evangheliile si credinta fata in fata cu psihanaliza ... si credinta fata in fata cu... ·...

12
FRAN$0ISE D0tT0 convorbiri cu G6rard S6v6rin EYANGHETIILE 9I CREDINTA vAv FATAIN FATACU PSIHANATIT,,A sAU V|ATA DORINTEI Edilie addugitd gi prezentatd de G6rard S6v6rin, adnotatd de Claude Baldy-Moulinier Traducere din limba francezd de Mdriuca si Adrian Alexandrescu EDITURA METAFRME Bucuregti

Upload: others

Post on 12-Oct-2019

93 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

FRAN$0ISE D0tT0convorbiri cu G6rard S6v6rin

EYANGHETIILE

9I CREDINTAvAv

FATAIN FATACUPSIHANATIT,,A

sAU V|ATA DORINTEI

Edilie addugitd gi prezentatd de G6rard S6v6rin,

adnotatd de Claude Baldy-Moulinier

Traducere din limba francezd deMdriuca si Adrian Alexandrescu

EDITURA METAFRMEBucuregti

CUPRINS

Prefagi ........ 5

Notaedirorului.. ....9CuvAntinainte. .....11

I.Evangheliile fagi in faEi cupsihanaliza

,,SfrntaFamilie" ....19LaTemplu ...27Copiliria. ....31Nuntadin Cana ....36Lapicioarele Crucii .......41+.lnvierile ......4jUngereadinBetania ......83Pildasamarineanului ......88)trarna ......107Oaiapierdutisidrahmapierduti .....lllFemeiasamarineanci ... .......L21Pildafiuluirisipitor ......134Femeiapicitoasi. .......146Vamegul;i fariseul.

Bogatul nemilostiv gi siracul Lazilr . . . .l7Z,,Degteptarea" lui Iisus . .. .L9lCe te face fericit . . .Zlz

SchimbarealaFagi ....... ......213Lunaticul. ...216PildatalanEilor... ..220Iconomulnecredincios..... ....224

II.Credinga fagi in faEi cu psihanaliza

CuvAntinainte. ;..... ..;... ....231CredinEanomadi ..2i4Aventura ...... ....255CredinEacarevindeci ..,.261lnterludiu ...281

Judecata de apoi . . .28g

O hrani care intreEine lipsa . . . ..296Desteptareaspiritualiacopilului ......312

AnexeNotepsihanalitice. .......329Noteexegetice... ..343lndexul textelor biblice ..j46lndextematic....

L

EVANGHELIILFFATA iN rerA cu

PSIHANALIZA

,,SFANTA FAMILIE'

Evanghelia dupi Luca l, 26-38,,in *".*.n

"..i", " fo* trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, lntr-o ceta-

te din Galileea al cirei nume era Nazarct, citre o fecioari logoditi cu un ber-

bat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei(El) eraMaria.

$i intrlnd ingerul la ea, a zis: <<Bucur5.-te, ceea ce egti plini de har, Domnuleste cu tine. BinecuvAntati egti tu intre femei.>> Iar ea, vlzAndu-I, s-a tulburatde cuvintul lui gi cugeta in sine: Ce fel de inchiniciune poate si fie aceasta? $ilngerul i-a zis: <<Nu te teme, Marie, cici ai aflat har la Dumnezeu. $i iati vei

lua in pAntece ;i vei nagte fiu gi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare 9iFiul Celui Preaindt Se va chema gi Domnul Dumnezeu ii va da Lui tronul luiDavid, pirintele Siu. $i va impirlgi peste casa lui Iacov in veci gi impirlgia Luinu va avea sfirgit.>> $i a zis Maria cltre inger: <<Cum va fi aceasta, de vreme ce

eu nu qtiu de birbat ? >> $i ingerul i-a zis : <<Duhul Sftnt Se va pogorl peste tine

;i puterea Cehii?reainalt te va umbri(E2); penuu aceea, gi sfantul care se vana4te din tine, Fiul lui Dumnezeu Se va chema. $i iati, Elisabeta, rudenia ta,

a zimislit gi ea fiu la bitrlnegea ei qi ace asta esre a gasea luni pentru ea, cea nu-miti stearpi. Ci la Dumnezeu nimic nu esre cu nepuringl(E3).r $i a zis Ma-ria: <<IatI roaba Domnului. Fie mie dupi cuvintul riu!>>"

Evanghelia dupi Matei l, 18-25

,,Maria, mama lui lisus, fiind logoditi cu Iosif, fhrl sl fi fost ei lnainte im-preuni, s-a afat avAnd tn pAntece de la Duhul Sfint. Iosif logodnicul ei, dreptfiind 9i newind s-o videasci, a voit s-o lase ln ascuns. $i cugetAnd el acesrea,

iati ingerul Domnului i s-a aritat in vis, griind: <<Iosife, 6ul lui David, nu tetem€ a lua pe Maria, logodnica ta, ci ce s-a zimislit intr-insa este de la DuhulSfint. Ea va nagte Fiu gi vei chema numele Lui lisus, clci El va minrui popo-rul SIu de picarele lor.>> Acestea toate s-au ftcut ca si se lmplineasci ceea ce

s-a zis de Domnul prin prorocul care zice : <Iati, Fecioara ve ayea in pAntecegi va nagte Fiu 9i vor chema numele Lui Emanuel, care se tAJcuiegre : cu noi este

Dumne zeu. >> $i degteptAndu-se din somn, Iosif a flcut a;a pre cum i-a poruncit

20 EVANGHELIILE FATA iN FAIA CU PSIHANALIZA

lngerul Domnului ;i a luat la el pe logodnica sa. $i fbri sr fi cunoscut-o pe e a Io-sif, Maria a nrscut pe Fiul siu cel unul-Niscut, ciruia I-a pus ,r,r-.[ [r.rr."

GERARD SEfrEruW: Iosif este un b,irbatrtr,ifem.eie, Maria este o

fernei'ertrd b,irbat. Iisus este un copilftr,i tati. se poate uorbi desprefa-milie adeu,irat,i?

FRANQOISE DOLTO: Da, se poate vorbi, din punctul de vedereal rispunderii in faga legii.

in regnul animal, familia nu exisri in faga legii. Familia este un rermenuman cafe antreneazl. in faga legii rispunderea reciproci a p5.rinrilorpenrru educarea unui copil. Tot din familie decurge participarea la bu-nuri, la averea comuni a grupului, pr€cum si la greutigile coLune, la unmod de a trii si de a vorbi in concordangi cu moravurile grupului.

Dar intrebarea dumneavoastrl pornegre de la faprul ci in aceastiparte a Evangheliei avem de a face cu mitul.

Atunci, ce este un rrtit pentru durnneauoastrri?

Este o proiecgie a imaginariilor preverbale, a senrimentului de a triiin propriul rrup. cand spun mitic, spun dincolo de imaginarul fieciruia,este o intalnire a ruturor imaginariilor legate de aceeagi reprezenrare.

s,i preci.zdm cd rnitul ne s?une intotdeauna curn a luat nastere ceua.Aici, asistdm la nayterea lui lisus Hristos ;i a Noului Testarnent.

Mitul Tine ;i de tain,i, adicd de dezudluirea unui adeu,in Acest mit aloriginii cre;tinismului este plin de inyelauri.

Adesea se acceptd mdreyia ;i consistenla uman,i a rnitologiilor grece;tisau hinduse, de exernplu, in tirrtp ce, in acela;i plan, ,oirrrl, "rn;turl.-

lor iudeo-cre;tine sunt neglijate. Este adeu,irat cd pentru credincios aces-te tradirii il pri.uesc pe un alt plan. s,ife oare o anumit,i teamd de lu-ntea de dincolo sau de transcendent care-i irnpiedicd pe rnajoritateanecredincio;ilor s,i le adopte?

Pentru mine, nu este nici o indoiali ci Evangheliile care povesrescdespre copiliria lui Iisus, sau despre ,,sfbnta F"mili.", ..rrr, ,prr' caroli-cii, se exprimiprin imagini mitice, darvehiculeazi totodatr-o raini, unadevlr care se dezviluie in aceste texte.

Esre gi mit in aceste pasaje din Evanghelii, firi indoiali. Dar pentrumine, credincioasi gi psihanalisti, nu esre doar atAr.

, jF.\NTA FAMILIE"

Ce gtim noi, cu cunogdngele noastdragoste si despre taina sa? Ce 9dm nonea, ce stim despre cuvAnt? Nu are el oa:e uneori purtiror de moarte? Ce gtin:alchimie care este procesui altoirii la p\-irgiliu a cXntar acesr miracol, vorbindpurta pe vrejul siu fructe pe care nu le r

Nu cumva si cuvAntul primit de MarDumnezeu pe aceasti mlidigi a lui Dav

$i chiar daci nu ar fi asa, chiar dacadin intAlnirea trupeasci dintre Maria gi

venienr! Cici, de fapt, nu aceasti intAJrtinul Siu de om si-L intrupeze deplin p

de ce toate dezbarerile ginecologice prirpar nigte chigibugirii stupide, ca 9i aluzrrul marital al lui losif.

ingerul ii ueste;te Mariei: ,Puterea C,

de este losf?

Oare, pentru femeia care-l iubegre, r

Dumnezeu?

Puterea si umbra lui Dumnezeu care

pul unui blrbat pe care ea il recunoasce ,

Totu;i, se pare c,i losf nu se recunoa;pufin nu ca tatdl biologic al lui lisus. inn -

Maria cind af,d cd este ins,ircinat,i. Iar,de bdrbat."

Si tncercim si ingelegem ce vor si. spr

Revelagia zimislirii lui Iisus i se face _

Iosif in dmpul somnului, in vis. Ceea ce iatoare feminine ale doringei Mariei suntputerile pasive ale doringei lui Iosif sunr

Aldel spus, Maria doregte. Ea stie, paYem un mod de a vorbi mitic), ci va rgtie. Dar, ca orice femeie, speri, dorerexceptionali.

:.,,\\GHELIILE FATA iN FAIA CU PSIHANALIZA

Er -n :- -:.,ogodnicasa. $i fbrisifi cunoscur-ope eaIo-m' -; - - =- Unul-Niscut, Ciruia I-a pus numele Iisus."

1,.-'- -- .':Jr,'te un b,irbatftrdfemeie, Maria este o

n' ;' .-: :"7: clpil jird tatd. Se poate uorbi daprefa-

u.--h*

)a. se poate vorbi, din puncrul de vedere

k - . - . : e xisr5. in faga legii. Familia esre un rermeni -- :::. ,egii rispunderea reciproci a piringilor;c:: - l:: din familie decurge participarea la bu-i i ":-::-:ri. precum gi la greutigile comune, la unEr:,. :trcordangi cu moravurile grupului.F-:."::.srri pornegte de la faptul ci in aceastiF : :: = :;-:e CU mitUl.

I: .i--iz :iuntneauoastf,i?

iru": .--or preverbale, a sentimentului de a triil;r --- *:::c. spun dincolo de imaginarul fieci.ruia,nr ,- :::ra-riilor legate de aceeasi reprezentare.

fu. -.: .'t:,.t.€ intotdeauna cum a luat na;tere ceua.

tor, ,..,. -:.':,: I{ristos ;i a Noului Testaruent.

hu ; : :.i ie dezudluirea unui adead.r. Acest mit alig:, . . :": i: inte/esuri.

ln-; - ,r :: --iitsistenta untand a rnhologiilor grece;ti

l* ::,t.? ce, in acelapi plan, resursele mituri-t u:; -:;:. Este adeudrat ci pentru credincios aces-

? A..- :.: :".;n. Safe oare 0 anurnit,i tearrt,i de lu-r& .*.: ::::tdent care-i impiedicd pe ru.ajoritateai;ii'i ;

- : : :rdoiali c5. Evangheliile care povestesc

: - ::\pre ,,SfAnta Familie", cum spun catoli-- . :,-::;e. dar vehiculeazi totodati o rainl, un- :-::!:e texte,

.,. . jir, Evanghelii, fbri indoiali. Dar penrru.:.' :s:i, nu este doar atAt.

.SFANTA FAMILIE"

Ce gtim noi, cu cunogrinrele noasrre biologice, stiin;ifice, despre

dragoste si despre raina sa? Ce gtim noi despre bucurie? Si, de aseme-

nea, ce stim despre cuvAnt? Nu are el oare puterea de a fecunda? Nu es-

te uneori purtitor de moarte? Ce gtim noi despre acea extraordinarialchimie care esre procesul altoirii la plante, fenomen natural totugi?Virgiliu a cAntat acesr miracol, vorbind despre viga altoiti, uimiri de a

purta pe vrejul siu fructe pe care nu le recunoaste!

Nu cumva si cuvAntul primit de Maria era insrrumentul altoiului luiDumnezeu pe aceasri mlidigl a lui David?(E4)

$i chiar daci nu ar fi aga, chiar dacl Iisus, ca om, ar fi fost zimislitdin intAlnirea trupeasci dintre Maria gi Iosifi tot nu vid nici un incon-venient! Cici, de fapt, nu aceast1 intAlnire trupeasci ar fi fbcut ca des-

cinul Siu de om si.-L intrupeze deplin pe Dumnezeu. Aga ci ingelegegi

de ce toate dezbaterile ginecologice privind-o pe SfAnta Fecioari mi se

par nigte chigibugirii stupide, ca gi aluziile cu subingeles privind statu-tul marital al lui losif.

ingerul ti ueste;te Mariei: ,,Puterea Celui Preatnalt te ua urrzbri." (Jn-

de este losif?

Oare, penrru femeia careJ iubegre, nu esre orice birbat umbra luiDumnezeu?

Puterea si umbra lui Dumnezeu care o acoperi pe Maria pot fi tru-pul unui birbat pe care ea il recunoaste drept sor.

Totu;i, se pare cd losif na se recunna;te cafind sopul Mariei, sau celpulin nil ca tatdl biologic al lui lisus. intr-adeudr el urea s,i o repudieze peMaria cind afa cd. este tnsdrcinat,i. Iar Maria ii rdspunde: ,,Eu nu yiude b,irbat."

Si incercim si ingelegem ce vor si spuni aceste rexre.

Revelagia zimislirii lui Iisus i se face Mariei tn srare de trezie, iar luiIosifin timpul somnului, in vis. ceea ce inseamni ci puterile falice, cre-atoare feminine ale doringei Mariei sunr rreze gi disponibile, in timp ce

puterile pasive ale dorintei lui Iosif sunt la maximum.Altfel spus, Maria doregre. Ea gtie, prin interventia ingerului (aici

avem un mod de a vorbi mitic), ci va rimine insircinati. Cum? Nugtie. Dar, ca orice femeie, speri., doreste si zimisleasci cu o fiingiexcepgionali.

zl

llf: -

rL-[[g--@-E,:"

,r*{flry

22 EVANGHELIILE FA]n iN FATA CU PSIHANALIZA

CAt despre Iosid el gde, prin inigierea avutl in dmpul somnului,ci, pentru a aduce pe lume un Fiu al lui Dumnezeu, omul trebuie siinteleagi ci propria sa contributie esre destul de redusl.

vedegi, sunrem departe de roate povestile despre nasreri 9i raporturisexuale. Aici esre descris un mod de relagie cu falusul simbolic(pl), adi-ci cu lipsa fundamentali. a oricirei fiinte. Aceste Evanghelii descriu fap-rul ci celilah, inrr-un cuplu, nu-gi satisface niciodari pe deplin pere-chea, ci mereu existi o sfAgiere, o lipsi, o inrilnire imposibili., si nu orelagie de posesie, de falocrade, de dependenti.

in Iosif, nirnic nu esre posesiv fagl de Maria. La fel cum nimic, inMaria, nu esre aprioric posesiv fagi de pruncul ei. Logodigi, ei se incredin viagi si iari ci destinul cuplului lor se arati. $i ei il accepti.

S-ar zice un cuplu din zilele noAstre, un cuplu in afara c,is,itoriei!

Dimpotrivi., esre un cuplu cisitorit in mod exemplar: copilul nu es-

te rodul unei patimi, ci al iubirii. Dorinta lor este descrisi in felul cumse transcende pe ea insigi in dragostea penrru urrnasi; mai mult, cei doigi-au supus viata si destinul Scripturilor.

Tocmai pentru ci si-au supus viata Scriprurilor, adici CuvAntului luiDumnezeu scris, ei sunt pentm mine un cuplu exemplar, un cuplu decuvinre. CuvAnt primit, cuvAnt diruit(E5).

CuvAnt diruir, originat in cuvAntul primir, crearor si zimislitor. Cu-vAnt dat spre a-si asuma acel copil. CuvAnt dar spre a face dovada incre-derii, spre a fi mami, dar firl.a sti in ce chip...

CuvAnt ascultar de Iosid, care vede ci femeia sa esre insircinati, iar elnu se simte a fi autorul acestei sarcini. I se spune in vis: ,,Ea poartl prun-cul lui Dumnezeu, nu o pirisi!"

CuvAnt ascultar penrru a salva pruncul, in ajunul Uciderii prun-

cilor(E6), si de data aceasra in somn, in vis! Iosif se supune acestei as-

cultiri, dqi pruncul poate nu esre rodul trupului siu.

Deci s-ar putea s,i nuf.e el tatil?

S-ar putea! Tiebuie spus ci deseori se face confuzie intre tati. ;i tatibiologic. Birbatului ii rebuie trei secunde ca si 6e tati biologic. A fi ta-ti e cu totul altipovesre. A fi rari inseamnr a da numele tlu copilului, a

pllti din munca ta intretinerea acestuia, inseamni. a-l educa, aJ inviqa,a-l chema la mai muhi viagi,la mai multi dorinti. inseamni cu totul

-SFANTA FAMILIE"

a.ltceva decAt a fi tati biologic. Cu atlt n

ologic, dar gtiti, ragii nu sunc decAt taci r

Un rati trebuie inrordeauna si-gi adr

pilul inci de la nastere, algii cAteva ziletarziu, algii il vor adopta cAnd va incep<cat catl adoptiv. Si mai adaug ci un bireste ratil biologic, trebuie si-si creada s,

Asrfel, esenra umani a fiecirui cuplr-::i alcituir de Iosif gi Maria. Dar, in sch

:iuta si descoperim care este profunzim;: o femeie, oameni obisnuiti.

Ce-arf astdzi ofamilie ln care manz,rf rnarnd?

Dar esre ceva ce intAlnim zilnic. Ori:ecioari. Este o fantasml care vine din r;and fiul se afla in uter. Acolo nu avea niciibatului mamei sale decAt atunci cAn(:e si cu capacitarea de a deosebi formele::ia sa. Agadar, o perioadi foarte indelur

=1. prin doringele sale heterosexuale imj- adult, poate crede ci acoperi doringeJ-.:e a sa-gi continue viaga potrivit datelor

Dar fecioria despre care uorbesc Euan- ; t: t,Li m e n erezo luate !

O, da... A fi feciorelnic inseamnl a fi:.--:rirlr blrbatul feciorelnic, cuvAntul de

,: _.. Aici, cuvinrul lui Dumnezeu esre rrtraci. de ce, cred eu, Biserica insisti as

-- :,:.ri inainte gi dupi nastere, ca si cum:r 'i cum ceea ce a iegit din ea a fost un:;:. si nu o masi carnali, care sI 6 tXsni,.:- le nisc5.toare.

i,: -ftecare finy,i urnan,i, fe b,irbat, f e _

"r:::. €-risti afadar;i losf;i Maria, este ce

. .:,., ;are prirnefte,

:.,.J'-\Gi{ELIILI, FATA iN FA]A CU PSIHANALIZA

d ,l: ::lil inigierea ayuti in timpul somnului,!l,it--1 : -:: Fiu al iui Dumnezeu, omul trebuie silc - ::--: ::ie este destul de redusi.

F;:: :: :,late povegtile despre nagteri gi raporturiBF *-. *-:i de reiatie cu falusul simboiic(Pl), adilru ; ::-;:;ei fiinre. Aceste Evanghelii descriu fap-

l;-:--. r.u-si satisface niciodati pe deplin pere-

[€ ,:,,-.:;" o lipsl, o intAlnire imposibih, 9i nu ohr:,::.:,.. de dependengi.

It:;: : - s;sir- fagi de Maria. La fel cum nimic, inL ;,- .-':-,' lari de pruncul ei. Logodigi, ei se incredh :::,.j.ui lor se arati. $i ei il accepti.

&-. :. . :."-: 7;0r7stre, un cuplu in afara c,is,itoriei!

n ;- l -; ,-asatorit in mod exemplar: copilul nu es-

,c : - :::::i. Doringa lor este descrisi in felul cum

r;j - -:. i:aqoscea p€ntru urrnagi; rnai mult, cei doi!G,--:- !;:lpcurilor.ilt- i- j *:i-is r-iata Scripturilor, adicl Cuvintului luiE::';:-::u mine un cuplu exemplar, un cuplu de

m --. -: diruit(E5).b*--:: -:^ ;uvi-ntul primit, creator 9i zimislitor. Cu-

3,i ;--:- :opil. CuvAnt dat spre a face dovada incre-

,c.l-- :.:: :. ,sri in ce chip...

b -- . : :;.re tede ci femeia sa este inslrcinati, iar el

l. ;: : , :.: s arcini. I se spune in vis: ,,Ea poarti prun-r " ;.--:-s:l''

Ix:::- ,:. salva pruncul, in ajunul Uciderii Prun-t:::-.:::. il somn, in vis! Iosif se supune acestei as-

P: i:: ::t e sre rodul trupului siu.

ir*,-., :.:,tt.ill

B :: "j ;a deseori se face confuzie intre tati gi tatlft :=: ::e irei se cunde ca si fie tati biologic. A fi ta-

Esr; --- : rati inseamni a da numele tiu copilului, a

0E:r-:.;iri. acesruia, inseamni. a-l educa, a-l inviga,n.ri "1;-;. ia mai multl dorinti. inseamni cu totul

..SFANTA FAMILIE"

alcceva decXt a fi tati biologic. Cu atet mai bine daci tatil este gi tati bi-ologic, dar 9ti9i, tatii nu sunt decat taEi adoptivi(P2).

Un tati trebuie intotdeauna si-gi adopte copilul. Unii igi adopti co-pilul inci de la nagtere, algii cAteva zitre sau chiar cAteva siptimAni maitArziu, algii il vor adopta cAnd va incepe si vorbeascl etc. Nu existi de-

cit tati adoptiv. Si mai adaug ci un birbat nu esre niciodati sigur cI el

e ste tatil biologic, uebuie sl-gi creadi sogia pe cuvAnt.

Asdel, esenta umani a fiecirui cuplu se regisegte in povestea cuplu-lui alcituir de Iosif ;i Maria. Dar, in schimb, acest cuplu neobisnuit ne

ajut5- si descoperim care este profunzimea unei intAlniri intre un birbatgi o femeie, oameni obignuiEi.

Ce-arf. astdzi ofamilie in care rrarrta arf.fecioard, in care ofecioariarf.mamdl

Dar este ceva ce intAlnim zilnic. Orice fiu ar dori ca mama sa si fiefecioari. Este o fantasmi care vine din noaptea timpului, de pe vremea

ci.nd fiul se afla in uter. Acolo nu avea nici un rival. El nu afli de existenga'uirbatului mamei sale decAt atunci cAnd este inzestrat ctJ atJz, cu vede-

re si cu capacitatea de a deosebi formele celor care o inconjoari pe ma-

ma sa. Agadar, o perioadi foarte indelungati de timp din viaga sa, biia-rul, prin doringele sale heterosexuale imaginare care-i anticipeaz|viagade adult, poate crede ci acoperi doringele rnamei sale. Ca adolescent, ar

lrea sl-gi continue viata potrivit datelor arhaice ale dorintei sale.

Dar fecioria dapre care uorbesc Euangbeliile este totu{i. altceua decit

.fa n t a s rn e n e r e z o lu at e !

O, da... A fi feciorelnic inseamni a fi disponibil. Pentru femeia sau

p€ntru birbatul feciorelnic, cuvAntul devine mai important decAr rru-pul. Aici, cuvAnrul lui Dumnezeu esre mai important decAt trupul.

Iati de ce, cred eu, Biserica insisti asupra faprului ci Maria esre fe-cioari inainte gi dupi nastere, ca gi cum ea a dat nastere unui cuvAnt -ca si cum ceea ce a iesit din ea a fost un cuvAnt, CuvXntul lui Dumne-zeu, si nu o masi carnali, care si 6 gAgnit din ea, in spatiu, prin trupulsiu de nascitoare.

in f e care.f,in{,i urnan,i, fe b,nrb at, fe femeie, exis t,i un bdr bat ; i o fe-meie, existri ayd.ar;i Iosif ;i Maria, este cel iubitor care d,iruie;te;i cel iu-bitor ure pritte;te.

23

.^---..arrd

24 EVANGHELIILE FA,]n iN FATA CU PSIHANALIzA

Noi avem roti o dispozigie cltre maternitare, care poare fi virgini gipoate rimAne virgini, precum gi o dispozigie citre paternitate. oare as-

ta nu inseamni ci putem purra roadele unui cuvant primit de la altul?GAndirea noasrri poate fi fecundati de o idee veniti de aiurea, {hr5

sI gtim cine ne-a dat-o. Or, ceea ce este adevirat pe plan psihologic, nupoate fi adevirat 9i pe plan spiritual?

Iati ce reprezinti Maria: icoana, metafora deplinei disponibilitlqi.Iati ce reprezinti Iosifi fecioria sa, castitarea sa ca sot si tati. exprimi

acelagi adevlr - a fi disponibil. Fiecare dintre ei, ea rreazi, el adormir,primegte cuvantul lui Dumnezeu. Doringa lor incuviingeazi in trupullor dorinta lui Dumnezeu Care doregte si Se intrupeze.

Important este faptul ci acele cuvinre care relareazi intruparea luiDumnezeu in neamul omenesc continui sL puni probleme, confrun-tandu-ne neincerar cu felul in care ne raportim la doringi si la iubire.

Fanrasma mamei-fecioare, fantasmi masculini, isi afli aici ecoul.IdentificAndu-se cu Iisus, apoi cu Ioan(E7), birbatul, intr-o dragoste dela inimi la inimi penrru Maria, riscumpiri 9i transcende atasamenrulsiu fetal, oral, carnal, de individ purrar, nlscut gi hrinit de mama sa

umani. De ce nu? $i arunci Maria asiguri transferul si se face mijloci-toare penrru orice dragoste filiali. Iar fiicele, sogiile sau mamele i9i potostoi cu Maria inima 1or, adeseori riniti atAt de propria mami, cAt 9i delipsa de ingelegere masculini.

Pentru durnneauoastr,i, Maria ;i losf sunt finye in carne ;i oase ;itotodatd ttpuri, a; spune chiar modele.

Maria intruchipeazl, in cazul femeii, deplina receptivitate fagi deDumnezeu, in stare de veghe.

Iosif intruchipeazd,deplina receptivitare fagi de cuvantul lui Dum-nezeu, in stare de somn.

Activul doarme - aceasta e starea in care birbatul este activ sub as-pectul emisiei sale procreatoare.

Principiul pasiv este rreaz si in ascultare - femeia este pasivi in sta-rea sa de receptivitate procreatoare.

Poate fi un exemplu de meditagie asupra disponibilititii congtientegi inconsdente care nu vorbeste, care-L asculti pe Dumnezeu.

Iosif este un exemplu extraordinar, cici accepti si creasci. acest co-pil, tocmai in inconstientul siu. El gtie ci nu ai niciodati copiii pe ca-

"SFANTA FAMILIE"

re i-ai visar gi il adopd. Accepti si_L ocinvege legea, si-L invege meseria sa de b,

Ce valoare exemplaripor aveapen.racestea, noi, care ne cenzuri.m copiii(p.reami. sau din rivalitate, ne acaparim, a:

S,i incheiem. S-ar spune cli pentru dlt riu in d fe ci o ria Marie i, s tatutuj mari ta /ne[ lipsite de lnsemn,itate.

intr-adevir, pentru mine sunt nigte f?ea ce rine de viata duhovniceasci este ,,srce gine de logica trupeasci devine lipsirsuntem interpelad de viaga duhovniceaiuhovniceasci.

Desigur, ca psihanalisti, gtim ci viag;xnrru dorinri, dar, chiar daci poate fi,:ordeauna. De asemenea, gtim ci viaga s1'.:aqi spirituall? - poate fi un fel de hipe:e exemplu, propriile noasffe cuvinte adrrlnemele pe care le emitem citre Dumnez

=s:e in pericol de a fi aga, asta nu inseamnrRugiciunea esre mai presus de toate fo

: ice sunet. Ea se afi intr_o mugenie pe c;--- raporturile dintre ele. O mugenie care::ibat, orice femeie, intr-un anumit morr:::eami si duci o viagi duhovniceasci.. Sr

--::e zitor.

-\-u nzai sesizez legdtura pe care o face;,-:;,;i, ,,srninteal,i" pentru tru?, ti ,Sftnu ,

-Sfinta Familie", care s_ar putea crede:= reobignuiri in ceea ce prive;te proces;c;:.sta familie reuneste toate element.l.h p. plan duhovnicesc. Ea arari cum r

: -.l or-nice gti.-'

edegi un birbat care crede in cuv6.nt:'-l somn adAnc. Nu e logic! Birbatul cre

siu, in cea a sexului siu de care, marr

r',.i\GHELIILE FATA iN FATA CU PSIHANALIZA

irr,- -,::- cerre maternitate, care poate fi virginl gi

,;:: --':i:r sl o dispozigie citre paternitate. Oare as-

E: : -::e roadele unui cuvAnt primit de la altul?

p-::. : :icundati de o idee veniti de aiurea, fbrlo - : ;:;a ce este adevirat pe plan psihologic, nu

Bf :;-, !::iirual?il[;:. : : :o ana. metafora deplinei disponibilitlgi.h : :=.-:oria sa, castitatea sa ca soq gi tati exprimi&s; . -- -:-. Fie care dintre ei, ea treazl, el adormit,

i I *:::e zeu. Doringa lor incuviingeaz|in trupult: - -:.:e doreste sl Se intrupeze.

F -: .;eie cuvinte care relateazi intruparea lui!d -:.=--":sc continui si puni probleme, confrun-r :;- -, --- ;are ne raportim la doringi gi la iubire.

n&:,: -.. t-ancasmi masculini, igi afn aici ecoul.

bi. :-: :: ;u loan(E7), birbatul, intr-o dragoste de

r- -'.!.:::. rascumpiri gi transcende atagamentul

f :. --j:-'-id purtat, nlscut gi hrinit de mama sa

i:r--.:- -\f:ria asigurl uansferul 9i se face mijloci-Eu!: ,:: -.'l:.Ia. Iar fiicele, sogiiie sau mamele i9i potdr: :- -;.-ori rlniti atAt de propria mami, cit 9i de

n:-,-:-:.

re:--: -ri-;ri"t ;i Iosif suntf.in{e in carne ;i oase ;iIk ':-:- ,rtodele.

EE; -.-- ;:zul femeii, deplina receptivitate fagi de

& :i:-..t* :::"-::. ie ceptivitate fagi de CuvAntul lui Dum-mi:.

- .ia::: :--: . starea in care birbatul este activ sub as-

!f,{:::-:: a:e .

E r: r-:- sl in ascultare - femeia este pasivi in sta-

E ;: : -::":oare,

;n * :. ::.e iicagie asupra disponibilitiqii congdente

m - : r:s:e . care-L asculti pe Dumnezeu.

m. - :,,-:::.ordinar, cici accepti si creasci acest co-

lic: - :' ,au. El gtie ci nu ai niciodati copiii pe ca-

.SFANTA FAMILIE"

re i-ai visat 9i il adopti. Accepti si.-L ocroteasci, si-L ciliuzeasci, si-Linveqe legea, si-L inveEe meseria sa de birbat , frri afi rivalul Siu.

ce valoare exemplaripot ayeapentru noi cuvintele care ne relarcazd,acestea' noi, care ne cenzurim copiii(P3) in loc sr-i acceptim, care, deieami sau din rivalitate, ne acaparrm, asemenea unei caracatite, copiii!

s,i incbeiern, s-ar spune cd pentru durnneauoastr,i, toate problemereriuindfecioria Mariei, statutul znarital al lui losif etc. sunt, la uftna r.!.r-,nei, li?site de insemn,itate.

inr-adevir, penrru mine sunr nigre false probleme, penrru ci tot ce-:a ce dne de viaga duhovniceasci este ,,sminreali'pentru trup. Tor ceea;e gine de logica trupeasci. devine lipsit de sens din momentul in care:untem interpelati de viaga duhovniceasci, devenim doricori de viatiiuhovniceascl.

Desigur, ca psihanaligti, gtim ci viaga trupeasci poate fi o capcanif,entru dorinti., dar, chiar daci poate fi, asta nu inseamnl ci gi este in-:otdeauna. De asemenea, gtim ci viaga spirituah - dar mai este oare o"'"ia!i spiritualil - poate fi un fel de hipernarcisism: incepem si iubim,ie exemplu, propriile noastre cuvinre adresate lui Dumnezeu, cuvintele,:':nemele pe care le emitem citre Dumnezeu! Dar chiar daci rugiciunea.ste in pericol de a fi asa, asta nu inseamni ci a9a si este intotdeauna!

Rugiciunea este mai presus de toate fonemele noastre, mai presus de-'rice sunet. Ea se aflr intr-o mugenie pe care fiingele umane nu o cunosc-: raporturile dintre ele. o mutenie care di glas doringei, cireia orice:irbat, orice femeie, intr-un anumit moment al viegii, ii simte forga ce-l:ieami si duci o viati duhovniceasci. $i aceasti. dorinti. il poate face;:rezi.tor.

Nu mai sesizez legdtura pe care o faceTi intre aceastd uiaTd duhouni-::-tsci, ,,srninteald" pentru trup, ;i,Srtnta Farnilie'\

,,sfanta Familie'] care s-ar purea crede ci nu e familie, pirand atat:; neobignuiti in ceea ce privegre procesul procreirii p. pl"r, uman,:.-easti familie reunegre toate elemenrele necesar. proi.r,rloi procre-;.:ii pe plan duhovnicesc. Ea arati cum te nasti, cum rispunzi viegiii:hovnicegti.

Yedegi un birbat care crede in cuvant in timp ce esre cufundar in-::-un somn adanc. Nu e logic! Birbatul crede in faptele, in puterea tru-: rl.ui si.u, in cea a sexului siu de care, martor siesi, este mAndru.

_,%rf;

25

26 EVANGHELIILE FATA iN FAT,A CU PSIHANALIZA

Vede,ti o femeie, total neputincioasi, care, in stare de trezie, crede inposibilitatea ca Dumnezeu si Se manifeste prin ea!

Toate acestea sunt cu totul lipsite de logici, suprarealiste, gi totugiei uiiesc de-adeviratelea in viaga de zi ca zi. Pleaci in Egipt pentru ca

Iisus si scape de masacrul ftcut de soldagii lui Irod. Nu sunt bogagi.

Sunt n{te oameni simpli care au ajuns la inqelegerea trupului, a inimii.. r I

sl a vletll dufrovnlcestr.LA TEMPLU

Evanghelia dup d,Lrca2, 42_52.Iar cind a fost Iisus de doisprezece ani, s_au,

ilsirbitorii. $i sftrgindu-r. "il.l.,

pe cAnd se inrrlcin Ierusalim, gipiringii Lui nu gtiau. $i socoti&drun, au venit cale de o zi, ciurAndu-L prinm

-isindu-L s-au intors la Ierusalim ciutAniu_L..

rnp]u gezAnd in mijlocul invigitoriloa ascukirft II auzeau se mirau de priceperea 9i de rispunsduimigi, iar mama Lui a zis citre El: <<Fiule, &dl Tiu gi eu Te-am ciutat ingrijoragi.>> $i El a z.lln'Ti? Oare nu gtiagi ci in cele ale Thrilui Meurfus 6syXtttul pe care l-a spus lor. $i a coborit carrspus. Iar mama Lui pistra in inima ei toate achgelepciunea gi cu virsta gi cu harul la Durrne

GERARD SEfEruW, ,l patat oare lisus si&pe care-l nuwirn cornplixal lu; Oedipt lvlbfuEdryit, castratfscrl. separatl de marna,

FRANQOISE DOLTO: in mod firesc, bimasa in jur de cinci, gase ani. Cred ci Iisus aLrlrsta aceea, daci ne luim dupi episodul defnhgionat acest compl.*, ,r-r.i 6 jutut trli ir:iina,

Cts-apetrecut acolo atdt de deosebit?

Iisus intri in viaga de adult. El este Cel r

Fingii de posesivitatea lor.