasca, Targoviste

Tel: 031 - 105.09.34, Fax: 031 105.09.35

A.3. DENUMIREA PROIECTULUI

In prezent este in curs de revizuire traseul si proiectarea autostrazii Nadlac Sibiuce face parte din Coridoul IV TEN T, elaborate prin proiectul Asistenta Tehnicapentru Pregatirea Proiectelor de Autostrada prin Fondul de Coeziune, Contract nr.

1: Proiect tehnic si Documentatie de licitatie, beneficiar Compania Nationala deAutostrazi si Drumuri Nationale din Romania.

Proiectul de autostrada Nadlac Sibiu este compus din 5 tronsoane majore,astfel:

tronsonul Nadlac Aradce face legatura intre zona de frontiera cu Ungaria sivarianta de ocolire a orasului Arad ;

tronsonul Arad Timisoara Lugoj (cuprinde urmatoarele sectiuni: ByPassArad, Autostrada Arad Timisoara, ByPass Timisoara, Autostrada Timisoara Lugoj)

tronsonul Lugoj Deva ce face legatura intre variantele de ocolire a oraselorLugoj si Deva si tronsonul de autostrada Arad-Timisoara-Lugoj;


10/251




pagina

9






tronsonul Deva Orastie (Traseul tronsonului Deva Orastie porneste dinSoimus, urmeaza cursul raului Mures, unde va avea doua supratraversaripana in zona Aurel Vlaicu, iar in rest pastreaza malurile Muresului. Bypass-ultraverseaza suprafata comunelor Soimus, Harau, Rapolt, Turdas si a oraselorSimeria, Orastie si Geoagiu. De asemenea, drumul va avea doua descarcari(adica urcarile pe autostrada): una la Soimus si o alta la Simeria Veche, undeeste nevoie de un pod peste calea ferata);

tronsonul Orastie Sibiu ce face legatura intre varianta de ocolire Deva Orastie si varianta de ocolire a orasului Sibiu;

Tronsonul de autostrada Orastie Sibiu, descris in cadrul acestei proceduri demediu este evaluat in continuare privind aspectele de mediu.

A.4. PROIECTANTUL LUCRARILOR

Proiectul este realizat de catre Consortiul (numit in continuare Consultant),compus din urmatoarele parti: DIWI Consult International GmbH (DIWI): Lider deproiect, Roughan & ODonovan Consulting Engineers (ROD): Partener 2, iCconsulenten Ziviltechniker Ges.m.b.H. (iC): Partener 3. Adresa: str. AgathaBirsescum nr.15B, Bucuresti, sector 3.

Consultanta pentru protectia mediului in cadrul proiectului de autostrada esterealizata de catre urmatoarele firme:

SC UNIX SRL, Targoviste; SC KVB ECONOMIC SA, Bucuresti.

A.5. DESCRIEREA PROIECTULUI SI A ETAPELOR ACESTUIA

Proiectul de autostrada Nadlac - Sibiu este compus din 5 tronsoane, astfel:

tronsonul Nadlac Aradce face legatura intre zona de frontiera cu Ungaria sivarianta de ocolire a orasului Arad ;

tronsonul Arad Timisoara Lugoj (cuprinde urmatoarele sectiuni: ByPassArad, Autostrada Arad Timisoara, ByPass Timisoara, Autostrada Timisoara Lugoj)

tronsonul Lugoj Deva ce face legatura intre variantele de ocolire a oraselor

Lugoj si Deva si tronsonul de autostrada Arad-Timisoara-Lugoj; tronsonul Deva Orastie (Traseul tronsonului Deva Orastie porneste din

Soimus, urmeaza cursul raului Mures, unde va avea doua supratraversaripana in zona Aurel Vlaicu, iar in rest pastreaza malurile Muresului. Bypass-ultraverseaza suprafata comunelor Soimus, Harau, Rapolt, Turdas si a oraselorSimeria, Orastie si Geoagiu. De asemenea, drumul va avea doua descarcari(adica urcarile pe autostrada): una la Soimus si o alta la Simeria Veche, undeeste nevoie de un pod peste calea ferata);

tronsonul Orastie Sibiu ce face legatura intre varianta de ocolire Deva Orastie si varianta de ocolire a orasului Sibiu;


11/251




pagina

10






Prezenta lucrare prezinta detaliile de proiectare si evaluarea impactului asupramediului pentru tronsonul de autostrada Orastie Sibiu.

Traseul tronsonului de autostrada Orastie - Sibiu traverseaza judetele Hunedoara

(~ 6 km), Alba (~ 40 km) si Sibiu (~ 36 km) si si trece pe teritoriile administrativeale urmatoarelor localitati:

Judetul Hunedoara: Orastie, Geoagiu, Aurel Vlaicu, Vaidei (com. Romos); Judetul Alba: Sibot, Balomiru de Camp, Tartaria, Pianu de Jos, Vintu de Jos,

Lancram, Sebes, Rahau, Calnic si Cut, Cunta; Judetul Sibiu: Miercurea Sibiului, Aplodu de Jos, Amnas, Aciliu, Saliste, Sacel,

Cristian si Sibiu.

Partea de vest a traseului, de la Orastie la Sebes, este situata in apropierea rauluiMures si a afluentilor acestuia (raurile Sebes si Cugir), iar partea de est a traseului

de la Sebes la Sibiu se afla in zona raului Secas si a paraurilor Calnic, Amnas,Pianu, Mag, Salciilor si Rusciorului.

Caracteristicile zonei traversate:

Traseul propus se afla in tinutul climatic II Podisul Transilvaniei, caracterizatde o clima continental - moderata cu influente oceanice, cu o cantitate medieanuala de precipitatii de 653 mm; temperatura medie anuala este de 9C, cu omaxima de 37C si o minima de 34.4C.

Nivelul apei freatice nu pare sa fie prea ridicat in majoritatea locatiilor, insanecesita studii suplimentare, deoarece poate afecta umpluturile si alegereamaterialelor care se vor folosi.

Indicele de inghet este de 550 cu o curba de 7 determinand o adancime deinghet Z de 85 cm;

Din punct de vedere al seismicitatii traseul propus sa se situeaza in zoneleseismice 6 (de la Orastie) si respectiv 7 (de la jumatatea traseului spre Sibiu).

Tronsonul de autostrada are o lungime de 82.070 km, latimea platformei este de26 m, incepe cu km 0+000 de la intersectia cu DJ705, unde se leaga de variantaocolitoare Orastie-Deva si se termina la km 82+070 la intersectia cu DJ106B, undese leaga cu varianta de ocolire Sibiu (ByPASS Sibiu) , include un numar mare deobiecte si lucrari, respectiv:

Au fost prevazute 92 de structuri majore: 9 poduri pe autostrada peste cursuride apa, 5 pasaje pe autostrada peste alte cai de comunicatii (cale ferata,

drumuri nationale si judetene, drum agricol), 3 viaducte, 20 pasaje pesteautostrada ale altor drumuri, 55 structuri casetate (v. Anexe - Planuri desituatie si profile longitudinale, Lista structuri majore)

Lucrari de corectie a unor drumuri existente v. Subcapitolul B.2.1.3.3.Intersectia cu drumurile existente si drumurile de acces si v. subcapitolul A.5.3Intersectia cu drumuri existente si cu drumurile de acees;

O serie de drumuri colectoare v. Subcapitolul A14. Informatii privindmodalitatile propuse pentru conectrare la infrastructura existenta

8 noduri rutiere, inclusiv bretele de acces (v. subcapitolul A.5.2. Nodurirutiere) : Nodul Rutier Orastie km 1+400, Nodul rutier Sebes Vest km


12/251




pagina

11






24+065, Nodul rutier Lancram km 27+075, Nodul Rutier Sebes Est km32+650, Nodul rutier Cunta km 43+855, Nodul Rutier Miercurea km 47+060,Nodul Rutier Saliste km 66+290, Nodul Rutier Sibiu Vest km 82+070. Sementioneaza ca nodul rutier propus la nord de Sebes, km 28+816 care va facelegatura intre drumul expres Sebes - Turda (aflat in faza de proiectare) siautostrada Orastie Sibiu (Varianta ocolitoare Sebes) face parte din proiectuldrumului expres Sebes-Turda

Lucrari de protectie a elementelor de biodiversitate, asezari umane si apeisajului (v. Subcapitolul A.9); pentru diminuarea zgomotului - montarea depanouri fonoabsorbante in zonele unde autostrada de apropie la distante maimici de 600 m de localitati

Statii permanente de monitorizare statii de monitorizare a calitatii aerului vorfi amplasate in zonele sensibile (in apropierea zonelor locuite aflate la odistanta mai mica de 100 m de traseul autostrazii, in zona nodurilor rutiere mai

importante. Din motive de siguranta acestea se pot amplasa in centrele deintretinere.

Pentru protectia factorilor de mediu apa si sol s-au prevazut canalecolectoare (4000) m , rigole (23110 m), canale de scurgere (100000 m),canale drenaj (1500 m). Se estimeaza ca in medie pe kilometru, vor finecesare un decantor cu separator de uleiuri minerale si produse petroliere siun rezervor (aproximativ 195 de asfel de sisteme)

2 centre de intretinere la aproximativ km 24, la aproximativ km 66 (v.Subcapitolul A.5.8 Centre de intretinere autostrada)

4 spatii de parcare/de odihna si spatii de servicii km 20+150, km 39+830, km

60+000, km 76+150 (v. Subcapitolul A.5.7 Spatii de parcare/odihna si spatiide servicii pentru tronsonul de autostrada Orastie-Sibiu)

Elemente geometrice de proiectare pentru autostrada sunt prezentate insubcapitolul A.5.4.

Suprafata de teren ocupata permanent de proiectul de autostrada Orastie Sibiueste de circa 721.95 ha. In prezent folosinta terenului ce va fi ocupat de proiectulde autostrada este aproximativ: 63.64 % teren agricol, 28.81 % pasuni, 2.53%livezi, 2.70 % padure + zona cu vegetatie forestiera, 0.3% teren industrial, 2.02 %teren neproductiv.

Descrierea sintetica a traseului propusSectorul 1: km 0+000 la km 14+590 (pana la km 6+050 in judetul Hunedoara sirestul in judetul Alba)

Acest sector incepe din punctul de legatura cu varianta de ocolire Deva-Orastie,la km 0+000, intersectia cu DJ705. Traseul traverseaza calea ferata Deva-Orastie,se continua paralel cu DN7, evitand zona de amplasare a bazei de intretinereSNCFR.

Traseul trece la o distanta de 1100 m de localitatea Aurel Vlaicu. In dreptul km 8.5autostrada trece la o distanta de 350 m de localitatea Sibot iar in dreptul km 11.0

trece la o distanta de 340 m de localitatea Balomiru de Camp. Traseul seintersecteaza cu DN7 la km 8+755.


13/251




pagina

12






Sectorul [ii] -2: km 14+590 km 24+100 (judetul Alba)

Traseul incepe cu un pod peste paraul Tartaria se continua la o distanta deaproximativ 550 m de zona locuita a localitatilor Tartaria (km 14+600) si Vintu de

Jos (km 21+000) .Arii protejate identificate pe acest sector de autostrada: in zona km 16+000 a fostindetificat situl de importanta comunitara ROSCI0187 Pajistile lui Suciu (aflat la odistanta de 3.5 km).

Finalul sectorului 2 este la vest de Sebes, unde traseul autostrazii intersecteazaDN7, fiind astfel prevazut un nod rutier.

Sector [ii]-3: km 24+100 km 37+070

Pe acest sector s-a prevazut un nod rutier la vest de Sebes pe DN7 la aproximativ

km 24+065 si un nod rutier la km 27+075 la intersectia cu DN1 catre Lancramunde traseul propus trece la o distanta de circa 1 km de situl de importantacomunitara ROSCI0211 Rapa Rosie. Autostrada trece prin apropierea localitatiilorLancram si Sebes, se intersecteaza cu linia de cale ferata Orastie-Sibiu km32+133 km 32+268.

Sector [ii]-4: km 37+070 km 53+470

Pe primii 6-7 km autostrada traverseaza o zona deluroasa, care necesita deblee siumpluturi; s-a avut grija sa nu se afecteaze DN1/7 si linia de cale ferata Sebes-Sibiu.

Traseul trece la o distanta de 450 m de Cunta, la o distanta de 400 m deMiercurea Sibiului si 60 m de Apoldu de Jos (apropierea de localitati a traseuluipropus implica luarea unor masuri de protectie impotriva zgomotului).

Avand in vedere intersectia traseului cu raul Secas si cu un drum agricol sepropune un pod si un pasaj inferior pentru drumul agricol intre km 50+532 km50+637

Investigatiile geotehnice efectuate au confirmat ca este necesara intre Cunta siApoldu de Jos pastrarea unei distante de siguranta fata de dealurile din partea dela nord de traseu, care sunt predispuse la alunecari de teren.

Eliberarea Certificatului de Urbanism a fost conditionata de amplasarea noduluirutier in apopiere de Miercurea, la km 47+060.

Sectorul [ii]-5: km 53+470-km 82+070

Intre km 53+470 si km 56+000 pentru a se evita zonele cu alunecari de terenidentificate pe Dealul La Potca, traseul propus se apropie la o distanta de 60 m delocalitatea Apoldu de Jos. Se vor lua in calcul masuri de dimnuare a impactului inaceasta zona.

Intre km 57+360 si km 64+125 declivitatea drumului este 3%, nu mai estenecesara introducerea celei de a treia benzi pentru vehiculele lente si se reduc si

problemele de urcare a vehiculelor grele pe timp de iarna, fapt care este foarte


14/251




pagina

13






important pentru acest tronson de autostrada situat la o altitudine cuprinsa intre350 si 550 m.

Intre km 57+075 - km 57+500 si respectiv km 63+450-km 63+600 traseul

traverseaza zone de padure (Padurea Amnasului respectiv Padurea DealulBucium), unde vor fi necesare lucrari de defrisare.

Intre km 65+000 si km 71+000 traseul atostrazii se continua la sud de localitateaAciliu si la nord-est de localitatea Sacel, la o distanta de aproximativ 1 km nord deDN1/DN7. Punctul cel mai apropiat fata de zona locuita este in dreptul km 70+000,traseul propus trecand la o distanta de 450 m de localitatea Sacel (in aceasta zonavor fi necesare masuri de diminuare a impactului sonor).

In apropierea km 66+290 se propune un nod rutier (Nodul rutier Saliste).

Intre km 70+000 76+000 traseul trece printre linia de cale ferata Sibiu-Deva si o

amenajare piscicola (aflata la est de Sacel)Intre km 70+985 km 71+615 se propune un viaduct cu lungimea de 630 m. Intrekm 71+710 km 73+500 traseul traverseaza o zona de padure (Padurea DosuMare), unde vor fi necesare lucrari de defrisare.

Intre km 76+000 km 82+070 traseul trece la o distanta de 300 m nord-vest delocalitatea Cristian (zona unde vor fi necesare masuri de diminuare a zgomotului).

Ultima parte a autostrazii Orastie-Sibiu include o portiune de 4.8 km din variantade ocolire Sibiu.

Sfarsitul sectorului 5 si al autostrazii Orastie-Sibiu se gaseste la intersectia cuDJ106B, care este si capatul lucrarilor actuale de constructie la varianta de ocolireSibiu si unde se prevede un nod rutier (Nodul rutier Sibiu Vest).

In Anexe in Plansele 1.01-1.04 se prezinta traseul autostrazii Orastie-Sibiu

A.5.1. Situatia drumurilor existente

In prezent legatura rutiera intre Orastie si Sibiu este realizata prin:

un sector al drumului national DN7 care face legatura intre Orastie si Sebes sicare a fost construit in perioada 1948-1949. Acest sector incepe din partea deest a localitatii Orastie, la intersectia cu drumul judetean DJ705 pana la Sebes,unde se intersecteaza cu drumul national DN1 ce se continua in directia AlbaIulia.

un sector al drumului national DN1/7 care face legatura intre Orastie si Sibiu sicare a fost construit in perioada 1933-1935. Acest sector incepe de la Sebes(de unde drumul national DN1 se indreapta in directia Alba Iulia) pana laintrarea vestica in Sibiu (indicatorul rutier de intrare in oras).

Cele mai recente lucrari de consolidare ale acestor sectoare de drum au fostexecutate in 1997, 1998 si 2001. Structura sistemului rutier existent consta intr-unstrat de nisip, cu grosimea de 200 mm, un strat de piatra sparta de 200 mm, urmatde un strat de macadam, gros de 80 mm si un strat de binder/strat de uzura de

diverse grosimi, strat care a fost innoit aproximativ o data la 10 ani


15/251




pagina

14






Punctele de inceput si sfarsit ale acestor sectoare, traversarea localitatilor,intersectiile la nivel de cale ferata impun anumite restrictii pentru participantii latrafic cum ar fi: limitarea vitezei de deplasare, interzicerea pe anumite portiuni adepasirii. Aceasta a determinat necesitatea dezvoltarii proiectului de autostrada,pentru ca sa fluidizeze circulatia si sa ocoleasca localitatile de pe traseu.

A.5.2. Noduri rutiere propuse

Pentru tronsonul Orastie Sibiu (Obiectivul [ii]) au fost prevazute urmatoarelenoduri rutiere:

Nodul rutier Orastie (km 1+400 judetul Hunedoara); Nodul rutiere la Sebes Vest (km 24+065 judetul Alba) Nodul rutier Lancram (km 27+075 judetul Alba); Nodul rutier Sebes Nord (km 28+815 judetul Alba care face parte din

proiectul Drumului Expres Sebes-Turda) Nodul rutier Sebes Est (km 32+650 judetul Alba); Nodul rutier Cunta (km 43+855 judetul Alba ); Nodul rutier Miercurea (km 47+060 judetul Sibiu); Nodul rutier Saliste (km 66+290 judetul Sibiu ); Nodul rutier Sibiu Vest (km 82+070 judetul Sibiu).

Nodul rutier Orastie (km 1+400)

Initial proiectantul lucrarilor pentru Varianta ocolitoare Deva Orastie (DHV/ADO)

propusese un nod rutier pentru Orastie, avand ca punct de legatura drumuljudetean DJ705.

Aceasta solutie initiala presupunea:

un pasaj/viaduct pentru autostrada; o giratie pentru drumul judetean DJ705; un drum de legatura pentru drumul national DN7, cu lungimea de aproximativ 1

km, situat in sud-est. Pentru a evita intersectia la nivel de cale ferata sepropunea un pod peste DN7 si linia de cale ferata. A fost inclusa o bucla spreintersectia cu DN7 si o retrasare a unui sector (folosit pentru bucla) din drumuljudetean DJ705 la sud-est de drumul national DN7.

Nodul rutier Orastie reproiectat a fost propus la km 1+400.

Dupa aproximativ 1.2 km de punctul de legatura (drumul judetean DJ705),tronsonul Orastie Sibiu traverseaza linia de cale ferata Sibiu Orastie si drumulnational DN7 printr-un pasaj/viaduct. Se considera ca aceasta locatie este maipotrivita pentru nodul rutier Orastie, din urmatoarele considerente:

este amplasat direct pe DN7 (nu necesita un drum de legatura); nu mai este nevoie de pasajul de autostrada proiectat de DHV/ADO la DJ705

(o economie de cost considerabila);


16/251




pagina

15






se poate realiza un traseu in plan vertical adecvat, autostrada ruland la nivelulexistent al terenului pana la calea ferata/pasajul la DN7 (evitand urcari sicoborari inutile ale autostrazii).

In situatia in care constructia/definitivarea variantei ocolitoare Deva Orastie areloc mai devreme decat cea a autostrazii Orastie Sibiu (Obiectivul [ii]), se va lua incalcul folosirea proiectul DHV/ADO ca o legatura temporara dintre autostrada sidrumul national DN7, incluzand portiunea de legatura, de aproape 1 km de-alungul drumului judetean DJ705, cu un pod peste drumul national DN7/cale feratasi o bucla cu intersectia la drumul national DN7.

Solutia pentru legatura temporara, mentionata mai sus, dintre autostrada Deva Orastie si DN7 la est de Orastie include:

eliminarea bretelelor (rampele) la intersectia cu sens giratoriu, intersectia cusens giratoriu, relocarea/retrasarea DJ705 la sud-est de DN7;

legatura directa dintre capatul autostrazii Deva Orastie si drumul judeteanDJ705, care inainteaza spre sud-est. In zona locatiei anterioare a intersectieicu sens giratoriu se va prevedea o intersectie la nivel, fapt care va avea carezultat un flux de trafic mai bun, in special pentru autostrada;

o intersectie la nivel, la capatul buclei, care va realiza legatura cu drumuljudetean DJ705.

Podul peste autostrada pentru drumul judetean DJ705, care face parte dinproiectul de autostrada Orastie - Sibiu nu va afecta capatul temporar al autostraziiDeva - Orastie.

Planul nodului rutier propus este prezentat in volumul de anexe.Nodul rutier Sebes Vest (km 24+065)

Nodul rutier Sebes Vest este amplasat la punctul de intersectie dintre autostradacu DN7 (v. Anexe). Se prevede un nod rutier tip semi-trefla cu bretele in partilede sud-vest si nord-est ale autostrazii, iar la DN7 se prevad intersectii la nivel cubenzi pentru viraj stanga.

Potrivit standardului de proiectare propus, bretelele la nodul rutier (rampele) au olatime asfaltata totala de 6.00 m si se conformeaza unei viteze de proiectare de 60km/h (raza minima orizontala avand valoarea R=125 m) si sunt separate de o

banda mediana cu latimea de 3.00 m, pentru a se atinge nivelul cerut de sigurantaa traficului.

Nodul rutier Lancram (km 27+075)

Comisia Tehnica a CNADNR (in cadrul prezentarii Studiului de Traseu alAutostrazii, din data de 13 noiembrie 2007) a solicitat Consultantului sa analizezeposibilitatea amplasarii unui nod rutier la DN1, intre Sebes si Lancram.

Un nod rutier la DN1, km 27+075 nu este practic din urmatoarele motive:

Proiectarea unui nod rutier la DN1 ar avea ca rezultat existenta a prea multenoduri rutiere de-a lungul tronsonului de autostrada varianta ocolitoare Sibiu (4

noduri rutiere pe o distanta de 8.5 km), fapt care ar afecta in mod negativ


17/251




pagina

16






functionalitatea autostrazii (fluxul de trafic, siguranta circulatiei), deoarecedistantele dintre nodurile rutiere ar fi destul de mici: < 3 km de la Sebes Vest laDN1, aproximativ 1.7 km intre DN1 si Sebes nord (drum expres) si inca 3.8 kmpana la Sebes est;

Zona este foarte aglomerata, spatiul pentru amplasarea unui nod rutier fiindfoarte limitat;

Un nod rutier la DN1 ar fi foarte aproape de drumul expres Turda, ceea ce arputea insemna ca (a) genereaza intrarile in flux/iesirile din flux ale prea multorvehicule pe o portiune scurta a autostrazii si (b) nu asigura o lungimesuficienta (minim 2.0 km) pentru semnele de ghidare/informare.

Solutia propusa a fost devierea traficului de-a lungul DN7 printr-un ocol lung, carear trece totusi prin apropiere de Sebes.

Aceasta solutie a fost considerata inacceptabila de Consiliul Judetean Alba, care a

atras atentia asupra faptului ca nodul rutier la DN1 este esential pentru a prelua sia scoate din oras camioanele grele din zona industriala aflata in nordul orasuluiSebes, care ar trebuie sa traverseze orasul in lipsa unui nod rutier.

Prin urmare acest nod rutier a fost inclus in cadrul proiectului.

In ceea ce priveste Nodul rutier Sebes Nord (km 28+815) se mentioneaza ca:

La nord de Sebes este propus un nod rutier care va face legatura intre drumulexpres Sebes - Turda (aflat in faza de proiectare) si autostrada Orastie Sibiu(Varianta ocolitoare Sebes). Mai multe detalii referitoare la acest nod pot fifurnizate odata cu finalizarea proiectului de drum expres.

Nodul rutier Sebes est (km 32+650)

Ca o completare la nodul rutier Sebes nord si pentru a permite supravietuireaactivitatilor comerciale din acea zona (hoteluri/moteluri, restaurante, statie dealimentare cu carburanti) s-a avut in vedere un nod rutier directional, acestaasigurand cele doua legaturi:

de la Orastie/Alba Iulia la Sebes est; de la Sebes est la Sibiu.

Nod rutier Cunta (km 43+855)

La finalul lunii mai 2008 a intervenit o neintelegere cu privire la amplasarea noduluirutier Miercurea, Consiliul Judetean Alba afirmand ca una dintre conditiile deeliberare a Certificatului de Urbanism a fost ca nodul rutier Miercureasa ramanain zona Clinic.

CNADNR a confirmat ulterior prin adresa 93/10017 din 2 iunie 2008 faptul catrebuie luat in consideratie solicitarea acestora si sa se proiecteze cate un nodrutier pentru fiecare localitate.

Nodul rutier propus Cunta este amplasat la aproximativ 1 km sud de Cunta, laintersectia dintre DN7 si DJ106I. Din cauza spatiului disponibil limitat, propunemun nod rutier tip romb cu doua intersectii giratorii (v.Anexe). Acest nod rutier preia


18/251




pagina

17






traficul rutier de pe DJ 106I ce leaga localitatea Cunta de DN 7. De asemenea prinacest nod rutier se realizeaza legatura cu DN 7.

Nodul rutier Miercurea (km 47+060)

Avand in vedere portiunea lunga de urcare/coborare intre km 56 si km 65, de laApoldu de Jos la Aciliu si Saliste, se recomanda un nod rutier care sa facilitezeacces la autostrada a vehiculelor de intretinere/actiune in caz deurgenta/operatiuni de salvare, deviind o parte a traficului in cazul unei lucrarimajore de intretinere/reparatie pe viaductul mare (de la km 62+495-63+475), etc.

In viziunea Consiliului Judetean Sibiu amplasarea nodului in aceasta locatie ar daun impuls major activitatii turistice aflata la sud de autostrada.

Nodul rutier Saliste (km 66+290)

Nodul rutier propus la Saliste este, din punct de vedere al locatiei, corespondentulnodului rutier Miercurea, fiind amplasat la celalalt capat al ascensiunii dintre Km 55si 65.

In scopul reducerii suprafetei de teren expropriat, precum si al costurilor, s-astabilit ca amplasarea nodului rutier sa se faca la cativa km mai la vest, la drumulcomunal DC67 (v. Anexe)

Solutia stabilita pentru nodul rutier Saliste incorporeaza drumul comunal DC67 cadrum de legatura catre drumul national DN1/7. Potrivit standardului de proiectarestabilit, bretelele la noduri rutiere au o latime totala asfaltata de 6.00 m si seconformeaza unei viteze de proiectare de 50 km/h (raza minima in plan orizontal

avand valoarea R=95 m).Bretelele sunt legate prin intersectii cu sens giratoriu pe drumul retrasat DC67.

Drumul DC67 va fi adus la nivelul unui drum de clasa tehnica III pe o lungime deaproximativ 1.2 km, de la nodul rutier pana la intersectia cu drumul national DN1/7.

Nodul rutier Sibiu Vest (km 82+070)

Punctul final al tronsonului de autostrada Orastie Sibiu (Obiectivul [ii]) este laintersectia cu drumul judetean DJ106B. In acest punct este prevazuta proiectareaunui nod rutier care sa inlocuiasca solutia intermediara a intersectiei cu sens

giratoriu la Varianta Ocolitoare Sibiu, in prezent in constructie. Drumul judeteanDJ106B asigura accesul catre partea de la vest de Sibiu, zona comerciala indezvoltare si catre aeroport.

A.5.3. Elemente geometrice de proiectare

Tronsonul de autostrada Orastie Sibiu face parte din Coridorul IV TEN-T (dinReteaua Trans-Europeana de Transporturi), coridor ce traverseaza teritoriulRomaniei pornind de la Nadlac (granita cu Ungaria) la Pitesti, realizand legaturacu orasul Constanta.

Pentru dezvoltarea coridoarelor Trans Europene de Transport si respectiv a

Retelei Trans Europene de Transport (TERN) s-a stabilit un cadru de referintacontinand standarde minime in vederea armonizarii standardului de proiectare


19/251




pagina

18






geometrica si a obtinerii unui grad de consecventa a aspectului drumului, ceea cecontribuie la siguranta rutiera si confortul in trafic.

Pentru proiectul de autostrada, la stabilirea standardului de proiectare geometrica

in determinarea parametrului adecvat de proiectare in plan orizontal si vertical, s-au luat in calcul vitezele de proiectare relevante de 100 km/h si 120 km/h, iar inunele cazuri exceptionale, cum ar fi: locatii pe teren abrupt, de munte sau langazone urbane cu trafic abundent, o viteza de proiectare de 80 km/h.

Caracteristicile geometrice pentru drumuri din cadrul TERN sunt definite de valorileminime recomandate pentru parametrii traseului orizontal si vertical, prezentatemai jos si in tabelul urmator:

Banda de circulatie in aliniament trebuie sa aiba o latime minima de 3.50 m. Latimea minima recomandata pentru acostamente trebuie sa fie intre 2.50 m

pentru drumuri obisnuite si 3.25 m pentru autostrazi; In cazul autostrazilor acostamentul trebuie sa includa de obicei o banda

continua pentru oprire de urgenta (banda pentru oprire de urgenta) de celputin 2.50 m (3 m in cazul traficului foarte greu), consolidate si asfaltate astfelincat sa permita stationarea;

Latimea minima recomandata a zonei mediene a unei autostrazi sau a unuidrum cu sensuri de mers separate este de aproximativ 3 m;

In cazul sectoarelor in aliniament panta transversala trebuie sa fie de regulaintre 2% si 3% pentru a asigura scurgerea apelor pluviale;

Gabaritul minim asigurat pe autostrada nu trebuie sa mai mic de 5.5 m.

Tabelul 1. Caracteristicile geometrice TERN

Categoria (viteza de proiectare) km/h 60 80 100 120 140

Razele minime in plan orizontal(corespunzatoare unei suprainaltarimaxime de 7%)

120 m 240 m 425 m 650 m 1.000 m

Declivitatea maxima (valoare ce nu poatefi depasita)

8% 7% 6% 5% 4%

Razele minime pentru o curba deracordare in plan vertical in punctul celmai de sus (o singura cale)

1.500 m 3.000 m 6.000 m 10.000 m 18.000 m

Razele minime pentru o curba deracordare in plan vertical in punctul celmai de jos (o singura cale)

1.500 m 2.000 m 3.000 m 4.200 m 6.000 m

Distanta minima de oprire in caz deurgenta 70 m 100 m 150 m 200 m 300 m

Cu scopul de a compara cu cerintele TERN prezentate mai sus si pentru aoptimiza performanta si siguranta autostrazii, au fost analizati parametriicorespunzatori de proiectare a autostrazilor prevazuti de standardele din Romania,Marea Britanie si Germania.


20/251




pagina

19






Astfel parametrii de proiectare geometrica aplicabili la prezentul proiect deautostrada sunt prezentati in Tabelul 2, in coloana proiect.

Acolo unde alte drumuri trebuie sa sufere corectari ale traseului sau trec pe

deasupra noii autostrazi, au fost analizate de asemenea principalele standardegeometrice din Romania de care trebuie sa se tina cont pentru aceste categorii dedrumuri, altele decat autostrazi (drumuri expres, nationale, judetene si comunale).

Parametrii traseului orizontal si vertical pe intregul tronson de autostrada Orastie-Sibiu au fost considerati pentru viteza de proiectare de 120 km/h, tinandu-se contsi de parametrii geometrici specifici tronsoanelor de autostrada invecinate. Pentruvarianta ocolitoare Deva Orastie viteza de proiectare a fost stabilita la 120 km/h.

Parametrii geometrici aplicabili pentru Varianta ocolitoare Sibiu au la bazaStandardul Romanesc privitor la Drumurile din Clasa Tehnica III un drum cudoua benzi si o singura parte carosabila. Acest aspect nu satisface insa cerinteleunei autostrazi, in acest sens acesti parametrii vor fi analizati si discutati peintreaga durata a proiectului.

Proiectarea nodurilor rutiere

La proiectarea nodurilor rutiere s-a tinut cont de standardul romanesc deproiectare pentru autostrazi (Buletinul Tehnic Rutier, ianuarie 2004, PD 162-2002)si de standardul german de proiectare a autostrazilor RAL-K-2 (intersectiidenivelate/noduri rutiere) prin care sa se asigure urmatoarele cerinte:

Siguranta un nod rutier sau o intersectie se considera sigure autnci cand suntvizibile, usor inteligibile si pot fi folosite cu usurinta;

Confortul in exploatare; Capacitate; Economie.

Elementele de proiectare geometrica la noduri rutiere vor respecta urmatoarelecerinte (vezi Tabel 3):

Distanta intre noduri rutiere - standardul romanesc recomanda la fiecare 10-30km, distanta minima absoluta fiind de 2 km, iar standarul german prezintacateva diferente, care au fost adoptate si la proiect;

Traseul in plan orizontal si vertical se vor stabili pe baza standarduluiromanesc PD 162-2002 si STAS 863/85 pentru drumuri nationale, precum sipe baza standardului german, in functie de valorile vitezele corespunzatoarede proiectare, astfel:

Pentru bretelele la intersectiile denivelate autostrazi/drumuri expres, vitezade proiectare este de la 40 km/h la 80 km/h;

Pentru bretelele ce leaga o intersectie denivelata autostrada/drum expressi intersectia de nivel, viteza de proiectare va fi intre 40 si 60 km/h.

Latimea bretelelor de legatura pentru siguranta traficului se recomanda olatime totala de 6 m, ce ofera o latime suficienta pentru a ocoli in siguranta

vehiculele avariate (recomandare a standardului austriac si cel din MareaBritanie)


21/251




pagina

20






Benzi de accelerare/decelerare si intrare in/iesire din flux lungimea, pantalongitudinala a acestor sectiuni se va stabili in functie de viteza de proiectare.

Pentru a optimiza performanta si siguranta autostrazii, la proiectarea nodurilor

rutiere pe tronsonul de autostrada Orastie Sibiu se recomanda: Panta bretelelor de la nodurile rutiere ar trebui sa aiba la urcare maxim 5% si la

coborare maxim 6%. Razele cu valori mai mici decat minim ale curbelor convexe ar trebui sa fie

acceptate ca valori minime absolute, in locatii caracterizate prin conditii deteren restrictive.

Razele mai mici ale curbelor concave din standardul german ar trebui sa fieacceptate ca valori minime absolute, in locatii caracterizate prin conditii deteren restrictive sau din considerente economice/care tin de cost (impactul ilreprezinta confortul mai redus al conducatorului auto).

In cazul bretelelor cu o singura banda, latimea totala asfaltata va fi de 6.00metri (5.00 metri plus margini/acostamente consolidate, cu o latime de 0, 50metri fiecare).

Benzi de intrare in/iesire din flux, cu o latime de 3,75 metri, cu omargine/acostament consolidat de 0, 50 metri.

Lungimea minima a benzilor auxiliare de 250 m (inclusiv pana de racordare de75 de metri).

La proiectarea nodurilor rutiere din cadrul proiectului de autostrada Orastie-Sibiu,parametrii de proiectare geometrica sunt rezumati in Tabelul 3 (caractereingrosate).


22/251



Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea

documentatiei fara aprobarea scrisa a SC Unix SRL si SC KVB ECONOMIC SRL

pagina

21

Strada Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti

Phone: +40-21-326.83.31; Fax: +40-21-320.83.31


K V B E C O N O M I C S R L

Calea Domneasca, TargovistePhone: +40-0311050934; Fax: +40--0311050935

E-mail: [email protected]; website: www.unixdesign.ro


Tabel 2.Parametrii principalelor elemente geometrice de proiectare ale standardelor internationale de proiectare a drumurilor/autostrazilor (drum clasa tehnica I)

Teren Muntos Deluros Ses (campie)

Viteza de Proiectare 80 km/h 100 km/h 120 km/h

Descriere Unitate TERN RO UK(5)

GER Proiect TERN RO UK GER Proiect TERN RO UK GER Proiect

Raza min. curbaorizontala

(cu suprainaltare max.)

m240(7%)

240(7%)

360(7%)

250(8%)

240(7%)

425(7%)

450(7%)

510(7%)

450(8%)

450(7%)

650(7%)

650(7%)

720(7%)

720(8%)

720(7%)

Curbe orizontale cu

clotoide-- --

pentru

R


23/251





pagina

22


Phone: +40-21-326.83.31; Fax: +40-21-320.83.31






Tabel 3. Parametrii principalelor elemente de proiectare pentru nodurile rutiere ale autostrazii

Viteza de Proiectare 40 km/h 50 km/h 60 km/h 80 km/h 40 km/h 50 km/h 60 km/h 80 km/h 40 km/h 50 km/h 60 km/h 80 km/h

Descriere Unitate RO GER Proiect

Distana dintre nodurile rutiere kmMinim absolut 2.0 km (distanta dintre punctele de

jonctiune de pe autostrada si alte drumuri)

Minim absolut 1.7 km si minim dezirabil 2.2 km (distanta intre

sfarsitul/inceputul benzilor de intrare in/iesire din flux).In cazuri

exceptionale, 0.6 km, acolo unde nu poate fi folosit decat un

singur indicator

Minim absolut 1.7 km si minim dezirabil de 2.2 km (distanta

intre sfarsitul/inceputul intrarilor in/iesirilor din flux)

Raza min. a curbei orizontale(la suprainaltare max.)

m60

(7%)95

(7%)125(7%)

240(7%)

50(6%)

80(6%)

130(6%)

280(6%)

60(7%)

95(7%)

125(7%)

240

(7%)

Curbe orizontale de trecere

clotoide-

min. L

45 m

min. L

55 m

min. L

75 m

min. L

95 m

R/3


24/251





pagina

23


Phone: +40-21-326.83.31; Fax: +40-21-320.83.31






Legenda pentru Tabelele 2 si 3:

CON = Parametru al Studiului de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu Deva (Orastie), CONSITRANS, iulie 2003 (ref. CON-2003).

DOB = Parametru al proiectului tehnic pentru Varianta de ocolire Deva Orastie, 2006/2007 (ref. DA-2007).

GER= Standarde germane pentru proiectarea de autostrazi: RAS-L (Traseu) si RAS-Q (Profil Transversal).

RO =Standard Roman pentru proiectarea de autostrazi: Buletin Tehnic Rutier, ianuarie 2004 (PD 162-2002) si STAS 2924-91.

Drumuri Clasa I = Autostrazi.

Drumuri Clasa II = Drumuri Express.

Drumuri Clasa III = Drumuri Nationale (DN) si Drumuri Judetene (DJ).

Drumuri Clasa IV = Drumuri Judetene (DJ) si Drumuri Comunale (DC).

s = Gabarit suplimentar, pentru a compensa la curbele concave.

SB = Parametru de Proiectare pentru Varianta de ocolire Sibiu, km 14+880 pana la km 23+800, CONSITRANS (ref. CON-2004).

TERN = Standardul recomandat pentru reteaua trans-europeana de autostrazi, potrivit Tratatului asupra Arterelor Principale de Trafic International (AGR)

UK= Standardul englezesc de proiectare a autostrazilor: Manual de proiectare pentru drumuri si poduri(TD 9/93 completat in 02/2002).

(1) 7% Panta acceptata doar in cazuri exceptionale.

(2) Minimul absolut/preferabil

(3) O margine/acostament consolidat de 0.50 m care sa fie adaugata la banda interioara precum si la cea exterioara, de ex. de-a lungul benzii mediane si a

acostamentului

(3A) O margine/acostament consolidat de 0.25 m care sa fie adaugata pe ambele parti ale benzii de pe rampa. Este necesara/trebuie luata in considerare supralargirea in

curba

(3B) O margine/acostament consolidat de 0.50 m care sa fie adaugata pe ambele parti ale benzii de pe rampa. Nu este necesara supralargirea in curba.

(3C) O margine/acostament consolidat lat de 0.50 m care sa fie adaugata pe partea exterioara a benzii de intrare sau de iesire din flux. Nu sunt necesare acostamente.

(4) Inclusiv cate o margine de 0.75 m.

(5) Cifrele se refera la o viteza de proiectare de 85 km/h.

(6) Maximul absolut/preferabil.

(7) Un acostament consolidat lat de 0.70 m care sa fie adaugatala banda interioara, de exemplu de-a lungul benzii mediane

(8) Se ia in considerare distanta minima de vizibilitate la oprire

(9) Se determina in functie de panta longitudinala respectiva.

(10) O margine/acostament consolidat de 0.75 m latime care se adauga la banda interioara precum si la cea exterioara, de ex de-a lungul benzii mediane si

acostamentului

(1

evaluarea impactului asupra mediului orastie-sibiu

Documents